Autori: Gigi Roman , Iustin Priescu

Titlu: Rolul informaticii distribuite în reţelele universitare

Data: 1997 - CMC Bucharest, Conference of Science

Notă: Acest material a fost realizat cu sprijinul domnului profesor doctor Victor Valeriu Patriciu

Lumea de astăzi este o lume a informaticii, în care calculatoarele personale (PC) joaca un rol determinant. Dacă acum 20 de ani existau în lume 100 000 de calculatoare , astăzi peste 100 000 de calculatoare personale se vând zilnic. Dacă deceniul trecut a fost marcat de apariţia şi perfecţionarea calculatoarelor personale, accesibile la preţuri din ce în ce mai scazute, deceniul anilor ‘90 este caracterizat de conectarea lor în reţle locale, LAN - Local Area Networks şi în reţele de arie largă, WAN - Wide Area Networks. Aceasta confera informaticii un rol fundamental în asigurarea legăturilor ştiintifice, de afaceri, bancare sau de altă natură între persoane şi instituţii. Trăim astăzi într-o lume în care sute de milioane de calculatoare, deservind utilizatori cu cerinţe foarte diverse, sunt interconectate într-o structură informatică globală numită de ziarişti Cyberspace (termen inventat de William Gibson în romanul său "Neuromancer", folosit actualmente pentru a desemna toată gama resurselor informaţionale disponibile prin intermediul reţelelor de calculatoare). Specialiştii caută şi găsesc, cu o viteza de-a dreptul incredibilă, soluţii tehnice pentru dezvoltarea capacităţii de comunicaţie şi pentru sporirea calităţii serviciilor teleinformatice oferite. În acelaşi timp societatea se adaptează din mers noilor tehnologii informatice, în acestă eră nouă, dominată de calculatoare şi comunicaţii.

Odată cu creşerea numărului de calculatoare interconectate în reţele, putem observa o creştere şi mai spectaculoasă a serviciilor şi a resurselor disponibile utilizatorilor. Din fericire, s-au creat o serie de facilităţi care să uşureze localizarea acestor resurse în noianul de calculatoare, programe, fişiere şi baze de date care sunt de uz public în marile reţele de calculatoare. Aceste facilităţi permit explorarea unor "depozite" de programe de uz public, consultarea unor arhive şi baze de date, localizarea unor potenţiali parteneri de dialog şi a calculatoarelor unor universităţi şi organizaţii, participarea la unele grupuri de discuţii naţionale sau internaţionale prin intermediul reţelelor.

În contextul evoluţiei informaticii de azi, un rol hotărâtor îl are cea mai mare reţea de reţele din lume: Internet. Internet are astăzi mai multe înţelesuri, termenul desemnând:

· multimea tuturor reţelelor de calculaoare din lume interconectate;

· colecţia celor peste 3 milioane de calculatoare gazda ataşate;

· comunitatea mai multor milioane de utilizatori.

În anul 1969, atunci când au facut prima conexiune la distanţă între doua calculatoare, constructorii ARPAnet (reţeaua armatei americane, aflată la originea Internet-ului de azi) nu aveau nici cea mai mică idee asupra impactului pe care proiectul ARPA (Advanced Research Project Agency) îl va avea asupra evoluţiei reţelelor globale de calculatoare.

