stiintifice si de masura printre care se aflau doua contoare de radiatii
de tip Geifer-Muller, pentru inregistrarea nivelului de radiatii cosmice
in spatiul explorat, si un dispozitiv fotoelectric pentru inregistrarea
momentului trecerii sondei pe langa Luna.Desi trebuia sa treaca la 24000
Km, datorita unor abateri in inclinatie a trecut la 60000 km fata de Luna
.Cu toate acestea prin telemetrare au fost obtinute informatii importan-
te referitoare la caracteristicile fizice ale mediului interplanetar.Dato
rita plecarii initiale sonda a iesit pe o orbita heliocentrica intre orbi
ta terestra si orbita planetei Marte, astfel ca nu s-a putut apropia de
planeta. Sonda se indeparta mereu de Pamant la 17 martie s-a produs iesi-
rea la periheliu (147,66 milioane km).Deja la 660000km legatura radio s-a
intrerupt sonda departandu-se de Pamant si ramanand ca o planeta artifici
ala in Sistemul Solar.
sit sa se apropie la 193000 km de Marte,ea nu si-a indeplinit misiunea si
si a trimis doar putine date despre atmosfera.
curile NASA pe Marte.Desi NASA a programat pentru 4 noiembrie 1964 lansa-
rea pe Marte a unui aparat cosmic Mariner-3, anumite defectiuni au impus
amanarea startului cu 24 de ore /perioada de repetare a pozitiei avanta-
joase pe un anumit cosmodrom/ si apoi alte defectiuni la start au dus la
esecul misiunii. Mariner-3 s-a transformat intr-un asteroid artificial,a-
propiindu-se de orbita lui Marte pana la distanta de 68 milioane Km la 15
aprilie 1965 continuandu-si zborul pe orbita dintre Pamant si Marte, insa
el este un corp inert sursele de alimentare fiind epuizate.
NASA, reusita pe Marte.Aparatul cosmic a fost lansat la 24 noiembrie, cu
putin timp dupa esuarea orbiterului Mariner-3. Lansarea si zborul s-au e-
fectuat in conditii bune.Mariner-4 avea urmatoarea organizare: in pozitie
stransa masura 3m inaltine si 1,5m diametru, iar dupa desfacerea panouri-
lor cu elementele bateriilor solare dimensiunile au crescut la 3,6m inal-
time si 6,7m latime.Constructia si dispunerea aparatelor si instalatiilor
au fost stabilite in cadrul programului de zbor.Au fost prevazute 8 cerce
tari stiintifice/6 in spatiul interplanetar si doua in apropierea lui Mar
te/masuratorile cele mai importante fiind cele pentru determinarea nivelu
lui de radiatii si a fluxului de meteoriti, fotografierea planetei si de-
terminarea caracteristicilor atmosferei martiene. Corpul aparatului avea
forma unei cutii cu 8 laturi, cu diametrul de 1,27m. In 7 din cele 8 com-
partimente au fost amplasate aparate electronice, stiintifice si de masu-
rat(magnetometru,detector pentru raze cosmice,telescop) iar in altul moto
rul de manevra.In 4 colturi ale corpului central au fost dispuse simetric
,4 panouri mari 1,82 x 0,9 m cu elementele bateriilor solare /pe fiecare
panou se gaseau 7096 de celule fotoelectrice/acestea constituind principa
la sursa de alimentare cu energie a aparatelor si instalatiilor precum si
a bateriei de acumulatori de argint-zinc (15kg).La extremitatile panouri-
lor au fost fixate, cate 3 perechi de ajutaje cu azot pentru orientarea a
paratului si miscarea lui in jurul a 3 axe principale de referinta.Pe par
tea superioara a corpului a fost instalata antena parabolica /dim. reflec
torului 1,17 x 0,53m/.Cealalta antena omnidirectionala de emisie-receptie
in toate partile a fost montata la capatul unui tub de aluminiu cu diame-
trul de 10cm si lungimea de 224cm. Reglarea temperaturii in compartimente
