|
Într-un articol aparut la sfarsitul anului
1999, Bill Gates spune: „Daca anii '80 au fost
caracterizati de implementarea calitatii, iar anii '90 de
re-inginerie, anii 2000 vor fi anii vitezei. Este vorba despre
viteza de derulare a afacerilor, despre modul in care accesul la
informatie va altera stilul de viata al consumatorilor. Cresterea
calitatii si transformarea proceselor economice se vor derula cu
o viteza mult sporita astfel incât in momentul in care viteza
depaseste o anumita limita, insasi natura afacerii se modifica”.
[Gates99].
IMM-urile, ca forme specifice de organizare
a activitatii economice, sunt in mod direct implicate in procesul
de transformare impus mediului socio-economic de explozia
tehnologica a ultimului deceniu.
În conditiile in care problemele referitoare la intreprinderile mici si mijlocii (IMM) fac obiectul primei teme din cadrul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeana (UE), am propus in lucrarea de fata o analiza a strategiilor de redefinire a structurii, a comportamenului, dar mai ales a conducerii IMM-urilor in contextul deplasarii catre o societate din ce in ce mai "virtuala". Studiul poate reprezenta un instrument util in procesul de aliniere a IMM-urilor din România la noile realitati economice europene si mondiale.
În conceptia UE, IMM sunt intreprinderi
al caror numar de salariati nu depaseste 500 de persoane si
care au imobilizari nete pâna la 75 de milioane de euro, din
care mai putin de o treime din capital sa fie detinut de catre o
firma de dimensiuni mari. [Bidilean00].
În legislatia româneasa conditiile de
incadrare a IMM-urile sunt definite astfel: "intreprinderi
cu pâna la 250 de angajati si cifra de afaceri anuala
cuprinsa intre 20 de milioane si 100 miliarde lei.1
Nu se incadreaza in prevederile legii societatile bancare,
societatile de asigurare si reasigurare, societatile de
administrare a fondurilor financiare de investitii, societatile
de valori mobiliare si societatile cu activitate exclusiva de
comert exterior1.
Cu o structura organizationala simpla,
caracterizate prin flexibilitate comportamentala sI lipsa
birocratiei, prezente in toate sectoarle industriei, ale
comertului si serviciilor, IMM-urile se adapteaza cu usurinta
conditiilor economice si sociale in schimbare, fiind capabile sa
“inoveaze si exploateaze piete neglijate de marile
intreprinderi” [Bidilean00].
Daca in mod clasic, IMM-urile isi desfasoara
activitatea in interiorul frontierelor nationale, deplasarea
economica spre piata virtuala conduce la posiblitatea
internationalizarii lor prin stabilirea cu mai multa usurinta a
relatiilor de afaceri externe sau chiar prin cucerirea de piete
externe. Din aceasta perspectiva se impune insa construirea unui
cadru legislativ global adecvat care sa ofere legi comune in ceea
ce priveste fiscalitatea, concurenta, etc.
Activitatile UE de sustinere a IMM-urilor se
concretizeaza prin programe-obiective menite sa creeze structuri
concurentiale sanatoase, mediu administratvi cât mai simplu,
prin introducerea de noi tehnologii, reforma fiscalitatii, etc.
Este semnificativ sprijinul financiar acordat IMM-urilor din
România pentru investitii si tehnologie prin surse finantatoare
comunitare (Banca Europeana de Investitii, Fondul European de
Investitii, fondurile structurale) [Bidilean00].
În ideea implementarii pe piata economica
româneasca a noilor tehnologii informationale si comucationale,
lucrarea propune un model conceptual al unui sistem
software destinat managementului unui IMM virtual (SVM). Prin
proiectare si implementare se realizeaza in final validarea din
punct de vedere tehnic a modelului.
Construirea unui sistem distribuit pentru management in cazul unui IMM clasic pare o operatie nu numai inutila ci si ineficienta, in conditiile in care structura organizationala a unei astfel de nu reprezinta un suport corespunzator. Mai mult, conform studiilor de specialitate [Iacovu95], [Ketler97] raportul cost/beneficii este, de cele mai multe ori, in defavoarea implementarii unui sistem informatic complex in IMM-urile clasice, chiar daca utilizarea tehnologiei informationale si a mediilor electronice reprezinta o realitate activa.