O buna parte din suportul material pentru Internet a provenit de la guvernul SUA, care a finanţat realizarea acestei reţele, devenitâ ulterior infrastructura celor mai importante cercetări americane şi mondiale din ultimii 20 de ani. În anii ‘80 populaţia utilizatorilor Internet a crescut extraordinar şi a căpătat un caracter internaţional. De asemenea Internet-ul a început să capete valenţe comerciale, reţeaua fiind tot mai mult folosită în domenii dintre cele mai diverse cum ar fi educaţia, afacerile, comerţul, cercetarea şi activitatea militară şi guvernamentală, pe întreaga planetă. Dimensiunile reţelei au crescut exponenţial: 4 noduri în 1969, 213 în 1981, 2800 în 1987, 535000 în 1991, pentru a ajunge la 1.7 milioane în 1993 şi la cifra de 3.2 milioane în 1994. Astăzi, întinderea Internet-ului este cu adevarat globală: în luna mai 1994 se raporta interconectarea în Internet a peste 31.000 de reţele, cu un ritm de adăugare a unei noi reţele la fiecare 10 minute. Numărul de calculatoare conectate în Internet depaşeşte 3 milioane, dar cel mai elocvent pentru dezvoltarea reţelei este faptul că peste 20 de milioane de persoane utilizează facilităţile de comunicaţii ale Internet-ului (în special poşta electronică). Se poate spune că acum Internet acoperă majoritatea regiunilor importante ale planetei (excepţie făceau la data menţionată anterior câteva tări din partea centrală şi de sud a Africii precum şi regiunile polare).

Tot mai multe facilitati de acces la Internet s-au creat pentru tarile Europei de est, foarte interesate in ultimii ani de contactul cu lumea stiintifica internationala. Singura dificultate in calea expansiunii Internet-ului in aceste tari o constituie infrastructura deficitara, in special sistemele telefonice de proasta calitate existente inca in multe tari estice.

Lumea Internet-ului este in continua expansiune: servicii noi, echipamente si programe tot mai performante, tot mai multi utilizatori. Ea se adapteaza rapid la conditiile locale ale diversilor "participanti", suportul tehnic si aplicatiile curente fiind diferite de la o regiune la alta a globului. Tendintele sale de dezvoltare exploziva nu puteau ocoli utilizatorii si furnizorii romani de servicii Internet. Un rol deosebit in promovarea tehnologiei Internet, in formarea unor largi categorii de persoane apte sa foloseasca facilitatile deosebite ale acestei retele, il are mediul universitar. Dupa decembrie 1996, zeci de universitati romane s-au conectat la Internet. Accesul international pentru universitati il constituie 2 retele:

· RDIS-Reteaua de Date a Invatamantului Superior, al carei nod principal il constituie U. Politehnica Bucuresti;

· RNC- Reteaua Nationala de Calculatoare, cu centrul la Institutul de Cercetari Informatice(ICI).

Acestea sunt cele mai importante puncte de legatura Internet pentru universitatile romanesti. Dar de ce Internet in universitati?

Institutiile de invatamint superior trbuie sa aibe , in general, o arhitectura si o dotare informatica care sa le permita realizarea urmatoarelor obiective principale:

· interconectarea intr-un singur ansamblu a echipamentelor informatice, constituind ceea ce se cheama o retea de campus, destinata cercetarii si invatamantului;

· folosirea in comun a sistemelor de programe de uz general: baze de date, procesoare de texte, medii de programare etc. pentru reducerea numarului de licente si a necesitatiilor de stocare pe discuri;

· accesul la sistemele de calcul de informare bibliografica, in special pe CD si de tip multimedia;

· conectarea intre ele a catedrelor si a compartimentelor de cercetare pentru accesul la unele calculatoare mai puternice situate la distanta in universitate;

· interconectarea calculatoarelor de gestiune a resurselor materiale si umane si accesul conducerii la aceste informatii;

· si, cel mai important obiectiv: accesul la marile retele internationale de calculatoare prin Internet si stabilirea de legaturi rapide si eficiente cu alte universitati din tara si din lume, pentru cresterea potentialului stiintific al cadrelor didactice.

Ce dotare si ce arhitectura informatica trebuie sa aibe o universitate pentru a putea beneficia de serviciile de retea care sa-i permita asigurarea unui invatamint eficient si puternic conexat la lumea stiintifica internationala?

