Parlamentul României
Lege nr. 67
din 25 martie 2004
pentru alegerea autorităților administrației
publice locale
Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 271 din 29 martie 2004
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1. - (1) Prezenta
lege reglementează regimul alegerilor pentru autoritățile administrației
publice locale - consilii locale, consilii județene și primari.
(2)
Consiliile locale și consiliile județene, precum și primarii se aleg prin
vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
(3)
Consiliile locale și consiliile județene se aleg pe circumscripții
electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării
proporționale.
(4)
Primarii comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului
București și primarul general al municipiului București se aleg pe
circumscripții electorale, prin scrutin uninominal.
(5)
Președinții și vicepreședinții consiliilor județene, precum și viceprimarii
se aleg prin vot indirect de către consiliile județene, respectiv consiliile
locale.
(6)
Prevederile prezentei legi privitoare la consiliile locale și la primari,
precum și cele privitoare la circumscripțiile electorale comunale, orășenești,
municipale și de sector al municipiului București se aplică în mod
corespunzător și Consiliului General al Municipiului București și primarului
general al municipiului București, precum și circumscripției electorale a
municipiului București, dacă nu se dispune altfel.
Art. 2. - (1) Cetățenii români exercită, în mod egal,
drepturile electorale, fără privilegii și fără discriminări.
(2)
Dreptul de vot se exercită numai pe baza actului de identitate prevăzut la
art. 122.
Art. 3. - (1) Au
dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care
împlinesc această vârstă în ziua alegerilor.
(2)
Pentru alegerea consiliului local, a consiliului județean și a primarului,
fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot.
(3)
Dreptul de vot se exercită numai în comuna, orașul, municipiul sau
subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul își
are domiciliul.
(4)
Cetățenii cu drept de vot, care și-au stabilit reședința într-o altă
unitate administrativ-teritorială cu cel puțin 3 luni înaintea datei
alegerilor, își pot exercita dreptul de vot în unitatea
administrativ-teritorială respectivă, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 4. - (1) Au dreptul
de a fi aleși consilieri sau primari cetățenii cu drept de vot care au
împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, dacă
nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituția României,
republicată.
(2)
Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unității
administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese.
(3)
La sectoarele municipiului București pot candida și pot fi alese persoanele
care au domiciliul în municipiul București, indiferent de sector.
Art. 5. - (1)
Nu pot alege:
a)
debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție;
b)
persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin
hotărâre judecătorească definitivă.
(2)
Nu pot fi aleși:
a)
cetățenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin. (3) din
Constituția României, republicată;
b)
persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1).
Art. 6. - (1) Candidaturile
pentru consiliile locale și consiliile județene, precum și cele pentru primari
se propun de partidele politice sau alianțele politice constituite potrivit
Legii partidelor politice nr. 14/2003. Se pot depune candidaturi și de către alianțele electorale constituite în
condițiile prezentei legi, de către organizațiile cetățenilor aparținând
minorităților naționale prevăzute la art. 7, precum și candidaturi
independente. Listele de candidați pentru alegerea consiliilor locale și a
consiliilor județene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea
ambelor sexe.
(2)
Alianțele electorale se pot constitui între partide politice sau alianțe
politice la nivel județean ori local. Un partid politic nu poate face parte, la
același nivel, decât dintr-o singură alianță electorală.
(3)
Alianțele electorale se înregistrează la biroul electoral de circumscripție
județeană sau a municipiului București, iar în cazurile prevăzute la art. 31
alin. (1) sau în situația în care se organizează alegeri într-o singură
circumscripție electorală comunală, orășenească sau municipală, la biroul
electoral județean ori al municipiului București, respectiv la biroul electoral
al circumscripției în care au loc alegeri.
(4)
Într-o circumscripție electorală, partidele politice din alianțele politice
pot participa la alegeri fie pe liste proprii, fie pe listele alianței.
Partidele politice din alianțele electorale participă la alegeri numai pe
listele alianței.
(5)
O persoană poate candida pentru un singur consiliu local și un singur
consiliu județean și numai pentru o singură funcție de primar.
(6)
O persoană poate candida, în același timp, pentru funcția de consilier
local, de consilier județean și de primar.
(7)
Numărul de candidați de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul de
consilieri stabilit potrivit Legii administrației publice locale nr. 215/2001, cu modificările ulterioare, cu până
la un sfert din numărul mandatelor.
(8)
Candidaturile depuse pe mai multe liste de candidați sau atât pe liste, cât
și ca independent sunt nule de drept.
Art. 7. - (1) În
sensul prezentei legi, prin minoritate națională se înțelege acea etnie care
este reprezentată în Consiliul Minorităților Naționale.
(2)
Pot depune candidaturi organizațiile cetățenilor aparținând minorităților
naționale reprezentate în Parlament.
(3)
Pot depune candidaturi și alte organizații ale cetățenilor aparținând
minorităților naționale legal constituite, care prezintă la Biroul Electoral
Central o listă de membri. Numărul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din
numărul total al cetățenilor care la ultimul recensământ s-au declarat ca
aparținând minorității respective.
(4)
Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute
la alin. (3) este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor trebuie să
cuprindă cel puțin 25.000 de persoane domiciliate în cel puțin 15 din județele
țării și în municipiul București, dar nu mai puțin de 300 de persoane pentru
fiecare dintre aceste județe și pentru municipiul București.
(5)
Lista membrilor se întocmește pe localități și pe județe și trebuie să
cuprindă: denumirea organizației, numele și prenumele membrilor, data nașterii,
adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate, semnăturile
acestora, precum și numele și prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana
care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o
declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii
membrilor.
Art. 8. - Organizațiile prevăzute la art. 7 pot
participa la alegeri și pot depune liste de candidați numai sub denumirea și cu
semnul electoral ale respectivei organizații.
Art. 9. - (1) Data
alegerilor se stabilește prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 50 de zile
înaintea votării.
(2)
În cazul unor alegeri parțiale, organizate în situațiile prevăzute de Legea
nr. 215/2001, cu modificările ulterioare, data desfășurării acestora se
stabilește cu cel puțin 30 de zile înaintea votării. În acest caz, termenele
prevăzute de prezenta lege, cu excepția celor de 24 de ore, se reduc la
jumătate. Dacă din operațiunea de reducere la jumătate a termenelor rezultă
fracțiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac în plus.
Fracțiunile mai mici de 12 ore nu se iau în calcul.
(3)
Alegerile au loc într-o singură zi, care poate fi numai duminica.
CAPITOLUL II
Organizarea alegerilor
SECȚIUNEA 1
Circumscripțiile electorale
Art. 10. - (1) Pentru
alegerea consiliilor locale și a primarilor, fiecare comună, oraș, municipiu și
subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului constituie o
circumscripție electorală.
(2)
Pentru alegerea consiliilor județene și a Consiliului General al
Municipiului București, fiecare județ, respectiv municipiul București,
constituie o circumscripție electorală. Numerotarea circumscripțiilor
electorale județene și a municipiului București se face prin hotărâre a
Guvernului.
Art. 11. - (1) Numerotarea
circumscripțiilor electorale din fiecare județ, precum și a circumscripțiilor
electorale de sector al municipiului București se face de către prefect, prin
ordin, în termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor.
(2)
Numerotarea se face începând cu municipiul reședință de județ și continuă
cu celelalte municipii, orașe și comune, în ordinea alfabetică a fiecărei
categorii de unități administrativ-teritoriale.
Art. 12. - Numărul circumscripției electorale se
aduce la cunoștință alegătorilor de către primar, o dată cu aducerea la
cunoștință a delimitării și numerotării secțiilor de votare, potrivit
prevederilor art. 15.
SECȚIUNEA a 2-a
Secțiile de votare
Art. 13. - (1) Secțiile
de votare se organizează după cum urmează:
a)
în localitățile urbane, câte o secție de votare la 1.000-2.000 de
locuitori;
b)
în comune, câte o secție de votare la 500-2.000 de locuitori, de regulă în
fiecare sat; pot fi organizate secții de votare și în satele sau în grupurile
de sate cu populație de până la 500 de locuitori.
(2)
Militarii în termen votează numai la secțiile de votare din localitatea de
domiciliu, în limitele prevederilor regulamentelor militare.
Art. 14. - (1) La
aceeași secție de votare, alegătorii votează pentru consiliul local, consiliul
județean și pentru primar.
(2)
În municipiul București, la aceeași secție de votare, alegătorii votează
pentru consiliul local al sectorului, pentru primarul sectorului, pentru
Consiliul General al Municipiului București, precum și pentru primarul general
al municipiului București.
Art. 15. - Delimitarea și numerotarea secțiilor de
votare se fac de către primari, prin dispoziție, care se aduce la cunoștință
alegătorilor în termen de cel mult 20 de zile de la stabilirea datei
alegerilor.
SECȚIUNEA a 3-a
Listele electorale
Art. 16. - (1) Listele
electorale permanente se întocmesc și se actualizează de primar împreună cu
serviciile de evidență informatizată a persoanei din cadrul Ministerului
Administrației și Internelor. Listele electorale permanente îi cuprind pe toți
cetățenii cu drept de vot care au domiciliul în localitatea pentru care se
întocmește lista.
(2)
În termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, potrivit
prevederilor art. 9 alin. (1), primarul este obligat să pună la dispoziție
partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale, la cererea
și pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente, precum și
de pe listele electorale suplimentare.
(3)
Cetățenii au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale permanente.
Întâmpinările împotriva omisiunilor, înscrierilor greșite sau oricăror erori
din liste se fac în scris și se depun la primar.
(4)
Primarul este obligat să se pronunțe, în scris, în cel mult 3 zile de la
înregistrarea întâmpinării.
(5)
Împotriva soluției date de primar se poate face contestație în termen de 24
de ore de la comunicare. Contestația se soluționează în termen de cel mult 3
zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se
află localitatea. Hotărârea judecătorească este definitivă și irevocabilă și se
comunică persoanei interesate și primarului în termen de 24 de ore de la
pronunțare.
(6)
Primarii împreună cu serviciile de evidență informatizată a persoanei
execută copii de pe listele electorale permanente care cuprind alegătorii din
fiecare secție de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se
înaintează de către primar, în două exemplare, birourilor electorale ale
secțiilor de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus
la dispoziție alegătorilor pentru consultare, iar celălalt este utilizat în
ziua alegerilor. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar.
(7)
Orice neconcordanță între lista electorală permanentă și copia întocmită
potrivit alin. (6) se soluționează de primar, de îndată, pe baza datelor
cuprinse în lista electorală permanentă.
(8)
Orice modificare intervenită în lista electorală permanentă, după
trimiterea copiilor la biroul electoral al secției de votare, se comunică
acestuia de către primar, în termen de cel mult 24 de ore.
(9)
Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de primar, de
secretarul unității administrativ-teritoriale și de șeful serviciului de
evidență informatizată a persoanei.
Art. 17. - Copiile întocmite potrivit art. 16
alin. (6) cuprind: numele și prenumele alegătorului, codul numeric personal,
domiciliul, seria și numărul actului de identitate, numărul circumscripției
electorale, numărul secției de votare, precum și o rubrică destinată semnăturii
alegătorului.
Art. 18. - Primarii asigură condițiile necesare
consultării de către alegători a copiilor de pe listele electorale permanente,
atât la sediul primăriei, cât și la sediul secției de votare.
Art. 19. - (1) La cererea
cetățenilor cu drept de vot, care și-au stabilit cu cel puțin 3 luni înaintea
scrutinului reședința în circumscripția electorală în care au loc alegeri,
aceștia sunt înscriși de către primar într-o listă electorală suplimentară, pe
baza actului de identitate.
(2)
Primarul solicită radierea persoanei respective din copia de pe lista
electorală permanentă de la domiciliul acesteia. Solicitarea se face în scris
sau telefonic. Solicitările telefonice sunt consemnate într-un registru
special.
(3)
În ziua votării, persoanele prevăzute la alin. (1), necuprinse în listele
suplimentare, sunt înscrise în lista suplimentară de către președintele
biroului electoral al secției de votare, pe baza actului de identitate.
(4)
În lista suplimentară sunt înscrise de către președintele biroului
electoral al secției de votare și persoanele omise din copia de pe lista
electorală permanentă, care se prezintă la vot și fac dovada, cu actul de
identitate, că domiciliază în raza secției de votare respective.
(5)
Modelul și conținutul listei electorale suplimentare se stabilesc în
condițiile art. 121.
Art. 20. - Un alegător poate fi înscris numai
într-o singură listă electorală.
Art. 21. - (1) În
cazul în care alegătorul își schimbă domiciliul în altă circumscripție
electorală după înaintarea copiei de pe lista electorală permanentă la biroul
electoral al secției de votare, acesta își exercită dreptul de vot în
circumscripția electorală a noului domiciliu, pe baza cărții de identitate
provizorii.
(2)
În ziua alegerilor, la biroul electoral al secției de votare de la noul
domiciliu, alegătorul este înscris în lista electorală suplimentară de către
președinte, pe baza cărții de identitate provizorii.
(3)
În situația prevăzută la alin. (1), serviciul de evidență informatizată a
persoanei eliberează, la cererea celui interesat, o carte de identitate
provizorie, în regim de urgență.
Art. 22. - Primarul comunică biroului electoral de
circumscripție numărul de alegători rezultat din listele electorale permanente,
în termen de 24 de ore de la constituirea acestuia. Numărul definitiv de
alegători se comunică de către primar biroului electoral de circumscripție cu 5
zile înaintea datei alegerilor, pe baza datelor cuprinse în copiile de pe
listele electorale permanente și în lista suplimentară.