le statiei se face printr-un sistem de jaluzele actionate din interior.Mo
torul de manevra functioneaza cu combustibil lichid, asigura o tractiune
de 23 kgf putand fi pornit de 2 ori consecutiv.Durata de functionare e re
glabila de la 0,5s la 100sec asigurand o viteza de la 0,2 la 300 km/h in
orice directie.Pe fata ce urma sa fie indreptata spre Marte a fost insta-
lata o camera de televiziune. Sistemul de fotografiere a fost complectat
cu un telescop si un dispozitiv de inregistrare pe banda magnetica in ve-
derea redarii ulterioare.S-a prevazut sa suprafata cuprinsa sa fie 518 km
patrati, astfel ca sa obtina detalii de circa 3-2,5 km.Aparatul spatial a
fost dispus si cu o instalatie speciale de sincronizare si programare in
vederea efectuarii unor experiente si masuratori stiintifice a asigura
transmiterea datelor pe Pamant prin telemetrie. Dupa ce a fost plasat pe
o orbita interplanetara de o racheta Agena-D, a inceput manevra de decu-
plare care a fost comandata de un sistem automat de la bord,racheta oprin
du-se intorcandu-se cu 180' si repornind pentru a nu se interpune in ca-
lea undelor radio. Separarea s-a facut la viteza de 40320km/h si la o de-
partare de 241,600 milioane km de Marte. La 45 de min. dupa lansare a in-
ceput deschiderea panourilor solare,orientarea facandu-se dupa si reusind
numai la a cincia incercare, apoi s-au calcule si rectificari. Corectia
s-a facut pe 5 decembrie fiind telecomandata de la sol.Datorita preciziei
s-a precizat ca statia se poate apropia la 9000km de Marte la capatul u-
nui drum de peste 523 milioane km.Dupa 7 luni statia a strabatut distanta
prevazut, fara stricaciuni desi a fost expusa radiatiilor solare,cosmice
si alti agenti specifici sptiului cosmic.Cand statia se aflata mai putin
de 16000 km de Marte camera de televiziune a fost indreptata spre planeta
.In noaptea de 14-15 iulie 1965, incepand cu ora 0 si 13 min. (meridianul
Greenwich),timp de 25 de minute,la intervale regulate camera s-a deschis
si s-a inchis de 21 de ori succesiv.Imaginile au fost transmise intr-o ma
niera noua.Ele au fost descompuse in 200 de linii pe orizontala si 200 de
linii pe verticala (200 x 200) deci 40000, culorile fiind in 63 de nuante
de la alb la negru. Informatiile au fost transpuse in cod binar nar deci
respectiv 0 si 1,O grupa de 6 asemenea impulsuri/biti va forma unul din
numerele din gama aleasa.Informatiile au fost stocate pe banda magnetica
apoi trimise pe Pamant. In cele 25 de minute aparatul cosmic s-a apropiat
la 9050 de Kilometri de planeta, zburand pe langa aceasta cu viteza de
13340 Km/h pregatindu-se pentru eclipsa de soare care urma. Semnalele au
sosit prin radio fiind receptionate de laboratorul electronic din Pasade-
na, California. A intervenit blocajul, statia disparand inapoia planetei
si abia dupa 12 ore de asteptare,campul radio a fost din nou eliberat Pri
ma statie care a recepitonat semnalele a fost statia-releu din Johannesburg(South Africa) pe 15 iulie ora 15:41 (G.M.T.),apoi ele fiind retrans
mise la Pasadena unde s-a inceput reconstituirea imginilor. Operatia de
transmitere a celor 240000 de impulsuri a durat 8 ore si 37 min.Numai asa
sursa de energie a putut face fata fiecare impuls necesitand 10 Wati.Pana
in septembrie 1965 la comanda data din Pasadena au fost trimise inca doua
randuri de clisee.Alte informatii radio s-au primit in continuare atata
timp cat s-a mai patrat legatura radio cu statia.
