RODOLFO ALONSO este unul din cei mai cunoscuți poeți argentinieni contemporani. Începând cu Salud o nada (1954), volumul său de debut, a publicat până acum peste douăzeci și cinci de cărți de poeme, eseuri și proză. Amintim doar câteva titluri: Duro mundo (Santa Fe, 1959) Hablar claro (Buenos Aires, 1964, Premio Fondo Nacional de las Artes), Seńora Vida (Buenos Aires, 1979), Lengua viva (México, 1994), Poemas (Bogotá, 1995), volume de poezie, La palabra insaciable (Buenos Aires, 1992), Defensa de la poesía (Buenos Aires, 1997), eseuri, El fondo del asunto (Buenos Aires, 1989) și Tango del gallego hijo (Espańa, 1995), proză.
Traducător din limbile franceză, italiană și portugheză a făcut cunoscute în versiune spaniolă
poeme de Pessoa, Ungaretti, Duras, Pavese, Éluard, Montale, Prévert, Apollinaire, Pasolini, Baudelaire, Mallarmé, Valéry, etc. Printre alte distincții literare importante, Rodolfo Alonso a primit Premio Nacional de Poesía și Ordinul Alejo Zuloaga acordat de Universidad de Carabobo (Venezuela). Antologii din opera sa poetică au fost publicate în Belgia, Portugalia, Columbia, Spania, Mexic, Franța, Brazilia, Venezuela. Pentru reflecțiile asupra „condiției poeziei și a limbajului în societatea de consum”, a obținut Premio Municipal de Ensayo.



POEME

de Rodolfo Alonso


Centura lumii
moartea va muri
știm ce iubim
peste ce stâncă, peste ce rădăcină

va trebui să ne aventurăm

să ne rezise virtutea
ceea ce ne rămâne de plătit 
condiția ochiul trist cuvântul 
pe care va trebui sa-l împărțim cu ceilalți

tu îți vei confirma viața cu vocea
lași să se împrăștie parfumul tău și te golești
în toți cei care pleacă



Poetul caută de lucru
vibrează
cupă

în aroma ta 
sunt ani

magii
zile ce vor veni

vibrează cu mine 

arde

și încălzește inima 
lumii


Judecata realității

incertă

ușoară


privirea ta uimește
în rău

inclinată

sigură


eu te-am văzut întorcându-te
printre ceilați
în lumină


eu te-am văzut 
te-am iubit

curată


întunecată



Leurs yeux toujours purs

Nu vreau să pierd
privirea goală


privirea implacabilă

privirea schimbătoare
pe care o lași să cadă uneori
asupra mea

umiliți

sub apăsarea rece a violenței
nu vor muri ochii iubirii 

supuși

nu va înceta privirea inalterabilă


bătături
mâini albe 

ochii care susțin lumea
nu trebuie să înceteze să fie


Auzindu-l pe Gilgamesh

Ca pe o stâncă, impulsul
lumii mă va curăți, 
înconjurat de muzica
pe care o dirijează aștrii?


Atunci

deja nu vor mai fi fantasme
pentru nimeni


Prezentare și traducere de Elena Liliana Popescu

 

 

Rodolfo Alonso ź derechos reservados
generación dos mil gente de arte - 2012