SECȚIUNEA a 4-a
Birourile electorale
Art. 23. - (1) Pentru
organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale se înființează, în
condițiile prezentei legi: Biroul Electoral Central, birouri electorale
județene, birouri electorale de circumscripție și birouri electorale ale
secțiilor de votare.
(2)
Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot.
Candidații nu pot fi membri ai birourilor electorale.
(3)
În realizarea atribuțiilor ce revin birourilor electorale, membrii acestora
exercită o funcție ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă și
imparțială a acestei funcții este obligatorie.
Art. 24. - (1) Birourile
electorale de circumscripție comunală se constituie din 7 membri, cele ale
orașelor, municipiilor și subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale
municipiilor, din 9 membri, iar cel al municipiului București și cele ale
județelor, din 15 membri.
(2)
Biroul electoral de circumscripție comunală este format din președinte, un
locțiitor al acestuia și din 5 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor
politice și alianțelor electorale care participă la alegeri în circumscripția
electorală respectivă.
(3)
Biroul electoral de circumscripție orășenească, municipală și din
subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor este format din
președinte, un locțiitor al acestuia și din 7 reprezentanți ai partidelor
politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la
alegeri în circumscripția electorală respectivă.
(4)
Biroul electoral de circumscripție a municipiului București și birourile
electorale de circumscripție județeană sunt formate din președinte, un
locțiitor al acestuia și din 13 reprezentanți ai partidelor politice,
alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri în
circumscripțiile electorale respective.
(5)
Desemnarea președintelui și a locțiitorului acestuia se face în ședință
publică de către președintele tribunalului, în termen de 5 zile de la
stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorți, dintre
magistrații și ceilalți juriști existenți în județ sau în municipiul București.
Lista magistraților care participă la tragerea la sorți se întocmește de către
președintele tribunalului, iar cea a celorlalți juriști, de către prefect,
împreună cu președintele tribunalului și câte un reprezentant din partea
fiecărui partid politic parlamentar. Listele trebuie să cuprindă un număr de
persoane mai mare cu 10% decât cel necesar. Magistrații și ceilalți juriști din
listă, care nu sunt desemnați președinți sau locțiitori ai acestora, rămân la
dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite,
a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, domiciliul, locul
de muncă, telefoanele și semnăturile de luare la cunoștință ale persoanelor
propuse.
(6)
În lista prevăzută la alin. (5) trebuie nominalizați numai juriști care,
potrivit declarației pe propria răspundere, nu fac parte din nici un partid
politic.
(7)
În cazul în care numărul magistraților și al celorlalți juriști este
insuficient, lista este completată de către prefect, la propunerea primarilor,
cu alte persoane care se bucură de prestigiu în fața locuitorilor, care nu fac
parte, potrivit declarației pe propria răspundere, din nici un partid politic
și care au cel puțin studii medii.
(8)
Data ședinței în care se va efectua tragerea la sorți se aduce la
cunoștință publică prin presă, precum și prin afișare la ușa instanței, de
către președintele tribunalului, cu cel puțin 48 de ore înainte. Rezultatul
tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte.
(9)
Tragerea la sorți se face pe funcții: președinte și locțiitor.
(10)
Procesul-verbal prevăzut la alin. (8) constituie actul de învestitură.
(11)
La solicitarea scrisă a partidelor politice, alianțelor politice sau a
alianțelor electorale, președintele tribunalului împreună cu prefectul
întocmesc și pun la dispoziția acestora, în termen de 48 de ore de la
solicitare, lista cuprinzând datele necesare pentru a fi contactați ale
președinților birourilor electorale de circumscripție și ale locțiitorilor
acestora, precum și adresele și numerele de telefon ale sediilor birourilor
electorale de circumscripție.
(12)
Biroul electoral de circumscripție, constituit potrivit alineatelor
precedente, îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi,
urmând a fi completat cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor
politice și alianțelor electorale care participă la alegeri în circumscripția
respectivă, după definitivarea candidaturilor.
(13)
În termen de 5 zile de la data până la care se pot propune candidaturile,
filialele locale ale partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor
electorale trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de
circumscripție numele și prenumele reprezentanților lor care fac parte din
acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare.
Comunicările pot cuprinde un număr mai mare de reprezentanți pentru același
birou electoral.
(14)
Completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții
partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale se face, în
termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, de către
președintele biroului electoral, în prezența persoanelor delegate de partidele
politice, alianțele politice și alianțele electorale care au comunicat
reprezentanți, în ordinea descrescătoare a numărului de candidați propuși de
fiecare partid politic, alianță politică sau alianță electorală pentru
consiliul local în cauză, la care se adaugă, dacă este cazul, candidatul la
funcția de primar. În cazul biroului electoral de circumscripție județeană,
respectiv a municipiului București, se are în vedere numărul tuturor
candidaturilor depuse de fiecare partid politic, alianță politică sau alianță
electorală pentru consiliul județean, respectiv Consiliul General al
Municipiului București, precum și pentru consiliile locale și primari,
înregistrate în județ, respectiv în municipiul București. Dacă numărul total de
reprezentanți comunicat potrivit alin. (13) este mai mic decât cel al membrilor
biroului electoral, operațiunea de desemnare a reprezentanților se repetă până
la ocuparea tuturor locurilor. La această fază participă numai partidele
politice, alianțele politice și alianțele electorale care au propus mai mulți
reprezentanți pentru același birou electoral. Un partid politic, o alianță
politică sau o alianță electorală nu poate avea mai mult de 3 reprezentanți în
biroul electoral al aceleiași circumscripții.
(15)
Persoanele care au calitatea de reprezentanți ai unui partid politic, ai
unei alianțe politice sau alianțe electorale în biroul electoral de
circumscripție se stabilesc în ordinea menționată în comunicarea prevăzută la
alin. (13).
(16)
În cazul în care două sau mai multe partide politice, alianțe politice sau
alianțe electorale au propus același număr de candidați, reprezentanții lor fac
parte din biroul electoral de circumscripție, în limita locurilor neocupate de
reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor
electorale aflate, potrivit alin. (14), într-o situație mai favorabilă; dacă
prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca reprezentanții tuturor
partidelor politice, ai alianțelor politice și alianțelor electorale aflate în
situație de egalitate să fie incluși în componența biroului electoral,
președintele acestuia procedează la tragerea la sorți, în prezența delegaților
partidelor politice, ai alianțelor politice și alianțelor electorale în cauză.
(17)
În cazul în care partidele politice, alianțele politice și alianțele
electorale nu nominalizează reprezentanți, președintele biroului electoral de
circumscripție procedează la completarea biroului, incluzând în acesta, prin
tragere la sorți, persoane care nu fac parte din nici un partid politic.
Tragerea la sorți se face dintr-o listă întocmită potrivit alin. (7), în termen
de 24 de ore de la solicitarea președintelui biroului electoral de
circumscripție.
Art. 25. - (1) Birourile
electorale de circumscripție au următoarele atribuții:
a)
urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în circumscripția
electorală în care funcționează;
b)
verifică dacă listele electorale permanente au fost actualizate și veghează
la întocmirea copiilor de pe listele electorale permanente și la organizarea
secțiilor de votare;
c)
înregistrează listele de candidați și candidaturile independente pentru
consiliile locale, precum și candidaturile pentru primar și constată rămânerea
definitivă a acestora;
d)
comunică biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv a
municipiului București, denumirea partidelor politice, alianțelor politice,
alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților
naționale, care au depus liste complete de candidați;
e)
fac publicațiile și afișările necesare cu privire la listele de candidați
și candidaturile independente pentru consilieri și la candidaturile pentru
funcția de primar;
f)
stabilesc, pe baza numărului de alegători înscriși în listele electorale
permanente, comunicat conform dispozițiilor art. 22, numărul de susținători
necesar pentru depunerea candidaturilor independente;
g)
distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare buletinele de vot,
ștampila de control și ștampilele cu mențiunea "votat";
h)
rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate și contestațiile
cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare;
i)
biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală,
respectiv de sector al municipiului București, totalizează voturile exprimate
și stabilește rezultatul alegerilor pentru circumscripția electorală în care
funcționează; eliberează consilierilor și primarului aleși certificatul
doveditor al alegerii;
j)
biroul electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului
București, totalizează voturile exprimate pentru consiliul județean, respectiv
pentru Consiliul General al Municipiului București și pentru primarul general
al municipiului București, și stabilește rezultatul alegerilor; eliberează
consilierilor, respectiv primarului general al municipiului București,
certificatul doveditor al alegerii, după care transmite consiliului județean,
respectiv Consiliului General al Municipiului București, procesele-verbale și
celelalte documente privitoare la rezultatul alegerilor pentru consilieri,
prevăzute la art. 95 alin. (5), în vederea validării mandatelor;
k)
organizează, dacă este cazul, desfășurarea celui de-al doilea tur de
scrutin pentru primari;
l)
comunică date cu privire la alegeri și rezultatul acestora, prin biroul electoral
de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București, Biroului
Electoral Central și Guvernului și aduc la cunoștința populației din cuprinsul
circumscripției electorale, prin orice mijloc de publicitate, rezultatul
alegerilor;
m)
primesc de la birourile electorale ale secțiilor de votare și predau
judecătoriilor, în a căror rază teritorială funcționează, buletinele de vot
întrebuințate și necontestate, precum și pe cele anulate, listele electorale
utilizate, ștampilele și celelalte materiale necesare votării.
(2)
Prin listă completă de candidați se înțelege lista care cuprinde numărul
maxim de candidați pentru funcția de consilier, în conformitate cu prevederile
art. 6 alin. (7).
(3)
Birourile electorale de circumscripție județeană și a municipiului
București acreditează observatorii interni.
Art. 26. - Biroul electoral de circumscripție a
municipiului București organizează alegerea Consiliului General al Municipiului
București și a primarului general al municipiului București, îndeplinind în mod
corespunzător și celelalte atribuții prevăzute în prezenta lege pentru biroul
electoral de circumscripție județeană.
Art. 27. - În termen de 7 zile de la stabilirea
datei alegerilor, prefecții aduc la cunoștință publică sediile unde își
desfășoară activitatea birourile electorale de circumscripție, precum și
programul de activitate al acestora.
Art. 28. - (1) Birourile
electorale ale secțiilor de votare sunt constituite dintr-un președinte, un
locțiitor al acestuia și 3-5 membri în cazul secțiilor de votare din comune și
orașe, respectiv 7-9 membri în cazul secțiilor de votare din municipii și din
sectoarele municipiului București.
(2)
Președintele și locțiitorul acestuia sunt desemnați de președintele
tribunalului, prin tragere la sorți, dintre persoanele înscrise pe o listă
întocmită de prefect, la propunerea primarilor. Tragerea la sorți se face pe
funcții.
(3)
Președintele și locțiitorul acestuia sunt, de regulă, juriști care,
potrivit declarației pe propria răspundere, nu fac parte din nici un partid
politic.
(4)
În cazul în care numărul juriștilor este insuficient, lista întocmită de
prefect potrivit alin. (2) se completează cu alte persoane propuse de primar,
care au, de regulă, cel puțin studii medii, se bucură de prestigiu în
localitatea în care domiciliază și nu fac parte din nici un partid politic.
Lista cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar.
Persoanele prevăzute în listă, care nu sunt desemnate președinți sau locțiitori
ai acestora, rămân la dispoziția președintelui tribunalului pentru înlocuirea,
în cazuri deosebite, a titularilor stabiliți potrivit alin. (2). Lista trebuie
să conțină elementele prevăzute la art. 24 alin. (5).
(5)
Prevederile art. 24 alin. (8) și (11) se aplică în mod corespunzător.
(6)
Desemnarea președintelui și a locțiitorului acestuia se face cel mai târziu
cu 10 zile înaintea datei alegerilor.
(7)
Birourile electorale ale secțiilor de votare se completează cu câte un
reprezentant al partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor
electorale care participă la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de
candidați propuși, conform prevederilor art. 24 alin. (14).
(8)
În vederea desemnării membrilor biroului electoral al secției de votare,
președintele biroului electoral de circumscripție comunică președinților
birourilor electorale ale secțiilor de votare, în termen de 24 de ore de la
desemnarea acestora potrivit alin. (2), numărul de candidați propuși de fiecare
partid politic, alianță politică sau alianță electorală. În același termen,
partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au depus
liste de candidați sau propuneri de candidați pentru funcția de primar în
circumscripția respectivă sunt obligate să comunice președintelui biroului
electoral al secției de votare, prin organizațiile locale, numele și prenumele
reprezentantului lor. Prevederile art. 24 alin. (14) se aplică în mod
corespunzător.
(9)
Desemnarea membrilor biroului electoral al secției de votare se face de către
președintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (8).
(10)
Prevederile art. 24 alin. (15)-(17) se aplică în mod corespunzător,
tragerea la sorți efectuându-se de către președintele biroului electoral al
secției de votare.
(11)
Operațiunile de desemnare a membrilor biroului electoral al secției de
votare se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de
învestitură.
(12)
Desemnarea membrilor biroului electoral al secției de votare și încheierea
procesului-verbal se fac în termen de 24 de ore de la expirarea termenului
prevăzut la alin. (8), în prezența delegaților desemnați de partidele politice,
alianțele politice și alianțele electorale.
(13)
Birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie la data încheierii
procesului-verbal prevăzut la alin. (11).