Mariner 9 trebuia sa preia si sarcinile lui Mariner 8.Intra pe orbita martiana insa una din intentiile programului era de a culege imagini in culori pe masura ce se apropia de planeta (167 de zile) ca sa creeze o punte Pamant-Marte, dar aceasta misiune nu a fost indeplinita nu dintr-o deficienta a aparaturii ci din cauza ca atunci pe Marte bantuia cea mai violenta si indelungata furtuna de praf din acest secol.Monotonia fotografii
lor a devenit plictisitoare pentru echipa condusa de Tim Mutch asa ca ca merele au fost indreptate spre satilitii lui Marte.Totusi pe vremea furtunii s-au putut distinge niste pete de o stralucire foarte mare. Prima s-a dovedit a fi Nix Olympica, care figura si pe vechile harti martiene.Ulterior s-a dovedit ca celelalte trei pete erau tot vulcani din lantul Tharsis.In total Mariner-9 a transmis 7329 de fotografii.
planeta mai mari decat toata istoria anterioara.La realizarea lor au contribuit 20000 de ingineri, tehnicieni si oameni de stiinta.Pentru coordonarea activitatii lor a fost nevoie sa se faca uz de capitole moderne si extrem de sofisticate ale artei combinatorice.Cele 3500 de kg ale fiecarui aparat reprezentau o formidabila inteligenta stiintifica si tehnica.
Proiectarea si construirea sondelor a durat 8 ani.Apoi in faza de dupa de
clansarea zborului, echipa de urmarire a misiunii si dfe evaluare prelimi
nara a datelor a mai implicat alte sute de cercetatori si ingineri. Etape
preliminare misiunii sunt in general bine cunoscute. Pe data de 20 iulie
1976, Viking 1 a coborat pe campia martiana Cryse Planitia(Campia de aur)
.Sus pe orbita a mai ramas o parte din instrumente, servind ca si releu.
Partea ce a coborat,landerul, era o combinatie reusita intre un laborator
biologico-fizico-chimic.Putem menmtiona spre exemplu de seismograf sau do
tarea statiei meteorologice cu anemometre,barografe,termometre su hygrome
tre. Acest laborator a fost prevazut si cu o statie de televiziune si un
robot cu un brat mobil.Pentru evitarea contaminarii planetei Marte cu bac
terii de pe Pamant, fiecare automat Viking care a a fost sterilizat prin
multe metode, in toate fazele, incepand cu fabricarea detaliilor instru-
mentaiei si terminand cu asamblarea lor, dupa care intregul ansamblu fu-
sese tinut intr-un cuptor la 110'C timp de aproape 3 zile.Ca o ultima ma
sura fiecare aparat Viking a fost invelit cu o serie de straturi cu func
tie de creanare biologica reducand astfel posibilitatea contaminarii de
1 la 1 milion.Pentru obtinerea unei fotografii,camera de luat vederi sca-
na spatiul vizat de-a lungul unor linii verticale,apoi dupa fieca re sca-
nare se rotea putin in jurul unei axe perpendiculara pe orizont.Operatia
de fotografiere a unui cadru era finalizata in timp de 12 minute. In ca-
drul imaginii apareau "chei" pentru culoare, care sunt parti colorate ale
aparatului de coborare Viking. Asemenea chei servesc atat ca referinte
spectrografice, cat si ca ghiduri pentru fotografia finala.Camerele de te
leviuziune au asigurat imagini panoramice de o calitate exceptionala. Vi-
king 1 au trimis imagini, in care oamenii au putut vedea o panorama stra-
nie,usor ondulata a unui desert vulcanic.Scopul misiunii pe langa cel de
analizare a suprafetei areografice a fost si fixarea unei placi de otel
inoxidabil pe statia Viking 1,care in ianuarie 1981 a fost rebotezata Tho
mas Mutch unul dintre pionierii explorarii lui Marte.El a fost cercetator
stiintific la NASA si a condus echipa de analiza a fotografiilor peisaju-
lui Martian.A murit in octombrie 1980 intr-un accident in Himalaia.