Explozia Internet-ului, dezvoltarea comertului electronic si aparitia firmelor virtuale au condus insa la posibilitatea transformarii unui IMM clasic intr-o firma virtuala (sau chiar pur virtuala) pentru care sistemul informatic nu mai reprezinta un element complementar, ci chiar fundamentul structurii organizationale. În aceste conditii utilizarea unui sistem distribuit pentru asistarea managementului este o consecinta naturala, impusa atât de mediul economic, prin necesitatea transformarii stilului de conducere, cât si de cel tehnologic.
Urmarind o abordare tehnico-economica,
lucrarea este fundamentata stiintific pe arhitectura a
sapte capitole.
Primul capitol prezinta procesul decizional in cadrul firmei, ca punct central al activitatii de management. S-a urmarit prezentarea locului si a rolului pe care decizia, ca notiune manageriala, o are in cadrul firmei, precum si a modului in care aceasta influenteaza integrarea firmei in mediu.
Modelele decizionale, tehnicile si metodele aplicate in cadrul procesului decizional reprezinta instrumentele esentiale ale unui manager, si in consecinta se constituie ca fundament de dezvoltare a oricarui sistem de asistare a conducerii. În contextul temei propuse s-a dovedit oportuna clasificarea si prezentarea succinta a tipurilor de sisteme informatice utilizate in mod clasic pentru management, insistându-se asupra sistemelor suport de decizie, ca fundament de construire a sistemului SVM propus in final.
Un aport original in cadrul acestui capitol il constituie modelul referinta MR-SSDDG pentru sistemele suport pentru decizii de grup (groupware). Din punct de vedere conceptual modelul, descris pe larg in [Berar00-2], a reprezentat o etapa incipienta in procesul de definire si dezvoltare a sistemului SVM.
Capitolul doi prezinta elementele economice si tehnice care definesc afacerile virtuale, intr-o abordare aproximativ cronologica a dezvoltarii lor. De la simpla implementare a unor elemente primare ale tehnologiei informationale, la utilizarea asa numitelor forme de transmitere electronica a documentelor, apoi la comertul electronic si firma virtuala, intreprinderea evolueaza, adaptându-si structura organizationala si comportamentul pe piata.
Autoarea propune un model de decizie
pentru implementarea tehnologiei informationale în IMM-uri
(MD-ITIMM), luând in considerare suportul organizational,
raportul cost/beneficii, presiunea externa, confidentialitatea
datelor precum si resursele umane ale firmei. Modelul poate
fi utilizat ca instrument de analiza in procesul de evaluare a
necesarului de „valoarea tehnologica” care trebuie
adaugat firmei pentru a creste competitivitatea ei pe piata.
Dezvoltarea diverselor forme de companii virtuale impune, ca o necesitate, adaptarea sistemului de conducere a firmei la noua realitate "virtuala", transformarea stiintei managementului in ceea ce se poate numi eManagement. În acest timp al vitezei, pe o piata dinamica si din ce in ce mai „virtuala’, managerii trebuie sa invete cum sa manevreze universul digital pentru a reusi sa obtina avantaj competional.
O analiza si sinteza a elementelor care pot constitui fundamentul acestei noi stiinte este prezentata in finalul capitolului.
Evaluarea firmei prin perspectiva
metodologiilor clasice ale procesului decizional si ale
tendintelor actuale de deplasare economica spre mediul electronic
virtual a condus la modelul descriptiv al IMM-ului virtual
construit de autoare in capitolul cinci. Elementele
principale ale modelului se bazeaza pe concluziile teoretice si
practice prezentate in diverse studii de specialitate aparute in
ultimul deceniu [Malone90], [Reinermann96], [Wysoki97]. Afacerile
prezentului trebuie sa se defineasca, dupa cum declara Michael
Dell, ca o “combinarea a relatiilor face-to-face,
ear-to-ear si keyboard-to-keyboard”, astfel incât in
noua lor forma sa devina “business at spead of tought” [Gates].