Art. 29. - Birourile electorale ale secțiilor de
votare au următoarele atribuții:
a)
primesc de la primari copiile de pe listele electorale permanente și
listele electorale suplimentare și asigură condițiile necesare în vederea
verificării acestora de către alegători;
b)
primesc de la birourile electorale de circumscripție buletinele de vot
pentru alegătorii care urmează să voteze la secția respectivă, ștampila de
control și ștampilele cu mențiunea "votat";
c)
conduc operațiunile de votare și iau toate măsurile de ordine în localul
secției de votare și în jurul acesteia;
d)
numără voturile și consemnează rezultatul votării pentru circumscripțiile
electorale pentru care s-a votat la secția respectivă, în mod distinct pentru
consiliul local, pentru primar, respectiv primarul general al municipiului
București, pentru consiliul județean, respectiv pentru Consiliul General al
Municipiului București;
e)
rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;
f)
întocmesc și înaintează biroului electoral de circumscripție dosarele
prevăzute la art. 88;
g)
predau cu proces-verbal biroului electoral de circumscripție buletinele de vot
întrebuințate și necontestate, precum și pe cele anulate, listele electorale
utilizate, ștampilele și celelalte materiale necesare votării.
Art. 30. - Birourile electorale de circumscripție
județeană și a municipiului București îndeplinesc în mod corespunzător
atribuțiile prevăzute la art. 25, precum și următoarele atribuții:
a)
urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în toate
circumscripțiile electorale din cuprinsul județului, respectiv al municipiului
București;
b)
asigură aducerea la cunoștință celorlalte birouri electorale din județ,
respectiv din municipiul București, a hotărârilor Biroului Electoral Central și
urmăresc modul de aplicare și respectare a acestora;
c)
efectuează instruirea președinților birourilor electorale de circumscripție
comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București și ai
birourilor electorale ale secțiilor de votare din cuprinsul județului;
d)
realizează centralizarea numărului de liste complete depuse de partidele
politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor
aparținând minorităților naționale, pe baza comunicării primite de la birourile
electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală, respectiv de
sector al municipiului București, și transmit Biroului Electoral Central
situația centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire;
e)
primesc de la birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească,
municipală, respectiv de sector al municipiului București, procesele-verbale
conținând rezultatul alegerilor, centralizează rezultatele pe județ, pe partide
politice, alianțe politice, alianțe electorale și pe candidați independenți și
le dau publicității. Rezultatul centralizării datelor pe județ, respectiv pe
municipiul București, se consemnează într-un proces-verbal, care se transmite
Biroului Electoral Central, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 31. - (1) În
județele în care se organizează alegeri locale parțiale în cel puțin două
circumscripții electorale comunale, orășenești sau municipale, se constituie un
birou electoral județean format din 3 dintre judecătorii în exercițiu ai
tribunalului, stabiliți potrivit procedurii prevăzute la art. 32, ale cărui
prevederi se aplică în mod corespunzător.
(2)
Birourile electorale județene, constituite potrivit alin. (1), îndeplinesc
în mod corespunzător atribuțiile prevăzute în prezenta lege pentru Biroul
Electoral Central.
(3)
În județele în care se organizează alegeri parțiale într-o singură circumscripție
electorală, soluționarea sesizărilor prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. h)
este de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială se află
circumscripția electorală, aceasta urmând a se pronunța în termen de cel mult 3
zile de la înregistrarea sesizărilor și contestațiilor. Hotărârea este
definitivă și irevocabilă.
(4)
Prevederile alin. (1) și (3) se aplică în mod corespunzător și în cazul
municipiului București.
(5)
În situațiile prevăzute la alin. (3), atribuțiile stabilite la art. 33
alin. (2) și art. 123 sunt îndeplinite de biroul electoral de circumscripție.
Art. 32. - (1) Biroul
Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curți de Casație și
Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și
11 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor
electorale.
(2)
Desemnarea judecătorilor se face în ședință publică, în termen de cel mult
5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți, de către
președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, dintre judecătorii în
exercițiu ai acesteia. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un
proces-verbal semnat de președinte și de consultantul-șef al Înaltei Curți de
Casație și Justiție, care constituie actul de învestire. Data ședinței pentru
tragerea la sorți se aduce la cunoștință publică prin presa scrisă și
audiovizuală, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu
cel puțin 24 de ore înainte.
(3)
În termen de 24 de ore de la învestire, cei 7 judecători aleg din rândul
lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central și locțiitorul
acestuia.
(4)
În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral
Central, biroul se completează cu președintele și vicepreședinții Autorității
Electorale Permanente și cu câte un reprezentant al partidelor politice
parlamentare.
(5)
În termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor,
partidele politice neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale
ale acestora, care au depus liste complete pentru consiliile județene în cel
puțin 18 județe, pot propune câte un reprezentant în Biroul Electoral Central
până la completarea numărului de 11 membri. Completarea se face în funcție de
numărul candidaturilor depuse pentru consiliile județene de către partidele
politice, alianțele politice și alianțele electorale, iar în caz de egalitate,
prin tragere la sorți.
Art. 33. - (1)
Biroul Electoral Central are următoarele atribuții:
a)
urmărește întocmirea de către primari a copiilor de pe listele electorale
permanente;
b)
asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a denumirii
și a semnelor electorale ale partidelor politice, alianțelor politice,
alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților
naționale, legal constituite, care au dreptul să participe la alegerea
autorităților administrației publice locale, și comunică lista tuturor
birourilor electorale de circumscripție, imediat după constituirea acestora;
c)
urmărește și asigură respectarea și aplicarea corectă a dispozițiilor
legale privitoare la alegeri pe întregul teritoriu al țării; asigură
interpretarea unitară a prevederilor acestora;
d)
rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate și contestațiile
cu privire la modul de constituire, componența și activitatea birourilor
electorale de circumscripție județeană și a municipiului București;
e)
primește și soluționează orice contestație cu privire la organizarea și
desfășurarea alegerii autorităților administrației publice locale, altele decât
cele care, prin prezenta lege, sunt date în competența birourilor electorale de
circumscripție sau a instanțelor judecătorești;
f)
centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de
circumscripție județeană și a municipiului București, numărul de liste complete
depuse de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și
organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și comunică Societății
Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune situația
centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire;
g)
primește procesele-verbale întocmite de birourile electorale de
circumscripție județeană și a municipiului București, împreună cu
procesele-verbale conținând rezultatul alegerilor, întocmite de birourile
electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al
municipiului București; totalizează rezultatele la nivel național, pe partide
politice, alianțe politice, alianțe electorale și pe candidați independenți,
separat pentru consiliile locale, consiliile județene și primari, și asigură
publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, și în presă;
h)
soluționează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune
anularea alegerilor dintr-o circumscripție electorală, în cazul în care
constată, pe baza probelor administrate, că votarea și stabilirea rezultatului
alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor
în circumscripția electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea
scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni de la
constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleași condiții, folosindu-se
aceleași liste electorale și aceleași liste de candidați și candidaturi
independente, cu excepția cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea
unei liste de candidați sau a unor propuneri de candidaturi independente, în
sarcina cărora s-a reținut comiterea fraudei care a determinat anularea
alegerilor. Existența fraudei electorale se stabilește de Biroul Electoral
Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o;
i)
îndeplinește orice alte atribuții care îi sunt stabilite prin lege.
(2) Biroul Electoral Central
acreditează, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, observatorii
străini, precum și delegații mass-media străini și soluționează contestațiile
cu privire la acreditarea sau refuzul acreditării de către biroul electoral de
circumscripție județeană sau a municipiului București a observatorilor interni.
(3)
În cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o
circumscripție electorală se poate face numai de către partidele politice,
alianțele politice, alianțele electorale sau candidații independenți care au
participat la alegeri și numai în termen de 48 de ore de la închiderea votării,
sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe
care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat
frauda nu este implicat în producerea acesteia. Cererea trebuie soluționată
până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(4)
În exercitarea atribuțiilor ce îi revin Biroul Electoral Central emite
hotărâri care se aduc la cunoștință în ședință publică și prin orice mijloc de
publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru
toate birourile electorale din țară, precum și pentru toate organismele cu atribuții
în materie electorală, de la data aducerii la cunoștință în ședința publică.
(5)
Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor
prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Art. 34. - Biroul Electoral Central își încetează
activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 35. - (1) Contestațiile
asupra modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale se pot
face în termen de 48 de ore de la desemnarea președinților și a locțiitorilor
acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu
reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor
electorale.
(2)
Contestațiile se soluționează de biroul electoral de circumscripție
comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului București, dacă
privesc biroul electoral al secției de votare, de biroul electoral de
circumscripție județeană sau a municipiului București, dacă privesc biroul
electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, respectiv de
sector al municipiului București, de Biroul Electoral Central, dacă privesc
biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, și
de Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central,
în termen de două zile de la înregistrarea contestațiilor.
(3)
Hotărârea pronunțată este definitivă și irevocabilă și se comunică, în cazul
președintelui biroului electoral și locțiitorului acestuia, în termen de 24 de
ore, președintelui tribunalului care, în cazul admiterii contestației,
procedează la o nouă desemnare.
Art. 36. - Birourile electorale lucrează în prezența
majorității membrilor care le compun și adoptă hotărâri cu votul majorității
membrilor prezenți.
Art. 37. - Reprezentanții partidelor politice,
alianțelor politice și ai alianțelor electorale în birourile electorale nu pot
primi și nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta
lege.
Art. 38. - Nu pot fi membri ai birourilor
electorale de circumscripție sau ai birourilor electorale ale secțiilor de
votare candidații în alegeri, soții, rudele și afinii acestora până la gradul
al doilea inclusiv, precum și persoanele care nu au exercițiul drepturilor
electorale.
SECȚIUNEA a 5-a
Candidaturile
Art. 39. - Numărul consilierilor pentru consiliile
locale și pentru consiliile județene este cel stabilit prin ordin al prefectului,
potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările ulterioare.
Art. 40. - Propunerile de candidați pentru
consilierii locali, consilierii județeni și pentru primari se fac pe
circumscripții electorale și se depun la birourile electorale de circumscripție
cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.
Art. 41. - (1) Propunerile
de candidați se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice,
alianțele politice, alianțele electorale sau organizațiile cetățenilor aparținând
minorităților naționale care participă la alegeri, sub semnătura conducerii
organizațiilor județene ale acestora, iar în cazul candidaților independenți,
pe baza listei susținătorilor.
(2)
În cazul alianțelor electorale dintre partide politice, listele cu
propuneri de candidați trebuie semnate și de conducerile județene ale fiecărui
partid politic din alianță. Dacă alianțele electorale se constituie la nivel
comunal, orășenesc, municipal sau de sector al municipiului București, listele
se semnează de conducerea alianței și se contrasemnează de conducerea fiecărei
organizații locale din coaliție.
(3)
Listele de candidați trebuie să cuprindă numele, prenumele, locul și data
nașterii, domiciliul, conform actului de identitate, denumirea, seria și numărul
actului de identitate, ocupația, profesiunea și apartenența politică a
candidaților, iar în cazul alianțelor, și partidul politic care i-a propus.
(4)
Listele de candidați trebuie să fie însoțite de declarațiile de acceptare a
candidaturii, scrise, semnate și datate de candidați.
(5)
Declarația de acceptare a candidaturii cuprinde numele, prenumele,
domiciliul, partidul politic sau alianța care l-a propus, profesiunea, ocupația
și apartenența politică a candidatului, consimțământul expres al acestuia de a
candida pentru funcția respectivă, precum și precizarea că întrunește
condițiile prevăzute de lege pentru a candida.
Art. 42. - O persoană nu poate accepta candidatura
decât pentru o singură circumscripție electorală, cu excepția cazului în care
candidatura se depune atât pentru un consiliu local, cât și pentru consiliul
județean.
Art. 43. - Partidele politice, alianțele politice
și alianțele electorale pot propune câte o listă de candidați în fiecare
circumscripție electorală pentru consiliul local, pentru consiliul județean și
câte un candidat pentru funcția de primar.
Art. 44. - (1) Candidații
independenți pentru funcția de consilier trebuie să fie susținuți de minimum 1%
din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente din
circumscripția respectivă, dar nu mai puțin de 50 în cazul comunelor, 100 în
cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor,
municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților
urbane de rangul I.
(2)
Pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să prezinte o
listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 2% din numărul total al
alegătorilor înscriși în listele electorale permanente din circumscripția
pentru care candidează, dar nu mai puțin de 200 în cazul comunelor, 300 în
cazul orașelor, 1.000 în cazul municipiilor și sectoarelor municipiului
București și 5.000 în cazul municipiului București.
(3)
Nu se admit liste de candidați independenți pentru funcția de consilier.
Art. 45. - (1) Lista
susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele și prenumele
candidatului, funcția pentru care candidează, numele și prenumele
susținătorului, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de
identitate, semnătura acestuia, precum și numele și prenumele persoanei care a
întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu
aceasta, să depună o declarație pe propria răspundere prin care să ateste
veridicitatea semnăturii susținătorilor.
(2)
Lista susținătorilor constituie un act public, cu toate consecințele
prevăzute de lege.
(3)
Susținătorii pot fi numai cetățeni cu drept de vot. Un susținător poate
sprijini câte un singur candidat la funcția de consilier local, câte unul la funcția
de consilier județean și câte unul la funcția de primar.
(4)
Adeziunile susținătorilor se dau pe propria lor răspundere.
(5)
Lista de susținători trebuie însoțită de declarația de acceptare a candidaturii,
dată în condițiile art. 41 alin. (4) și (5), și se depune la biroul electoral
al circumscripției pentru care candidează.
Art. 46. - (1) Biroul
electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale pentru ca
o persoană să poată candida, respectarea condițiilor de fond și de formă ale
listelor de candidați, precum și ale listei susținătorilor. Candidaturile care
îndeplinesc condițiile legale sunt înregistrate. Candidaturile care nu
îndeplinesc condițiile legale de fond și de formă se resping de către biroul
electoral de circumscripție.