Structura tipica a unei retele de campus universitar, care sa constituie suportul unor aplicatii cu caracter didactic, stiintific, bibliografic sau de gestiune, se compune din urmatoarele tipuri de echipamente si programe:

· Un Server Central care sa gestioneze functionarea intregii retel; acesta poate fi un calculator DEC de tip 3100, 4000 sau ALPHA cu sistem de operare VMS, ULTRIX sau OSF1 sau un calculator SUN cu sistem de operare SUN-OS. Rolul acestui calculator central este de asigura servicii de posta electronica, spatiu de disc comun pentru toti utilizatorii, fisiere si programe comune care pot fi activate din toate punctele retelei.

· Un cablu backborne,coaxial sau fibra optica, care sa lege intre ele toate echipamentele si compartimentele/cladirile campusului universitar.

· Un numar de echipamente MPR (Multi Port Repeater) sau Bridge care sa asigure legarea retelelor locale ale departamentelor din universitate la cablul backborne;

· Un numar de retele locale sau calculatoare izolate(PC) cu interfete de retea Ethernet, care sint distribuite la catedre, servicii , biblioteca, laboratoare, conducere,etc. Aceste retele pot folosi sistemul de operare Netware si ca software de comunicatie cu serverul central, protocolul TCP/IP;

· Un calculator cu rol de Router care sa asigure conectarea retelei campusului la retelele nationale si internationale de calculatoare;

· Un calculator cu rol de Optical Server care sa permita consultarea in intreaga retea a unor sisteme de informare bibliografica pe CD-ROM;

· Un calculator de tip Terminal Server care sa permita conectarea unor terminale de tip VDT la reteaua universitara(in special pentru accesul la biblioteca si in labratoare).

O astfel de structura informatica, tipica pentru cele mai multe universitati vest-europene sau americane, asigura atit punerea la dispozitie pentru studenti, profesori si cercetatori a unor facilitati de calcul si de intercomunicatie eficiente cit si posibilitatea unor extensii si dezvoltari ulterioare , pe baza achizitionarii unor noi echipamente si programe. In acelasi timp tot mai multe universitati romane, in procesul de restructurare si modernizare, sunt intr-o faza mai mult sau mai putin avansata de finantare si implementare (de cele mai multe ori cu sprijin Tempus) a unor astfel de retele de campus. As aminti aici U.P. Bucuresti, ASE Bucuresti, U. Medicina Bucuresti, U.T Timisoara, U.T.Iasi, U.T.Cluj-Napoca, U. Craiova, s.a. Si in Academia Tehnica Militara s-a creat un nod de acces la Internet si se intentioneaza realizarea unei retele de campus care sa asigure o conectivitate totala la nivelul tuturor catedrelor, laboratoarelor, serviciilor si a bibliotecii. De asemenea se intetioneaza ca aceasta retea a ATM sa devina calea de acces Internet pentru celelalte universitati si institute de cecetare militare din Romania.

Facilitatiile accesibile din retelele de campus universitar, via marile retele internationale, se pot imparti in 7 categorii:

· servicii de conectare la distanta, la calculatoarele aflate in universitate sau în alte universitati din Romania, alte tari sau continente, prin programele telnet;

· servicii de transfer de fisiere la /de la calculatoare situate in alte colturi ale lumii, prin programele ftp;

· servicii de posta electronica prin care se poate comunica foarte rapid cu persoane situate la mari distante, si ele utilizatori ai retelelor de calculatoare;

· servicii de explorare a retelei , prin apelarea utilitarelor Gopher si World-Wide Web, care , folosind acest modelul client-server, furnizeaza posibilitatea de ne "plimba" printr-o mare varietate de resurse ale retelelor, permitand gasirea unor informatii si programe multiple in toate domeniile de interes stiintific

· WAIS si ASTRA care permit folosirea unor servicii de cautare in baze de date.

· Problema gasirii(localizarii) unor persoane sau lucruri in retele este realizata de serviciile de cautare a resurselor. Pentru acest scop se pot folosi Archie, WHOIS si NETSERV.

· Unul din cele mai populare servicii ale retelelor de calculatoare sint grupurile de discutii. Organizate in cele mai diverse domenii de interes, de la astronautica pina la stiinte militare sau arta africana, de exemplu, ele apeleaza serverele de tip LISTSERV si Netnews.