La 4 septembrie 1976 aparatul geaman Viking 2 a cocorat la 6400 km S-E de
Campia Utopiei.Camerele de televiziune au aratat o campie vulcanica,nete-
da presarata cu pietre de diferite forme si dimensiuni, peisaj asemanator
celui din campia Cryse.
au aterizat si au transmir peste 50 000 de fotografii
- ar fi trebuit sa ramana in functiune pana in 1994
1990
space shuttle and provide routine access to space for the United States
in the next 20 years,and provide capabilities never before available in
the exploration outer space, as well as for commercial purpose for exam-
ple the Space Trnsportation System(STS). The shuttle will eliminate the
need of expandable rocket boosters and reduce the costs of space explora
tion. One possible objective is the construction of a Low Earth Orbital
Base Camp which will serve as a testing location for putting still larger
stations into higher earth orbit.The challenge now facing the US. space
program is one of economics.Dr.John F. McCarthy,Jr., NASA Director,Lewis
Research Center Cleveland Ohio says that the important technical problems
have been solved, but although NASA has the technological possibility for
a manned mission to Mars,it is unlikely for budgetary reasons that such a
project would be undertaken. Manned exploration on Mars and on other pla-
nets are planned for the period after 2001.So in the 1980's views of Mars
and other planets were provided only by the powerful telescopes.
1989 Phobos 1 si Phobos 2 se pierd in drumul spre Marte
U.S. space program. The unmanned spacecraft was launched on September 25
1993 and made a 450 million mile /725 million kilometer/ trip to the vici
nity of Mars in 11 months. Mars Observer was the first U.S mission to the
red planet since 1975.It was to have studied the surface features and wea
ther on Mars for one Martian year(687 days). On August 21, three days be-
fore the space probe was sheduled to fire its braking rockets and go into
polar orbit arround Mars, NASA lost radio contact with the craft. Experts
speculated that the Mars Observer may have exploded when the braking ro-
ckets attempted to fire.Another possibility is that the automatic control
systems failed, and the spacectaft kept going in space.
-April Discovery and Columbia delays - had to study Earth atmosphere.
-2-13 December astronauts on board of the space shuttle Endeavour correc-
ted an optical defect in the Hubble Space Telescope ,installing a camera.
URSS -Mars 96 - cade pe Pamant imediat dupa lansare.
1997 MARS PATHFINDER -este ultima misiune spatiala de sucess desi a costat nu-
mai 250 milioane de dolari,inspirandu-se din tehnologia clasica Viking,Ca
ssini dar si o serie de noutati pritre care folosirea la aterizara atat a
retrofuzelor cat si a parasutei si pernelor de aer, reducandu-se viteza
impactului cu solul de la 7,5 km/s la 65m/s. Masa de lansare este a fost
de 950 kg incluzand combustibilul, iar in momentul intrarii in atmosfera
masa ajunge la numai 570 kg.Masa landerului este de 360 de kg, iar cea a
roverului SOJOURNER de 11,5 kg.Echipamentul de pe lander necesar, roveru-
lui incluzand emitatorul UHF si structura de sprijin fiind de 4,5 kg.Com-
puterul care a condus toate operatiile foloseste un cip asemanator celui
din satiile de lucru IBM R6000,programele fiind dezvoltate in limbaju,,C"
si limbajele de asamblare.Transmiterea datelor se face prin telemetrie in
UHF. Incarcatura utile de pe marsmobil consta in camere video in fata si
in spate APXS, mecanismul de deplasare fiind tot APXS. Sonda spatiala a
fost lansata la 4 decembrie 1996 cu o racheta Delta II-7925.Robotul spati
al Mars-Pathfinder face parte din categoria Discovery.Dupa o calatorie de
7 luni si aproape 500 milioane Km, la 4 iulie 1997 sonda strapungea atmos
fera cu viteza de 400 m/s parasuta dovedindu-se prea mica, apoi sarind ca
o minge in salturi de 15 m in Valea Ares.La ora 17:07 GMT, doua ore inain
te de rasarit pe Marte, sonda Pathfinder confirma aterizarea pe planeta.