(2)
Două exemplare ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul
electoral de circumscripție. Celelalte două exemplare, certificate de biroul
electoral de circumscripție prin semnătura președintelui acestuia și prin
aplicarea ștampilei, se restituie depunătorului; unul dintre exemplarele
restituite depunătorului se înregistrează de către acesta la judecătoria în a
cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care se depune
candidatura, respectiv la tribunal.
(3)
În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul
dintre exemplarele propunerii de candidatură se afișează de către biroul
electoral de circumscripție la sediul acestuia, la loc vizibil.
(4) Nu pot candida persoanele care la
data depunerii candidaturii nu îndeplinesc condițiile legale pentru a fi alese.
Candidaturile acestor persoane se resping de către biroul electoral de
circumscripție.
Art. 47. - Candidații pot renunța la candidatură
până la data tipăririi buletinelor de vot. În acest scop, aceștia depun la
biroul electoral de circumscripție o declarație de renunțare scrisă, semnată și
datată de cel în cauză.
Art. 48. - (1) Acceptarea
de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi
contestată de către cetățeni, partidele politice, alianțele politice și
alianțele electorale, în termen de cel mult 48 de ore de la afișarea
candidaturii.
(2)
Respingerea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi
poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianțele politice
sau alianțele electorale care au propus candidatura respectivă, în termen de
cel mult 48 de ore de la respingere.
(3)
Contestațiile trebuie să cuprindă numele și prenumele, adresa și calitatea
contestatorului, numele și prenumele persoanei a cărei candidatură a fost
admisă sau respinsă, prezentarea temeiurilor contestației, data și semnătura
contestatorului și indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să îl
reprezinte.
(4)
Contestația și, dacă este cazul, cererea de recurs se depun la instanța
competentă să le soluționeze, sub sancțiunea nulității.
(5)
Contestațiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se
soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria,
respectiv tribunalul, în a cărei rază teritorială se află circumscripția
electorală. Hotărârea nu se comunică.
(6)
Împotriva hotărârii date în contestație se poate face recurs în termen de
24 de ore de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară. Recursul se
soluționează în termen de 24 de ore de la înregistrare.
(7)
Hotărârea pronunțată în recurs este definitivă și irevocabilă.
Art. 49. - După expirarea termenului de depunere a
candidaturilor, la care se adaugă, dacă este cazul, termenele prevăzute la art.
48 alin. (1), (2), (5) și (6), birourile electorale de circumscripție încheie
un proces-verbal prin care constată rămânerea definitivă a candidaturilor.
Candidaturile definitive se afișează la sediul biroului electoral de
circumscripție, precum și la sediul secțiilor de votare, după constituirea
birourilor electorale ale acestora, cu precizarea numelui și prenumelui,
apartenenței politice, profesiunii și ocupației candidatului. Candidaturile
definitive pot fi făcute publice, de asemenea, prin orice mijloace de informare
în masă, cheltuielile fiind suportate de cei interesați.
SECȚIUNEA a 6-a
Buletinele de vot
Art. 50. - Modelele buletinelor de vot se stabilesc
prin hotărâre a Guvernului și sunt diferite pentru consiliile locale, pentru
consiliile județene, respectiv Consiliul General al Municipiului București, și
pentru primari, respectiv pentru primarul general al municipiului București.
Art. 51. - (1) Buletinul
de vot este format din mai multe file. Pe paginile interioare ale buletinului
de vot se imprimă patrulatere în număr suficient pentru a cuprinde toate
listele de candidaturi, respectiv toți candidații independenți, în așa fel
încât ultima pagină să rămână albă pentru aplicarea ștampilei de control a
secției de votare; paginile buletinului de vot se numerotează. Buletinele de
vot se capsează.
(2)
Patrulaterele se imprimă paralel între ele, câte două coloane pe aceeași
pagină. Patrulaterele se numerotează, începând cu primul patrulater al coloanei
din stânga a primei pagini interioare, care primește numărul de ordine 1, și
continuând cu primul patrulater al coloanei din dreapta, care primește numărul
de ordine 2, numerotarea continuând până la ultimul patrulater.
(3)
În unghiul din partea stângă sus a fiecărui patrulater se imprimă denumirea
partidului politic, alianței politice, alianței electorale sau a organizațiilor
cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori,
după caz, mențiunea "Candidat independent", iar în unghiul din partea
dreaptă sus se imprimă semnul electoral.
(4)
În patrulaterele fiecărui buletin de vot se imprimă listele de candidați;
candidații se identifică pe listă prin nume și prenume și se înscriu în ordinea
stabilită de partidul politic, alianța politică sau alianța electorală care a
depus lista.
(5)
Pentru alegerea primarului se imprimă în patrulaterele buletinului de vot,
în afara elementelor prevăzute la alin. (3), numele și prenumele candidatului.
(6)
Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către biroul electoral de
circumscripție, ținând seama de numărul patrulaterelor, precum și de spațiul
necesar pentru imprimarea numelui candidaților și a celorlalte date prevăzute
la alin. (3), (4) și (5).
(7)
Hârtia pentru buletinul de vot este de culoare albă și suficient de groasă
pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat și votul dat.
(8)
Pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste
de candidați sau candidați independenți pentru consilieri, precum și pentru
primari, se procedează astfel:
a)
în prima etapă, listele depuse de partidele politice parlamentare,
alianțele politice și alianțele electorale ale acestora se înscriu în patrulaterele
buletinului de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorți efectuată de
președintele biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv a
municipiului București, în prezența majorității membrilor acestuia;
b)
în etapa a doua, listele depuse de partidele politice neparlamentare,
alianțele politice și alianțele electorale ale acestora se imprimă în
următoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultată din
tragerea la sorți efectuată de președintele biroului electoral de
circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului
București, respectiv de președintele biroului electoral de circumscripție
județeană și a municipiului București.
(9)
Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) este valabilă pentru toate
circumscripțiile electorale din județ, respectiv din municipiul București,
inclusiv pentru circumscripția electorală județeană, respectiv a municipiului
București. Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) și b) este valabilă și
în cazul buletinului de vot pentru alegerea primarului.
(10)
Pentru fiecare candidat independent, inclusiv pentru candidații
independenți la funcția de primar, se imprimă un patrulater distinct în partea
finală a buletinului de vot, în care aceștia sunt înscriși în ordinea
înregistrării candidaturilor.
(11)
Ordinea stabilită potrivit alin. (8)-(10) se comunică prefectului de către
președintele biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv de către
președinții birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească,
municipală și de sector al municipiului București, în termen de 24 de ore de la
efectuarea tragerii la sorți.
(12)
Tragerea la sorți prevăzută la alin. (8) se face în prezența
reprezentanților partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor
electorale care depun liste de candidați.
Art. 52. - (1) Partidele
politice, alianțele politice și alianțele electorale își pot stabili semne
electorale pe care le comunică Biroului Electoral Central în termen de 3 zile
de la constituirea acestuia.
(2)
Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au
participat la alegerile locale anterioare își pot păstra semnele electorale,
având obligația să le comunice Biroului Electoral Central potrivit alin. (1).
Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de alte
partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale decât cu
consimțământul scris al celor cărora le-au aparținut, respectiv al partidelor
care au alcătuit alianța inițială.
(3) Semnele electorale nu pot fi
contrare ordinii de drept și bunelor moravuri și nu pot reproduce sau combina
simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale organismelor
internaționale ori ale cultelor religioase. Fac excepție partidele politice
care sunt membre ale unor organizații politice internaționale, acestea putând
utiliza semnul organizației respective ca atare sau într-o combinație
specifică.
(4)
Semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie să se
deosebească clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea
acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt
încadrate. Se poate folosi ca semn electoral semnul permanent declarat la
înscrierea partidului politic sau a alianței politice.
(5)
În toate circumscripțiile electorale, partidele politice, alianțele
politice și alianțele electorale, formate la nivel național, respectiv
județean, trebuie să folosească același semn electoral.
(6)
În cazul semnelor electorale noi, dacă același semn este solicitat de mai
multe partide politice, alianțe politice ori alianțe electorale, atribuirea se
face în beneficiul partidului politic, alianței politice ori alianței
electorale care a înregistrat prima respectivul semn. Dacă nu se poate stabili
prioritatea, se procedează la tragerea la sorți efectuată de președintele
Biroului Electoral Central.
(7)
Biroul Electoral Central aduce la cunoștință publică semnele electorale a
doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1) și le comunică
prefecților, până la data rămânerii definitive a candidaturilor, în vederea
imprimării lor pe buletinele de vot.
Art. 53. - (1) Imprimarea
buletinelor de vot se asigură, prin grija prefecților, de către birourile
electorale de circumscripție.
(2) Pentru întreaga circumscripție
electorală, buletinele de vot sunt imprimate cu litere de aceeași mărime,
aceleași caractere și aceeași cerneală, într-un număr egal cu al alegătorilor
înscriși în listele electorale, cu un plus de 10%.
(3)
Prin grija prefecților, un exemplar al primului tiraj pentru fiecare tip de
buletin de vot, din fiecare circumscripție electorală, este prezentat membrilor
biroului electoral de circumscripție județeană. Aceștia au dreptul să solicite
prefectului retipărirea buletinelor de vot dacă numele candidaților, semnul
electoral sau denumirea partidelor politice, a alianțelor politice ori a
alianțelor electorale sunt incorect imprimate sau nu sunt vizibile.
(4)
Buletinele de vot trebuie să fie tipărite cel mai târziu cu 10 zile
înaintea alegerilor.
Art. 54. - (1) Buletinele
de vot se distribuie circumscripțiilor electorale prin grija prefecților.
Buletinele de vot se preiau de către primar, împreună cu președintele biroului
electoral de circumscripție, pe bază de proces-verbal, și se păstrează în
încăperi speciale, încuiate și sigilate. Buletinele de vot se predau
președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, pe bază de
proces-verbal, cel mai târziu în preziua alegerilor.
(2)
Distribuirea și predarea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de
câte 100 de bucăți.
Art. 55. - La sediul primăriei și al biroului
electoral de circumscripție, precum și la sediile secțiilor de votare se
afișează, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de imprimare, câte un
buletin de vot din fiecare categorie, după ce a fost vizat și anulat de
președintele biroului electoral de circumscripție.
Art. 56. - La cererea partidelor politice,
alianțelor politice, alianțelor electorale sau a candidaților independenți care
participă la alegeri, biroul electoral de circumscripție eliberează, pentru
fiecare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, vizat și anulat.
SECȚIUNEA a 7-a
Campania electorală
Art. 57. - Campania electorală începe cu 30 de
zile înainte de data desfășurării alegerilor și se încheie în ziua de sâmbătă
care precedă data alegerilor, la ora 7,00.
Art. 58. - (1) În
campania electorală, candidații, partidele politice, alianțele politice, alianțele
electorale, precum și cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber
și fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii,
radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masă.
(2)
În timpul campaniei electorale se asigură candidaților, în mod
nediscriminatoriu, spații corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii.
Spațiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în școli, universități, case de
cultură, cămine culturale și cinematografe și se asigură pe bază de înțelegere
cu privire la cheltuielile de întreținere.
(3)
Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de
drept.
(4)
Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile
militare, precum și în spațiile din școli și universități în perioada de
desfășurare a cursurilor.
Art. 59. - (1) Campania
electorală prin serviciile de programe audiovizuale, publice și private,
trebuie să servească următoarelor interese generale:
a)
ale electoratului, de a primi informații corecte, astfel încât să poată
vota în cunoștință de cauză;
b)
ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale,
organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidaților,
de a se face cunoscuți și de a-și prezenta platformele, programele politice și
ofertele electorale;
c)
ale radiodifuziunilor, de a-și exercita drepturile și responsabilitățile
care decurg din profesiunea de jurnalist.
(2)
Radiodifuzorii publici și privați sunt obligați să asigure, în cadrul
serviciilor de programe audiovizuale, desfășurarea unei campanii electorale
echitabile, echilibrate și corecte pentru toate partidele politice, alianțele
politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților
naționale, precum și pentru toți candidații.
Art. 60. - (1) În
timpul campaniei electorale, informațiile privind sistemul electoral, tehnica
votării, calendarul campaniei electorale, programele politice, opiniile și
mesajele cu conținut electoral trebuie să fie prezentate exclusiv în
următoarele tipuri de emisiuni:
a)
emisiuni informative - în care pot fi difuzate informații privind sistemul
electoral, tehnica votării și activitățile de campanie ale candidaților; în
acest scop durata programată a emisiunii informative poate fi mărită cu cel
mult 15 minute;
b)
emisiuni electorale - în care candidații își pot prezenta programele
politice și activitățile de campanie electorală;
c)
dezbateri electorale - în care candidații, jurnaliștii, analiștii și alți
invitați pun în discuție programele electorale și temele de interes public.
(2)
Posturile private de radio și televiziune, inclusiv de televiziune prin
cablu, pot organiza, în cadrul propriei grile de programe, emisiuni de tipul
celor prevăzute la alin. (1).
(3)
Emisiunile prevăzute la alin. (1) nu pot fi considerate publicitate
electorală.
(4)
Spoturile publicitare de 20-30 de secunde care îndeamnă electoratul să
voteze un candidat sau o listă de candidați pot fi difuzate numai în interiorul
emisiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c).
(5)
Este interzisă cumpărarea de spații de emisie în vederea difuzării de
clipuri sau de emisiuni electorale.
