Daca mafia politica romaneasca se simte amenintata,se vede din actiunile de incercare de decredibilizare a
presedintelui Traian Basescu prin propunerea de suspendare din functie .
Comparativ,Iliescu si Mineriadele organizate de
mafia politica si actiunile lui Traian Basescu impotriva acestor mafii politice,Iliescu trebuia suspendat pe
motive extrem de grave ce au dus Romania la dzastrul economic dupa 1990, la care politicienii mafioti au avut
reactia de haita ducindu-si planurile de jaf a Romaniei si saracire a populatiei romaniei in continuare.
PSD-eul il pune in fata pe Geoana incercind sa ia fata credulilor si sa schimbe masca mafiotilor invechita cu o masca
noua de mafioti europeni..........
NIVELUL DE TRAI SI SARACIA EXTREMA A MAJORITATII POPULATIEI ROMANIEI SINT
REZULTATELE GUVERNARILOR DUPA 1989 PINA IN PREZENT.MAFIILE POLITICE DE TOATE
CULORILE CARE AU DEVALIZAT FINANTELE SI ECONOMIA ROMANIEI AU DEGRADAT EXISTENTA
MAJORITATII ROMANILOR PINA LA LIMITA MINIMA DE SUPRAVIETUIRE.
PINA IN PREZENT NICI O GUVERNARE NU A ACTIONAT CU REZULTATE VIZIBILE,CONCRETE PENTRU IMBUNATATIREA SITUATIEI ROMANILOR,SI IMPOTRIVA PIRATILOR ECONOMIEI ROMANIEI,
A BANDELOR MAFIOTE CARE CONTINUA SA FUNCTIONEZE EFICIENT SUB PRIVIRILE INOCENTE ALE
LEGIUITORILOR,GUVRNANTILOR SI CELOR RESPONSABILI CU ORDINEA SOCIALA IN ROMANIA,
CARE PRIN NEPUTINTA LOR SINT PARTASI LA JEFUIREA ROMANIEI.
Proclamatia de la Timisoara si legea lustratiei (RUXANDRA CESEREANU)
ROMANIA REVOLUTIA SI
MINERIADELE
PROCESUL COMUNISMULUI SI POSTCOMUNISMULUI IN ROMANIA
ROMANIA SE AFLA PE LOCUL SAPTE IN LUME LA SPALAREA BANILOR NEGRII !!!
VALOAREA BANILOR SPALATI IN ULTIMII ANI IN ROMANIA SE RIDICA LA US$ 115 MILIARDE...PRIMA INSTITUTIE A TARII-CORUPTIA - CANCERUL ROMANIEI - SE AFLA LA VIRFUL SOCIETATII AVIND CA EFECT SARACIREA EXTREMA A POPULATIEI.
Orasul Victoria ,un nume predestinat pentru prezentul si viitorul locuitorilor acestuia, este unul dintre orasele Romaniei campion la somaj.Politicienii si guvernantii sint preocupati de probleme mult mai serioase ca integrarea europeana,neavind timp pentru somerii din Victoria care intre viata si moarte sint nevoiti sa aleaga a doua varianta fiind lipsiti de elementare conditii de trai, ceea ce inseamna prea putin pentru guvernantii si politicienii responsabili de conditiile de viata ale populatiei tarii. Daca ne gindim putin vom spune: este normal sa se intimple asa,deoarece coruptia institutionalizata,mafiile politice,preocuparile de imbogatire ilegala sint mai aproape de interesele guvernantilor si de clasa politica decit problemele de viata ale celor multi.Cartierul spinzuratilor din orasul Victoria nu este pe lista prioritatilor celor aflati la conducerea Romaniei.Important este sa se vada in Europa cu buzunarele pline...
ROMANIA-CEA MAI SARACA TARA A EUROPEI, SE CLASEAZA PE PRIMUL LOC LA AVERILE POLITICIENILOR IN
EUROPA!!!!!!!!!! SURPRIZA ? NICI DE CUM ! ESTE UN CLASAMENT RECUNOSCUT DE EUROPA SI DOVEDESTE
INCA O DATA DACA MAI ERA CAZUL NIVELUL CORUPTIEI SI ACTIUNILE MAFIILOR POLITICE DE SUSTRAGERE
PRIN MANEVRE FINANCIARE MAFIOTE A AVERII ROMANIEI IN BENEFICIUL POLITICIENILOR MAFIOTI.
ACEASTA STARE DE FAPT ESTE MAI GRAVA DECIT SITUATIA IN CARE S-A AFLAT ROMANIA IN PERIOADA
COMUNISTA !!!!!!!!!!CORUPTIA LA NIVELUL ORGANISMELOR DE STAT SI GUVERNAMENTALE CONSTITUE PRINCIPALA CAUZA A LIPSEI DE EFICIENTA IN FUNCTIONAREA SISTEMULUI JURIDIC SI APLICARII LEGII PRECUM SI IN TERGIVERSAREA REZOLVARII CAZURILOR DE MARE CORUPTIE.ABSURDUL SITUATIEI CONSTA IN FAPTUL CA SE INCEARCA DESCOPERIREA SI REZOLVAREA CAZURILOR DE CORUPTIE INCREDINTIND ACEASTE ACTIUNI TOCMAI CELOR CARE SINT IMPLICATI IN CRIMA ORGANIZATA A MAFIEI POLITICE SI RETELELE ACESTEIA.AMINAREA INLATURARII CAUZELOR INEFICIENTEI FUNCTIONARII JUSTITIEI ,CREAZA IMPOSIBILITATEA DESCOPERIRII ADEVARATELOR CAUZE CE AU DUS LA MARELE JAF IN ECONOMIA ROMANIEI SI LA SARACIREA POPULATIEI LA NIVELE EXTREME!!!
STENOGRAME PSD-
http://www.stenograme-psd.com/stenograme-psd-2.htm-STENOGRAME PSD-
http://www.stenograme-psd.com/-STENOGRAME PSD-
STENOGRAME PSD-
STENOGRAMA
Revista22 - Nr. 800
MASA ROTUNDA:
Intelectuali hartuiti de Securitate?-
la sediul GDS a avut loc masa rotunda cu tema Intelectuali hartuiti de Securitate? Cazul Marius Oprea, moderata de Gabriel Liiceanu. Dezbaterea a fost provocata de o serie de amenintari pe care le-a primit istoricul si publicistul Marius Oprea. In urma dezbaterii a fost trimisa o scrisoare presedintelui Traian Basescu, pe care o reproducem mai jos, impreuna cu fragmente din aceasta dezbatere.
În apararea lui Marius Oprea
Scrisoare deschisa domnului Presedinte al Romaniei, Traian Basescu
Stimate domnule Presedinte,
Ne adresam dvs. pentru a ne manifesta îngrijorarea în legatura cu hartuirea repetata a colegului nostru, distinsul istoric si publicist Marius Oprea, de catre indivizi care se prezinta ca membri ai unor Servicii speciale de informatii sau ai unor organe de politie. La întalnirea care a avut loc la sediul Grupului pentru Dialog Social pe 29 iunie 2005, d-l Oprea ne-a relatat ca a fost în mod repetat agresat fizic pe strada, la fel sotia sa, în garajul blocului în care locuiesc amandoi, iar recent i-au fost proferate amenintari directe la adresa copilului sau. Mai mult, indivizi care au prezentat legitimatii de politie, au efectuat anchete printre vecinii de bloc cu privire la activitatile lui Marius Oprea si la persoanele cu care se întalneste. In unele dintre aceste situatii i s-a cerut în mod imperativ sa înceteze dezvaluirile pe care le publica cu privire la Securitatea comunista si la diversele afaceri necurate pe care le fac astazi vechii ei membri ori complici de-ai lor; a fost chiar amenintat ca daca “nu se astampara”, o va pati “rau de tot”. La plangerile efectuate pe cale legala de catre d-l Oprea i s-au dat raspunsuri fie ambigue - “SRI respecta cu strictete prevederile constitutionale referitoare la exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor” - fie s-a negat implicarea organului de politie, pentru a i se comunica mai tarziu ca acesta a fost sanctionat. ....
Grupul pentru Dialog Social, Fundatia Academia Civica, ProDemocratia
Gabriel Liiceanu (GDS): Am acceptat sa moderez aceasta întâlnire din motive de continuitate. În urma cu 10 ani, în 1995, o poveste care pare asemanatoare cu cea de azi ne-a strâns pe toti cei de atunci laolalta, iar societatea civila s-a mobilizat într-o varianta fara precedent în jurul cazului “Patapievici - capitanul Soare”. Atunci am fost prima oara confruntati cu o problema în cel mai înalt grad dezagreabila. În 1990 avusesem naivitatea sa ne imaginam ca, odata cu comunismul, fusese evacuata si politia politica. Or, dupa 5 ani, s-a dovedit nu numai ca ea exista, dar ca ea continua sa functioneze pe modelul vechilor structuri. Retraim oare astazi, dupa zece ani, o editie adusa la zi a “cazului Patapievici”?
În cazul lui Marius Oprea sunt doua ipoteze: ori e vorba de o continuitate a structurilor vechii Securitati, cu procedeele si procedurile lor, indiferent cum vor fi fost rebotezate sau cosmetizate între timp, si atunci lucrul este teribil de grav. Ar însemna ca ceea ce am trait noi înainte de 1990 a devenit un fel de umbra a istoriei noastre si ca lucrul acesta ne însoteste vietile ca un cosmar. Ori - o a doua ipoteza - Marius Oprea, autorul cartii Mostenitorii Securitatii, a deranjat oameni care au facut parte cândva din structurile Securitatii si care ulterior s-au recalificat în zona politicului sau a afacerilor si, pur si simplu, au dorit sa-l intimideze folosind metode revolute.
Mingea e in teritoriul serviciilor secrete
Andrei Plesu (GDS): Sunt dispus sa plec de la prezumtia de nevinovatie, sa-mi spun ca, daca e sa aplic o logica normala, serviciile n-ar trebui sa aiba nici un interes sa creeze un astfel de de tapaj, sa puna semnul intrebarii pe propria imagine, pe imaginea Romaniei si n-ar trebui sa actioneze asa de previzibil, asa de trivial, asa de direct, ci ar trebui sa gaseasca formule mai sofisticate. Atunci ramane valabila cealalta varianta: sunt “clientii” din cartea Mostenitorii Securitatii care au o situatie speciala. Pe de o parte, sunt oameni de afaceri de tip mafiot si au la indemana procedeele mafiote de a intimida pe cineva, si sunt si fosti securisti, prin urmare au inertial toate tehnicile de care Securitatea stia sa uzeze cand voia sa creeze un asemenea caz. Din aceasta “fericita” intalnire intre procedee mafiote si procedee inertial securiste iese tipul asta de intamplare. Asta ar fi a doua explicatie posibila. Dar si daca asa stau lucrurile, tot serviciile sunt acelea care ar trebui sa transeze lucrurile, pentru ca ele ar trebui sa fie primele interesate sa iasa basma curata din asa ceva si sa nu puna Romania intr-o situatie de care, in principiu, ei trebuie s-o protejeze. Ar trebui sa se mobilizeze ca sa afle despre ce este vorba, cine sunt faptasii, ca sa-i faca publici si sa vina nu cu un raspuns standard de tipul asta, ci cu o ancheta doveditoare care s-arate cine, in ce imprejurari si cum a ajuns sa faca ceea ce ti s-a facut si ti se face. Prin urmare, mingea e in continuare in teritoriul lor, chiar daca admitem ca nu ei sunt aceia care au inscenat lucrurile....
Emil Constantinescu: Departamentul Arab al Mafiei PSD, sustinut in actiuni de crima organizata!-
Fostul presedinte al Romaniei, liderul AP Emil Constantinescu, a declarat, in cadrul unui interviu pentru BBC, ca Justitia romana se confrunta, astazi, cu un Departament Arab al Mafiei PSD:
"Dar nu vorbim numai despre lumea interlopa, ci vorbim de o complicitate, de o constructie, care poarta numele de crima organizata. Cred ca aceste interviuri vor privi si alte persoane care detin date, informatii si care pot sa contribuie la lamurirea problemei, si vi l-as sugera in primul rand pe generalul Pitulescu, care in plin regim Iliescu-Vacaroiu, ca sa spun asa, a avut curajul sa instrumenteze, sa scrie si in final sa isi dea demisia din functia de sef al Politiei Romane, pentru ca s-a simtit umilit si ca profesionist, ca politist, si ca roman, de faptul ca nici unul din rapoartele sale nu era luat in considerare tocmai din cauza faptului ca exista o complicitate care mergea pana la nivelul Justitiei, Administratiei Prezidentiale, Guvernului si Serviciilor de Informatii", a conchis presedintele AP.
Politia in pragul dezastrului - interviu cu gen(r) Ion Pitulescu-
Ion Pitulescu: Atunci cand mi-am dat demisia am fost foarte dur si ma gandeam ca am exagerat in afirmatia mea ca Romania este in pericol sa devina un stat mafiot. Cu timpul, mi-am dat seama ca nu am gresit chiar deloc.
Aceste organizatii si retele mafiote au penetrat tot sistemul nostru de stat, Parlament, Guvern, Servicii de informatii, Ministerul de Interne, Parchet si, mai ales, Justitie. Am sperat an de an sa se schimbe ceva, am sperat ca macar dosarele pe care le-am inceput eu sa-si gaseasca o rezolvare, insa e tare greu.
Este greu, si punctul cel mai slab a fost si este justitia. Daca in justitie ar fi fost oameni care sa tina la natia asta, la dreptate si la adevar, macar mai speria din cand in cand cate un mafiot. Sau daca dadea cate o condamnare mai serioasa, ar fi fost un pas, insa, din pacate, acest lucru nu s-a intamplat.
Procesul comunismului, contrarevolutiei si tranzitiei criminale
-
Asociatia "21 Decembrie 1989"- sesizarea penala
-
1. Asociaţia "21 Decembrie 1989" face o nouă sesizare penală la Parchetul Militar din cadrul Parchetului General de pe lingă Înalta Curte de Casaţie, nr. 27943/27 sept. 2004 (dosarul 97 - per P - 90).
2. La 28 oct. 2004, asociaţia depune completare la sesizarea din septembrie (este cea mai curajoasă plângere din ultimii 15 ani): o sesizare penală întărită ci probe privind autorii, instigatorii şi complicii celor ce au ucis în decembrie 1989 (16-27 decembrie).
3. La 7 decembrie 2004 s-a dispus începerea urmăririi penale pe capetele de acuzare 356 - propagandă pentru război, 357- genocid, 358 - tratamente neomeneşti, 359 - distrugerea unor obiective şi însuşirea unor bunuri, toate din zona imprescriptibilă a codului penal.
Plângerea este făcută împotriva Ministerului de Interne, Securităţii , Ministerului Apărării, Gărzilor Patriotice , PCR şi a unei liste de persoane importante.
Doru Maries- presedintele asociatiei "21 decembrie"
Piata Universitatii Distribuita :
spatiu de sustinere a Actiunii pentru Eliberarea Romaniei
(corelat cu spatiul www.procesulcomunismului.com)-
Apelul Revolutionarilor din Bucuresti pentru salvarea Rosiei Montane-
Asociatia "21 Decembrie" a revolutionarilor din Bucuresti isi exprima solidaritatea cu motii din Apuseni, care se opun exploatarii miniere cu cianuri de la Rosia Montana. In acelasi timp, Asociatia este ingrijorata de agresivitatea Companiei miniere care doreste cu orice pret sa mute oamenii din vetrele lor stramosesti, in numele unei asa-zise dezvoltari economice. In ziua de 21 decembrie 1989, tinerii Bucurestiului au infruntat trupele de represiune ale dictaturii cu dorinta de a rasturna pentru totdeauna un regim al bunului plac. Nu ne-am imaginat ca va mai exista pe pamant romanesc o putere discretionara care sfideaza dreptul fiecarui om de a trai si locui acolo unde doreste si unde se afla inmormantati mosii si stramosii sai. Este de necrezut ca, la 13 ani de la victoria democratiei asupra dictaturii, sute de familii din aceasta tara sunt din nou amenintate cu stramutarea fortata, in interesul unei companii private. Deplangem faptul ca institutii ale Statului sunt obediente in fata unor investitori care incalca drepturile romanilor la ei acasa. Inlocuirea dictaturii politice, pentru care s-a murit in decembrie '89, cu dictatura banului este cu atat mai scandaloasa cu cat este favorizata de insasi Biserica Ortodoxa Romana, prin Arhiepiscopia de la Alba-Iulia. Ne exprimam indignarea fata de lipsa de verticalitate a unor ierarhi si cerem Patriarhiei B.O.R. sa-si exprime oficial pozitia fata de proiectul minier din Apuseni. Lectia magistrala a Academiei Romane trebuie urmata de toti aceia care simt romaneste in aceste vremuri tulburi si corupte.
Consiliul director al Asociatiei "21 Decembrie", Bucuresti, martie 2003
Presedinte, TEODOR MARIES
M.Ap.N. si revolutia-
1. Militarii din garnizoana Timisoara raniti intre 16-21 decembrie '89
Deoarece unele publicatii au afirmat ca, in timpul revolutiei, printre demonstranti s-au infiltrat provocatori inarmati care ar fi deschis focul impotriva armatei, ne-am adresat Procuraturii pentru lamuriri. In evidenta acesteia exista 4 militari raniti prin impuscare inaintea luptelor cu "teroristii". Anume:
- Baitan Constantin, subofiter la U.M. 1008; era in concediu in timpul revolutiei. In 18.12.1989 se afla intre demonstranti in dreptul cofetariei Violeta. A fost impuscat dintr-un grup de militieni si civili (1) inarmati.