Trecând in domeniul tehnic, capitolul trei realizeaza fundamentarea teoretica a sistemelor software distribuite si a modului de dezvoltare a acestora. Extrapolând ideea de interconexiune a conceptelor „informatie”, „sistem”, „analiza & proiectare”, „organizatie” si „comunicatie” [UCL-site], am construit un model original de integrare a acestor concepte in vedere analizei si proiectarii unui sistem software (MI-ICOS). Parcurgerea, in continuare. a diverse metode de analiza/proiectare a sistemelor sofware distribuite sustine aceasta premiza teorectica initiala.
Sistemele de conducere/administrare a intreprinderilor sunt, in cea mai mare parte, aplicatii care lucreaza cu baze de date. În contextul unei firme virtuale, utilizarea bazelor de date distribuite (omogene sau eterogene) este mai mult decât probabila, astfel incât capitolul patru se axeaza pe prezentarea tehnicilor de proiectare a bazelor de date distribuite (BDD), precum si a problemelor specifice diverselor tipuri de baze de date (relationale, obiectuale, deductive, Web). Posibilitatea integrarii BDD in mediul firmei, precum si motivatiile deciziei de implementare a sistemelor distribuite pentru management sunt dealtfel sustinute si de rezultatele cercetarii, publicate anterioar in [Berar97], [Berar97-2], [Berar00-2]. Pentru exemplificare modalitatii de aplicare a tehnicilor de proiectare am ales algoritmul de fragmentare propus de Ozsu [Oszu91], respectiv modelul de alocare descris de Karpalaem [Karpalaem97].
Analiza si sinteza conceptelor teorectice, a studiilor de specialitate privind implicatiile evolutiei tehnologice si economice din ultimul deceniu au condus, intr-o etapa preliminara a studiului, la modelele originale MR-SSDG, MD-ITIMM, MI-ICOS propuse de autoare in cadrul acestor capitole destinate fundamentarii teoretice.
Consecinta finala a cercetarii o reprezinta insa modelul de conducere "digitala" a IMM-urilor virtuale, dezvoltat in capitolele cinci si sase.
Modelul conceptual al SVM este construit pe baza a patru coordonate esentiale:
· Modelul economic - defineste entiatile structural economice ale sistemului
· Modelul proceselor - descrie procesele economice fundamentale care au loc in cadrul sistemului.
· Modelul obiectelor - traduce domeniului aplicatie intr-o specificatie cvasi-tehnica pe baza unor metode specifice analizei obiectuale. Rezultatul consta intr-o serie de obiecte economice descrise intr-un vocabular comun analistilor economici si informaticienilor.
· Modelul serviciilor - defineste la nivel tehnologic elementele constituente ale sistemului, formând alaturi de modelul obiectelor documentul initial utilizat in proiectarea si implementarea aplicatiei software.
Cadrul de proiectare si implementare a sistemului virtual pentru management realizeaza prezentarea unor metodologii de transcriere a modelului conceptual intr-un sistem informatic, precum si a unor instrumente de dezvoltare rapida a acestuia. S-a aplicat metodologia de proiectare obiectuala definita prin standardul UML, iar pentru implementare s-a utilizat limbajul Java si tehnicile de comunicare prin socket-uri in cazul sistemului suport pentru decizii de grup, respectiv mediul de dezvoltare C++ Builder 4.0, tehnologiei DCOM si serverul de baze de date Ms. SQL Server 7.0 in cazul sistemului de administare a comenzilor.
Abordare demonstreaza avantajele diverse oferite instrumentele de dezvoltare existente la ora actuala pe piata si sustine metodologia de constructie a sistemelor software distribuite pe baza tehnicilor de analiza si proiectare obiectuale.
Structura tezei, precum si descrierea implicatiilor generate este descrisa in sintetizata in figura 1.1
Figura
1. Planul general al lucrarii
1 Hotarârea Guvernului României privind actualizarea condi]iilor de ^ncadrarea a ^ntreprinderilor mici si mijlocii, Bucuresti, 8 martie 1999.
1 Camera Deputatilor, Lege privind stimularea Intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea Itreprinderilor mici si mijlocii, Bucuresti, 20 iulie 1999