Art. 61. - (1) Accesul
partidelor politice parlamentare, alianțelor politice și alianțelor electorale
ale acestora, precum și al candidaților independenți la serviciile publice de
radiodifuziune și de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale
ale acestora, este gratuit. Partidele politice neparlamentare, alianțele
politice și alianțele electorale ale acestora au acces gratuit la serviciile
publice teritoriale de radiodifuziune și de televiziune numai în măsura în care
depun liste de candidați în minimum 50% din circumscripțiile electorale de pe
cuprinsul unui județ ce intră în raza de acoperire a studiourilor teritoriale
respective. Timpul de antenă acordat în aceste situații trebuie să fie
proporțional cu numărul listelor complete de candidați depuse în teritoriul
respectiv și se calculează de Societatea Română de Televiziune și de Societatea
Română de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicării
datelor transmise de Biroul Electoral Central. La serviciile publice naționale
de radiodifuziune și de televiziune au acces partidele politice neparlamentare,
alianțele politice și alianțele electorale care depun liste complete de
candidați în cel puțin 50% din circumscripțiile electorale din 15 județe.
Timpul de antenă se acordă după rămânerea definitivă a candidaturilor, trebuie
să fie proporțional cu numărul listelor complete de candidați depuse și se
calculează de Societatea Română de Televiziune și de Societatea Română de
Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicării datelor
transmise de Biroul Electoral Central.
(2)
Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au acces la
serviciile publice teritoriale și naționale de radiodifuziune și de
televiziune, dacă participă la alegeri cu liste de candidați în
circumscripțiile electorale din județe și în mod proporțional cu ponderea lor
în totalul populației județului, respectiv a României.
(3)
Până la calcularea timpilor de antenă, conform alin. (1) și (2) partidele
politice parlamentare, alianțele acestora și organizațiile cetățenilor
aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament primesc timpi de
antenă proporțional cu ponderea lor parlamentară.
(4)
Accesul partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale,
precum și al candidaților independenți și al organizațiilor cetățenilor
aparținând minorităților naționale la posturile private de radiodifuziune și de
televiziune, inclusiv televiziune prin cablu, se face gratuit numai în cadrul
emisiunilor care au caracter electoral, potrivit dispozițiilor art. 60.
(5)
Este interzisă contractarea de timpi de antenă în scopuri publicitare,
pentru și în favoarea participanților la campania electorală, sau cedarea
timpilor de antenă candidaților de către societățile comerciale cu capital
public sau privat, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale sau
persoanele fizice.
(6)
Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, candidații
independenți, precum și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților
naționale au obligația să solicite, în termen de 20 de zile de la aducerea la
cunoștință publică a datei alegerilor, conducerii posturilor de radiodifuziune
și de televiziune, publice și private sau, după caz, studiourilor teritoriale
ale acestora acordarea timpilor de antenă. Solicitările făcute după acest
termen nu se iau în considerare.
(7)
Timpii de antenă la radiodifuziunile și televiziunile publice și private,
inclusiv cele prin cablu, se acordă partidelor politice, alianțelor politice și
alianțelor electorale, în fiecare din zilele de luni, marți, miercuri, joi și
vineri. Fiecare candidat independent are dreptul la timp de antenă, la
studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a
desfășurării campaniei electorale. Candidații independenți din circumscripțiile
electorale din municipiul București și cei din municipiile reședință de județ,
care nu sunt pe raza de acoperire a unui studio, au acces la serviciile publice
naționale de radiodifuziune și de televiziune în același interval de timp de
cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfășurării campaniei
electorale.
(8)
Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecărui partid
politic, fiecărei alianțe politice și alianțe electorale, candidaților
independenți și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților
naționale se realizează în direct sau se înregistrează, în proporțiile
stabilite de aceștia.
(9)
În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea
de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naționale ale
României ori ale altui stat.
Art. 62. - (1) În
perioada campaniei electorale, candidații și reprezentanții partidelor politice
aflate în competiție au acces la posturile publice și private de radiodifuziune
și de televiziune numai la emisiunile și dezbaterile electorale, în condițiile
art. 59, 60 și 61.
(2)
În perioada campaniei electorale, candidații și reprezentanții partidelor
politice aflate în competiție nu pot fi producători, realizatori sau moderatori
ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici și privați.
Art. 63. - (1) Radiodifuzorii
publici și privați au obligația de a asigura, prin măsuri tehnice și
redacționale, reflectarea campaniei electorale în mod echitabil, echilibrat și
imparțial.
(2)
Emisiunile informative se supun obligației de obiectivitate, echitate și de
informare corectă a publicului.
(3)
Candidații care au deja funcții publice pot apărea în emisiunile
informative strict în probleme legate de exercitarea funcției lor.
(4)
În cazul în care în emisiunile informative se prezintă fapte sau evenimente
speciale de interes public, pe lângă punctul de vedere al autorităților trebuie
prezentat și un punct de vedere opus.
Art. 64. - (1) Emisiunile
și dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor candidaților condiții
egale în ceea ce privește libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor și
echidistanța.
(2)
În cadrul emisiunilor electorale, candidații au următoarele obligații:
a)
să nu pună în pericol ordinea constituțională, ordinea publică, siguranța
persoanelor și a bunurilor;
b)
să nu facă afirmații care pot aduce atingere demnității umane sau moralei
publice;
c)
să probeze eventualele acuzații cu incidență penală sau morală aduse unui
alt candidat;
d)
să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie,
naționalitate, sex, orientare sexuală sau etnie.
Art. 65. - Realizatorii și moderatorii emisiunilor
și dezbaterilor electorale au următoarele obligații:
a)
să fie imparțiali;
b)
să asigure echilibrul necesar desfășurării emisiunii, oferind fiecărui
candidat participant la discuții posibilitatea de prezentare a opiniilor sale;
c)
să formuleze clar întrebările, fără a fi tendențioase sau părtinitoare;
d)
să asigure menținerea dezbaterii în sfera de interes a campaniei electorale
și a tematicii stabilite;
e)
să intervină atunci când, prin comportamente sau exprimări, invitații
încalcă dispozițiile art. 64 alin. (2); în cazul în care invitații nu se
conformează solicitărilor, moderatorul poate decide întreruperea microfonului
acestuia sau oprirea emisiunii, după caz.
Art. 66. - (1) În
cazul prezentării de sondaje de opinie cu conținut electoral, acestea trebuie
însoțite de următoarele informații:
a)
denumirea instituției care a realizat sondajul;
b)
data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul și metodologia
utilizată;
c)
dimensiunea eșantionului și marja maximă de eroare;
d)
cine a solicitat și cine a plătit efectuarea sondajului.
(2)
Televotul sau anchetele făcute pe stradă, în rândul electoratului, nu
trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un
anumit grup social ori etnic.
Art. 67. - Cu 48 de ore înainte de ziua votării
sunt interzise:
a)
prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de publicitate
electorală;
b)
invitarea sau prezentarea candidaților în programe, cu excepția situațiilor
prevăzute la art. 69 alin. (4);
c)
comentarii privind campania electorală.
Art. 68. - În ziua votării este interzisă
prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de închiderea
votării.
Art. 69. - (1) Candidații
și partidele politice ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate
prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor fapte neadevărate
beneficiază de drept la replică.
(2)
Candidații și partidele politice ale căror drepturi sau interese legitime
au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor informații
inexacte beneficiază de drept la rectificare.
(3)
Radiodifuzorii au următoarele obligații privind dreptul la replică și
rectificare:
a)
să decidă acordarea sau neacordarea dreptului solicitat în cel mult 24 de ore
de la primirea unei solicitări formulate în scris; în situația în care
solicitarea se referă la o emisiune difuzată în ultima zi de campanie
electorală, decizia trebuie luată în cel mult 12 ore de la primirea
solicitării;
b)
să comunice solicitantului, în termenele prevăzute la lit. a), telefonic
și/sau în scris, decizia luată; în cazul neacordării dreptului solicitat,
motivele trebuie să fie comunicate solicitantului și Consiliului Național al
Audiovizualului;
c)
să difuzeze, în cazul în care decide acordarea dreptului solicitat,
rectificarea sau replica în cel mult 48 de ore de la primirea solicitării; în
situația în care emisiunea care face obiectul sesizării a fost difuzată în
ultima zi de campanie electorală, rectificarea sau replica se difuzează în
preziua votării;
d)
să difuzeze, în cazul în care Consiliul Național al Audiovizualului dă
câștig de cauză solicitantului, replica sau rectificarea în termenul și în
condițiile comunicate radiodifuzorului.
(4)
În preziua votării, radiodifuzorii trebuie să prevadă în program, imediat
după emisiunea informativă de seară, un spațiu de emisie pentru difuzarea
rectificărilor și a replicilor ca urmare a sesizărilor care se referă la
emisiunile difuzate în ultima zi de campanie.
Art. 70. - (1) Radiodifuzorii
trebuie să asigure înregistrarea emisiunilor destinate campaniei electorale în
condițiile stabilite de Consiliul Național al Audiovizualului.
(2)
Înregistrările emisiunilor destinate campaniei electorale trebuie să fie
ținute la dispoziția Consiliului Național al Audiovizualului, pe durata
campaniei electorale și timp de 30 de zile după comunicarea oficială a
rezultatelor.
Art. 71. - (1) Nerespectarea
dispozițiilor art. 59-70 atrage aplicarea sancțiunilor prevăzute de Legea
audiovizualului nr. 504/2002,
cu modificările și completările ulterioare.
(2)
Faptele se constată și sancțiunile se aplică de Consiliul Național al
Audiovizualului care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei
interesați.
Art. 72. - (1) Primarii
sunt obligați ca până la începerea campaniei electorale să stabilească prin
dispoziție locuri speciale pentru afișaj electoral, ținând seama de numărul
partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care declară
că depun liste de candidați, candidaturi pentru funcția de primar, precum și de
candidații independenți. Aceste locuri trebuie să fie situate în zone
frecventate de cetățeni, fără stânjenirea circulației pe drumurile publice și a
celorlalte activități din localitățile respective.
(2)
Utilizarea locurilor de afișaj electoral este permisă partidelor politice,
alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri și
candidaților independenți.
(3)
Este interzisă utilizarea de către un partid politic, alianță politică,
alianță electorală ori candidat independent a locurilor speciale de afișaj
electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt partid
politic, alianță politică, alianță electorală ori candidat independent. Pe un
panou electoral fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală
ori candidat independent poate aplica un singur afiș electoral.
(4)
Un afiș electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate
depăși dimensiunile de 500 mm o latură și 300 mm cealaltă latură, iar cel prin
care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură și 250 mm cealaltă
latură.
(5)
În alte locuri decât cele stabilite conform alin. (1) afișajul electoral
este permis numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau, după caz, al
deținătorilor.
(6)
Sunt interzise afișele electorale care combină culori sau alte semne
grafice astfel încât să evoce simbolurile naționale ale României ori ale altui
stat.
(7)
Organele de ordine publică sunt obligate să asigure integritatea panourilor
și a afișelor electorale.
Art. 73. - (1) Birourile
electorale de circumscripție veghează la corecta desfășurare a campaniei
electorale în circumscripția în care funcționează, soluționând plângerile ce le
sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, alianță politică,
alianță electorală ori candidat independent de a-și desfășura campania
electorală în condițiile prevăzute de lege și cu respectarea deontologiei
electorale.
(2)
Dacă biroul electoral de circumscripție consideră, cu ocazia soluționării
plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea
unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.
(3)
Împotriva soluției date de biroul electoral de circumscripție comunală,
orășenească, municipală sau de sector al municipiului București se poate face
contestație la biroul electoral de circumscripție județeană, respectiv la
biroul electoral de circumscripție a municipiului București, iar împotriva
soluției date de biroul electoral de circumscripție județeană sau de biroul
electoral de circumscripție a municipiului București se poate face contestație
la Biroul Electoral Central; soluția dată asupra contestației este definitivă.
(4)
Soluționarea plângerilor și a contestațiilor se face în termen de 3 zile de
la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presă și se afișează în
mod vizibil la sediul biroului electoral care le-a emis.
CAPITOLUL III
Desfășurarea alegerilor
Art. 74. - (1) Fiecare
secție de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne și
ștampile de votare, care se asigură de către primari.
(2)
Cabinele și urnele trebuie așezate în aceeași încăpere în care își desfășoară
activitatea președintele biroului electoral al secției de votare și membrii
acestuia.
(3)
Președintele biroului electoral al secției de votare, împreună cu membrii
acestuia, trebuie să fie prezent la sediul secției de votare, în ajunul zilei alegerilor,
la ora 18,00, fiind obligat să dispună măsurile necesare pentru asigurarea
ordinii și corectitudinii operațiunilor de votare.
(4)
Președintele dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.
Art. 75. - (1) În ziua
alegerilor, la ora 6,00, președintele biroului electoral al secției de votare,
în prezența celorlalți membri, verifică urnele, cabinele, existența listelor
electorale, a buletinelor de vot și a ștampilelor necesare votării, după care
închide și sigilează urnele prin aplicarea ștampilei de control a secției de
votare.
(2)
Președintele este obligat să asigure aplicarea ștampilei de control a
secției de votare pe buletinele de vot, pe ultima pagină a acestora.
Art. 76. - (1) Președintele
biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare
pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții. În acest scop puterile lui se
întind și în afara localului secției de votare, până la o distanță de 500
metri.
(2)
La desfășurarea operațiunilor de votare pot asista observatori străini și
observatori interni, acreditați în acest scop.
(3)
Pot fi acreditați ca observatori interni reprezentanți ai organizațiilor
neguvernamentale care au ca unic scop apărarea drepturilor omului și sunt legal
constituite. Persoanele desemnate de aceste organizații nu pot fi membri ai
vreunui partid politic.
(4)
Acreditarea observatorilor interni poate fi contestată la Biroul Electoral
Central.