- Subofiterul Raducan Stefan a primit ordin in 17.12.1989 sa se prezinte la unitatea militara de care apartinea. In drum spre unitate, in Calea Girocului, a intrat printre demonstranti fara sa participe la demonstratii. Cu acest prilej a fost si el impuscat.
- Nicoara Florin, de la U.M. 1093, si Zaharia Adrian, de la U.M. 1125, se aflau in 17.12.1989 in dispozitiv in Piata Libertatii in dreptul fostei strazi K. Marx, cind au fost impuscati. Dupa spusele domnului procuror Romeo Balan, declaratiile acestor militari cu privire la locul din care s-a tras sint contradictorii.
La proces Zaharia Adrian a afirmat ca s-ar fi tras dinspre Casa Armatei. Daca tinem seama de amplasarea dispozitivelor de militari si de pozitia grupurilor de demonstranti, apare foarte probabila ipoteza ca s-a tras dintr-un alt cordon de militari, cu intentia de a nimeri demonstrantii, dar din greseala, au fost raniti cei doi ostasi.
Pe linga cei enumerati, Procuratura mai are in evidenta doi militari (Dorneanu de la M.I. si Cretu Dionisie de la U.M. 1115) raniti prin lovire in aceasta perioada (2).
Militari morti inainte de inceperea luptelor cu teroristii nu exista in evidenta Procuraturii.("Timisoara" 26 noiembrie 1991)
15 ani de la Piata Universitatii-1990-
Mai multe organizatii civice, in frunte cu Asociatia 21 Decembrie si Liga Nationala a Luptatorilor din Decembrie, precum si reprezentanti ai demonstrantiilor din 1990 au lansat o declaratie solemna cu privire la "problemele fundamentale" ale societatii romanesti.
Declaratia marcheaza 15 ani de la lansarea fenomenului "Piata Universitatii", manifestatia anticomunista-maraton din 1990, incheiata violent in iunie, prin venirea minerilor la Bucuresti.
Documentul pledeaza pentru adoptarea legii lustratiei, pentru deschiderea procesului comunismului si o adevarata reforma a justitiei.
Dezbaterea organizata cu prilejul declaratiei solemne coincide cu aniversarea a 15 ani de la lansarea manifestatiilor anti-comuniste din Piata Universitatii si infrangerea lui Ion Iliescu in propriul partid.
Vorbitorii au amintit in mai multe randuri sloganurile din 90: care incepeau cu “Jos comunismul” si sfarseau cu "Iliescu pentru noi este Ceausescu 2" si "Stalin, nu fii trist, Iliescu-i comunist".
Presedintele Asociatiei 21 Decembrie a atras atentia ca justitia nu si-a facut datoria in aflarea adevarului nici in cazul evenimentelor din decembrie, nici in privinta reprimarii violente a manifestatiei-maraton din Piata Universitatii prin chemarea minerilor la Bucuresti.
Mihai Gheorghiu, care in 1990 era vicepresedinte al Ligii Studentilor, a spus ca dovezile necesare pentru pedepsirea celor responsabili de orchestrarea violentelor nu ar fi greu de gasit, daca actualele autoritati doresc aflarea adevarului.
“Este vorba de un element fundamental peste care nici macar procuratura- in cazul in care doreste cu adevarat sa urmareasca aceste dosare care au zacut prin seifuri- nu ar putea trece: anume clasificarea tuturor documentelor si a jurnalelor din cadrul Ministerului de Interne, a Ministerului Apararii Nationale si a serviciilor secrete”- precizat Mihai Gheorghiu.
El a dat ca exemple telefoanele catre centrala minerilor, ordinul de mobilizare a garniturilor de tren, s.a.m.d.
Cat despre numele celor responsabili, fostii manifestanti au putine indoieli. Reprezentanta Grupului Independent pentru Democratie, Elena Andronache a declarat ca ei doresc condamnarea tuturor celor vinovati de represiune, incepand cu Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu “si toata pleiada pe care o stim”.
Vorbitorii au evocat pe rand experienta Pietei Universitatii - un fenomen care a stabilit practic agenda democratica a Romaniei intr-un moment in care dezinformarea practicata de televiziunea publica, singura televiziune la acea vreme, a facut ca cea mai mare parte a populatiei Romaniei sa creada ca centrul capitalei este ocupat de "golani".
Termenul nu e intamplator. Este celebrul calificativ cu care Ion Iliescu i-a gratificat pe manifestanti.
CONSTITUTIA ROMANIEI-
CONSTITUTIA SI LEGILE ROMANIEI SINT CORECTE REALISTE SI FUNCTIONALE DOAR DACA AU CA PRIORITATE INTERESELE MAJORITATII ROMANILOR,SI NU ORICARE ALTE INTERESE.CONSTITUTIA SI LEGILE ROMANIEI TRBUE SA SERVEASCA CU PRIORITATE POPORUL ROMAN,IN CAZ CONTRAR TRBUE INLOCUITE ASTFEL INCIT SA AVANTAJEZE
MAJORITATEA POPULATIEI ROMANIEI SI NU GRUPURI DE INTERESE.
Constitutia si legile Romaniei,trebue sa fie garantia bunastarii
poporului Roman si nu a guvernantilor ,politicienilor sau
celor imbogatiti pe cai mai mult sau mai putin legale.
CREDIBILITATEA GUVERNANTILOR SI A POLITICIENILOR ESTE DIRECT PROPORTIONALA CU
ACTIUNILE ACESTORA IN SENSUL SERVIRII INTERESELOR MAJORITATII POPULATIEI
ROMANIEI ! ROMANIA NU A AVUT PINA IN PREZENT SI SE PARE NU ARE NICI ACUM
O GUVERNARE DEMNA DE POPORUL ROMAN.LIPSA DE EFICIENTA A NOULUI GUVERN FACE SA SE STEARGA ORICE DIFERENTA FATA DE GUVERNAREA PSD.ANGAJAMENTELE ALIANTEI DIN PERIOADA ALEGERILOR INCEP SA SEMENE TOT MAI MULT CU CELE ALE PSDEULUI ASA CA ROMANII TREBUE SA INGHITA O EXCROCHERIE POLITICA MAI STUFOASA DECIT A GUVERNARII PSD.SE PARE CA SOLUTIA NU ESTE ALTA DECIT:JOS GUVERNUL!!!!!
INCOMPETENTA LA VIRFUL GUVERNULUI
RASPUNSUL DAT DE TARICEANU SINISTRATILOR: "Ce vreti sa facem, sa ridicam un hotel acum?",FACE DOVADA MODULUI IN CARE CEI IMBUIBATI INTELEG SUFERINTA SI PROBLEMELE UNOR OAMENI AFLATI INTR-O SITUATIE EXTREM DE GRAVA,SPULBERINDU-LE ORICE SPERANTA DE INTELEGERE DIN PARTEA UNEI GUVERNARI LIPSITE DE CEL MAI ELEMENTAR SENS AL ACTIUNII SI COMPETENTEI.!!!!!!!!!!!!!! AJUNGE SA SE CONFUNDE CU FOSTA GUVERNARE,BA CHIAR SA O DEPASEASCA!
CE SA ALEGI ? HOTII SAU IDIOTII ??????????
INTEGRAREA EUROPEANA
INTEGRAREA IN EUROPA TREBUE SA NU AFECTEZE SPIRITUALITATEA, DREPTURILE SI TRADITIILE POPORULUI ROMAN.
Integrarea in Europa implica cheltuieli masive care vor fi acoperite din salariile de mizerie ale populatiei Romaniei.Cum se efectueaza practic aceste plati ale populatiei catre bugetul de stat?
Presedintele Basescu propune populatiei Romaniei,un efort financiar deosebit
in conditiile in care,romanii sint deja impovarati si saraciti de sistemul
economic ce a functionat defectuos mai ales dupa Decembrie 1989,cind MAFIA COMUNISTA printr-un sistem perfect organizat, a reusit sa sustraga economiei Romaniei miliarde de dolari. In aceste conditii cheltuielile Romaniei pentru integrarea in Europa,trebue sa fie suportate de populatie de doua ori: o data pentru acoperirea gaurilor financiare create de MAFIA COMUNISTA,
care detine in prezent miliardele de dolari disparute din sistemul economic al
Romaniei, si a doua oara prin taxele si cresterile de preturi ce vor fi aplicate
pina in ianuarie 2007.
In concluzie singura modalitate de a redresa economia Romaniei este confiscarea
banilor furati de MAFIA COMUNISTA, si returnarea acestora catre economia Romaniei.
ROMANIA NEWS Firefox- -News-FirefoxNewsF@teBack
CORUPTIA IN ROMANIA
PROCLAMATIA DE LA TIMISOARA
http://www.expres.ro/
http://www.timisoara.com/newmioc/Politic.htm
http://www.online.ro/timpolis/897/
http://www.gardianul.ro/print.php?a=politica2003061201.xml
http://www.asymetria.org/contrarevolutia/contrarevolutia13.htm
http://www.munteanu.ro/curiculum.html
http://www.cotidianul.ro/anterioare/2003/eveniment/even0612oct.htm
http://www.pntcd.ro-usa.com/stiriultimaora.htm
http://www.gardianul.ro/print.php?a=politica2003061201.xmlhttp://www.
romanialibera.ro/editie/index.php?url=articol&tabel=z19032004&idx=63
http://www.bumerang.ro/rev_pres.php
http://www.romare.ro/revro/696/sapt.htm
http://www.azi.ro/arhive/2004/10/07/
http://www.ziua.ro/archive/2003/04/02/docs/9519.html
http://www.oglinda.home.ro/edt_all.htm
http://crji.org/revpresei/revpresei19.htm
http://ro.altermedia.info/?cat=7
http://www.timisoara.com/newmioc/Politic.htm
http://www.timisoara.com/newmioc/62.htm
http://www.globalldb.com/
PROCLAMATIA DE LA TIMISOARA
Proclamatia de la Timisoara
Populatia orasului Timisoara a fost initiatoarea Revolutiei rom�ne. �ntre 16
si 20 decembrie 1989, ea a purtat, de una singura, un �nversunat razboi cu unul
dintre cele mai puternice si mai odioase sisteme represive din lume. A fost o
�nclestare cumplita pe care noi, timisorenii, o cunoastem la adevaratele ei
proportii. De-o parte populatia ne�narmata, de cealalta parte Securitatea,
Militia, Armata si trupele zeloase de activisti ai partidului. Toate metodele
si mijloacele de reprimare s-au dovedit �nsa neputincioase �n fata dorintei de
libertate a timisorenilor si hotar�rii lor de a �nvinge. Nici arestarile, nici
molestarile, nici chiar asasinatele �n masa nu i-au putut opri. Fiecare glont
tras a adus pe baricadele Revolutiei alti o suta de luptatori. si am �nvins.
�n 20 decembrie 1989, Timisoara a intrat definitiv �n stap�nirea populatiei,
transformandu-se intr-un oras liber �n marea �nchisoare care devenise �n acele
zile Rom�nia. Din acea zi, �ntreaga activitate din oras a fost condusa, de la
tribuna din Piata Operei, de catre Frontul Democrat Rom�n exponent �n acel moment
al Revolutiei de la Timisoara. �n acea zi, armata a fraternizat cu demonstrantii,
hotar�nd sa apere �mpreuna cu ei victoria obtinuta. �n 21 decembrie, �n Piata
Operei, peste o suta de mii de glasuri scandau: "Suntem gata sa murim!" O serie
de fapte �nt�mplate �n Rom�nia �ndeosebi dupa 28 ianuarie 1990, vin �n contradictie
cu idealurile Revolutiei de la Timisoara. Aceste idealuri nici nu au fost aduse
la cunostinta opiniei publice rom�nesti de catre mass-media centrala, decat partial
si confuz. �n asemenea conditii, noi participantii nemijlociti la toate evenimentele
dintre 16 si 22 decembrie 1989, ne vedem nevoiti sa explicam �ntregii natiuni
pentru ce au pornit timisorenii Revolutia, pentru ce au luptat si multi si-au
jertfit viata, pentru ce suntem �n continuare hotar�ti sa luptam cu orice pret si
�mpotriva oricui, p�na la victoria deplina.
1. Revolutia de la Timisoara a fost �nca din primele ei ore, nu doar
anticeausista ci si categoric anticomunista. �n toate zilele Revolutiei
s-a scandat, de sute de ori: "Jos comunismul!". �n consens cu aspiratia
sutelor de milioane de oameni din Estul Europei, am cerut si noi abolirea
imediata a acestui sistem social totalitar si falimentar. Idealul
Revolutiei noastre a fost si a ramas re�ntoarcerea la valorile autentice
ale democratiei si civilizatiei europene.
2. La Revolutia de la Timisoara au participat toate categoriile sociale.
Pe strazile Timisoarei au cazut, secerati de gloante, unul l�nga altul,
muncitori, intelectuali, functionari, studenti, elevi, copii si chiar
locuitori ai satelor, veniti �n sprijinul Revolutiei. Suntem categoric
�mpotriva tehnicii, tipic comuniste, de dominatie prin �nvrajbirea claselor
si categoriilor sociale. Pe temeiul ideologiei "luptei de clasa" s-au urcat
la putere bolsevicii �n 1917, pe acelasi temei, nomenclatura comunista rom�na
a instigat dupa 1944 o clasa sociala �mpotriva alteia, a dezbinat societatea
pentru a o supune mai usor terorii. Avertizam �mpotriva pericolului repetarii
acestei triste istorii si chemam muncitorii, intelectualii, studentii, taranii
si toate categoriile sociale la un dialog civilizat si constructiv, pentru a
reface ne�ntarziat unitatea din timpul Revolutiei. Trebuie plecat de la
realitatea ca toate aceste categorii sociale au fost oprimate �n regimul
comunist si nici una nu doreste astazi raul celorlalte.
3. La Revolutia de la Timisoara au luat parte oameni din toate categoriile de
v�rsta. Chiar daca tineretul a fost preponderent, este drept sa recunoastem
ca oameni de toate v�rstele s-au batut cu aceeasi d�rzenie pentru cauza
Revolutiei. Lista victimelor, desi incompleta, este o dovada �n acest sens.
4. Pentru victoria Revolutiei din Timisoara s-au jertfit, alaturi de rom�ni,
si maghiari, si germani, si s�rbi si membri ai altor grupari etnice care
de secole conlocuiesc �n orasul nostru pasnic, �n buna �ntelegere.
Timisoara este un oras rom�nesc si european, �n care nationalitatile au
refuzat si refuza nationalismul. Invitam pe toti sovinii din Rom�nia,
indiferent ca sunt rom�ni, maghiari sau germani, sa vina la Timisoara,
la un curs de reeducare �n spiritul tolerantei si al respectului reciproc,
singurele principii care vor domni �n viitoarea Casa a Europei.
5. Inca �n data de 16 decembrie, din primele ore ale Revolutiei, una dintre
lozincile cele mai des scandate a fost: "Vrem alegeri libere!" Ideea
pluralismului a fost si a ramas una dintre cele mai scumpe timisorenilor.
Suntem convinsi ca fara partide politice puternice nu poate exista o
democratie autentica, de tip european. Cu exceptia celor extremiste, de
st�nga sau de dreapta, toate partidele au drept la existenta �n cetatea
Timisoarei. �n orasul nostru nu au fost atacate si devastate sediile
partidelor politice, nici unul dintre membrii acestora nu a fost amenintat,
insultat sau calomniat. Membrii partidelor politice sunt concetatenii nostri,
sunt colegii nostri de munca, sunt prietenii nostri care au opinii politice.
Democratia europeana �nseamna libera exprimare a opiniilor politice, dialogul
civilizat intre exponentii lor si competitia loiala pentru cucerirea adeziunii
politice si, implicit, a puterii de stat. Am fi acceptat �n sistemul democratiei
rom�nesti si Partidul Comunist Rom�n, daca el nu ar fi fost compromis total
si definitiv de catre nomenclatura sa, degener�nd �n fascism rosu. �n tarile
est europene �n care partidele comuniste si-au pastrat minima decenta,
societatea le contesta �n principiu, dar le tolereaza �n fapt. La noi, partidul
comunist a ajuns �nsa p�na la genocid, si prin aceasta s-a autoexclus din
societate. Nu-l vom tolera nici �n principiu, nici �n fapt, indiferent sub
ce denumire ar �ncerca sa renasca.
6. Dupa patru decenii de educatie si propaganda exclusiv comunista, exista �n
constiinta tuturor rom�nilor prejudecati apartin�nd acestei ideologii.
Existenta lor nu este o vina pentru purtator. Manipularea lor, �nsa, de catre
grupuri interesate �n renasterea comunismului si reinstaurarea lui la putere
este un act contrarevolutionar. Pe lista de lozinci, multiplicata la xerox si
�mpartita �n 28 ianuarie, demonstrantilor din Piata Banu Manta din Bucuresti,
se aflau si slogane vechi de 45 de ani. Identificarea, de pilda, a partidelor
"istorice" cu partide v�nzatoare de tara este un astfel de slogan si constituie
o calomnie. Dimpotriva, activistii comunisti de acum 45 de ani, dintre care
unii au si astazi functii importante �n conducerea tarii, se fac vinovati de
tradarea Rom�niei si aservirea ei URSS-ului. Ei sunt cei care scandau atunci:
"Stalin si poporul rus, libertate ne-au adus!" si nu membrii partidelor "istorice".
