Lumina este, conform descoperirilor stiintei, unda si corpuscul (adica vibratie si materie, care in ultima instanta este energie). Orice unda electromagnetica sau de alta natura (gravitationala, de exemplu) se compune si din acea caracteristica energetica care o face capabila sa influenteze mediul pe care-l strabate. Lumina dupa cate stiti poata fi folosita cu succes chiar in tratarea bolilor, adica chiar a unor afectiuni fizice, atunci cand o folosim sub forma de laser sau lumina polarizata.

          Daca orice unda transporta energie inseamna ca orice unda se manifesta intotdeauna prin transportul unor corpusculi (stiinta accepta treptat ca fie chiar si undele gravitationale comporta anumite particule, numite gravitoni).

          Gandul este indiscutabil o forma de vibratie (mult mai fina, evident), care transporta energie ca orice unda. De ce unda? Pentru ca toate manifestarile unui gand duc la aceeasi concluzie si pentru ca la fel ca orice alta manifestare diferentiata este format din energie (chiar daca insesizabila simturilor noastre).

            Prin urmare de aici deriva toate caracteristicile unui gand:

1. Se transmite cu o viteza foarte mare in spatiu (ajunge oriunde aproape instantaneu);
2. In functie de forta sa de vibratie (intensitatea sa, adica forta cu care l-am "constientizat") va avea, direct proportional, o cantitate de energie mai mare sau mai mica.
3. Fiind o unda, are frecventa de vibratie, amplitudine, lungime de unda, etc. Datorita acestor caracteristici (pe langa aceea ca este modulata specific, in functie de ideea continuta) ea poate sa se compuna (sau sa intre in rezonanta, sa interfereze) cu alte unde (ganduri) care au frecventa aceeasi sau foarte apropiata (fenomen intalnit si la banalele receptoare radio sau tv). In acest caz se produce un fenomen de transfer a energiei, de la unda mai puternica (gandul cu forta mai mare), la unda mai slaba energetic (gandul cu forta mai mica). Acest transfer se realizeaza intre sursele emitatoare (cel care primeste devenind receptor, iar cel care cedeaza energie devenind emitator).

               Aceste caracteristici explica de ce atunci cand ne gandim cu forta la un lucru descoperim mereu alte si alte idei (ganduri) referitoare la el; de ce nu putem intelege (accepta psihic) unele idei (ganduri) (asta datorita diferentei prea mari intre frecventa de vibratie a ideii respective si frecventa predominanta a gandurilor noastre); de ce se spune ca "de ce ti-e frica de aia nu scapi" (pentru ca o stare traita foarte intens, precum e frica, care face ca noi sa traim o anumita idee pana la identificare, ne face sa actionam, sa gandim si sa traim in conformitate cu acel gand; aceasta produce apoi fenomene specifice de rezonanta a intregii noastre fiinte, cu situatii si evenimente specifice acelui gand forta, generand apoi chiar in viata noastra situatii si evenimente identice sau foarte asemanatoare). Nu degeaba se spune ca e mult mai sanatos sa fii optimist decat pesimist.

               Alte exemple ale fortei gandului ar fi acelea care se refera la actiunea lor direct asupra materiei fizice. Exemplul lui Uri Geller care a reusit sa opreasca cu forta sa mentala Big Ben-ul, este perfect in acest caz.

               La fel va puteti da seama de ce se spune ca "Adevarul e pretutindeni dar nu-l recunoaste decat acela care-l cauta". Asta pentru ca procesul de cautare al unui lucru este in ultima instanta un proces tainic de comuniune subtila intre fiinta noastra si acel lucru, ceea ce produce prin rezonanta aducerea in fiinta noastra a tuturor rezonantelor specifice acelui lucru (in cazul nostru Adevarul) si descoperirea lor prin atragerea catre noi a tot ceea ce tine de ele. Astfel vom reusi sa gasim si sa intelegem Adevarul doar pentru simplul motiv ca L-am cautat cu ardoare si ne-am dorit din tot sufletul sa-L gasim.

              Puteti acum sa va dati seama de ce impregnarile noastre mentale (din subconstient), adica sugestiile noastre (pozitive sau negative), ne conduc pana in cel mai mic detaliu viata. Puteti acum sa va dati seama de realitatea vorbelor lui Gurdjieff, care spunea ca, pentru a cunoaste omul zilelor noastre, nu trebuie sa sti psihologia ci mecanica!