(5)
În afara membrilor biroului electoral al secției de votare, candidaților,
persoanelor acreditate potrivit legii, precum și reprezentanților mass-media
români și străini, nici o altă persoană nu poate staționa în locurile publice
din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru
votare.
(6)
Pentru menținerea ordinii în localul secției de votare și în împrejurimile
acestuia, președintele biroului electoral al secției de votare are la
dispoziție mijloacele de ordine necesare, puse la dispoziție prin grija
prefecților.
Art. 77. - Votarea are loc într-o singură zi. Ea
începe la ora 7,00 și se închide la ora 21,00.
Art. 78. - (1) Alegătorii
votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea,
potrivit delimitării făcute conform art. 15, și unde sunt înscriși în copia de
pe listele electorale permanente sau în lista suplimentară întocmită de primar
conform dispozițiilor art. 19 alin. (1).
(2)
Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare
numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate biroului
electoral al secției de votare care, după verificarea înscrierii în lista
electorală a celui în cauză, îi încredințează buletinele de vot și ștampila cu
mențiunea "votat".
(3)
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu
mențiunea "votat" în patrulaterul care cuprinde lista de candidați
sau numele candidatului pe care îl votează.
(4)
Ștampila cu mențiunea "votat" trebuie să fie rotundă și astfel
dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică.
(5)
După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina
albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și le introduc în urnă,
având grijă să nu se deschidă.
(6)
Îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă
secretul votului este asigurat.
(7)
În cazul în care buletinul de vot se deschide în așa fel încât secretul
votului nu mai este asigurat, acesta se anulează și se dă alegătorului, numai o
singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se mențiune despre aceasta în
procesul-verbal al operațiunilor de votare.
(8)
Ștampila cu mențiunea "votat", încredințată pentru votare, se
restituie președintelui, care o aplică pe actul de identitate, menționând și
data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărții de
identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu mențiunea
"votat" și data scrutinului.
(9)
Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de
votare să nu se prelungească nejustificat.
Art. 79. - Prin excepție de la prevederile art. 78
alin. (1), președintele și membrii birourilor electorale ale secțiilor de
votare, precum și personalul tehnic auxiliar și personalul însărcinat cu
menținerea ordinii votează la secția de votare unde își îndeplinesc
atribuțiile, dacă domiciliază în unitatea administrativ-teritorială pentru care
se votează la secția respectivă. Aceștia trebuie să fie înscriși de către
președintele biroului electoral al secției de votare în lista suplimentară și
trebuie să fie radiați din copia de pe lista electorală permanentă existentă la
secția de votare în a cărei rază domiciliază, la solicitarea președintelui
biroului electoral al secției de votare.
Art. 80. - Candidații și alegătorii au dreptul să
conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În asemenea cazuri,
identitatea celui în cauză se stabilește de președintele biroului electoral al
secției de votare prin orice mijloace. În cazul în care contestația este
întemeiată, președintele biroului electoral al secției de votare îl oprește de
la vot pe alegătorul contestat, consemnează faptul într-un proces-verbal și
sesizează autoritățile polițienești.
Art. 81. - (1) Președintele
biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive
temeinice. Suspendarea nu poate depăși o oră și este anunțată prin afișare la
ușa localului de vot cu cel puțin o oră înainte. Durata tuturor suspendărilor
nu poate depăși două ore.
(2)
În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și
toate lucrările biroului electoral rămân sub pază permanentă, iar membrii
biroului nu pot părăsi sala de votare în același timp.
(3)
Persoanele care, potrivit art. 76 alin. (5), au dreptul să asiste la votare
nu pot fi obligate să părăsească sala de votare pe timpul suspendării
operațiunilor.
Art. 82. - (1) Prezența
oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este
interzisă.
(2)
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului
electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme
în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoțitor ales de el.
Art. 83. - (1) Pentru
alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, președintele biroului
electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora sau a
conducătorului instituției sanitare ori de ocrotire socială în care cei în
cauză sunt internați, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului
electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării -
ștampilă cu mențiunea "votat" și buletine de vot - la locul unde se
află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În raza unei secții de votare se
utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai
de membrii biroului electoral al secției de votare.
(2)
În cazurile prevăzute la alin. (1), votarea se face numai pe baza unui
extras întocmit personal de președintele biroului electoral de pe copia listei
electorale permanente sau a listei suplimentare existente la secția respectivă.
Lista se semnează de președinte și se ștampilează, iar persoanele cuprinse în
aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secție.
(3)
În modalitatea prevăzută la alin. (1) și (2) pot vota numai persoanele care
domiciliază în raza circumscripției electorale respective și numai dacă se
asigură secretul votului.
Art. 84. - La ora 21,00 președintele biroului
electoral al secției de votare declară votarea închisă.
CAPITOLUL IV
Stabilirea și constatarea rezultatelor
alegerilor
SECȚIUNEA 1
Stabilirea rezultatelor votării
Art. 85. - (1) După
încheierea votării, președintele biroului electoral al secției de votare procedează
la anularea buletinelor de vot neîntrebuințate și, după verificarea
integrității sigiliilor, la deschiderea urnelor. Anularea buletinelor
neîntrebuințate se face prin înscrierea pe acestea a cuvântului
"ANULAT" sau prin aplicarea unei ștampile conținând acest cuvânt.
Deschiderea urnelor se face numai în prezența membrilor biroului și, după caz,
a persoanelor care au dreptul să asiste la votare. La numărarea voturilor pot
participa, ca delegați, reprezentanții tuturor partidelor politice, alianțelor
politice și alianțelor electorale care au participat la alegeri și nu au
reprezentanți în biroul electoral al secției de votare și sunt mandatați de
către conducătorii organizațiilor județene ale acestora.
(2)
Președintele citește cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin de vot,
lista de candidați care a fost votată sau, după caz, numele și prenumele
candidatului independent ori numele și prenumele candidatului pentru funcția de
primar care a fost votat și arată buletinul de vot celor prezenți. Buletinele
de vot deschise sunt așezate pe partide politice, alianțe politice, alianțe
electorale și pe candidați independenți și sunt numărate și legate separat.
(3)
Sunt nule buletinele de vot care nu poartă ștampila de control a secției de
votare, buletinele de vot de alt model decât cel legal aprobat, buletinele de
vot care nu au aplicată ștampila cu mențiunea "votat" sau la care
ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora; aceste
buletine de vot nu intră în calculul voturilor valabil exprimate. Votul este
valabil în cazul în care ștampila a depășit limitele unui patrulater, dacă
opțiunea alegătorului este totuși evidentă.
(4)
Rezultatul votului se consemnează în tabele separate pentru consiliul
local, pentru consiliul județean, respectiv pentru primar. Tabelele se
întocmesc de un membru al biroului electoral al secției de votare, desemnat de
președinte. Dacă la consemnarea rezultatelor sunt prezenți și candidați,
aceștia au dreptul să întocmească și ei un tabel. La municipiul București se
întocmește și un tabel distinct pentru Consiliul General al Municipiului
București și unul pentru primarul general al municipiului București.
(5)
În tabelele prevăzute la alin. (4) se înscriu numărul total al votanților,
numărul total al voturilor nule, listele de candidați sau, după caz, numele și
prenumele candidaților independenți și ale celor pentru funcția de primar,
precum și numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare.
Art. 86. - (1) După
numărarea voturilor, președintele biroului electoral al secției de votare
încheie, separat pentru consiliul local, pentru consiliul județean, precum și
pentru primar, câte un proces-verbal, în două exemplare.
(2)
În municipiul București, președintele biroului electoral al secției de votare
încheie, după același model, și câte un proces-verbal pentru Consiliul General
al Municipiului București și câte unul pentru primarul general al municipiului
București.
(3)
Procesul-verbal cuprinde:
a)
numărul total al alegătorilor prevăzut în copia de pe lista electorală
permanentă, în listele electorale suplimentare și în extrasul folosit la
exprimarea votului cu ajutorul urnei speciale, din care:
-
numărul total al alegătorilor potrivit copiei de pe lista electorală
permanentă;
-
numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare;
-
numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială;
b)
numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale existente la
secție, care s-au prezentat la urne, din care:
-
numărul total al alegătorilor înscriși în copia de pe lista electorală
permanentă;
-
numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale suplimentare;
-
numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială;
c)
numărul total al voturilor valabil exprimate;
d)
numărul voturilor nule;
e)
numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare listă de candidați
sau de fiecare candidat independent;
f)
numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare candidat la
funcția de primar;
g)
expunerea pe scurt a întâmpinărilor formulate și a modului de soluționare a
acestora, precum și a contestațiilor înaintate biroului electoral de
circumscripție;
h) starea sigiliilor de pe urne la
încheierea votării;
i)
numărul buletinelor de vot primite;
j)
numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate.
(4)
Procesele-verbale se semnează de președinte și de membrii biroului
electoral al secției de votare și poartă ștampila de control. Semnăturile se
pun în dreptul numelui și prenumelui și, după caz, al apartenenței politice,
respectiv după indicarea denumirii abreviate a partidului politic pe care îl
reprezintă.
(5)
Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului electoral nu are nici o
influență asupra valabilității procesului-verbal și a alegerilor. Președintele
menționează motivele care au împiedicat semnarea.
(6)
Membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare li se eliberează,
la cerere, de către președintele biroului electoral o copie de pe fiecare
proces-verbal. Cererea trebuie formulată în scris înainte de întocmirea
procesului-verbal.
Art. 87. - (1) În
timpul operațiunilor de votare, de deschidere a urnelor, de numărare și totalizare
a voturilor, precum și de înregistrare a rezultatului votării în
procesele-verbale, se pot face întâmpinări cu privire la aceste operațiuni.
(2)
Biroul electoral al secției de votare hotărăște de îndată asupra
întâmpinărilor formulate.
(3)
Împotriva soluției date cu ocazia rezolvării întâmpinării se pot formula
contestații în scris. Contestațiile se prezintă președintelui biroului
electoral al secției de votare, care eliberează depunătorului o dovadă de
primire.
Art. 88. - (1) Pentru
consiliul local, pentru consiliul județean, respectiv pentru primar, se
întocmește câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal și contestațiile
formulate, precum și buletinele de vot nule și cele contestate. Dosarele se
sigilează, se ștampilează, se transportă cu pază militară și se predau biroului
electoral de circumscripție de către președintele biroului electoral al secției
de votare, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării. Președintele
biroului electoral al secției de votare trebuie însoțit de cel puțin 2 membri
ai biroului, stabiliți prin tragere la sorți de către președinte.
(2)
Predarea dosarelor se face pe bază de proces-verbal.
SECȚIUNEA a 2-a
Constatarea rezultatelor alegerilor
Art. 89. - (1) După
primirea dosarelor de la birourile electorale ale secțiilor de votare, biroul
electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al
municipiului București procedează la ordonarea acestora pe categorii de
autorități ale administrației publice locale pentru care au avut loc alegeri.
(2)
Dosarele conținând procesul-verbal cu rezultatul numărării voturilor pentru
consiliul județean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului
București, și celelalte documente prevăzute la art. 88 se predau locțiitorului
președintelui biroului electoral de circumscripție electorală pe bază de
proces-verbal, care, împreună cu un alt membru al biroului, desemnat prin
tragere la sorți efectuată de președintele biroului, le transportă cu pază
militară și le predă biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv
a municipiului București.
(3)
Predarea dosarelor către biroul electoral de circumscripție județeană se
face pe bază de proces-verbal în care se consemnează, în mod obligatoriu,
numărul de dosare prevăzute în procesul-verbal menționat la alin. (2) și
numărul de dosare predate efectiv.
Art. 90. - (1) După
primirea dosarelor conținând procesele-verbale cu rezultatul numărării
voturilor de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea
contestațiilor formulate, biroul electoral de circumscripție comunală,
orășenească, municipală, de sector al municipiului București și județeană,
respectiv biroul electoral de circumscripție a municipiului București,
procedează la totalizarea voturilor exprimate și la atribuirea mandatelor, în
condițiile prezentei legi.
(2)
În acest scop biroul electoral de circumscripție consemnează, pe întreaga
circumscripție, separat pentru fiecare listă de candidați sau candidați
independenți, numărul de voturi obținute.
(3)
Biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală, de
sector al municipiului București, respectiv biroul electoral de circumscripție
a municipiului București, însumează numărul de voturi obținute de fiecare candidat
la funcția de primar, respectiv la funcția de primar general al municipiului
București.
(4)
La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripție pot asista
candidații și persoanele acreditate în acest scop, precum și persoanele
prevăzute la art. 85 alin. (1).
Art. 91. - Alegerile pentru consilieri și pentru
primari sunt valabile, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la
vot.
Art. 92. - (1) Pentru
repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscripție stabilește
pragul electoral al circumscripției, reprezentând 5% din numărul total al
voturilor valabil exprimate în circumscripția respectivă. În cazul alianțelor
politice sau alianțelor electorale, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea
membru al alianței 2%. Pentru alianțele cu cel puțin 3 membri, pragul electoral
este de 8%.
(2)
Repartizarea mandatelor se face avându-se în vedere numai partidele
politice, alianțele politice, alianțele electorale și candidații independenți
care au întrunit pragul electoral prevăzut la alin. (1).