Acestia din urma s-au opus transformarii Rom�niei intr-un satelit al Moscovei
si unii au platit cu viata aceasta �ndrazneala. Se impune redactarea de urgenta
a unei scurte, dar corecte, istorii a perioadei 1944-1950 si difuzarea ei �n
tiraje de masa.
7. Timisoara a pornit Revolutia �mpotriva �ntregului regim comunist si �ntregii
sale nomenclaturi si nicidecum pentru a servi ca prilej de ascensiune politica
unui grup de dizidenti anticeausisti din interiorul PCR-ului. Prezenta acestora
�n fruntea tarii face moartea eroilor din Timisoara zadarnica. I-am fi acceptat
poate �n urma cu zece ani, daca la Congresul al XII-lea al partidului s-ar fi
alaturat lui Constantin Parvulescu si ar fi rasturnat clanul dictatorial.
Dar n-au facut-o, desi aveau si prilejul, si functii importante, care le acordau
prerogative. Dimpotriva, unii chiar au ascultat de ordinul dictatorului de a-l
huli pe dizident. Lasitatea lor din 1979 ne-a costat �nca zece ani de dictatura,
cei mai grei din toata perioada, plus un genocid dureros.
8. Ca o consecinta a punctului anterior, propunem ca legea electorala sa interzica
pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatura, pe orice
lista, al fostilor activisti comunisti si al fostilor ofiteri de Securitate.
Prezenta lor �n viata politica a tarii este principala sursa a tensiunilor si
suspiciunilor care fram�nta astazi societatea rom�neasca. P�na la stabilizarea
situatiei si reconcilierea nationala, absenta lor din viata publica este absolut
necesara. Cerem, de asemenea, ca �n legea electorala sa se treaca un paragraf
special care sa interzica fostilor activisti comunisti, candidatura la functia
de presedinte al tarii. Presedintele Rom�niei trebuie sa fie unul dintre
simbolurile despartirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este
o vina. Stim cu totii �n ce masura era conditionata viata individului, de la
realizarea profesionala p�na la primirea unei locuinte, de carnetul rosu si ce
consecinte grave atragea predarea lui. Activistii au fost �nsa acei oameni care
si-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist si a beneficia de
privilegiile deosebite oferite de acesta. Un om care a facut o asemenea alegere
nu prezinta garantiile morale pe care trebuie sa le ofere un Presedinte.
Propunem reducerea prerogativelor acestei functii, dupa modelul multor tari
civilizate ale lumii. Astfel, pentru demnitatea de Presedinte al Rom�niei ar
putea candida si personalitati marcante ale vietii culturale si stiintifice,
fara o experienta politica deosebita. Tot �n acest context, propunem ca prima
legislatura sa fie de numai doi ani, timp necesar �ntaririi institutiilor
democratice si clarificarii pozitiei ideologice a fiecaruia dintre multele
partide aparute. De-abia atunci am putea face o alegere �n cunostinta de cauza,
cu cartile pe fata.
9. Timisoara nu a facut revolutie pentru salarii mai mari sau pentru avantaje
materiale. Pentru acestea era suficienta o greva. Suntem toti nemultumiti de
sistemul de salarizare, exista si �n Timisoara categorii de muncitori care
lucreaza �n conditii extrem de grele si sunt prost platiti (vezi, de pilda,
cazul celor ce muncesc �n turnatorii sau �n industria detergentilor), si,
totusi, nici un colectiv nu a facut greva pentru marirea lefurilor si nu si-a
trimis delegati sa trateze cu guvernul revendicari materiale exclusive.
Majoritatea timisorenilor stiu ceea ce toti economistii se straduie �n aceste
zile sa aduca tarii la cunostinta: marirea �n acest moment a salariilor ar
declansa automat inflatia, asa cum s-a �nt�mplat �n unele state est europene.
Iar inflatia odata pornita, sunt necesari ani de eforturi pentru a o stopa.
Numai cresterea productiei, deci a cantitatii de marfa aflata pe piata va permite,
�n paralel, cresterea generala a nivelului de salarizare. �n plus, pentru bugetul
sarac al Rom�niei, prioritare trebuie sa fie acum cheltuielile destinate
restabilizarii unui nivel minim de civilizatie. Se impun, de pilda, investitii
urgente �n domeniul asistentei medicale si salubritatii.
10. Desi militam pentru reeuropenizarea Rom�niei, nu dorim copierea sistemelor
capitaliste occidentale, care �si au neajunsurile si inechitatile lor.
Suntem �nsa categoric �n favoarea ideii de initiativa particulara.
Fundamentul economic al totalitarismului a fost atotputernicia proprietatii
de stat. Nu vom avea niciodata pluralism politic fara pluralism economic.
S-au gasit �nsa si voci care, �n spirit comunist, sa asimileze initiativa
privata cu "exploatarea" si pericolul catastrofei de a apare oameni bogati.
Se speculeaza �n acest sens invidia lenesului si teama de munca a fostului
privilegiat din �ntreprinderile comuniste. Dovada ca timisorenii nu se tem
de privatizare este faptul ca mai multe intreprinderi si-au anuntat deja
intentia de a se transforma �n Societati anonime pe actiuni. Pentru ca aceste
actiuni sa fie totusi cumparate pe bani curati, ar trebui �nfiintate �n
fiecare oras comisii de inventariere a averilor fostilor privilegiati ai
puterii, coruptiei si penuriei. De asemenea, actiunile unei �ntreprinderi se
cuvin oferite spre cumparare �n primul r�nd lucratorilor ei. Consideram
constructiva ideea, mai radicala, a privatizarii prin �mproprietarirea tuturor
lucratorilor unei �ntreprinderi cu un numar egal de actiuni, statul urm�nd
sa pastreze numai acel procent de fonduri care sa-i asigure controlul
activitatii. �n felul acesta, s-ar oferi tuturor lucratorilor sanse egale
de prosperitate. Daca cei lenesi si-ar pierde sansa, nu s-ar putea totusi
pl�nge de discriminare.
11. Timisoara este hotar�ta sa ia �n serios si sa se foloseasca de principiul
descentralizarii economice si administrative. S-a si propus experimentarea
�n judetul Timis a unui model de economie de piata, pornind de la capacitatile
sale puternice si de la competenta specialistilor de care dispune. pentru
atragerea mai usoara si mai rapida a capitalului strain, �ndeosebi sub forma
de tehnologie si materii prime speciale, si pentru crearea de societati mixte,
cerem si pe aceasta cale �nfiintarea la Timisoara a unei filiale a Bancii de
Comert Exterior. O parte din c�stigurile �n valuta ale partii rom�ne din
aceste societati mixte va intra �n salariile muncitorilor, intr-un procent
ce va fi negociat, de la caz la caz, cu liderii sindicali. Plata unei parti
din salariu �n valuta va asigura o buna cointeresare materiala a municitorilor.
�n plus, pasapoartele nu vor mai fi carnete bune doar de tinut �n sertar.
O alta consecinta pozitiva ar fi scaderea cursului valutar la bursa libera,
ceea ce ar atrage dupa sine cresterea imediata a nivelului de trai.
12. Dupa caderea dictaturii au fost invitati �n tara toti rom�nii plecati �n exil,
pentru a pune umarul la reconstructia Rom�niei. Unii s-au intors, altii si-au
anuntat intentia de o face. Din pacate, instigati de forte obscure, s-au gasit
si oameni care sa huleasca pe exilatii reintorsi, sa-i califice tradatori,
sa-i intrebe tendentios ce au m�ncat �n ultimii zece ani. Este o atitudine
care nu ne face cinste. �n disperarea care ne-a stapanit �n ultimii patruzeci
de ani, poate ca nu a fost rom�n caruia sa nu-i fie trecut prin minte, macar
o data, sa scape de mizerie lu�nd calea exilului. Multi dintre rom�nii aflati
astazi departe de tara au plecat dupa persecutii poltitice si chiar dupa ani
grei de �nchisoare. Ar fi rusinos din partea noastra sa-i hulim si noi cu
vorbele activistilor comunisti de odinioara. Exilul rom�nesc �nseamna sute de
profesori emineti care predau la cele mai mari universitati din lume, mii de
specialisti pretuiti la cele mai puternice firme occidentale, zeci de mii de
muncitori calificati �n tehnologiile cele mai avansate. Sa fim m�ndri de ei
si sa transformam raul �n bine, fac�nd din trista si dureroasa diaspora
rom�neasca o forta innoitoare pentru Rom�nia. Timisoara ii asteapta cu dragoste
pe toti exilatii rom�ni. Sunt compatriotii nostri si, azi mai mult ca niciodata,
avem nevoie de competenta lor, de europenismul g�ndirii lor si chiar de
sprijinul lor material. De asemenea, cultura rom�na va fi �ntreaga numai dupa
ce se reintegreaza �n ea cultura din exil.
13. Nu suntem de acord cu stabilirea zilei de 22 decembrie ca zi nationala a
Rom�niei. �n felul acesta se eternizeaza persoana dictatorului, de fiecare
data sarbatorindu-se un numar de ani de la caderea lui. �n majoritatea tarilor
care si-au legat ziua nationala de o revolutie, ziua aleasa este cea a
declansarii revolutionare, fiind astfel glorificat curajul poporului rom�n de
a se ridica la lupta. Un singur exemplu: ziua nationala a Frantei este 14 iulie,
ziua cand, �n 1789, a �nceput Marea Revolutie franceza prin dar�marea Bastiliei.
�n consecinta, cerem instituirea zilei de 16 decembrie ca zi nationala a Rom�niei.
Astfel, copiii, nepotii si stranepotii nostri vor celebra curajul poporului de
a �nfrunta opresiunea, si nu caderea unui tiran nemernic. Cu execeptia ziarului
Rom�nia Libera, presa, radioul si televiziunea din Bucuresti. Evenimentele
comentate ca revolutionare sunt numai cele din 21-22 decembrie. Ne �nchinam cu
pietate �n fata eroilor bucuresteni, ca si �n fata eroilor din Lugoj, Sibiu,
Brasov, T�rgu Mures, Cluj, Arad, Resita si din toate celelalte orase care au
avut nevoie de martiri pentru a cuceri libertatea. Ne doare si ne revolta �nsa
politica centrala de minimalizare a Revolutiei noastre, evidenta si prin efortul
de diminuare a numarului mortilor. Noi am fost pe strazile Timisoarei �n zilele
Revolutiei si stim ca numarul lor este mai mare decat cel anuntat oficial.
�i asiguram �nsa pe acei care astazi tainuiesc adevarul ca nu vom �nceta lupta
p�na c�nd nu vor fi adusi �n fata instantei, �n calitate de complici la genocid.
Aceasta Proclamatie s-a nascut din necesitatea de aduce la cunostinta natiunii
rom�ne adevaratele idealuri ale Revolutiei de la Timisoara. A fost o revolutie
facuta de popor si numai de el, fara amestecul activistilor si securistilor.
A fost o revolutie autentica si nu o lovitura de stat. A fost categoric
anticomunista si nu doar anticeausista. La Timisoara nu s-a murit pentru ca
activisti comunisti din randurile doi si trei sa treaca �n frunte si unul din
participantii la genocid sa fie numit de catre acestia ministru de interne.
Nu s-a murit pentru ca dezbinarea sociala si nationala, cultul personalitatii,
cenzura mass-mediei, dezinformarea, amenintarile telefonice si scrise si toate
celelalte metode comuniste de constr�ngere sa fie practicate �n vazul lumii,
�n timp ce noua ni se cere pasivitate �n numele stabilitatii sociale.
Aceasta Proclamatie se adreseaza �n primul r�nd celor care au primit revolutia
cadou si se mira de ce suntem nemultimiti, de vreme ce dictatura a cazut, s-au
abrogat o serie de legi proaste si a mai aparut si cate ceva �n pravalii.
Acum stiu de ce suntem nemultumiti: nu acesta a fost idealul Revolutiei de la
Timisoara. Noi, autorii acestei Proclamatii, participanti la evenimentele dintre
16 si 22 decembrie 1989, nu consideram Revolutia �ncheiata. O vom continua pasnic,
dar ferm. Dupa ce am �nfruntat si am �nvins, fara ajurorul nimanui, unul dintre
cele mai puternice sisteme represive din lume, nimeni si nimic nu ne mai poate
intimida,
Timisoara 11 martie 1990
http://www.expres.ro/
Alina Mihai
Vineri, 21 Mai 2004
Duminica Orbului, zi de pomenire
in calendarul iliescian
Pe final de mandat, Ion Iliescu a tinut sa-i stringa
pe parlamentari in Dealul Mitropoliei pentru a evoca alegerile din
1990, in urma carora a devenit pentru prima oara sef
al statului.
In plina campanie electorala, reprezentantii PSD
si cei ai fostului FSN au incercat sa convinga de faptul
ca in 1990 au avut loc alegeri libere. Intr-o atmosfera
de plictiseala (opozitia nici nu a participat), doar Ion Iliescu
si Adrian Nastase au devenit nostalgici dupa vremurile in
care unul era presedinte, iar celalalt deputat. Festivitatea a fost
contestata de partidele de opozitie, care resping ideea ca
in 20 mai 1990 au fost alegeri libere si democratice.
Presedintele Iliescu a dat lectii despre cit de democratice au
fost alegerile din 1990, ignorind complet celelalte evenimente de
la momentul respectiv: protestele din Piata Universitatii si mineriada
comandata pentru a-i imprastia pe manifestanti. Extrem
de emotionat s-a declarat si premierul Adrian Nastase, care si-a
amintit ca, treptat, din legislativ au disparut "galagia,
zgomotul, spectacolul" si s-a instalat "seriozitatea". "20 mai va ramine
in cartile de istorie", a plusat Nastase, ales parlamentar
in urma cu 14 ani. El a profitat de ocazie si si-a facut
campanie electorala. "Am un mesaj pentru tinerii care vin la vot.
Ce am inceput impreuna dupa 1990 trebuie continuat",
a spus Nastase, facind, probabil, aluzie la sloganul
PSD - "Continuam impreuna". Daca premierul a
cazut in extrema sentimentala si electorala,
Ion Iliescu a rabufnit impotriva celor care contesta
legitimitatea alegerilor din 1990. "Asocierea acestor alegeri cu Duminica
orbilor este nedreapta. Aceasta afirmatie este jignitoare
intrucit cetatenii au votat atunci cu ochii larg deschisi
pentru un viitor bazat pe valorile democratiei", a spus Iliescu. Festivismul
celor doi veterani ai evenimentelor din 1990 nu a fost diminuat insa
de nici unul dintre participanti. De altfel, in regia festivitatii
au mai intrat trei dintre membrii CPUN - Radu Campeanu si Mircea
Ionescu Quintus (acum la PNL), si Radu Ciuceanu (PRM) -, care au elogiat
la unison parlamentarismul din '90. Ca sa se incadreze in
stilul consacrat de Iliescu si Nastase, ei au depanat amintiri
despre cit de aprinse erau dezbaterile de la vremea respectiva.
Bilantul negru al alegerilor din 1990
PNTCD a trimis, ieri, o replica dura fata de numirea
zilei de 20 mai 1990 ca data a organizarii primelor alegeri
libere si democratice. "Ziua de 20 mai 1990 ramine in
istorie ca fiind ziua alegerilor din Duminica Orbului" si "Prin alegerile
din mai 1990 s-a urmarit instaurarea pe vecie a regimului cripto-comunist
in Romania", considera PNTCD, amintind ca FSN
si-a anuntat participarea la alegeri in conditiile in care
reprezenta statul roman, celelalte partide din opozitie neavind,
practic, nici o sansa in competitia electorala. "Televiziunea,
radioul, presa aservita FSN au dezlantuit o campanie de linsaj
mediatic fara precedent impotriva opozitiei si societatii
civile. FSN a chemat in trei rinduri minerii la Bucuresti pentru
a intimida partide-le democratice", se arata intr-un comunicat
al PNTCD.
Partidul condus la acea vreme de Corneliu Coposu a fost afectat de
"violenta regimului Iliescu". "Aproape toate sediile partidului din tara
au fost devastate, iar PNTCD a inregistrat un bilant sumbru: trei
taranisti morti si circa doua sute de raniti",
precizeaza PNTCD. Taranistii solicita "initiatorilor
violentelor din ianuarie-iunie 1990" sa-si ceara iertare
poporului roman pentru raul pe care l-au facut. Pe
de alta parte, secretarul general al PD, Cozmin Gusa, considera
ca alegerile din 1990 au reprezentat finalizarea primei etape a
loviturii de stat din 1989 si intrarea intr-o perioada caracterizata
mai degraba ca o democratie de vitrina. "Aceste aniversari
pe care le face Ion Iliescu reprezinta un simptom al fricii pe care
o are ca istoria va consemna adevarul", a opinat Gusa.
Filme cu Iliescu pupind mina Elenei Ceausescu
In timp ce PSD elogiaza alegerile din 1990, partide din
opozitie vor aniversa manifestatia din Piata Universitatii. Potrivit
reprezentantului asociatiei "Initiativa 2003", Cozmin Gusa, simbata,
la ora 19.00, in Piata Revolutiei va fi un miting al opozitiei. "Pe
ecranele care vor fi amplasate in piata vor fi proiectate,
in premiera, doua filmulete: unul in care vor
fi prezentate imagini inedite de la mineriada din 1990 si un altul care
va evoca relatia apropiata dintre Ion Iliescu si Nicolae Ceausescu.
Este o ipostaza in care Iliescu ii pupa mina
tovarasei Elena Ceausescu", a precizat Gusa.
http://www.asymetria.org/contrarevolutia/contrarevolutia13.htm
Acum 5 ani, contrarevolutia...