Specialistii de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) din Pasadena Californi
a, au asteptat ingrijorati evenimentul oferindu-si unul altuia alune. Bob
Manning, directorul misiunii urmarise cu atentie fiecare etapa a ateriza-
rii:deschiderea parasutei,aprinderea retrofuzeelor,confirmarea aterizarii
,desumflarea pernelor, apoi dupa alte informatii primele poze color, ara-
tand o panorama rosiatica, presarata cu bolovani, a Vaii Ares,locul de a-
terizare.Debarcarea lui Sojourner a fost insa intarziata cu 24 de ore din
cauza unor probleme: la inceput pernele de aer nu au putut fi complet re-
tractate, necesitand ridicarea petalei,apoi au fost probleme cu comunica-
tia,apoi cand rampele de coborare au fost desfacute,cea din fata nu a pu-
tut atinge solul, roverul fiind obligat sa o foloseasca pe cea de rezerva
.Surprizele au continuat robotelul Sojourner in valoare de 25 de milioane
de dolari, petrecand o noapte intr-o pozitie nefavorabila datorita unei
greseli de politaj.Jack Morrison,pilotul de la distanta s-a apropiat prea
repede de stanca Yogi/stanca botezata dupa personajul din desene animate/
colidand cu ea si pierzandu-se astfel o zi de informatii, la care s-a ada
ugat alta din cauza intreruperii comunicatiilor.Totusi lumea a fost entu-
ziasmata de rezultatul primelor zile, John Schofield,meteorologul proiec-
tului declarand ca realitatea nu semana cu simularile pe care le-au facut
ei tot timpul. Dupa o saptamana de la aterizare Pathfinder trimisese deja
2000 de fotografii si numeroase informatii, despre existenta in trecut a
apei pe planeta,despre structura geologica si chimica si date referitoare
la clima pe planeta.Perioada operatiilor era de 10 a.m. pana la 2 p.m. in
fiecare zi martiana. In continuare Sojourner a trimis imagini care au aju
tat la reconstituirea tridimensionala a imprejurimii.Termenul minim de fi
nalizare al misiunii a fost august 1997, robotelul a funstionat pana la 9
octobrie cand se crede ca a inghetat din cauza temperaturii scazute pe su
prafata martiana.Singurii deceptionati au fost cei care sperau sa se des-
copere viata.
sptembrie 1997 si are misiunea de cartografiere detailata a planetei.Geologii viseaza la Mars Global Surveyor'98 si isi dorecs o sonda in nordul regiunii in apropierea vechilor cratere,unde eroziunea eoliana a sapat in suprafata pietrelor.
de cercetari si studii nucleare,dar in cea mai mare parte utilizand cerce
tarile propii specialistii de la Unversitatea de stat din Pennnsylvania
au elaborat proiectul unei nave martiene denumita ICAN-II al carui motor
va folosi ca propulsie antimateria. Mai putin de un microgram de antipro-
toni va ,,cataliza" producerea la fiecare secunda a unei miniexplozii nu-
cleare cu valoarea a 30 t TNT.Acest motor al secolului XXI desi inspiran-
du-se din cele de la inceputul sec. XX, ar putea fi capabil sa dezvolte o
tractiune de 150 kN, un impuls specific de 10000s, ceea ce ar putea redu-
ce durata zborului unei nave martiene avand incarcatura utila de 120 t la
numai 120 de zile.De asemenea in atentia recentelor congrese de astronau-
tica din SUA sta proiectul unui robot martian care s-ar deplasa pe supra-
fata planetei prin salturi.
1998 - va fi un an bogat in misiuni martiene pentru ca NASA a selectat firma
Lockheed Martin Astronautics din Denver, Colorado, pentru
realizarea son-
delor martiene MARS SURVEYOR'98 ORBITER si MARS SURVEYOR'98
LANDER.Aparatura de pe Mars Surveyor'98 Orbiter va realiza o cartografiere aproape
completa a invelisului planetei, astfel ca specialistii vor dispune de o
diversitate si complexitate a datelor de 10 ori mai bune pana in prezent.