(3)
Repartizarea mandatelor de consilier se face astfel:
a)
în prima etapă, biroul electoral de circumscripție stabilește numărul de
mandate ce revine fiecărei liste de candidați, precum și candidaților
independenți, pe baza coeficientului electoral, determinat prin împărțirea
numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele și candidații
independenți care au întrunit pragul electoral la numărul total al mandatelor
de consilier din circumscripția respectivă; biroul electoral de circumscripție
repartizează fiecărei liste atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral
se include în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru lista
respectivă; de asemenea, este declarat ales candidatul independent care a
obținut un număr de voturi cel puțin egal cu coeficientul electoral. Se
consideră voturi - neutilizate pentru fiecare listă de candidați a partidelor
politice, alianțelor politice și alianțelor electorale voturile care au rămas
după atribuirea mandatelor, precum și cele inferioare coeficientului electoral;
b)
în a doua etapă, biroul electoral de circumscripție repartizează mandatele
neatribuite, pe baza unui tabel cuprinzând partidele politice, alianțele
politice și alianțele electorale care au întrunit pragul electoral, în ordinea
descrescătoare a numărului de voturi neutilizate; mandatele neatribuite se
repartizează partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale,
în ordinea înscrierii acestora în tabel, câte unul pentru fiecare partid
politic, alianță politică și alianță electorală. Dacă nu se reușește
repartizarea tuturor mandatelor, operațiunea se repetă până la epuizarea
acestora.
(4)
În cazul în care nici una dintre organizațiile cetățenilor aparținând
minorităților naționale, alta decât cea maghiară, nu a obținut cel puțin un
mandat, se atribuie un mandat de consilier, din cele rămase din prima etapă,
organizației care a întrunit pragul electoral și a obținut cel mai mare număr
de voturi valabil exprimate dintre toate aceste organizații.
(5)
Dacă în cursul operațiunilor prevăzute la alin. (3) se constată că două sau
mai multe partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale au același
număr de voturi neutilizate, înainte de atribuirea ultimului mandat rămas de
repartizat, acesta este repartizat partidului politic, alianței politice sau
alianței electorale care a obținut numărul cel mai mare de voturi valabil
exprimate; dacă numărul de voturi valabil exprimate este egal, repartizarea
mandatului se face prin tragere la sorți.
(6)
Atribuirea mandatelor se face de către biroul electoral de circumscripție
în ordinea înscrierii candidaților pe listă și începe cu lista de candidați
pentru care au fost exprimate cele mai multe voturi.
(7)
Dacă unui partid politic, alianță politică sau alianță electorală i se
cuvin mai multe mandate decât candidații înscriși în listă, mandatele rămase se
atribuie celorlalte liste de candidați sau candidaților independenți, potrivit
prevederilor alin. (3).
(8)
În situația în care nici un partid politic, nici o alianță politică sau
alianță electorală nu realizează pragul electoral, iar numărul candidaților
independenți care au realizat pragul electoral este mai mic decât numărul
mandatelor de consilier din circumscripția respectivă, diferența de mandate
este repartizată primelor 3 partide politice, alianțe politice sau alianțe
electorale, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate
pentru fiecare. Fiecărui partid politic, fiecărei alianțe politice sau alianțe electorale
i se repartizează câte un mandat. Operațiunea se repetă până la epuizarea
tuturor mandatelor.
(9)
Candidații înscriși în liste, care nu au fost aleși, sunt declarați
supleanți în listele respective. În caz de vacanță a mandatelor de consilieri aleși
pe liste de candidați, supleanții vor ocupa locurile devenite vacante, în
ordinea în care sunt înscriși în liste, dacă, până la data validării mandatului
pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau, după caz, alianțele
politice ori alianțele electorale pe listele cărora au candidat supleanții
confirmă în scris, sub semnătura conducerilor județene ale partidelor politice,
respectiv ale acelor partide politice care au constituit alianțe politice sau
alianțe electorale, că supleanții fac parte din partidul politic respectiv ori
din unul dintre partidele politice care au constituit alianțele politice sau
alianțele electorale, după caz.
(10)
În caz de vacanță a mandatului unui consilier independent sau al unui
consilier aparținând unui partid politic, unei alianțe politice sau alianțe
electorale, care nu mai are supleanți pe listă, precum și în cazul unui
consilier ales pe lista unui partid politic care a fost radiat, în condițiile
legii, din registrul partidelor politice, indiferent de motivul radierii, locul
devenit vacant este ocupat de primul supleant de pe lista care a obținut cel
mai mare număr de voturi valabil exprimate.
Art. 93. - (1) Pentru
funcția de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de
circumscripție.
(2)
Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor
valabil exprimate.
(3)
Dacă nici unul dintre candidați nu a obținut majoritatea voturilor valabil
exprimate, fapt care se consemnează în procesul-verbal încheiat de biroul
electoral de circumscripție, se organizează un al doilea tur de scrutin.
(4)
Un al doilea tur de scrutin se organizează și în caz de balotaj între mai
mulți candidați la funcția de primar.
(5)
La al doilea tur de scrutin participă numai candidații clasați pe primele
două locuri, respectiv candidații aflați în situație de balotaj.
(6)
Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur.
(7)
În al doilea tur de scrutin este declarat primar candidatul care a obținut
cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
Art. 94. - (1) În
cazul în care unul dintre candidații la funcția de primar, între care urmează
să se desfășoare turul al doilea de scrutin, decedează, renunță sau nu mai
îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea
de scrutin va participa candidatul situat pe locul următor.
(2)
Dacă situațiile prevăzute la alin. (1) se produc în cazul unuia dintre
candidații aflați în situația de balotaj, nu vor mai avea loc alegeri, biroul
electoral de circumscripție declarându-l primar pe celălalt candidat.
Art. 95. - (1) Biroul
electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală, de sector al
municipiului București și de circumscripție județeană, respectiv a municipiului
București, încheie, separat, câte un proces-verbal pentru consiliul local și
pentru primar, respectiv pentru consiliul județean, Consiliul General al
Municipiului București și primarul general al municipiului București, după caz,
privind toate operațiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea
rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor.
(2)
Procesul-verbal cuprinde:
a)
numărul total al alegătorilor prevăzuți în copiile de pe listele electorale
permanente din circumscripția electorală, în listele electorale suplimentare și
în extrasul folosit la exprimarea votului prin urna specială, din care:
-
numărul total al alegătorilor potrivit copiilor de pe listele electorale
permanente;
-
numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare;
-
numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială;
b)
numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale din
circumscripția electorală, care s-au prezentat la urne, din care:
- numărul
total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente;
-
numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale suplimentare;
-
numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială;
c)
numărul total al voturilor valabil exprimate;
d)
numărul total al voturilor nule;
e)
numărul total al voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare listă de
candidați pentru funcția de consilier sau de fiecare candidat independent;
f)
numărul total al voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare candidat
pentru funcția de primar, respectiv primar general al municipiului București;
g)
numele și prenumele candidaților aleși pentru consiliul local, respectiv
consiliul județean și Consiliul General al Municipiului București, partidul
politic, alianța politică sau alianța electorală care i-a propus, respectiv
mențiunea de candidat independent;
h)
numele și prenumele primarului, respectiv ale primarului general al
municipiului București, ales și partidul politic, alianța politică sau alianța
electorală care l-a propus ori mențiunea de candidat independent;
i)
expunerea pe scurt a întâmpinărilor și contestațiilor formulate și a
hotărârilor pronunțate de biroul electoral de circumscripție. Hotărârile
pronunțate de birourile electorale de circumscripție sunt definitive;
j)
numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate.
(3)
Procesele-verbale se întocmesc în două exemplare și se semnează de către
președinte și ceilalți membri ai biroului electoral de circumscripție și poartă
ștampila acestuia.
(4)
Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului electoral de circumscripție nu
are nici o influență asupra valabilității procesului-verbal. Președintele
menționează motivele care au împiedicat semnarea.
(5)
Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, pentru consiliul
județean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București,
împreună cu întâmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la
birourile electorale ale secțiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat și
semnat de președinte și de membrii biroului electoral de circumscripție, se
înaintează consiliului local, respectiv consiliului județean sau, după caz,
Consiliului General al Municipiului București, în vederea validării mandatelor,
potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările ulterioare. Pentru primar, dosarul format potrivit
prezentului alineat se înaintează, cu pază militară, în cel mult 48 de ore, la
judecătoria în a cărei rază teritorială se afla circumscripția electorală
pentru care au avut loc alegeri, iar în cazul primarului general al
municipiului București, la Tribunalul București, în vederea validării
mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările
ulterioare.
(6)
Al doilea exemplar al procesului-verbal întocmit de biroul electoral de
circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului
București se trimite, în termen de 24 de ore, la biroul electoral de
circumscripție județeană, respectiv a municipiului București.
(7)
La cerere, membrilor birourilor electorale de circumscripție ori
reprezentanților partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor
electorale care au depus listele de candidați, precum și candidaților
independenți li se eliberează, în mod obligatoriu, de către președintele sau
vicepreședintele biroului electoral o copie certificată de pe procesul-verbal
respectiv. Cererea trebuie formulată în scris înainte de întocmirea
procesului-verbal.
(8)
Biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau
județeană, după caz, eliberează certificatul doveditor al alegerilor
consilierilor locali și primarului, respectiv consilierilor județeni.
(9)
Pentru primarul general al municipiului București, precum și pentru membrii
Consiliului General al Municipiului București, certificatele doveditoare ale
alegerilor se eliberează de Biroul electoral de circumscripție a municipiului
București, iar pentru consilieri și pentru primarul de sector, de către biroul
electoral de circumscripție de sector.
Art. 96. - (1) Pe
baza proceselor-verbale prevăzute la art. 95 alin. (5) și (6) și a propriului
proces-verbal, biroul electoral de circumscripție județeană, respectiv a
municipiului București, centralizează voturile și rezultatul alegerilor pe
județ, pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și candidați
independenți și încheie câte un proces-verbal pentru consilierii locali, pentru
consilierii județeni și pentru consilierii municipiului București, respectiv
pentru primar și primarul general al municipiului București.
(2)
Procesul-verbal se încheie în două exemplare, în termen de 24 de ore de la
primirea tuturor proceselor-verbale de la birourile electorale de
circumscripție, și cuprinde:
a)
numărul total al alegătorilor prevăzuți în copiile de pe listele electorale
permanente din circumscripțiile electorale din județ, în listele electorale
suplimentare și în extrasele folosite la exprimarea votului prin urna specială,
din care:
- numărul total al alegătorilor potrivit
copiilor de pe listele electorale permanente;
-
numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare;
-
numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială;
b)
numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale din județ,
care s-au prezentat la urne, din care:
-
numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale
permanente;
-
numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale suplimentare;
-
numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială;
c)
numărul total al voturilor valabil exprimate;
d)
numărul total al voturilor nule;
e)
numărul total al voturilor valabil exprimate, obținute de listele de
candidați la funcția de consilier, grupate pe partide politice, alianțe
politice sau alianțe electorale, precum și pe candidați independenți.
f)
numărul total al voturilor valabil exprimate, obținute de candidații pentru
funcția de primar, grupate pe partide politice, alianțe politice, alianțe
electorale și pe candidați independenți;
g)
numărul total al mandatelor de consilieri, grupate pe partide politice,
alianțe politice, alianțe electorale și pe candidați independenți;
h)
numărul total al mandatelor pentru funcția de primar, grupate pe partide
politice, alianțe politice, alianțe electorale și pe candidați independenți.
(3)
Procesul-verbal se semnează de președinte și de membrii biroului electoral
de circumscripție județeană, respectiv de circumscripție a municipiului
București, și poartă ștampila acestuia.
(4)
Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului nu are nici o influență asupra
valabilității procesului-verbal. Președintele menționează motivele care au
împiedicat semnarea.
(5)
Un exemplar al procesului-verbal se înaintează, în termen de 24 de ore de
la întocmire, împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale
de circumscripții, cu pază militară, la Biroul Electoral Central.
(6)
Biroul electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului
București, dă publicității, prin monitorul oficial al județului, rezultatul
alegerilor pentru județul în cauză, respectiv pentru municipiul București.
Art. 97. - (1) Dispozițiile prezentului capitol privitoare
la birourile electorale ale secțiilor de votare se aplică în mod corespunzător
și birourilor electorale ale secțiilor de votare din municipiul București.
(2)
Dispozițiile privitoare la birourile electorale de circumscripție comunală,
orășenească și municipală se aplică în mod corespunzător și birourilor
electorale de circumscripție de sector al municipiului București și, după caz,
biroului electoral de circumscripție a municipiului București.
(3) Dispozițiile privitoare la
birourile electorale de circumscripție județeană se aplică, dacă este cazul, în
mod corespunzător, și biroului electoral de circumscripție a municipiului
București.
Art. 98. - Candidații aleși atât în funcția de
consilier local, cât și în funcția de consilier județean sunt obligați ca, în
termen de 10 zile de la data ultimei validări, să opteze pentru una dintre cele
două calități. Locurile devenite astfel vacante se completează potrivit art. 92
alin. (9) și (10). Prevederile prezentului articol se aplică și în cazul
membrilor Consiliului General al Municipiului București, care nu pot fi în
același timp și membri ai consiliilor locale ale sectoarelor municipiului
București.