13
Manifeste ale "Golaniei"
Bucuresti : 6-19 mai 1990
Intr-un stil specific erau formulate nazuintele manifestatiei in diversele
manifeste si ziare care au fost redactate in Piata ("Golanul", "Piata Universitatii"
etc). Nu am exemplare, pentru a da fragmente. Asa ca ma voi rezuma la a
vorbi de manifestele produse de mine. Sint destul de aproape de spiritul
celorlalte. Serialul de 10 manifeste ale "Golaniei", emise intre 9 si 19
mai, a fost discutat de grupul nostru si redactat de mine, in conformitate
cu ceea ce percepeam a fi sensul politic major al mitingului. Le compuneam
dimineata, dupa care le introduceam pe un calculator de la Grupul pentru
Dialog Social. Intepam cu imprimanta o matrita de "ghestender" (un strabun
cu tambur, tus si roata invirtita manual al aparatelor de multiplicat).
Apoi le multiplicam, ceea ce ne lua mult timp si multa hirtie (pe care
am procurat-o cu greutate). Noroc ca s-au adaugat citiva... francezi, celor
citiva membri de la Dialog si Alternativa '90 care scoteau zilnic, unul
cite unul, citeva mii de exemplare. Seara ma prezentam cu "manifestul zilei"
in balconul universitatii. Era intii analizat. Apoi transmis si supus spre
aprobare multimii. Uneori l-am citit chiar eu, alteori cineva dintre orgnizatori.
Publicul le-a primit pe toate, cu multa caldura. Dupa lectura, coboram
si distribuiam manifeste, celor din Piata. Nu pe toate. Cu cele retinute
incepeam actiunea de imprastiere prin capitala. Pe ziduri si panouri, impreuna
cu afisele electorale pentru lista independenta a celor de la GDS : Stelian
Tanase etc. Facusem o conventie cu ei, noi le lipeam afise electorale,
si profitam de masina pe care ne-o puneau la dispozitie, ca sa lipim cu
aceasta ocazie manifeste pentru Piata. N-au fost intimplari deosebite cu
aceasta ocazie. Doar o senzatie permanenta de tensiune, sentimentul de
a fi pindit. In schimb, foarte greu mergea actiunea de raspindire a manifestelor
in trenurile ce plecau din Gara de Nord. Eram priviti cu multa suspiciune,
deseori cu dusmanie, nu mult a lipsit sa fim linsati intr-o seara. Ultimele
manifeste le-am raspindit din masina prin Piatra Neamt, la 20 mai...
Lectura manifestelor nu e probabil placuta acum. Un sir repetitiv de
declaratii. Le-am scris in conditii speciale si solicit un pic de ingaduinta.
Nici pentru mine, nu e stilul literar preferat... Atunci insa le-am compus
cu multa credinta. Si au fost asumate de multime. De aceea le redau aici,
ca document disponibil, incercind sa le respect si aspectul grafic.
MANIFEST 1
ATITUDINEA CELOR CARE DETIN PUTEREA, FATA DE ACEASTA MANIFESTATIE, A
FOST DOVEDITA DE REFUZUL LOR DE A DIALOGA.
CONSTATAM INCERCARILE PROVOCATOARE DE A FI COMPROMISI IN FATA OPINIEI
PUBLICE, DE A NU LASA TARA SA NE AFLE ADEVARATELE INTENTII.
AVEM O IMENSA RESPONSABILITATE PENTRU A INTRETINE TREAZA CONSTIINTA
NATIUNII, AL CARUI PULS BATE IN ACEASTA PIATA.
SA NE RIDICAM DEASUPRA SLABICIUNILOR OMENESTI, DEPASINDU-NE ORGOLIILE,
O DATA INTRATI IN ACEST SPATIU ELIBERAT DE EGOISM SI INTOLERANTA.
NU EXISTA PROTEST MAI ASURZITOR DECIT TACEREA ! SI NICI FORTA CARE SA
O REPRIME !
REVOLUTIA VA INVINGE, NU COMUNISMUL !
MANIFEST 2
OAMENII SINT REZULTATUL PROPRIEI LOR ISTORII ; EA LE FORMEAZA O STRUCTURA
CE NU LE PERMITE SA ACTIONEZE IMPOTRIVA CREDINTELOR LOR.
CONDUCATORII ACTUALI AI TARII AU DEMONSTRAT CA RAMIN SOLIDARI TRECUTULUI
LOR, COMPORTINDU-SE INTR-UN MOD ABSOLUT SPECIFIC TACTICII COMUNISTE.
CHIAR DACA ACESTIA FAC DECLARATII CA VOR DEMONTA STRUCTURILE COMUNISTE
(CEEA CE NU-I COSTA NIMIC), ACTELE LOR LE TRADEAZA ADEVARATELE INTENTII.
TREBUIE SA ARATAM, FARA MENAJAMENTE,CARE SINT MECANISMELE, RELATIILE,
PRACTICILE SI MENTALITATILE PE CARE LE CUPRINDE TERMENUL DE "COMUNISM",
PENTRU A NU LE PERMITE DEMAGOGILOR DE PROFESIE SA SE ASCUNDA IN SPATELE
UNOR CUVINTE GOALE.
RUGAM PE TOTI CEI CARE VOR SA CONTRIBUE LA ACEST PROCES DE ANALIZA SI
DEMASCARE, SA NE PUNA LA DISPOZITIE CONTRIBUTIILE LOR.
VOM TRANSFORMA ASTFEL ACEASTA PIATA IN TRIBUNALUL PE CARE GUVERNUL AR
FI TREBUIT SA NI-L PUNA LA DISPOZITIE, DUPA REVOLUTIE, SI NU A FACUT-O,
DEMONSTRIND CA NU SE POATE RUPE DE RETEAUA DESTRUCTIVA PE CARE COMUNISTII
AU INTRODUS-O IN ORGANISMUL TARII.
REVOLUTIA VA INVINGE, NU COMUNISMUL !
MANIFEST 3
IN ROMANIA COMUNISMUL S-A MANIFESTAT CA O MISCARE SUBVERSIVA, ANTINATIONALA,
IMORALA, CU TACTICI DEDUBLATE, CU PROMISIUNI DEMAGOGICE, MENITE SA ATRAGA
POPULATIA CREDULA.
STIATI CA...
- IN 1921, S-A FONDAT CA PARTID, PRIN AFILIEREA FARA CONDITII LA CELE
21 DE PUNCTE "LENINISTE" ALE INTERNATIONLEI COMUNISTE, DEVENIND COLOANA
A 5-A A RUSIEI SOVIETICE ?
- IN 1924, A FOST SCOS IN AFARA LEGII, DATORITA ACTIUNII LUI ANTINATIONALE,
ANTICONSTITUTIONALE, PRIN CARE VIZA DISTRUGEREA STATULUI NATIONAL UNITAR
ROMAN, DESAVIRSIT IN 1918 ?
- IN 1940, A SUSTINUT SI APROBAT CU "ENTUZIASM" CEDAREA LA ULTIMATUMUL
SOVIETIC SI DICTATUL DE LA VIENA, PRIN CARE NE-AU FOT RAPITE BASARABIA,
BUCOVINA DE NORD SI TRANSILVANIA DE NORD-VEST ?
- IN 1944/45, DUPA INSURECTIE, CONCOMITENT CU DESFASURAREA RAZBOIULUI
ANTIHITLERIST, SI-A TESUT PLASA DE MINCIUNI, ABUZURI, INSCENARI DE FORTA,
PRIN CARE A LICHIDAT, SUCCSIV, MECANSIMUL SI FORTELE POLITICE DEMOCRATICE
DIN ROMANIA ?
- IN MARTIE 1945, INSTAURAREA GUVERNULUI PETRU GROZA S-A FACUT PRINTR-O
LOVITURA DATA ALIATILOR CU CARE SE INFAPTUISE INSURECTIA DIN AUGUST 1944
?
- ALEGERILE DIN NOIEMBRIE 1946 AU CONSTITUIT O VERIGA DIN PROCESUL DE
CONFISCARE A PUTERII DE CATRE PARTIDUL COMUNIST ?
REVOLUTIA VA INVINGE, NU COMUNISMUL !
MANIFEST 4
RETEAUA CARE A REUSIT SA ACAPAREZE PUTEREA PRIN FORTA, NERUSINARE SI
VICLENIE, SI SA O MENTINA PRIN ABUZ, DIVERSIUNE SI PRESIUNE, FORMIND MAFIA
INCHIZITORIALA ROMANA, NU POATE FI ADMISA CA SISTEM POLITIC. PENTRU ACESTI
PROFESIONISTI AI DOMINARII, GESTIONARI SI ORGANIZATORI DE LAGAR, IDEOLOGIA
A FOST DOAR O POLEIALA IN CARE AU INVELIT ADEVARATUL MIEZ : DICTATURA.
DE ACEEA EI POT RASPUNDE AZI CU INSOLENTA LA APELUL "JOS COMUNISMUL
!", ASIGURINDU-NE CA SE VOR OCUPA DE ACEASTA OPERATIUNE SI CA SE VOR LEPADA
DE TOT ARSENLUL DOCTRINAR PE CARE NI L-AU ADMINISTRAT IN ANII SINISTREI
LOR DOMNII.ASTFEL, DEVINE LIMPEDE CU CINE AM AVUT DE A FACE IN TOT ACEST
TIMP : UN GRUP DE IMPATIMITI AI PUTERII, NARAVITI IREMEDIABIL AI VICIULUI
DE A CONDUCE. EI NE PROPUN : "JOS COMUNISMUL!/ SUS MERCENARII LUI !", PROMITIND
CA NE VOR DUCE SPRE ORICE FORMA DE SOCIETATE, DACA NU LE VOM PERTURBA PAIENJENISUL
DE RELATII PRIN CARE NE TIN IN CAPTIVITATE. SINGURUL LUCRU PE CARE IL CER
ESTE SA NU-I ALUNGAM DIN CENTRUL PUTERII, SCOTINDU-I GOI LA LUMINA NEMILOASA
A JUDECATII ISTORIEI. NU PUTEM INSA FOLOSI GHIZII CARE NE-AU INFUNDAT IN
ACEST DEZASTRU DREPT CALAUZE ALE EVADARII DIN LABIRINTUL INTUNECOS PE CARE
NI L-AU CONSTRUIT, FARA A PUNE IN PERICOL VIITORUL NATIUNII NOASTRE.
REVOLUTIA VA INVINGE, NU COMUNISMUL !
MANIFEST 5
CEI CARE N-AU SOVAIT SA TREACA DE PARTEA TRUPELOR CARE NE-AU OCUPAT
TARA,
CEI CARE AU ORGANIZAT LAGARELE DE EXTERMINARE A ROMANILOR CE REFUZAU
ROBIA,
CEI CARE AU DISTRUS SISTEMATIC SANATATEA FIINTEI NATIUNII NOASTRE,
CEI CARE AU PUS LA PUNCT ENORMA RETEA DE REPRESIUNE, INDOBITOCIRE SI
EXPLOATARE,
CEI CARE AU ALES CALEA EGOISMULUI, A LASITATII, A LENEI, A VULGARITATII,
A MEDIOCRITATII, A INDOLENTEI, A MINCIUNII SI A VIOLENTEI
CEI CARE SI-AU SFATUIT COPIII SA SE SUPUNA DEGRADARII PINA LA CEA MAI
CRUNTA UMILINTA.
CEI CARE SI-AU TRADAT CONSTIINTA PENTRU UN SCAUN, TRECIND DE PARTEA
STAPINILOR LAGARULUI,
SINT PRINTRE NOI !!!
DAR,
REVOLUTIA VA INVINGE, NU COMUNISMUL !
MANIFEST 6
FLACARA REVOLUTIEI A FOST FURATA DIN MIINILE VICTIMELOR REVOLTATE SI
"PRELUATA" DE MERCENARII COMUNISTI "BINE INTENTIONATI".
IN SPATELE ACESTOR CIUDATI EXPONENTI AI REVOLUTIEI ANTICOMUNISTE, S-A
REGRUPAT RETEAUA VINOVATILOR.
APARIND RAPITORII PUTERII CU ACEEASI ABNEGATIE CU CARE SI-AU SLUJIT
STAPINII SI IN TRECUT, SUSTINATORII DICTATURII INCEARCA SA-SI SALVEZE PIELEA,
POZITIILE SI PRIVILEGIILE.
STRINS LEGATI DE AMENINTAREA DEZVALUIRILOR COMPROMITATOARE, CEI CARE
COMPUN ARIEGARDA CLICII COMUNISTE NU AU PUTUT OFERI VICTIMELOR REVOLUTIEI
SI ALE CELOR 45 DE ANI DE TEROARE NICI MACAR SATISFACTIA UNOR REPARATII
MORALE.
FOSTII "VATAFI-SEFI" SINT MENTINUTI IN POSTURI IN NUMELE "EXPERIENTEI"
CARE ASCUNDE BOLNAVICIOASA LOR POFTA DE PUTERE, SUB O MASCA NOUA, PE CARE
BUNAVOINTA MINCINOASA INCEARCA SA IA LOCUL DURITATII AMENINTATOARE.
TARANILOR NU LI SE DA INAPOI BUCATA DE PAMINT IN CARE ISI CULTIVAU PIINEA
SI SUFLETUL. MUNCITORILOR NU LI SE PERMITE EMANCIPAREA, FIIND TINUTI CAPTIVI
IN PLASA MENTALITATII "COLECTIVISTE", CARE II IMPIEDICA SA-SI MANIFESTE
PERSONALITATEA, VALORIFICINDU-SI PUTEREA DE MUNCA SI CREATIE. INTELECTUALII
SINT PRIVITI CU SUSPICIUNE SI IZOLATI DE CONCETATENI, ATUNCI CIND INCEARCA
SA ATRAGA ATENTIA ASUPRA SIRETLICURILOR PACALITORILOR DE PROFESIE. DE ACEEA
NE-AM ADUNAT IN PIATA UNIVERSITATII, DECISI SA NE APARAM LIBERTATEA, IN
CIUDA ORICAROR AMENINTARI, SI CONVINSI CA, DACA ROMANII VOR INTELEGE CURSA
IN CARE SINT ATRASI, VOR VENI CU NOI.
SI ATUNCI...
REVOLUTIA VA INVINGE, NU COMUNISMUL !
MANIFEST 7
INTREBARI PUSE CANDIDATILOR LA PRESEDINTIE DE CATRE MANIFESTANTII DIN
PIATA UNIVERSITATII SI CEI SOLIDARI LOR DIN TARA, CARE FAC PARTE DIN ALIANTA
NATIONALA PENTRU PROCLAMATIA DE LA TIMISOARA :
1. CONSIDERATI NORMALA ALEGEREA UNUI PRESEDINTE INAINTEA ELABORARII
CONSTITUTIEI SI A DECIDERII PRIN RFERENDUM A FORMEI DE GUVERNAMINT ?
2. CONDITIILE IN CARE S-A DESFASURAT CAMPANIA ELECTORALA AU FOST NORMALE
?
3. CONSIDERATI CA FARA O INFORMARE COMPLETA, PRIVIND VIATA POLITICA,
CETATEANUL ROMAN VA ALEGE IN DEPLINA CUNOSTINTA DE CAUZA ?
4. CUM ATI LUPTAT PE PARCURSUL VIETII DUMNEAVOASTRA PENTRU APARAREA
TARII DE ATACURILE TOTALITARISMULUI FASCIST SI COMUNIST ?
5. VA CONSIDERATI EXPONENT LEGITIM AL REVOLUTIEI ANTICOMUNISTE ROMANE
?
6. CUM VETI LUPTA PENTRU CA ROMANIA SA NU FIE SATELITUL UNEI ALTE TARI
? NE PUTETI GARANTA INDEPENDENTA FATA DE TARILE CARE V-AU GAZDUIT (URSS,
ANGLIA, FRANTA) SI CUM ?
7. DORITI O PRESEDINTIE SIMBOLICA SAU PUTERNICA ?
8. CUM CONSIDERATI EVOLUTIA POLITICA DIN PERIOADA INTERIMATULUI (22
DECEMBRIE 1989 - 18 MAI 1990) ?
9. CUM VETI RESTRUCTURA APARATUL DE STAT PENTRU A SCOATE SOCIETATEA
ROMANEASCA DIN GHEARELE COMUNISMULUI SI CIND ?
10 CUM VETI GARANTA RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI SI A LIBERTATILOR
DEMOCRATICE ? TRATATI CA EXEMPLU CAZUL MANIFESTATIEI NOASTRE.
REVOLUTIA VA INVINGE, NU COMUNISMUL !
MANIFEST 8
NOI VOI EI
Adevar Iluzii Minciuna
Vrem dialog Vreti liniste Vor tacere
Cerem Rugati Se apara
Luptam Asteptati Rezista
Va asteptam Nu veniti Profita
Iubire Egoism Ura
Fara violenta Fara vlaga Fara mila
Oameni Oameni de bine Oameni... de rau
Va prevenim Nu ascultati Va vor trisa
Nu putem sa-i credem Nu credeti ca puteti Cred ca mai pot
Revolutie Compromis Contrarevolutie
Foame de libertate Foame de bunastare Foame de putere
Cu ochii deschisi Cu ochii inchisi Speriati de lumina
Victime Victime Vinovati
Acum Miine Ieri
Cu voi Cu noi Cu ei
Si astfel ... REVOLUTIA VA INVINGE, NU COMUNISMUL !