Exista doua categorii imortante de utilizatori Internet: cei din cercetare/invatamint si cei din comert/afaceri. Utilizarea pentru educatie si cercetare este subventionata si costa mai putin decit cealalata. Ca urmare exista un set de reguli de folosire acceptabila pentru prima categorie de utilizatori. Principiul general este ca seviciile Internet sunt destinate suportului cercetarii si educatiei si, in plus, sprijinirii firmelor cu profit angajate in procesul de invatamint sau cercetare deschisa. Utilizarile specifice considerate acceptabile sint:

· comunicarea intre cercetatori/profesori din tari diferite, in scopul cercetarii/educatiei;

· comunicarea pentru schimb de experienta si dezbateri, intr-un anumit domeniu;

· activitati standard legate de asociatii universitare si gestiune;

· cererea sau administrarea de burse/contracte de cercetare/instruire;

· anuntarea unor noi produse si servicii utilizate in instruire si cercetare.

Principalele avantaje ale folosirii informaticii distribuite in universitati pot fi considerate urmatoarele:

· formarea studentilor in contextul utilizarii mijloacelor specifice muncii intelectuale ale acestei perioade: editarea asistata de calculator a documentelor, proiectare si cercetarea asistate informatic, documentarea folosind retele de claculatoare, elaborarea unor programe informatice proprii folosind unul din limbajele de programare cunoscute sau proiectarea si exloatarea unor baze de date locale sau distribuite;

· folosirea pe scara larga a mijloacelor de simulare si modelare pentru cursuri si laboaratoare, ceea ce permite evidentierea mai eficienta si mai ieftina a temelor predate;

· informarea bibliografica directa, folosind bazele de date puse la dispozitie in Internet in marile universitati si biblioteci ale lumii.

· extinderea oportunitatiilor in cercetarea cadrelor didactice si in elaborarea proiectelor de curs si de licenta de catre studenti, prin cautarea pe Internet a unor programe de calculator publice, a unor documentatii si persoane care studiaza probleme similare precum si prin participarea la grupe de discutii si stiri in domeniile specifice de interes stiintific;

· beneficierea de mijlocul foarte rapid de comunicatie care este posta electronica si care permite stabilirea unor contacte aproape instantanee cu persoane din tara si din lume pentru: schimb de informatii si cooperare stiintifica, organizarea unor reuniuni stiintifice comune, lucrul la proiecte de cooperare(Tempus, Copernicus, Phare etc.);

· economisirea de resurse materiale importante, prin gruparea programelor si a calculatoarelor si echipamentelor costisitoare(imprimante de mare calitate, scannere, servere multimedia) in nodurile centrale ale retelei universitatii si prin furnizarea unui acces controlat, de la distanta, tuturor profesorilor si studentilor la aceste resurse de calcula deosebite;

· legarea intre ele a serviciilor administrative ale universitatii, pentru o mai buna gestiune a resurselor materiale si umane si accesul cadrelor de conducere la informatii de sinteza privind problemele de invatamant si cercetare;

· accesul studentilor in cadrul orelor de laborator la calculatoare situate in alte puncte ale universitatii sau chiar in alte orase, fara a fi necesara deplasarea lor.

In concluzie se poate aprecia ca, in contextul restructurarii invatamantului superior din Romania dupa modelul tarilor dezvoltate, un rol deosebit il are crearea si utilizarea in procesul de invatamant si cercetare a unei infrastrucuri informatice moderne, puternic conectata interior in reteaua campusului si in acelasi timp cu facilitati de comunicatii nationale si internationale prin Internet. Revine ca un obiectiv prioritar pentru conducerile universitatilor din Romania de a asigura resursele financiare autohtone sau internationale precum si pregatirea adecvata a personalului didactic si de cercetare pentru ca aceste obiective sa fie atinse intr-o periada scurta.

Hosted by www.Geocities.ws