CAPITOLUL V
Contravenții și infracțiuni
Art. 99. - Constituie contravenții următoarele
fapte:
a)
înscrierea, cu bună știință, a unui alegător în mai multe liste electorale;
înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept
de vot, semnarea listei susținătorilor cu încălcarea prevederilor art. 45;
b)
încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea listelor de candidați și a
candidaturilor independente sau la folosirea semnelor electorale;
c)
păstrarea registrelor cu listele electorale permanente în condiții necorespunzătoare;
d)
neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege și neoperarea
acestora în listele electorale permanente;
e)
efectuarea de operațiuni în listele electorale permanente de către persoane
neautorizate;
f)
necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul
listei electorale permanente existente la primărie;
g)
neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfășurării normale a
adunărilor electorale, precum și distribuirea, inclusiv de către candidați, de
băuturi alcoolice în timpul adunărilor sau, în ziua votării, în perimetrul
secțiilor de votare, delimitat potrivit art. 76 alin. (1);
h)
distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice
alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afișate sau a oricăror
alte afișe ori anunțuri de propagandă electorală;
i)
afișarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât cele
permise potrivit prevederilor legale;
j)
acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste de
candidați pentru aceeași autoritate publică;
k)
neaducerea la cunoștința publică de către membrii birourilor electorale de
circumscripție a propunerilor de candidaturi;
l)
refuzul de a permite accesul persoanelor prevăzute la art. 76 alin. (5) în
localul de vot;
m)
refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al
secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în
împrejurimi, potrivit dispozițiilor art. 76 alin. (1);
n)
refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot și ștampila de votare
alegătorului înscris în listă, care prezintă actul de identitate, precum și
înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate;
o)
încălcarea de către președintele biroului electoral al secției de votare a
prevederilor art. 85 și întocmirea proceselor-verbale cu încălcarea
dispozițiilor art. 86;
p)
părăsirea de către membrii biroului electoral a localului secției de votare
înainte de stabilirea rezultatului alegerilor și de semnarea procesului-verbal;
q)
continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale
potrivit dispozițiilor art. 57, precum și sfătuirea alegătorilor, în ziua
votării, la sediul secțiilor de votare sau în perimetrul prevăzut la art. 76
alin. (1), să voteze sau să nu voteze anumite partide politice, alianțe
politice, alianțe electorale ori candidați independenți;
r)
purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secției
de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte
însemne de propagandă electorală;
s)
absența nejustificată a președintelui, a locțiitorului acestuia sau a
membrilor birourilor electorale, stabiliți potrivit prevederilor prezentei
legi, de la activitatea acestora;
ș)
refuzul președintelui biroului electoral sau a locțiitorului acestuia de a
elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptățite
potrivit prevederilor prezentei legi;
t)
nerespectarea de către primar a prevederilor art. 16 alin. (2).
Art. 100. - Contravențiile prevăzute la art. 99
lit. h), i), l) și t) se sancționează cu amendă de la 3.000.000 lei la
5.000.000 lei, cele prevăzute la lit. c), d), e) și f), cu amendă de la
5.000.000 lei la 7.000.000 lei, cele de la lit. j), k), o), p), q), r), s) și
ș), cu amendă de la 7.000.000 lei la 10.000.000 lei, iar cele prevăzute la lit.
a), b), g), m) și n), cu amendă de la 11.000.000 lei la 15.000.000 lei.
Art. 101. - (1) Constatarea
contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 99, respectiv art.
100, se fac de:
a)
polițiști, pentru faptele prevăzute la art. 99 lit. a), b), g), h), i), k),
l), m), n) și q);
b)
primari și împuterniciții acestora, pentru faptele prevăzute la art. 99
lit. e) și h);
c)
președintele biroului electoral de circumscripție, pentru faptele prevăzute
la art. 99 lit. j), o), p) și r);
d)
președintele biroului electoral, în cazul săvârșirii contravențiilor de
către membrii biroului electoral, ori președintele biroului electoral ierarhic
superior, în cazul săvârșirii contravențiilor de către președinții birourilor
electorale ierarhic inferioare sau de către locțiitorii acestora, pentru
faptele prevăzute la art. 99 lit. s) și ș);
e)
împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente, pentru
faptele prevăzute la art. 99 lit. a), b), c), d), e) și f);
f)
prefecți și subprefecți, pentru faptele prevăzute la art. 99 lit. t).
(2)
Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de
la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării
acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 100, agentul
constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
(3)
Contravențiilor prevăzute la art. 99 le sunt aplicabile dispozițiile
Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
Art. 102. - (1) Menționarea
în declarația de acceptare a candidaturii a unor date neadevărate constituie
infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.
(2)
Înscrierea, cu știință, în copia de pe lista electorală permanentă a unor
persoane care nu sunt înscrise în lista electorală permanentă constituie
infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Art. 103. - (1) Împiedicarea
prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi
ales constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5
ani și interzicerea unor drepturi.
(2)
În cazul în care prin fapta prevăzută la alin. (1) s-a pricinuit o vătămare
a integrității corporale sau a sănătății, care necesită pentru vindecare îngrijiri
mai mult de 60 de zile sau care a produs una dintre următoarele consecințe:
pierderea unui simț sau a unui organ, încetarea funcționării acestora, o
infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluțirea, avortul ori punerea în
primejdie a vieții persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani.
(3)
Tentativa se pedepsește.
Art. 104. - (1) Violarea
prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al
secției de votare ori de către alte persoane constituie infracțiune și se
pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2)
Tentativa se pedepsește.
Art. 105. - (1) Promisiunea,
oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei
electorale, precum și în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu
voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat pentru funcția de
primar sau de consilier, precum și primirea acestora de către alegători
constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2)
Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică și persoanei care votează fără a
avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua
alegerilor.
(3)
Tentativa se pedepsește.
Art. 106. - (1) Tipărirea
și utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr
suplimentar de buletine față de cele votate de alegători, falsificarea prin
orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum și utilizarea
unui act de identitate nul sau fals constituie infracțiuni și se pedepsesc cu
închisoare de la 2 la 7 ani.
(2)
Tentativa se pedepsește.
Art. 107. - (1) Atacul
prin orice mijloace asupra localului secției de votare, furtul urnei sau al
documentelor electorale, ruperea sigiliilor constituie infracțiuni și se
pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o
infracțiune mai gravă.
(2)
Tentativa se pedepsește.
Art. 108. - (1) Deschiderea
urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, precum și
utilizarea urnei speciale în alte condiții decât cele prevăzute la art. 83
constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2)
Tentativa se pedepsește.
Art. 109. - (1) Încredințarea
urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secției de
votare constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5
ani.
(2)
Aceeași pedeapsă se aplică și persoanei care transportă urna specială fără
a face parte din biroul electoral al secției de votare.
(3)
Tentativa se pedepsește.
Art. 110. - Limitele pedepselor pentru
infracțiunile prevăzute în Codul penal ori în legile penale speciale, săvârșite în legătură cu desfășurarea
alegerilor, se majorează cu jumătatea maximului special.
Art. 111. - Pentru toate infracțiunile prevăzute în
prezenta lege, săvârșite în legătură cu alegerea consilierilor și a primarilor,
acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.
Art. 112. - Bunurile destinate sau folosite la
săvârșirea contravențiilor prevăzute la art. 99 lit. i) și r) ori a
infracțiunilor prevăzute la art. 105 și 106 sau rezultate din comiterea
acestora se confiscă.
CAPITOLUL VI
Dispoziții tranzitorii și finale
Art. 113. - (1) Cheltuielile
pentru organizarea și desfășurarea alegerilor se suportă din bugetele locale
ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, ale
județelor sau al municipiului București, după caz.
(2)
Sediul, dotarea și cheltuielile Biroului Electoral Central se asigură de
către Guvern. Sediile și dotarea birourilor electorale de circumscripție
județeană și, după caz, ale birourilor electorale județene se asigură de către
primarii municipiilor reședință de județ, împreună cu președinții consiliilor
județene și cu prefecții, iar cele ale birourilor electorale de circumscripție
comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București,
precum și cele ale secțiilor de votare, de către primar, împreună cu prefecții.
(3)
Membrilor birourilor electorale, statisticienilor și personalului tehnic
auxiliar li se acordă o indemnizație stabilită prin hotărâre a Guvernului.
Art. 114. - Prefecții și subprefecții nu pot
candida și nu pot participa la acțiunile din campania electorală, sub sancțiunea
demiterii din funcție, decât în situația în care demisionează cu cel puțin 50
de zile înaintea datei alegerilor.
Art. 115. - Actele întocmite în exercitarea
drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de
timbru.
Art. 116. - (1) Guvernul,
președinții consiliilor județene și primarii trebuie să asigure, pentru
sprijinirea activității birourilor electorale, statisticienii și personalul
tehnic auxiliar necesar, pe perioada cât funcționează acestea.
(2)
Membrii birourilor electorale, statisticienii și personalul tehnic
auxiliar, care au calitatea de angajat cu contract de muncă sau sunt numiți
într-o funcție publică, se consideră detașați, pe perioada cât își desfășoară
activitatea, la birourile electorale.
(3)
Delegații acreditați pot asista la operațiunile electorale numai dacă
prezintă actul de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod în organizarea
și desfășurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza președintele
biroului electoral în cazul constatării unor neregularități. Orice act de
propagandă pentru sau împotriva unui partid politic, unei alianțe politice,
alianțe electorale ori candidat independent sau încercarea de a influența
opțiunea alegătorului, precum și încălcarea în orice mod a actului de
acreditare atrag aplicarea sancțiunilor legale, anularea acreditării de către
biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea
imediată a persoanei respective din secția de votare.
Art. 117. - (1) Judecarea
de către instanță a întâmpinărilor, contestațiilor și a oricăror alte cereri
prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru
ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului.
(2)
Împotriva hotărârilor definitive și irevocabile, pronunțate de instanțele
judecătorești potrivit prezentei legi, nu există cale de atac.
Art. 118. - (1) Termenele
pe zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează din ziua când încep să curgă
până, inclusiv, în ziua în care se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile
lucrătoare.
(2)
Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale și instanțele de
judecată trebuie să asigure permanența activității necesare în vederea
exercitării de către cetățeni a drepturilor electorale. Programul de activitate
al acestora pentru toată perioada electorală este afișat la loc vizibil și
respectat cu strictețe.
Art. 119. - (1) Persoanele
lipsite de drepturile electorale prin hotărâre judecătorească definitivă nu
participă la vot și nu sunt avute în vedere la stabilirea numărului total al
alegătorilor, pe întreaga durată stabilită prin hotărâre.
(2)
Pentru persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă se
aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 83 privind urna specială, în măsura
în care se solicită această modalitate de vot.
(3)
În condițiile alin. (2) votează numai persoanele care domiciliază în raza
teritorială a circumscripției electorale comunale, orășenești sau municipale în
care au loc alegeri.
Art. 120. - În sensul prezentei legi, organizațiile
cetățenilor aparținând minorităților naționale legal constituite sunt asimilate
partidelor politice.
Art. 121. - (1) În
termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabilește modelul
copiei de pe listele electorale permanente, modelul listei electorale
suplimentare și al listei susținătorilor, precum și al ștampilelor birourilor
electorale de circumscripții, birourilor electorale județene și ale Biroului
Electoral Central. De asemenea, Guvernul stabilește, cu cel puțin 20 de zile
înainte de data alegerilor, modelul ștampilei de control și al ștampilei cu
mențiunea "votat", al proceselor-verbale pentru consemnarea
rezultatului votării și al certificatului doveditor al alegerii consilierilor
și primarului.
(2)
Predarea și primirea formularelor, ștampilelor și celorlalte materiale
necesare votării se fac pe bază de proces-verbal.
Art. 122. - Prin act de identitate, în sensul
prezentei legi, se înțelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie,
buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic sau de serviciu, iar în cazul
militarilor în termen și al elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu
militar.
Art. 123. - Birourile electorale de circumscripție
județeană și a municipiului București îi acreditează ca observatori interni
numai pe cetățenii cu drept de vot împuterniciți de o organizație
neguvernamentală care are ca obiect de activitate apărarea drepturilor omului,
înființată legal cu cel puțin 6 luni înaintea începerii campaniei electorale.
Art. 124. - Persoanele desemnate ca observatori
interni nu pot fi membri ai unui partid politic; acreditarea se acordă pentru
toate secțiile de votare de pe raza circumscripției electorale județene sau a
municipiului București, numai la cererea organizațiilor menționate la art. 123,
însoțită de declarația scrisă a fiecărui observator că va respecta condițiile
de acreditare; declarația se dă pe propria răspundere și constituie act de
drept public, cu toate consecințele prevăzute de lege; condițiile acreditării
sunt cele prevăzute în art. 116 alin. (3) și sunt menționate în actul de
acreditare.
Art. 125. - Organizațiilor neguvernamentale
prevăzute la art. 123 le sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art.
116 alin. (3).
Art. 126. - Guvernul stabilește durata și
condițiile de păstrare a buletinelor de vot întrebuințate, a celor contestate,
precum și a celor neîntrebuințate, a ștampilelor și a celorlalte materiale
necesare votării.
Art. 127. - (1) Prevederile
prezentei legi se aplică în mod corespunzător alegerilor organizate pe durata
unui mandat, ca urmare a dizolvării unor consilii locale ori județene sau a
consiliilor unor sectoare ale municipiului București ori a Consiliului General
al Municipiului București, precum și ca urmare a invalidării sau declarării
vacante a funcției de primar.
(2)
Cu un an înainte de expirarea duratei normale a mandatului nu se mai
organizează alegeri pentru consiliile locale, consiliile județene, primari,
pentru Consiliul General al Municipiului București, pentru primarul general al
municipiului București.
Art. 128. - Prin denumirea birou electoral de
circumscripție, folosită în prezenta lege, se înțelege biroul electoral de
circumscripție comunală, orășenească, municipală, inclusiv a municipiului
București, și județeană, precum și a subdiviziunii administrativ-teritoriale a
municipiului.
Art. 129. - Legea nr.
70/1991 privind alegerile locale, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996, cu
modificările și completările ulterioare, se abrogă.
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 19 februarie 2004,
cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
Această
lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 18 martie 2004, cu
respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituția României,
republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU
București, 25 martie 2004.
Nr.
67.