MANIFEST 9
SCRISOARE DESCHISA DIN PIATA UNIVERSITATII CATRE MEMBRII PCR
STIM CU TOTII IN CE CONDITII S-AU FACUT INSCRIERILE IN "PARTID" SI CIT
DE "COMUNISTI" ERAU CEI CARE AU FACUT ACEST PAS. MOTIVELE INROLARII IN
ACEASTA NEFIREASCA ORGNIZATIE AU FOST FOARTE VARIATE : NAIVITATE, OPORTUNISM,
FRICA, DORINTA DE AFIRMARE, DORINTA DE CATARARE, SPIRIT DE TURMA, SPERANTA
DE A PUTEA CORECTA DINAUNTRU, INEXISTENTA ALTERNATIVEI, IMORALITATE, POFTA
DE PUTERE, ETC.
TREBUIE SA PUTEM DEOSEBI GRUPUL VINOVATILOR DE CEL AL MASEI ATRASE PRIN
DIVERSE MIJLOACE DE MAGNETUL ACAPARATOR CARE A FOST P.C.R.TREBUIE SA AJUTAM
PE ACEL MEMBRU DE PARTID CARE A FOST VICTIMA PAIENJENISULUI, FIIND SUPUS
DEZINFORMARII, MINCIUNILOR, UMILINTELOR, JIGNIRILOR, SPOLIERII, HARTUIRII
SI PRESIUNILOR, SA SE SCUTURE DE FIRELE CU CARE SE INCEARCA MENTINEREA
LUI IN CAPTIVITATE, DE NOROIUL CE I-A FOST DEPOZITAT IN CUGET SI DE RUSINEA
CARE II SFISIE SUFLETUL.
ATENTIE PRIETENI, CAPII BANDEI INCEARCA SA SE ASCUNDA IN SPATELE VOSTRU,
TIPIND IN GURA MARE CA VA DORIM CAPUL PENTRU A VA DERUTA SI A VA FACE SA
II APARATI IN CONTINUARE. DE ACEEA NU V-AU DAT DREPTUL DE A IESI DIN PARTID
IN MOD OFICIAL, MENTININD O CEATA CARE SA PROTEJEZE NOMENCLATURA COMUNISTA.
ACUM ESTE MOMENTUL SA EVADATI DIN CAPCANA NEDORITEI TOVARSII CU MAFIOTII
PUTERII COMUNISTE, SI SA VENITI CU NOI IN PIATA UNIVERITATII PENTRU A STRIGA
IMPREUNA :
REVOLUTIA VA INVINGE, NU COMUNISMUL !
MANIFEST 10
Vrem sa va aratam ca nu ne mai e frica, ca nu mai putem fi condusi prin
amenintare si forta ;
Vrem sa nu lasam sa se piarda ocazia eliberarii si emanciparii, pe care
Revolutia a creat-o, spargind zidul intunecatei temniti comuniste ;
Vrem sa ne cinstim eroii, nelasind sa se stinga flacara pe care au aprins-o
cu trupul lor ;
Vrem sa ne aparam fratii din capcana in care sint atrasi de catre cei
ce nu pot ceda puterea ;
Vrem sa demonstram ca sintem un popor modern, neingenuncheat de vitregiile
istoriei, capabil sa traiasca imediat atmosfera democratiei ;
Vrem sa sarbatorim fericirea fara margini de a ne afirma libertatea
;
Vrem sa dam glas dorului mistuitor, pe care l-am aparat in sufletul
nostru atita amar de ani... ; Vrem sa nu traim rusinea de a fi ultimul
birlog al comunismului in Europa ;
Vrem sa amintim oricarui "conducator de profesie" ca nu sintem pioni
pe o tabla politica ;
Ne vom apara dreptul de a fi Oameni, luptind pina cind...
REVOLUTIA VA INVINGE, NU COMUNISMUL !
Cam asta a fost... Ma abtin de la orice comentariu.
(-va urma-)
Ioan Rosca
http://www.timisoara.com/newmioc/Politic.htm
Politicienii
si revolutia din 1989
Cine a tras in noi 16-22? Cine a
tras in noi dupa 22? au fost intrebari des auzite pe la mitingurile din 1990,
si care ne preocupa si astazi.
Simtamintul ca politicienii care
preluasera puterea in 22 decembrie 1989 au ceva de ascuns referitor la aceste
subiecte era generat de doua realitati:
- Prezenta in noile structuri de
putere a unor persoane despre care existau informatii ca fusesera implicati in
reprimarea revolutiei (de pilda, generalul Mihai
Chitac, numit ministru de interne, sau generalul Victor Stanculescu, numit ministru al economiei, ulterior ministru
al apararii).
- Disparitia teroristilor,
despre care initial se afirmase ca reprezinta o armata numeroasa, bine
inzestrata.
Dintre politicienii care au dat
amanunte despre teroristi amintim:
- Ion Iliescu spunea la TVR in 23 decembrie ca teroristii "trag
din orice pozitie".
- Sergiu Nicolaescu in 22 decembrie lansa la Comitetul Central zvonul
ca este minata cladirea. Ulterior domnia sa va explica ca a lansat acest zvon
pentru a indeparta "marii comunisti" care ar fi stat in camera
respectiva a Comitetului Central (vezi "Romanul" din 8-14 martie
1993).
- Cazimir Ionescu spunea in 22 decembrie la TVR: "O coloana
blindata motorizata se indreapta spre Pitesti pentru a ocupa punctul atomic,
rafinaria, rezervoarele de cianura, barajul de la Curtea de Arges! Odata cu
caderea acestor puncte, orasul Pitesti poate sa dispara complet de pe harta
tarii!".
Pe linga politicieni,
intretinerea isteriei cu teroristii a fost realizata de lucratori ai TVR,
precum Teodor Brates sau de militari
precum Cico Dumitrescu.
Dupa mitingul din 12 ianuarie
1990 problema "cine au fost teroristii?" ameninta sa ajunga in
centrul atentiei opiniei publice. Silviu
Brucan, in "Adevarul" din 16 ianuarie 1990 ofera insa o
explicatie opiniei publice: teroristii au fost oamenii lui Iulian Vlad.
Poporului i s-a oferit un
raspuns, plauzibil pentru majoritate. Iulian
Vlad era arestat, va fi chiar osindit mai tirziu, dar problema teroristilor
nu figureaza printre motivele condamnarii sale.
La presiunea manifestatiilor de
strada si a Comitetului de Actiune pentru Democratizarea Armatei (C.A.D.A.)
guvernul accepta infiintarea unei Comisii Guvernamentale de Ancheta a
evenimentelor din decembrie 1989. Comisia a functionat doar pentru orasul
Timisoara, doar aici presiunea opiniei publice fiind suficient de mare pentru a
determina guvernul sa cedeze. Prin infiintarea respectivei Comisii, puterea
FSN-ista contracara acuzatiile de ascundere a adevarului despre revolutie, care
se faceau auzite.
Conflictele interetnice din
martie 1990 de la Tirgu Mures vor abate un timp atentia opiniei publice de la
problemele revolutiei. Este de remarcat ca multi dintre politicienii care s-au
afirmat in urma acestui conflict, prin eforturile lor de aparare a patriei in
fata primejdiei unguresti, s-au aratat ulterior si sustinatori ai amnistierii
vinovatilor din decembrie 1989.
Manifestatia din Piata
Universitatii va readuce in atentie problema revolutiei. Partidele istorice,
aflate in opozitie, isi declara formal sprijinul fata de revendicarile celor
din Piata. Acest sprijin nu merge insa atit de departe incit sa sustina, in CPUN,
o cerere de destituire a ministrului de interne (chiar daca manifestantii,
informati asupra rolului jucat de acesta la Timisoara, aveau lozinca "jos
Chitac si ras in cap!") sau sa depuna interpelari, in acelasi CPUN, in
legatura cu problema teroristilor ("unde-s teroristii? i-ati facut
ministri!" se striga in Piata).
Confruntarea televizata a
candidatilor la presedintie Ion Iliescu,
Ion Ratiu si Radu Campeanu a aratat ca, pentru candidatii opozitiei, nu exista o
problema a adevarului din decembrie 1989. Ratiu
si Campeanu, cei doi candidati care
se presupune ca reprezentau acea parte din electorat care se plingea ca
revolutia a fost furata, n-au pus nici o intrebare incomoda pe acest subiect
presedintelui Ion Iliescu.
Mai mult, in contextul discutiei
despre punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara (interzicerea ocuparii de
functii politice a fostilor nomenclaturisti comunisti) a existat un moment in
care "echidistantul" moderator Emanuel Valeriu a pus intrebarea:
generalul Vasile Milea a fost
nomenclaturist, totusi e un erou al revolutiei. Nu este deci o nedreptate
condamnarea in bloc a nomenclaturistilor?
Exemplul acesta, cu generalul
Milea "nomenclaturist, dar totusi erou", cred ca a avut efect in fata
milioanelor de telespectatori. Cei doi pretinsi sustinatori ai punctului 8 al
Proclamatiei timisorene, domnii Ratiu
si Campeanu, nu au pus la indoiala
statutul de erou al generalului Milea, desi acesta a dat ordin sa se traga in
demonstranti, fiindu-i mai potrivit calificativul de criminal decit cel de
erou.
Dupa alegerile din mai 1990
puterea FSN-ista, legitimata prin votul popular, renunta la aparente. Miscarea
din Piata Universitatii, loc unde se puneau intrebari incomode, este
desfiintata. Deasemeni este desfiintata, fara explicatii, Comisia
Guvernamentala de Ancheta a evenimentelor din 1989, cit si C.A.D.A. Ciudat este
ca nu s-a gasit nici un membru al Parlamentului care sa protesteze fata de
desfiintarea Comisiei Guvernamentale de Ancheta. Daca din partea FSN, partidul
de guvernamint responsabil de hotarirea respectiva, lucrul este explicabil,
total inexplicabila este lipsa de reactie a parlamentarilor opozitiei.
In ciuda indiferentei
parlamentarilor, presa si opinia publica continua sa manifeste interes fata de
problemele revolutiei. FSN este acuzat tot mai insistent ca ar fi inscenat o
falsa lupta antiterorista.
O replica la aceste acuzatii
este publicata in oficiosul FSN "Azi" din 17 iulie 1990. In articolul
"Industria scenariilor" iscalit de Tudor Balteanu, se afirma ca in 22 decembrie 1989 la Timisoara s-a
deschis focul de la ora 15,45 "inainte ca FSN sa apara". Aceasta
dovedeste falsitatea teoriilor care acuza FSN de complicitate cu teroristii,
explica ziarul "Azi". Faptul este neadevarat: in 22 decembrie la
Timisoara s-a deschis focul mult mai tirziu, dupa aparitia FSN. Dar acest lucru
il stiu doar timisorenii. Covirsitoarea majoritate a romanilor pot ramine
convinsi de trainicia alibiului FSN, mai ales ca opozitia este mai preocupata
de problemele globale ale societatii (jos comunismul, integrarea in Europa,
ritmul reformei) decit de contracararea punctuala a propagandei FSN.
Necesitatea explicarii problemei
teroristilor devine totusi evidenta pentru partidul de guvernamint. In
articolul "Un front credibil" semnat de Valentin Muresan in ziarul "Azi" din 2 august 1990 se
cere, printre altele, formularea unui punct de vedere oficial al FSN despre
acest subiect. "Trebuie sa ne fie clar ca pe acest teren opozitia este in
avans si cronicizarea acestei ramineri in urma poate deveni
nerecuperabila" scrie Valentin Muresan.
Silviu Brucan este cel care incearca din nou sa potoleasca opinia
publica. In ziarul "Adevarul" din 23 august 1990 el enumera unitatile
militare ale securitatii conduse de Nicolae Andruta Ceausescu, colonel
Ardeleanu, general Neagoe si colonel Goran, plus vreo 30 de arabi, ca fiind
teroristii. Dupa scurt timp insa, afirmatiile lui Brucan vor fi dezmintite de
insusi Ion Iliescu, in
"Adevarul" din 28 august 1990: "nu m-as incumeta sa fac
afirmatii cu atita siguranta despre lucruri care mai necesita numeroase
clarificari".
Fara a exista inca o initiativa
oficiala in plan politic, FSN pregateste terenul pentru o viitoare amnistie.
Ziarul "Azi" din 30 august 1990 publica articolul "Procesul lui
Filip Teodorescu si neorevizionismul maghiar" de I. Baicu. Aici se afirma ca responsabilitatea crimelor savirsite in
decembrie 1989 revine nu regimului Ceausescu ci "celor citeva mii de
agenti infiltrati de Budapesta (si de Moscova)". Articolul justifica si
deschiderea focului impotriva demonstrantilor: "In fata vandalilor care au
provocat pagube de milioane de lei si au palmuit obrazul armatei aflate sub
juramint si sub drapel, orice militar din orice tara a lumii ar fi tras".
Ziarul "Armata
poporului", oficios al M.Ap.N. incepe si el o campanie de justificare a
crimelor din decembrie 1989. I se alatura saptaminalul "Romania Mare"
a lui Corneliu Vadim Tudor, care, la
vremea aceea, nu intrase inca in politica. Articolele lui Vadim Tudor provoaca
chiar o demonstratie, cu mii de participanti, la Timisoara, impotriva
falsificarii istoriei revolutiei.
Presedintele Ion Iliescu va adopta o pozitie
agnostica legata de problemele revolutiei: opinia publica trebuie sa se
obisnuiasca ca aceste probleme sint sortite sa ramina o enigma, precum a ramas
o enigma asasinarea lui presedintelui american Kenedy. Comparatia este totusi
fortata: in cazul Kenedy avem un mort, la revolutie au fost peste 1000 de
morti. Daca se poate intelege ca un asasinat sa ramina o enigma (totusi, in
cazul Kenedy justitia americana a gasit un vinovat), 1000 de asasinate nu pot
ramine o enigma intr-un stat in care functioneaza un minim de sistem judiciar.
In cadrul Asociatiei "17
Decembrie" Timisoara a ranitilor si familiilor indoliate din revolutie, se
infiinteaza, din februarie 1991, Comisia pentru Adevar si Dreptate, a carei
scop era de a contracara falsificarea istoriei revolutiei si incercarile de
legitimizare a reprimarii revolutiei. Printre primele actiuni ale acestei
Comisii este cererea de destituire a ministrului apararii nationale Victor Stanculescu. Motivul acestei
cereri este interviul dat de ministru in ziarul "Romania Libera" din
18 aprilie 1991, in care acesta tagaduia faptul ca, in timpul revolutiei,
armata ar fi tras in popor. Comisia pentru Adevar si Dreptate a Asociatiei 17
Decembrie, considerind ca "minciuna este incompatibila cu rangul de
ministru" cere, prin ziarul "Renasterea Banateana" din 23
aprilie 1991, sprijinul parlamentarilor de Timis pentru destituirea ministrului
apararii nationale. Nici un parlamentar n-a reactionat la aceasta cerere.
Parlamentarii n-au fost contactati direct, fiind posibil sa nu fi citit ziarul
cu cererea Asociatiei 17 Decembrie. Victor
Stanculescu isi va nuanta pozitia ulterior, acceptind la procesul
Timisoara, unde a fost chemat ca martor, faptul ca armata a tras, dar
"numai in legitima aparare" (Asociatia 17 Decembrie va depune
plingere penala, pentru marturie mincinoasa, impotriva lui Stanculescu, fara
rezultat insa). Trebuie amintit ca tragerea la raspundere penala a ministrului
Stanculescu fusese ceruta de Comisia Guvernamentala de Ancheta in 1990, pentru
rolul jucat de acesta la Timisoara, in perioada 16-20 decembrie 1989.
Referatele Comisiei Guvernamentale au ajuns sa fie publicate in presa, dar n-au
stirnit reactii printre politicieni. Nici un partid politic nu s-a aratat
deranjat de faptul ca in Guvern exista un ministru acuzat de crime.
Campania in favoarea amnistierii
celor vinovati de crimele din timpul revolutiei va primi sprijinul fatis al
unor parlamentari. In revista "Totusi iubirea" nr. 25 / 1991 este
publicata o petitie in favoarea amnistiei, iscalita de 23 de parlamentari, dintre
care pomenim pe: Gelu Voican, Romulus Vulpescu, Constantin Ivanovici (FSN),
Ioan Gavra, Adrian Motiu (PUNR),
Victor Surdu (PDAR), dar si Cezar Buda (PNL).
Infiintarea Comisiei Senatoriale
"Decembrie 1989", la propunerea senatorului Sergiu Nicolaescu, a avut chiar de la inceput, dupa parerea mea,
scopul sa oficializeze justificarile celor care au reprimat revolutia si sa
ofere cadrul necesar unei propuneri de amnistie.
Dupa publicarea primelor
rezultate ale "cercetarilor" senatorului Nicolaescu, Asociatia 17
Decembrie a denuntat, prin presa, falsurile cuprinse in acesta
("Renasterea Banateana" din 02.06.1992; "Nu" din
10.06.1992; "Expres" din 07.07.1992; radio Timisoara). Cu scopul
justificarii reprimarii revolutiei, raportul senatorului Nicolaescu exagereaza
pagubele materiale produse in timpul revolutiei din Timisoara (5 miliarde lei,
e scris in raport), sugereaza punerea la cale din afara Timisorii a
evenimentelor (peste 100 de arestati dintre revolutionarii din Timisoara ar fi
venit din Tirgu Mures) si nascoceste militari ucisi in noaptea de 21/22
decembrie (respectivii fiind omoriti in 22 decembrie, dupa inceperea luptei cu
"teroristii"). Sergiu
Nicolaescu isi ia precautii pentru a nu putea fi acuzat direct de minciuna:
pentru valoarea pagubelor materiale e citata declaratia fostului membru C.P.Ex.