Se spera descoperirea unor depozite de minerale si a unor forme de relief
diferite celor evidentiate pana acum. Mars Surveyor'98 Lander va
fi prima
misiune avand ca obiectiv regiunile polare ale planetei.O camera
de luat
vederi instalata pe Surveyor va transmite la fiecare 10 s,
imagini luate
cu unghiuri mari de deschidere, ale scoartei si
denivelarilor,incepand de
la 10 km pana la puntul de aterizare stabilit.Aterizarea fiind
programata
in apropierea Polului Sud al planetei, sonda Lander va explora un
teren
care se banuieste ca consta din straturi alternative de gheata
curata si
gheata poluata cu praf. Dupa ce vor fi expuse camerei de luat
vederi,mos-
trele vor fi introduse in conteinerul analizator de gaze,capabil
sa anali
zeze sa stabileasca continutul de vapori de apa si CO2 si sa
transmita da
tele pe Terra. Programul acesta va permite si evidentierea
fluctuatiilor
cvasiperiodice ale climei ale caror perioade par a fi de ordinul
miilor
de ani.
-atentie Agentia Spatiala Europeana deruleaza programul
MARSNET,in cadrul
caruia o racheta Ariane-5 va lansa o sonda orbitala si 3 aparate
de tip
lander vor ateriza si vor efectua cercetari pe Marte.
2001-MARS SURVEYOR'01- doua sonde una pe orbita si una care sa aterizeze. vor
incerca daca este posibila extractia din atmosfera martiana a elementelor
ce vor permite fabricarea combustibilului de intoarcere pe Pamant a unei
nave spatiale cu oameni la bord.Folosind tehnologia lui Sojourner,robotul
va parcurge zeci de kilometri pentru a lua esantioane.
proiectul se cifreaza la 300 milioane dolari,si se estimeaza ca reducerea
costurilor ar duce la cresterea numarului de zboriri spre Marte. Una din-
tre porbleme evitarea contaminarilor reciproce celor doua planete,si mai
ales a Terrei unde un scenariu de tipul "Sindromul Andromeda"ar fi grav.
Totusi este evident ca cercetarea in laboratoare terestre a mostrelor mar
tiene e mult mai diversificata si eficienta decat, decat ar putea permite
trimiterea unei aparaturi miniaturizate pe Marte. Cel mai simplu exemplu
este cel al datarii cu carbon radioactiv. Tot de la roci se spera rezolva
rea definitiva intrebarii despre existenta microorganismelor pe Marte. In
1995 cercetarile din Laboratorul guvernamental Pacific Northwest au desco
perit microbi care n-au nevoie de fotosinteza, consuma hidrogen si folo-
sesc energia chimica a bazalturilor,rocicomune pe Terra si pe Marte. Mos-
tra a fost luata de la 1000m adancime din S-E statului Washington.
in iulie 1995 la Washington DC. favorabil unei expeditii cu oameni pe Mar
te in 2017-2018,insa in momentul actual nu exista mijloacele de transport
necesare, si eforturile vor trebui facute in urmatoarele directii:*perfec
tionarea tehnologica a agregatelor automate trimise pe Marte;* realizarea
unor mijloace de asigurare a vietii in calatorii spatiale indelungate,dar
si pe sol martian,pe durate care sa garanteze revenirea calatorilor pe Te
rra;*studierea ampla a zonelor martiene destinate coborarii expeditiilor
umane;*asigurarea fiabilitatii maxime a unui sistem adecvat de propulsie.
;*gasirea mijloacelor eficiente de evitare a contaminarii a celor 2 plane
te si *obtinerea unor tehnologii destinate transformarii unor surse marti
ene in oxigen pentru mentinerea vietii echpajelor si chiar pentru obtine-
rea de combustibili.Reducerea costurilor calatoriei le-ar putea aduce dez
voltarea microelectronicii.Daca efoturile s-ar concentra in rezolvarea a-
cestor probleme atunci in 2018 visul "Omul pe Marte" ar putea deveni rea-
litate.
