e-Revista
Nr.
1
19 ianuarie 2006
http://pasager.blogspot.com
[email protected]
Numarul 2 apare in 2 februarie !!!
Sunt pasager. De aici acolo. Inapoi.
Cand stau, sunt doar un pasager prin timp. Pasager intre alti pasageri. Defilam unii
pe langa altii, ne intersectam, mergem impreuna.
Ne mai si despartim. Ne regasim uneori. Defileaza privelisti pe langa noi si ne oferim unii altora ca priveliste. Sunt un pasager. Ma insotesc atatea lucruri frumoase...
Marius Dobrin

CUPRINS


"Sunt pasager"-Marius Dobrin
"Fidelitate"-Tudor Negoescu
"Alegerea Michellei Bachelet"-Pierre Radulescu Banu
"Tineretea invinge"-istorie orala
FOTO: "Umbra verde"-Horia Dulvac
www.romanialibera.com
www.memoria.ro
tiuk!
Liternet
EgoPhobia
Terranova
Literra
AIUS/Mozaicul
eLeonardo

Fidelitate


de Tudor Negoescu

La inceput, furand-o
privirilor iscoditoare,
am iubit-o cu ora.
Peste ani mi-a devenit
sotie credincioasa:
iubita mea,
singuratatea.
(din volumul Premiantii ratarii, Ed. MJM, 2003)
"UMBRA VERDE", foto: Horia Dulvac , 2006

Alegerea Michellei Bachelet


de Pierre Radulescu-Banu

O sa va povestesc o scena care s-a intamplat la Bucuresti la inceputul anilor 50. Eu aveam sub 10 ani. Fusesem cu mama in vacanta si eram acum la intoarcere, in Gara de Nord. Mama a chemat un hamal ca sa duca geamantanul. A aparut brusc un domn care i-a spus hamalului, "o doamna nu are voie sa iti comande. Te rog sa ne lasi in pace". Hamalul a plecat imediat. Domnul s-a intors apoi spre mama si i-a spus, "Doamna, imi permiteti
sa va duc eu geamantanul" Mama i-a raspuns, "cum iti permiti domnule?"
Domnul a zis: "doamna, va rog sa retineti, o femeie nu poate da ordine unui barbat. Dar un domn este obligat sa serveasca o doamna."
Mama i-a raspuns, "domnule, te rog sa ma lasi in pace. O sa imi duc singura gemantanul"
Ceea ce s-a si intamplat.
Aveam, cum zic, mai putin de zece ani.Scena asta nu mai este posibila de mult in Romania. Dar in anii 50 era posibila. Mai sunt insa alte scene posibile si astazi in Romania, desigur ca mai subtile. In Germania, sau in Anglia, statutul femeii este mult mai avansat.Nimeni nu a ales-o pe Angela Merkel pentru ca e
femeie. A fost ales un cancelar. Nimeni nu a ales-o pe Edith Cresson ca e femeie. Nimeni nu a ales-o pe Golda Meir ca era femeie.Dar alegerea Michellei Bachelet in Chile a fost, daca vreti, raspunsul peste ani la scena din Gara de Nord.Si de aceea, nu alegerea Angelei Merkel m-a impresionat. Ci alegerea Michellei Bachelet.Si mama mea a fost doctorita. Si mama m-a crescut singura, pana cand un barbat s-a indragostit atat de tare de ea incat a vrut sa devina tatal meu.
foto: cadru din "Anna and The Kinkg"
 
                
Tineretea invinge

Din volumul *** - �Vieti paralele in secolul XX- istorie orala si memorie recenta in Tara Barsei�, pp.138,139,145,146
Coordonatori: Florentina Scarneci,Stefan Ungurean
Editura Phoenix, 2002, Brasov, un proiect sustinut de ProASPERA ProEdu
Repondent: S.C.
Intervievator: Coman Anca
Inregistrat la data de 7.07.2001

-Cum imparteati rolurile cu sotul dvs? Cine se ocupa de copil?
-Sotul meu era... avea pe atuncea... in uzina nu se statea 8 ore, sa fie clar. Mai ales un sef de sector. Pleca dimineata, ca-l vedeam seara la 8, ca-l vedeam la 10, ca-l vedeam de exemplu cand erau alegeri de partid, de chestii dintr-astea, statea si toata noaptea se statea. Niciodata nu stiam cand vine... sotul meu. Asa ca si cand venea, venea de multe ori foarte obosit.
Un proiect de urmarit: www.memoria.ro
Ce era, era. Venea foarte obosit, in primul rand ca era murdar, era de fumul ala din turnatorie, din otelarie, cum eram in comun, aveam baie in comun, de exemplu pe Lenin unde am stat trebuia sa trecem pe la altii prin camera ca sa facem baie, ca era o singura baie. Ori numa� o data pe saptamana aveam acces la aceasta baie. Restul, cu ligheanele in camera. Asaca, eu fiind acasa, bineinteles ca nu era sa-i cer sotului meu sa mai aiba grija si de copil cand venea asa de obosit.
-
Nu va mai ajuta mama dvs care a stat cu dvs?
-Nu, cat am stat acasa nu m-a ajutat nici mama, nici nimeni. Dupa aceea a ramas in grija lu� mama gatitul, eu eram cu spalatu�, calcatu� si, pentru ca stateam si in uzina foarte mult. V-am spus ca lucram foarte mult in uzina. Pana seara. De la 7 dimineata pana la 7 seara. Asa ca ... pe barbat eu l-am respectat, adica in sensul ca odata ce lucra asa de mult, nu era sa vina acasa... si nu le avea el cu gospodaria, adica sa-i placa sa faca targuieli sau sa se bage in bucatarie. Nu. Sub nici o forma...
-Si cum v-a cucerit sotul dvs?
-El cum m-a cucerit? Cu pianul. Canta foarte frumos la pian. Si-avea pian in camera lui, unde statea in gazda,pe-acolo pe la Timisoara, cam toata lumea avea pian... si, bineinteles canta foarte frumos l apian, el canta muzica dintr-asta usoara foarte mult, eu cantam clasica, pt ca eu am urmat la scoala asta de muzica si cantam clasica. Si cand stia ca ma duc in camera mea la culcare, se aseza la pian si canta. Si o data m-a invitat la un film, o data la un teatru, o data laopera. Cam pe atuncea cam asta era: adica tecerea la parinti si te duceai la un film, la un teatru, la o opera si o data, ca sa fim si noi o data singuri pentru ca ...
in casa aia erau atatia si nu puteam sa stam nici 5 minute de vorba, m-ainvitat la fotbal, care eu habar n-am de fotbal, nici el. Dar, ca sa fim singuri pe un teren undeva sa stam de vorba. [rade] Nici astazi nu cunosc prea bine fotbalul si regulile, dar atuncea nici atat.
foto: din arhiva personala M.Dobrin

Acesta e inceputul.
Dialogul cu voi va imbunatati revista
Construim si revenim..:)
Hosted by www.Geocities.ws

1