Paul Niculescu Mizil, iar pentru
informatia despre arestatii din Tirgu Mures e citata o declaratie a lui Ilie Ceausescu. Afirmatiile respective
sint prezentate in raport lasindu-se impresia ca ar fi adevarate, desi exista
dovezi clare ca sint false. Sergiu Nicolaescu, de altfel, nu va veni niciodata
in Timisoara pentru a stringe marturii de la revolutionari, desi va scrie 5
carti despre revolutie.
O alta stratagema folosita de
Sergiu Nicolaescu este de a prezenta in calitate de eroi nationali persoane
despre care admite de altfel ca ar fi dat ordin sa se traga in populatia
rasculata, cum este cazul generalului Milea.
Acesta este un prim pas pentru pregatirea propunerii de amnistiere a
criminalilor din decembrie 1989 (cum sa condamnam niste eroi nationali?).
Pe linga contestarea in presa a
raportului Nicolaescu, Asociatia 17 Decembrie a incercat o contestare a
acestuia pe cale parlamentara. Am luat legatura cu unicul (pe vremea aceea)
senator de Timis din opozitie, Mihai
Ruva (PNL), cerindu-i sa prezinte in Senat obiectiile pe care Asociatia 17
Decembrie le are fata de raportul Nicolaescu. Senatorul Ruva a fagaduit ca va
face acest lucru, dar numai cind problema comisiei "Decembrie 1989"
va fi pe ordinea de zi a Senatului. I-am replicat ca acest lucru s-ar putea sa
nu se intimple niciodata. Domnul senator a spus ca in acest caz nu are ce face.
Staruinta mea a sfirsit prin a-l enerva pe domnul senator. De mentionat ca la
vremea respectiva, Sergiu Nicolaescu
abandonase FSN si se inscrisese in grupul parlamentar PNL. Pina la alegerile
din septembrie 1992, problema comisiei "Decembrie 1989" nu a ajuns pe
ordinea de zi, dl Ruva neavind posibilitatea de a-si tine fagaduiala.
Deasemeni, s-a trimis o
scrisoare senatorului revolutionar Dan
Iosif (FSN) cu rugamintea de a fi instiintata comisia de disciplina a
Senatului despre dezinformarile din raportul Sergiu Nicolaescu. Fara rezultat.
Dupa alegerile din septembrie
1992, Asociatia 17 Decembrie a luat legatura cu PNTCD, prin senatorul Tanase Tavala, si cu PAC, prin
deputatul Vasile Popovici, cerind sa
fie contestat in parlament raportul lui Sergiu Nicolaescu.
In Senat, raportul Comisiei
"Decembrie 1989" a ajuns in sfirsit pe ordinea de zi. Sergiu
Nicolaescu a fost contestat cu acel prilej de catre Ion Coja (PDAR, Vatra Romaneasca), persoana cu care Comisia pentru
Adevar si Dreptate a Asociatiei 17 Decembrie tinuse legatura, fara insa a-i
pretinde explicit o contestare a raportului Comisiei Senatoriale
"Decembrie 1989". In sprijinul lui Sergiu Nicolaescu a sarit Corneliu Coposu, presedintele PNTCD.
La Camera Deputatilor, Vasile Popovici a avut o interventie
prin care l-a acuzat pe Sergiu Nicolaescu ca ascunde adevarul despre revolutie.
Din pacate, domnul Popovici nu a indicat concret care sint neadevarurile din
raportul lui Sergiu Nicolaescu. Opinia publica a putut astfel ramine cu
impresia ca interventia lui Vasile Popovici este pur propagandistica.
Subiectul "adevarul despre
revolutie" a fost si o tema a campaniei electorale din 1992. Candidatul
opozitiei, Emil Constantinescu, nu a
izbutit sa fie convingator, piezind la scor alegerile. Dupa acele alegeri, la o
emisiune radiodifuzata, i-am pus proaspatului infrint Emil Constantinescu
intrebarea: de ce in rastimpul campaniei electorale nu s-a referit la Comitetul
de Actiune pentru Democratizarea Armatei, desfiintat abuziv cu sprijinul
adversarului sau electoral. Raspunsul domnului Emil Constantinescu a fost: a
discutat cu ministrul apararii Nicolae
Spiroiu, si s-a convins ca acesta este un adept al reformei in armata si al
integrarii noastre in NATO. Raspunsul nu avea legatura cu intrebarea, dar
aceasta este o caracteristica des intilnita la raspunsurile pe care
politicienii le dau la intrebarile cetatenilor. Daca domnul Constantinescu ar
fi fost intrebat despre programul Conventiei Democratice in problema cresterii
iepurilor de casa, probabil tot despre integrarea in NATO ar fi raspuns.
Existind o Comisie a Senatului
care se ocupa de "aflarea adevarului despre revolutie", influentarea
activitatii acestei Comisii a devenit problema prioritara pentru Asociatia 17
Decembrie, in relatiile acesteia cu politicienii. In martie 1993 a fost trimisa
acestei Comisii o adresa prin care Asociatia 17 Decembrie cerea respingerea, de
catre Comisia Senatoriala "Decembrie 1989", a teoriei legitimitatii
reprimarii revolutiei (teorie raspindita prin unele ziare, inclusiv oficiosul
M.Ap.N.), cit si dezmintirea afirmatiilor false din rapoartele precedente ale
lui Sergiu Nicolaescu. Se amintea in
finalul adresei ca lipsa unui raspuns satisfacator face "indoielnica"
colaborarea viitoare dintre Asociatia 17 Decembrie si Comisia Senatoriala
"Decembrie 1989". Cum Comisia Senatoriala "Decembrie 1989"
nu a avut nici o reactie, in 19 noiembrie 1993 Asociatia 17 Decembrie revine cu
un comunicat in care "atrage atentia" ca refuzul Comisiei Senatoriale
de a raspunde pozitiv cererilor asociatiei va duce la refuzul membrilor
asociatiei de a depune marturii in fata Comisiei Senatoriale. In 9 decembrie
1993 apare in ziarul "Timisoara" explicarea motivelor care vor face
membrii Asociatiei 17 Decembrie sa refuze depunerea de marturii pentru Comisia
Senatoriala, iar pina in 18 decembrie 1993 alte 3 asociatii revolutionare
timisorene adera la punctul de vedere al Asociatiei 17 Decembrie.
Un singur politician a
reactionat la boicotul declarat de asociatiile de revolutionari din Timisoara:
este vorba de Laszlo Tokes care a
refuzat si el sa se prezinte in fata Comisiei Senatoriale. De remarcat ca multe
mijloace de informare in masa care au neglijat boicotarea Comisiei Senatoriale
"Decembrie 1989" de catre revolutionarii timisoreni, au comentat cu
accente negative boicotarea Comisiei de catre Laszlo Tokes. Trebuie precizat ca
Laszlo Tokes nu a refuzat de capul
lui sa depuna marturie la Comisia Senatoriala. El nu a facut decit sa adere la
un boicot initiat de Asociatia 17 Decembrie.
La conducerea Comisiei
Senatoriale "Decembrie 1989" ajunsese secretarul general al PNTCD Valentin Gabrielescu. SI acesta a
ignorat cererile asociatiilor de revolutionari timisorene. Abia la sfirsitul
lui martie 1994 trei dintre membri comisiei s-au deplasat la Timisoara
(inclusiv Valentin Gabrielescu). De
remarcat ca cei doi membri ai Comisiei care si-au creat in opinia publica
imaginea de specialisti ai istoriei revolutiei, publicind carti cu
"senzationale dezvaluiri" despre acest subiect, anume Sergiu Nicolaescu (PDSR) si Serban Sandulescu (PNTCD), n-au
binevoit sa se deplaseze la Timisoara. In opinia lor, ca si a majoritatii
membrilor Comisiei "Decembrie 1989", revolutionarii timisoreni sint
martori de categoria a doua, care nu merita atita atentie precum fostii
nomenclaturisti comunisti (audiati de plenul Comisiei).
Conform hotaririi anterioare,
conducerea Asociatiei 17 Decembrie a refuzat depunerea de marturii in fata
Comisiei, dar a avut loc un dialog cu presedintele acesteia, in care s-au
reamintit, fara succes, revendicarile precedente ale Asociatiei.
Relevant pentru modul de lucru
al Comisiei Senatoriale este lista martorilor audiati de aceasta, prezentata in
cartea senatorului Serban Sandulescu
"Decembrie 89 - Lovitura de stat a confiscat revolutia romana". In
aceasta lista, cu 202 pozitii, apar 13 pozitii de martori care au legatura cu
evenimentele din Timisoara. Dintre acestea, 12 pozitii se refera la persoane
care au avut sarcina sa reprime revolutia, si numai una, intitulata
"audiati judetul Timis" se refera la revolutionari timisoreni. De
remarcat anonimatul in care sint invaluiti revolutionarii timisoreni audiati, o
exceptie pentru lista domnului Sandulescu, unde in covirsitoarea majoritate a
cazurilor martorii sint prezentati cu nume, prenume, ocupatie inainte de 1989
si rolul jucat in revolutie. Se poate explica asta fie prin lipsa de importanta
a marturiilor revolutionarilor timisoreni audiati, care, spre deosebire de
covirsitoarea majoritate a martorilor Comisiei Senatoriale, nu merita pomeniti
cu nume si prenume, fie prin boicotul la care Comisia a fost supusa de
revolutionari. Atentionarea pe care Asociatia 17 Decembrie o facea in
comunicatul din 19 noiembrie 1993, cum ca, prin Comisia Senatoriala, se
incearca scrierea istoriei revolutiei "pe baza marturiilor persoanelor
care s-au aflat de partea ceausista a baricadei", pare indreptatita.
Un alt eveniment petrecut in
martie 1994 a aratat indepartarea de idealurile revolutiei a politicienilor
romani: moartea generalului Stefan Guse,
unul din principalii calai ai Timisoarei. Atit in Senat, cit si in Camera
Deputatilor, acest eveniment a determinat tinerea unui moment de reculegere, de
parca generalul Guse ar fi fost un erou national. Propunerea de a se tine un
moment de reculegere a venit, in Senat, de la Sergiu Nicolaescu (PDSR), iar in Camera Deputatilor, de la Anghel Stanciu (PRM). Este uluitor
consensul de care s-a bucurat aceasta propunere din partea parlamentarilor
tuturor partidelor. In Camera Deputatilor, conform Monitorului Oficial, a
existat totusi un deputat (nenominalizat) care a parasit sala in respectivul
moment.
Printre politicienii care au
facut declaratii elogioase despre Stefan Guse se numara si presedintele
Comisiei Senatoriale "Decembrie 1989", Valentin Gabrielescu (vezi "Timisoara" din 5 aprilie
1994).
Asociatia 17 Decembrie a
incercat sa faca cunoscut in parlament faptul ca, din punctul de vedere al
Asociatiei, generalul Guse n-a fost un erou ci un criminal. Am luat legatura cu
senatorul Tanase Tavala (PNTCD) si
cu deputatul Teodor Vintilescu
(PNLCD) cu rugamintea de a prezenta in parlament un comunicat al asociatiei in
care se protesta fata de cultul personalitatii generalului Guse. Fara rezultat.
De precizat ca, urmare a refuzului de a prezenta in parlament punctul de vedere
al Asociatiei 17 Decembrie, senatorul Tanase
Tavala a primit titlul de "persona non-grata" a Asociatiei 17
Decembrie.
Activitatea Comisiei Senatoriale
"Decembrie 1989" s-a sfirsit in decembrie 1994, prin audierea
presedintelui Ion Iliescu. Audierea,
desfasurata sub conducerea secretarului general al PNTCD Valentin Gabrielescu, a fost un triumf pentru Ion Iliescu, care s-a si grabit sa publice stenograma acesteia in
cartea "Revolutia traita". Intrebarile incomode, dar lamuritoare, pe
care opinia publica se astepta sa fie puse presedintelui Iliescu, au lipsit. In
schimb n-a lipsit propunerea initiatorului Comisiei, senatorul Sergiu Nicolaescu, de a se da o
amnistie pentru faptele criminale din decembrie 1989, fiindca "numai asa
vom putea afla adevarul". Televiziunea a prezentat respectiva propunere ca
o concluzie a activitatii Comisiei, desi aceasta era doar o propunere a unuia
dintre membri.
Asociatia 17 Decembrie a
incercat deasemeni sa determine destituirea unor demnitari care falsificau
istoria revolutiei. Pe linga cazul deja amintit al ministrului Victor Stanculescu (care va fi
indepartat doar in urma actiunii din septembrie 1991 a minerilor condusi de Miron Cozma), s-a cerut destituirea
ministrului apararii nationale Niculae
Spiroiu (conferinta de presa in decembrie 1992), sefului SRI Virgil Magureanu (conferinta de presa
august 1994), ministrului de interne Constantin
Dudu Ionescu (autorul acestor rinduri a cerut-o prin presa inca din
noiembrie 1997, dar hotarire a Asociatiei 17 Decembrie in acest sens s-a luat
doar la adunarea generala din 27 februarie 1999). Impotriva lui Constantin Dudu Ionescu s-a pronuntat
si Asociatia "Memorialul Revolutiei", in februarie 1998.
De fiecare data cind s-a cerut
destituirea vreunui demnitar s-au precizat, concret, motivele cererii (citat
din declaratii facute de acesta sau, in cazul lui Magureanu, din raportul SRI).
Se poate constata esecul complet
de a determina vreo inlocuire a vreunui demnitar pe baza faptului ca acesta
spune neadevaruri despre revolutie sau incearca musamalizarea crimelor de
atunci.
O mentiune speciala merita cazul
lui Virgil Magureanu, fostul
director SRI. Cererea din 1994 de destituire a acestuia nu a fost sprijinita de
nici un parlamentar. Totusi, acesta era des criticat in presa favorabila CDR,
iar motivul lipsei unei cereri de destituire a acestuia din partea vreunui
parlamentar CDR era considerat inutilitatea unui asemenea demers in conditiile
in care "neo-cripto-comunistii" au majoritatea parlamentara. Dupa
venirea la putere a CDR (1996), presa favorabila acestei formatiuni politice
si-a schimbat atitudinea, Virgil Magureanu fiind laudat pentru atitudinea sa
"reformista". In decembrie 1996, la simpozionul despre revolutie
organizat de Fundatia Academia Civica, am "blestemat" pe sustinatorii
lui Magureanu. Ulterior, prin revista "22", in ianuarie-februarie
1997 a inceput o discutie pro si contra Magureanu. In aprilie 1997 Virgil
Magureanu a demisionat. A demisiona nu e acelasi lucru cu a fi destituit. Nu e
exclus insa ca articolele de presa anti-Magureanu care au urmat simpozionului
organizat de Fundatia Academia Civica sa fi avut o contributie la acea demisie,
ceea ce ar dovedi ca asemenea simpozioane nu sint complet ineficiente.
Dupa 1996 s-a putut observa
redeschiderea de catre Parchetul Militar, a unor dosare ale revolutiei.
Condamnarea (inca provizorie) a generalilor Victor Stanculescu si Mihai
Chitac, a determinat energice luari de pozitie in favoarea decretarii unei
amnistii din partea unor sefi de partide precum Ion Iliescu (PDSR) sau Petre
Roman (PD), cit si din partea unor membri ai guvernului, precum Victor Babiuc (PD) sau Constantin Dudu Ionescu (PNTCD). Au
existat si politicieni care au declarat inoportune cererile de amnistie, precum
Remus Opris (PNTCD). Tinind seama ca
dintre membri guvernului au existat persoane care au criticat hotarirea
justitiei, dar nimeni care sa declare limpede in favoarea acesteia, putem
aprecia hotarirea de condamnare a generalilor Stanculescu si Chitac drept un
act antiguvernamental. Din fericire, exista in Romania o separatie a puterilor
in stat.
In concluzie, clasa politica nu
considera tragerea la raspundere a criminalilor din decembrie 1989 o
prioritate. Exemplul care s-ar crea, prin pedepsirea unor persoane care au avut
functii importante, nu incinta pe politicieni, de aici si insistentele cereri
de "reconciliere nationala".
Independent de vointa
politicienilor, pedepsirea crimelor din decembrie 1989 ramine o problema a
instaurarii unui adevarat stat de drept in Romania. Daca se accepta
musamalizarea a 1000 de crime din decembrie 1989, sa nu ne miram daca, in
viitor, tot in numele "reconcilierii nationale", vor fi musamalizate
citeva mii de miliarde furate de la Bancorex, de pilda.
