Porcul este considerat �n vechi culturi animal sacru, animal emblematic pentru zei ai vegetatiei - Osiris (la egipteni, care �l identifica uneori chiar cu zeul), Demeter si Persefone (zeite agrare la greci), sau Ceres (zeita romana a gr�ului).
Crestinismul a acceptat practica sacrificarii porcului ca secventa a suitei de obiceiuri pregatitoare marii sarbatori a Craciunului.
Exista un timp ritual al sacrificiului porcului - ziua de Ignat (20 decembrie) sau dupa Sf�ntul Vasile (aproximativ aceeasi zi pe stil vechi), dimineata �n zori - moment al zilei propice multor practici rituale.
�n unele zone, la Paste este sacrificat un purcel "de lapte".
"Daca nu tai porcul de Ignat, nu-i mai merge bine", "dupa Ignat, porcul slabeste" spun batr�nii, dar sunt sate (din V�lcea, Bacau, Prahova) �n care porcul este taiat a doua zi de Craciun sau a treia zi (�n D�mbovita), conform unor interdictii privind consumul carnii de porc �n prima zi de Craciun.
Spatiul trebuie curatat bine si este demarcat, practica ce aminteste ritualul de pregatire a actelor sacrificiale la romani prin trasarea unui cerc magic in jurul altarului. Totodata, "victima" este pregatita cu gesturi si formule rituale: animalul este stropit cu apa sfintita, este asezat cu capul spre rasarit, pe frunte sau pe ceafa este trasata cu cutitul o cruce pe care se presara sare iar �n casa sunt rostite formule rituale: "Doamne ajuta!", "Sa-l m�ncam cu sanatate!".
Sarea , simbolul de puritate si curatenie, este utilizata �n ritualul sacrificial �nca de la romani, care o presarau pe capul victimei (�mpreuna cu boabe de orz) sau o ardeau pe altar pentru �mbl�nzirea zeilor Penati - zei ocrotitori ai caminului familial.
Alte obiceiuri scot �n evidenta valoarea animalului ca simbol al vietii: parul porcului trebuie �nmuiat �n s�nge "pentru ca sa nu se stinga neamul porcilor" iar s�ngele care curge �n timpul sacrificiului trebuie str�ns �ntr-un vas cu mei.
Ansamblul ritual al "taierii" porcului este �ncheiat prin masa comuna (numita "pomana porcului") ce se desfasoara �ntr-o atmosfera solemna, �n liniste, realiz�ndu-se, �n primul r�nd, comuniunea spirituala a participantilor la actual sacrificial �nfaptuit.
Sursa: Ofelia Vaduva - "Pasi spre sacru" din "Bucate, vinuri si obiceiuri rom�nesti"/Radu Anton Roman
back