Bibliografie selectiva:
Ziare:
"Azi"
(17 iulie 1990, 2 august 1990, 30 august 1990)
"Adevarul"
(16 ianuarie 1990, 23 august 1990, 28 august 1990)
"Renasterea
Banateana" (23 aprilie 1991, 2 iunie 1992, 18 decembrie 1993, 21 aprilie
1994)
"Timisoara"
(23 martie 1993, 23 noiembrie 1993, 9 decembrie 1993, 5 aprilie 1994, 9
februarie 1998)
"22"
(21 ianuarie 1997, 28 ianuarie 1997, 11 februarie 1997, 18 noiembrie 1997)
"Romanul"
8-14 martie 1993
"Ora"
25 februarie 1993
Rapoartele
Comisiei Senatoriale "Decembrie 1989" scrise de Sergiu Nicolaescu in
"Adevarul" din 25 mai 1992 si "Strict Secret" din 17 martie
1992
Carti:
"Revolutia
Romana in direct", volum editat de Televiziunea Romana in 1990, sub
coordonarea lui Mihai Tatulici
Serban
Sandulescu - "Decembrie 1989 - Lovitura de stat a confiscat revolutia
romana", Editura Omega Press
Marius Mioc -
"Revolutia din Timisoara si falsificatorii istoriei", Editura Sedona,
Timisoara 1999
http://www.gardianul.ro/print.php?a=politica2003061201.xml
Acest articol a aparut in data de 12 iunie 2003
Radu Timofte: CNSAS nu va obtine niciodata arhivele SRI
Ioana Moldoveanu
Directorul SRI crede ca legile anticoruptie trebuie imbunatatite
Pachetul de legi anticoruptie "necesita imbunatatiri in ciuda faptului ca Guvernul si-a asumat raspunderea pe aceste acte normative", a declarat Timofte. SRI a strans, in 2002, 12.000 de informatii legate de acte de coruptie si a sesizat Parchetul, la diferite niveluri, cu 250 de cazuri ce privesc direct acest flagel. "Legea anticoruptie este neindestulatoare din cauza volumului mare de informatii si cazuri de coruptie", a explicat directorul SRI. Intrebat cat de departe a ajuns coruptia in tara noastra, luand in considerare rapoartele externe, Timofte a precizat ca "SRI evalueaza coruptia cu datele din Romania, nu ne bazam pe cele din exterior". El a explicat ca Serviciul de Informatii monitorizeaza coruptia ce face obiectul sigurantei nationale si ca are "o evidenta foarte buna pe persoane, societati, adrese si domicilii. Iar cand cineva intra in contact cu una dintre acestea, intra si sub supravegherea noastra".
Adio arhivelor cu fostii "politisti" politici
CNSAS nu va obtine "niciodata" arhivele SRI privind fostii securisti, a spus Timofte, "pentru ca legea nu ne permite, iar noi nu vrem sa fim partasi la o ilegalitate determinata de altii". "Vom pune la dispozitia CNSAS toate documentele solicitate in conditiile legii, exceptie facand cele privind siguranta nationala", a adaugat directorul SRI. Desi arhiva Serviciului Roman de Informatii detine 60% din informatiile solicitate de Colegiu, Timofte sfatuieste membrii CNSAS sa faca cereri si la alte institutii, precum Ministerul de Interne, Ministerul Apararii si Serviciul de Informatii Externe.
Avizele ORNISS, in ajutorul securistilor
Oficiul Registrului National pentru Informatii Secrete de Stat (ORNISS) este institutia care da avize pentru studierea acelor dosare care vizeaza siguranta nationala.
"Faptul ca CNSAS nu are aceste avize ne pune in situatia de a le da doar dosare declasificate, nesecrete", a informat Timofte, subliniind ca pentru a intra in posesia acestor avize "verificarile sunt foarte exigente". Potrivit directorului SRI, in urma verificarilor facute asupra ofiterilor Serviciului de Informatii, 70 dintre acestia nu au primit avizul ORNISS, care sa le permita accesul la documentele NATO. Din afara SRI, au primit aviz de securitate sapte persoane.
Ascultarea telefoanelor, cu 15% mai putin
"Interceptarea telefoanelor nu este principala sursa de obtinere a informatiilor, pe care o utilizeaza SRI", a spus Timofte, subliniind ca, din datele pe care Serviciul de Informatii le prelucreaza, doar 20% sunt obtinute din surse tehnice. El a adaugat ca SRI apeleaza la interceptarea convorbirilor doar cand "situatia ne impune". Timofte a precizat ca ascultarea telefoanelor este insa in descrestere, anul acesta cu 15% mai putin decat in 2002. Directorul SRI a cerut mai multi bani pentru institutia pe care o conduce. "Momentan, sunt insuficiente resurse financiare in combaterea terorismului si alte infractiuni transfrontaliere", a conchis el.
http://www.online.ro/timpolis/897/
CARTUSUL DE MANEVRA
|
Tablourile
Un ostas (dintre putinii care mai sunt incorporati la jandarmi pentru ca Arma oamenilor de arme se profesionalizeaza, nu mai instruieste contingente de tineri chemati sub Drapel obligatoriu), un soldat mai putin bogat la minte (acum, dupa schimbarea de macaz din 1989 e voie, caci invatamantul obligatoriu a devenit... alternativ!) a primit ordin sa stearga de praf tablourile unor nemuritori dintr-un muzeu.
Erau vreo cateva zeci de rame sub care se aflau niste placute explicative, pe care se spunea cine e nemurit in dreptunghiul de deasupra, cat a trait si ce l-a facut celebru. Osteanul a sters de praf, a uns cu ulei ramele atacate de carii, dupa care a pus tablourile la loc, in cuie, mergand sa raporteze ca a executat ordinul.
Comandantul l-a felicitat si evenimentul a fost dat uitarii. Pana cand o delegatie straina viziteaza cazarma si este dusa la galeria inaintasilor neamului. Aici, stupoare! Comandantul-ghid e in pragul infarctului. Identitatile celor din reproduceri sunt altele. Harnicul soldat semianalfabet n-a tinut cont, cand a pus tablourile la loc, de placutele cu nume si celelalte date ale mai marilor culturii si istoriei nationale. Musafirii au filmat si au dus in tarile lor chipuri si nume de romani celebri!
* NICOLAE ROTARU
|
Timisoara nu uita!
Dupa 13 ani, in straie cernite, isi cinsteste eroii
An an de an, Timisoara imbraca straie cernite in decembrie. In 16 decembrie, decretata Zi a Solidaritatii Nationale Impotriva Dictaturii, poate fi vizitat Memorialul Revolutiei din Timisoara, unde si-au anuntat prezenta revolutionari din mai multe localitati. 17 Decembrie va fi zi de doliu la Timisoara. In aceasta zi se va tine un parastas la Biserica Martirilor, iar drapelul de stat al Romaniei va fi coborat in berna. De la ora 19, la Domul din Piata Unirii va avea loc un concert de muzica sacra. In zilele de 18 si 19 decembrie va fi organizat un pelerinaj la monumentele martirilor, unde se vor depune coroane, iar revolutionari din Timisoara vor merge si la Popesti-Leordeni si Bucuresti, pentru a tine momente de reculegere la Monumentul Martirilor Arsi la Crematoriu. In 20 decembrie va avea loc vernisarea Expozitiei Itinerante AMR - Decembrie 1989, la Consiliului Judetean Timis.
In 20 decembrie, ziua in care, in urma cu 13 ani, Timisoara a devenit primul oras liber din Romania, timp de trei minute, sirenele de pe locomotivele C.F.R., claxoanele masinilor si clopotele bisericilor vor rasuna in tot orasul.
* ADINA BORCAN
|
�Avem datoria sa cinstim memoria eroilor Revolutiei�
Dragi timisoreni,
Acum, cand au trecut deja 13 ani de la acele momente revolutionare, pline de speranta si curaj, ne amintim de oamenii care eram atunci si de spiritul libertatii care ne stapanea sufletele. Timisoara, primul oras liber al tarii, pastreaza cu sfintenie si urmeaza idealurile pentru care ne-am ridicat in 16 decembrie 1989 impotriva unei tiranii de nesuportat.
Acum este timpul potrivit pentru aducere aminte si reculegere fata de cei care s-au sacrificat pentru idealul unei vieti libere, mai bune. Avem datoria sa le cinstim memoria ducand o viata dupa principiile pentru care ei au luptat.
Dumnezeu sa-i odihneasca in pace!
* GHEORGHE CIUHANDU, primarul Timisoarei
|
PERSONALITATEA SAPTAMANII
|
�Proprietarii de terenuri agricole nelucrate vor ramane fara ele�
lnterviu cu ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu
� Domnule ministru, in Timis sunt suprafete foarte mari de teren cumparate de investitori italieni, care le-au lasat de izbeliste ani de zile. Cum ii poate obliga statul pe acesti proprietari sa-si lucreze pamantul?
� Cunosc situatia, stiu ca s-au cumparat mii de hectare la preturi relativ mici, acum 10-12 ani. Oricum, statul poate obliga, cu ajutorul legii, proprietarii sa-si lucreze suprafete detinute. In prima faza Primariile ii vor atentiona pe acesti oameni de afaceri. Daca vor refuza in continuare sa-si lucreze pamantul, vor primi amenzi. Daca nici amenzile nu ii conving, li se va lua suprafata detinuta, care va fi data celor care vor sa lucreze.
� Care estimati ca vor fi costurile recensamantului agricol la nivel national?
� Aproximativ 661 de miliarde de lei. Poate parea la prima vedere o suma mare, dar aceasta operatiune de evaluare la nivel national trebuia neaparat facuta. In Timis, din cate am inteles, deja 28% din gospodarii au fost recenzate, semn ca procesul decurge bine. Mai sunt reactii negative din partea oamenilor care cred ca recensamantul e facut cu scopul de a institui noi impozite si taxe. Dar majoritatea oamenilor au inteles rostul acestei actiuni.
� S-a insistat mult in ultima vreme la nivelul ministerului pe necesitatea incheierii de asigurari, nu doar in cazul societatilor mari, ci si pentru micii pro-ducatori. Cu toate acestea, putini sunt cei care isi permit sa plateasca lunar o prima de asigurare...
� Experienta ultimilor ani ar fi trebuit sa fie un pedagog pentru toata lumea. Sigur, totdeauna cand vin legi noi, cand vin pretentii noi, se lovesc de finantare. Si, din pacate, finantarea la nivelul mutor localitati si multor producatori nu exista. Dar macar celor mari, celor care isi permit, eu le recomand sa incheie contracte de asigurare. Fiindca nu ne putem baza pe clima, care ne joaca in fiecare an cate o festa, pe care n-o putem acoperi prea usor.
� Care a fost pozitia ministerului in recentul scandal declansat de solicitarea unor licente nationale pentru denumiri de produse?
� Eu am spus mai de mult ca nu ar trebui sa intram in panica si s-a dovedit ca am avut dreptate. Lucrurile la Bruxelles s-au vazut mult mai rational si mult mai serios. Ma refer aici si la pretentiile maghiare legate de licenta nationala pentru palinca. S-a exagerat, dandu-se o amploare prea mare acestei chestiuni.
� In ce masura va confruntati cu cazuri de coruptie, la nivelul ministerului pe care il conduceti?
� Lupta impotriva coruptiei in interiorul ministerului a fost inceputa inca din 1990. S-au intocmit incepand din 2001 peste 800 de dosare penale pe probleme de privatizare, 150 legate de infractiuni privind regimul silvic. Au fost arestati functionari importanti implicati in cazuri de coruptie. Curatenia in minister cu privire la cazurile de coruptie continua si incercam sa ne adaptam si din acest punct de vedere cerintelor europene.
* A consemnat BOGDAN PITICARIU
|
Terapie de soc cu medicamente confiscate
La saracia care face ravagii prin mai toate spitalele din tara, orice ajutor este binevenit. Asta cu atat mai mult cu cat nu trebuie cheltuiti bani pentru cumpararea produselor, instrumentarului medical sau a medicamentelor obtinute.
Pentru a rezolva oarecum criza din sanatate, ministrul Sanatatii, Daniela Bartos, a stabilit in urma cu cateva zile ca medicamentele legal confiscate sau intrate in proprietatea privata a statului vor putea fi valorificate, fiind folosite in unitatile spitalicesti. Astfel, cel putin teoretic, bolnavii nu vor mai fi nevoiti sa-si aduca medicamente de acasa.
Numarul medicamentelor confiscate este insa foarte mic iar solutia propusa de guvernanti este departe de a aduce mult visata normalitate in domeniul sanitar.
Preluarea medicamentelor se va face prin intermediul spitalelor judetene, de catre Directiile de Sanatate Publica. La nivelul unitatii spitalicesti, in scopul preluarii, transmiterii sau utilizarii medicamentelor, se va infiinta o comisie formata din cinci membri.
La trierea medicamentelor se va tine seama obligatoriu de mai multe criterii, cel mai important fiind autorizarea pentru vanzarea pe piata. De asemenea, ambalajul trebuie sa fie intact, iar pana la data expirarii, sa mai fie cel putin trei luni. Medicamentele vor fi inregistrate in evidentele contabile ale spitalelor beneficiare, in baza donatiilor in natura.
Cum, in prag de iarna, spitalele nu duc doar grija medicamentelor, ar fi bine ca si o parte din alimentele neexpirate confiscate de Garda Financiara sau Corpul de Control al Finantelor sa ia drumul unitatilor sanitare, unde bolnavii sunt satui de atata varza si macaroane.
* CIPRIAN GAIC
|
Contrabanda in regim duty-free
Aeroportul International Timisoara - �nominalizat� de I.G.P.
Implicarea unor functionari superiori in afaceri mai mult sau mai putin curate, lupta pentru putere in interiorul sistemului si sumele mari de bani manevrate la frontiera au facut ca, in ultimii ani, sa creasca spectaculos fraudele vamale si contrabanda.
Un raport recent intocmit de I.G.P. arata ca doar in primele sase luni ale acestui an s-a inceput urmarirea penala fata de 106 lucratori vamali, implicati in diverse infractiuni, din care predomina cele legate de contrabanda. Potrivit autorilor raportului, cele mai utilizate cai de introducere in tara a marfurilor de contrabanda sunt porturile Constanta, Dunarea interioara, Aeroportul International Otopeni, punctele de trecere a frontierei cu Basarabia si Ucraina, dar si zona frontierei de sud-vest si Aeroportul Timisoara.
Din cauzele penale instrumentate pana acum s-a stabilit ca printre metodele preferate de infractori se numara folosirea de facturi externe cu preturi diminuate, introducerea marfurilor pe fasia verde, �intermedierea� unor firme fantoma. De asemenea, se mai practica vanzarea in tara a marfurilor declarate in tranzit vamal, ascunderea marfii de contrabanda sub marfuri pentru care exista acte sau introducerea in tara a unor cantitati mai mari de marfa decat cele existente in �scripte�.
In legatura cu nominalizarea Aeroportului Timisoara in raportul special intocmit de I.G.P., Adrian Jebeleanu, directorul Directiei Regionale Vamale Timisoara, spune : �Trebuie sa fie o greseala. Pot sa va spun de confiscari de valoare foarte mare, facute la aeroport atunci cand se incerca incalcarea legislatiei vamale. In ceea ce priveste contrabanda care s-ar face aici, pot sa va spun cu certitudine ca asa ceva nu exista�.
Directorul Aeroportului, Dan Idolu, afirma : �E posibil, nu pot sa ma pronunt. Sunt o gramada de societati care opereaza aici, aeroportul e doar locatia. Printre aceste firme sunt insa multe consacrate, care nu pot fi banuite ca ar fi amestecate in operatiuni de contrabanda. Au fost multe controale si in acest an, dar nu stiu cum s-au finalizat. Ca potential, e posibil ca si aeroportul, ca si oricare alt punct de trecere al frontierei, sa se fie utilizat ca si cale de introducere a marfurilor de contrabanda.�
* BOGDAN PITICARIU
|
|
Ambitii politienesti de import
Mai rapizi, mai buni, mai eficienti?!
Politistii timiseni vor sa se inspire din modul de functionare al Politiei vieneze. O delegatie a I.P.A. Timis. s-a aflat, la sfarsitul acestei saptamani, in Austria, la invitatia colegilor din Asociatia Internationala a Politistilor Viena.
Cei trei politisti romani, Gheorghe Moldovan, presedintele I.P.A. Timis, Dorel Andras, seful Politiei Timis, si Dorel Nacu, seful Politiei Lugoj, au fost entuziasmati de rapiditatea cu care politistii austrieci ajung la locul unei interventii. In cel mult patru minute, ei intervin la locul infractiunii sau al accidentului. De aceea, poate, nu sunt vazuti pe strada, dar se fac simtiti intotdeauna, in caz de nevoie. Politistii timiseni sunt hotarati ca, odata ajunsi acasa, sa incerce si ei sa puna in practica cele vazute.
Vizita in Austria a insemnat insa si o intalnire cu un vechi colaborator al I.P.A. Timis, Otto Wunsch, acum presedinte de onoare al I.P.A. Austria si o alta intalnire cu ambasadorul Romaniei la Viena, Traian Chebeleu.
* SORIN MORARU
|
Criminalii periculosi pot scapa de inchisoare
Legea privind protectia martorilor, adoptata zilele trecute de Parlament, face ca sefii de bande, dispusi sa-si �toarne� colegii sa fie protejati.
In schimbul colaborarii, acestia scapa de urmarirea penala si primesc o noua identitate, chiar daca sunt vinovati de omoruri deosebit de grave. Prin aceasta lege s-a urmarit alinierea legislatiei romanesti la cea internationala si introducerea unor programe speciale de protectie a martorilor, asemanatoare cu cele care exista deja in Statele Unite, Italia, Canada si Germania. De asemenea, se urmareste asigurarea protectiei si asistentei martorilor a caror viata, integritate corporala sau libertate este pusa in pericol pentru ca au prezentat organelor judiciare informatii despre savarsirea unor infractiuni foarte grave.
Calitatea de �martori� o au toti cei care pot contribui in mod decisiv, prin informatiile pe care le detin, la aflarea adevarului in cazul unor infractiuni grave. In acelasi program de protectie vor fi inclusi membrii familiei martorului, dar si �persoana apropiata martorului protejat, de care este legat prin puternice legaturi afective�. Masurile de protectie se refera la audierea martorului sub o alta identitate decat cea reala sau cu modalitati speciale de distorsionare a vocii. Se are in vedere de asemenea paza domiciliului, schimbarea acestuia sau chiar a identitatii sau infatisarii.
Pedeapsa pentru cei care incalca aceasta lege si divulga informatii care pot duce la identificarea martorului, punandu-i astfel viata in pericol, risca de la unu la cinci ani inchisoare. Daca martorul este omorat sau s-a sinucis din cauza presiunilor care se fac asupra lui, pedeapsa este de la 15 la 25 de ani inchisoare.
* IONELA LUCHIAN
|
Anticoruptie propagandistica
Puternicii zilei se impauneaza declarand ca s-au implicat intr-o campanie anticoruptie fara precedent. Aceeasi declaratie am auzit-o la inceputul anului 2001. Aceeasi declaratie - spusa insa de presedintele tarii pe un ton foarte dur, la adresa baronilor corupti - in decembrie 2001. De la inceputul anului 2002, si Internele, si Justitia au declarat ca varf de lance lupta anticoruptie. S-au mai facut arestari, unele chiar spectaculoase. A fost sacrificat un om, doi din anturajul Puterii, pentru a demonstra �impartialitatea�, dar coruptii cu functii importante prin diferite institutii guvernamentale raman pe pozitii. Altii, care in vechea legislatura au aparut pe celebra lista C.N.A.I.C.C.O. - o alta campanie nationala anticoruptie - au fost scosi basma curata. Procesele unor indivizi care si-au facut averi colosale din banii statului au durat sase-sapte ani, pana cand, in cazul majoritatii, fapta s-a prescris. Nimeni nu se intreaba de ce dosarele maharilor care sponsorizeaza Puterea sunt tinute ani de zile prin sertarele cine stie carui procuror �amnezic�. Asta in conditiile in care dosarele dusmanilor politici trec si de instanta suprema in maximum trei luni. Cu sentinta definitiva si irevocabila.
Va amintiti, de exemplu, de dosarul intocmit fiului generalului Panduru? A incalcat legea - indiferent cat de mic a fost prejudiciul - a platit. Corect. Insa in celebrul, dar mai ales hipermediatizatul dosar �cafeaua verde�, anchetatorii nu au clarificat cateva aspecte. De ce Panduru-junior este singurul care isi ispaseste pedeapsa in penitenciar, acuzat si inchis pentru contrabanda? Contrabanda presupune implicarea unor angajati ai statului? De ce autoritatile romane nu s-au dus in Bulgaria sa-l aduca in tara pe urmaritul international Dragan Lisica, creierul afacerii, atata timp cat au primit instiintarea de la autoritatile din Bulgaria? Politia nu a stiut sau a ignorat faptul ca, in perioada in care era dat in urmarire internationala, Lisica a venit la Timisoara si a facut tranzactii imobiliare? Intrebari la care nimeni nu mai cauta raspunsul. Obiectivul a fost indeplinit : generalul Panduru - compromis. Daca inchiderea fiului generalului Panduru nu a fost razbunare politica, asteptam ca autoritatile sa-i condamne pe toti cei implicati in afacere!
Ca legea nu este pentru cei aflati in gratiile Puterii au dovedit-o multe alte dosare. De exemplu, sentinta data in cazul Credit Bank, unde ex-directorul devalizator Marcel Ivan a fost scos impecabil la curatatoria de partid, dupa ce fapta i s-a prescris. Cu Bivolaru, omul care datoreaza peste 2.200 de miliarde de lei B.R.D.-ului, situatia e putin schimbata, fiind, se pare, un alt pion gen Fanel Pavalache, sacrificat pentru imaginea zeilor zilei... Chiar daca Bivolaru a fost condamnat la trei ani detentie, asteptam sa vedem cine se va misca mai repede : autoritatile, retinandu-l, sau Bivolaru, disparand peste granita cu cateva ore inainte ca Politia sa-l dea in consemn la frontiera... Sever Muresan a contribuit din plin la falimentarea Bancii Dacia Felix. In Romania a stat la inchisoare doar cateva luni. Surse din anturajul sau spun ca libertatea lui Muresan se datoreaza aptitudinilor de tenismen, calitati apreciate inclusiv de premierul Nastase, cu care a jucat nu o data tenis. Dupa ce a tepuit Bankoop-ul - si nu doar pentru el personal - Alexandru Dinulescu a disparut. A dat sute de mii de dolari din banca pentru afacerea SANCA, milioane de dolari pentru combinele John Deer, a mai dat miliarde de lei pentru o fabrica de cartuse care nu s-a infiintat niciodata si apoi a plecat. Din... SUA ar mai vrea sa vina la vanatoare... guvernamentala, el fiind, conform unor surse, un mare vanator. O alta fugara de calibru este Ioana Maria Vlas, data in consemn la frontiera la doua zile dupa ce a parasit tara. Principala vinovata de prabusirea F.N.I., a plecat cu tot cu misterul SOV Invest. Nimeni nu are interesul sa dea de Vlas, localizata de Politie undeva, �intr-o zona geografica�. Adrian Tarau, fiul fostului prefect de Bihor, a plecat si el din tara, cu cateva ore inainte ca Politia sa-l dea in consemn la frontiera. Desi implicat in traficul cu combustibil, e liber. A fost arestat doua zile in aprilie, dar din motive de... sanatate, a fost pus in libertate. Ca o paranteza, la Timisoara, lui Cornel Urcan, fostul manager al Hotelului Continental, i s-a refuzat punerea in libertate, desi este grav bolnav, cu un preinfarct la activ. Mai mult, la procese este adus incatusat - mai fortele speciale lipsesc. Explicabil, insa : Urcan nu este nici fiu, nici tata de prefect cu carnet de partid si nici vanator sau iubitor de arta... Revenind la Tarau-junior, individul a plecat in Ungaria, de unde a uitat sa se mai intoarca. Cazul a ramas neelucidat. Cu semne de intrebare a ramas anchetarea procurorului oradean Lele, care si-a permis, in primavara, sa aresteze odrasla maharului de partid. Un mare mister a lasat in urma si moartea procurorului Panait, pus de sefi sa-i dovedeasca lui Lele vina. Nu lui Tarau!
Se pare ca in interiorul organismelor de ancheta exista un mecanism bine pus la punct, care se ocupa de informarea infractorilor protejati politic. Si atunci nu e de mirare ca acestia dispar peste granita in timp util, lasand prapad in urma lor.
Si ca si cand imixtiunea politicului in treburile Politiei, ale Justitiei nu ar fi fost suficienta, recent infiintatul P.N.A. a fost pus in subordinea Guvernului... Elementul publicistico-propagandistic numit lupta anticoruptie este valabil numai pentru indezirabilii zilei. Iar atata timp cat ministrii de Interne si de Justitie vor fi inregimentati politic, cat in institutiile subordonate vor numi sefi tot pe criterii politice, lupta anticoruptie este imposibila. Va exista doar teoretic, ca masura populista.
* MELANIA CINCEA
|
Amintiri despre un decembrie mat, neelucidat si tot mai indepartat
Un copil de sase ani, intrebandu-si mama ce e cu mormintele alea albe, construite unul langa altul in Cimitirul Eroilor. Balciuri, muzici de iarmaroc, promotii, lautari si falsi calugari, multime pestrita trecand grabita prin Piata Operei, fara sa mai arunce macar o privire la troitele peste care s-a asternut rugina uitarii.
Mai suntem noi oare cei de acum 13 ani? Cat a mai ramas din fiinta noastra? Cum ne-am transformat, cum am imbatranit, cum ne-am adaptat unei noi realitati? Cei care au acum 20 de ani nu isi mai aduc aminte mai nimic. Povestile despre teroarea comunista, despre frica de a merge la Biserica le-au auzit de la cei mai batrani si nu ii mai impresioneaza. Ne-am obisnuit sa luam de-a gata libertatea dobandita atunci, in Decembrie 89, ca pe un bun care ni se cuvenea, ca pe o realitate care a venit firesc. Pozele tinerilor timisoreni, si nu numai, care mureau atunci, in Decembrie, in Piata Operei, la Gara de Nord, in Calea Buziasului s-au ingalbenit in rame si, peste cativa ani, probabil ca nimeni nu o sa le mai distinga chipurile. An de an coroanele care se aduna la monumente sau in cimitir sunt tot mai putine, oamenii tot mai razletiti. In timpul ceremoniilor �oficialii� mai scapa cate un ochi la ceas, mai raspund la telefon. Discursurile sunt trase la indigo : �ratia de libertate�, �sacrificiul tinerilor�, �omagiu etern�, �niciodata nu ii vom uita�. Am avut 13 ani la dispozitie sa uitam de noi, sa ne schimbam, sa nu ne mai pese.
Am incercat sa vedem care au fost sperantele catorva timisoreni care au facut Revolutia in strada si am fost curiosi sa stim cate din visurile zamislite atunci, din asteptarile si dorintele refulate in 40 de ani de comunism au devenit realitate.
|
Traian Orban, presedintele Asociatiei de Revolutionari �Memorialul Revolutiei� : �Am dorit sa traiesc mai bine, sa se instituie democratia si sa fie inlaturata dictatura comunista. Puncte importante din idealurile Revolutiei s-au implinit, in parte. Sistemul electoral inca este deficitar. Pe liste, pe langa persoane valoroase, apar persoane de calitate indoielnica. Acestea impiedica promovarea noului in favoarea unui proces de coruptie si de capatuiala, de minciuna si hotie, care a luat o amploare deosebita, dar care poate fi stopat daca exista dorinta politica�.
|
Profesor universitar dr. Radu Motica, decanul Facultatii de Drept din cadrul Universitatii de Vest, fost sef al Politiei Timis in perioada 7 ianuarie - 15 februarie 1990 : �Am crezut si cred in Revolutie si in idealul ei. Nu am fost insa pregatiti nici pentru o societate democratica - ceea ce explica si abuzurile si dezordinea - nici pentru economia de piata - fapt ce explica distrugerea agriculturii si a marii industrii, dezastrul economiei. Nu suntem o tara de infractori sau corupti, ci o tara ai carei cetateni nu stiu pe ce cale sa o apuce. Educatia lor se poate realiza, daca e cazul, si prin coercitie, mai ales cand e vorba de oameni incorecti, indiferent de pozitia pe care se afla. E nevoie insa de o legislatie coerenta, de un aparat administrativ necorupt, de o justitie impartiala. Nimeni nu va veni din afara sa faca ordine la noi in tara�.
|
Generalul de divizie Iulian Medrea, primul sef al Politiei Timis, dupa Revolutie: �In 1989 nu eram pregatiti pentru asa ceva, nu stiam ce inseamna democratie. A trebuit sa ne adaptam din mers. Supusi la chinuri, ne-am dorit sa scapam de Ceausescu si de clica lui. Politia Transporturi Feroviare, unde eram sef in timpul evenimentelor din acel Decembrie, a facut tot ce a putut, ne-am orientat sa facem in asa fel incat sa fie bine pentru populatie. Doream libertatea pe care o cerea toata lumea. Si mai doream demnitate. Suma acestora este o viata mai buna. Foarte multe din nazuintele noastre de atunci s-au realizat, iar faptul ca acum putem discuta despre orice este extraordinar�.
|
Pompiliu Alamureanu, presedintele Fundatiei Nationale a Revolutiei din Decembrie 1989, vicepresedinte al Blocului National al Revolutionarilor, primul primar al Timisoarei, dupa Decembrie 1989 : �Petre Tutea, filozoful a carui opera ar trebui sa stea pe mesele tuturor ambasadelor romanesti, spunea: �Decembrie �89 nu a fost Revolutie, ci o restauratie. Geniul politic al poporului roman a atestat reasezarea in ordinea naturala�. Dupa Ceausescu ar fi trebuit sa cada criminalii, uneltele, imbecilii, mediocrii, lichelele si talharii. Puterea lor se bazeaza pe lasitatea noastra. Lucru care nu s-a intamplat, dar pe care il asteapta toti romanii�.
|
Viorel Oancea, sef al Politiei judetului Timis din februarie 1990 pana in februarie 1991, primar al Timisoarei din 1992 pana in 1996: �In primul rand idealul cel mai mare a fost libertatea - pentru ca noi eram sub dictatura. Voiam o viata mai buna. Eram puri atunci, gata sa sarim unul in ajutorul celuilalt. Incet-incet, am reintrat in ritmul romanesc, balcanic. Am castigat libertate, si e reala, chiar daca Guvernele sau unele partide politice incearca sa puna piedici. Sunt dezamagit de mizeria morala din noi. Nu am crezut ca un sistem comunist poate sa ne afecteze fiinta interioara atat de mult. Vor mai trece multe generatii pana vom iesi dim smarcul acesta�.
|
Diodor Nicoara, dirijor, fost senator de Timis : �Lozincile de baza ale Revolutiei au fost �Libertate� si �Jos comunismul�. Daca la libertate am ajuns si comunismul a cazut, in schimb, vizavi de nivelul de trai suntem deceptionati. Nimeni nu a crezut ca aceasta libertate salbatica va aduce dezordine si haos. Avand in vedere ca pana in 1989 conta dosarul de cadre, am sperat ca adevaratele valori vor fi puse la locurile care li se cuvin. Cu mici exceptii, acest lucru nu s-a realizat. Primeaza inca interesele de grup si de partid in defavoarea interesului national. Cei care ne conduc la toate nivelele, cu cateva exceptii la varf, nu inteleg ca sunt acolo pentru a-i servi pe cei care i-au ales si nu pentru a-si rostui propriile interese.�
|
Florin Medelet, istoric : �La o analiza subiectiva, toti tindem sa vedem numai neimplinirile. Dar nu se poate trece cu vederea ca, cel putin punctele din Declaratia de la Timisoara, privitoare la integrarea europeana, libertatea opiniei, democratizarea societatii, au devenit realitate. Schimbarea cere insa timp. Trebuia sa fi absurd sa crezi ca urmele unui sistem ideologic implantat timp de patru decenii, care si-a pus amprenta asupra intregii societati, s-ar putea sterge in cateva zile. Imi amintesc ca toti au fost revoltati atunci, in Decembrie, cand Silviu Brucan a spus ca ne va lua cel putin un an ca sa ne transformam intr-o societate cu adevarat democratica. Eu credeam atunci, si cred si acum, ca pentru o revenire la normal, din punct de vedere economic, sunt necesari cel putin 30 de ani, iar pentru una morala, cel putin jumatate de secol. Personal, nu am ajuns acolo unde am visat atunci, in Decembrie �89. Dar nu mai sunt tot acolo, si asta e cel mai important�.
|
|
Teodor Bulza, redactor-sef al fostului ziar Drapelul Rosu, actuala publicatie �Renasterea Banateana� : �Am urmarit indeaproape desfasurarea evenimentelor. N-am realizat atunci proportia istorica a evenimentului, nu aveam repere suficiente pentru un asemenea scenariu. Am realizat insa ca se misca istoria la Timisoara. Eram redactor-sef la un ziar de partid si am anuntat din balconul Operei, in 22, ca ziarul isi deschide paginile pentru adevar, asa cum era perceput, din zilele si noptile anterioare. Am insa o dezamagire personala : ulterior, prin masinatiuni care m-au scarbit profund am fost nevoit sa plec din presa timisoreana unde, in absenta unei scoli oficiale de publicistica, am izbutit sa-i provoc spre scris pe multi dintre corifeii presei actuale�.
|
Gheorghe Ciuhandu, primarul Timisoarei : �Idealurile din Decembrie au fost o societate libera si democratica, o economie functionala, care sa asigure un nivel de trai mai bun. Din pacate, daca partea cu libertatea si democratia s-a realizat - si aici ma refer la libertatea de miscare, libertatea cuvantului, libertatea de a ne manifesta si in cadrul U.E. - nu pot spune acelasi lucru despre sperantele materiale. Economia e departe de asteptari, si aici e marea nemultumire a oamenilor. In plus, sunt foarte multe neimpliniri sociale�.
* Pagina realizata de ADINA BORCAN si BOGDAN PITICARIU
|
|
Judecatorii timisoreni au decis
Zece milioane - costul bataii unui politist
Dupa ce a batut un politist de la �Crima Organizata� Timisoara, un individ a fost obligat saptamana trecuta, de Judecatoria Timisoara, doar la... plata a zece milioane de lei. La sfarsitul lunii septembrie 2001, capitanul Cristian Rafaila a primit un pumn in plina figura, in barul �Java� din Timisoara, si a avut nevoie de sapte zile de ingrijiri medicale pentru a se reface. Politistul se afla in misiune, cand a avut o altercatie cu timisoreanul Olteanu Marcel, de 33 de ani. In scurt timp, acesta a fost trimis in judecata sub acuzatia de ultraj in forma agravanta, ultraj contra bunurilor moravuri si tulburarea linistii publice. Pe parcursul cercetarilor insa, Judecatoria Timisoara a schimbat incadrarea juridica a faptei din ultraj in forma agravanta in... lovire. S-a considerat ca, in cazul lui Olteanu, a fost vorba despre autoaparare, pentru ca politistul a fost cel care a inceput scandalul. In consecinta, Olteanu s-a ales doar cu o amenda administrativa de cinci milioane de lei. Conform aceleiasi hotarari, Olteanu mai trebuie sa-i plateasca politistului cinci milioane de lei, ca daune morale. In ceea ce priveste a doua acuzatie, cea de ultraj contra bunurilor moravuri, judecatorul a apreciat ca nu a existat intentia de a provoca un scandal public si astfel acuzatia nu este sustinuta.
Sentinta este cu atat mai curioasa cu cat politistii de la centrul Zonal de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Timisoara apreciau ca Olteanu Marcel este �un element violent, suspect de apartenenta la una dintre structurile crimei organizate�. Mai mult, la data retinerii acestuia ei spuneau ca barbatul se afla de mai mult timp in atentia Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate Timisora, pentru ca existau suspiciuni ca se ocupa cu traficul de droguri si recuperari de bani.
* IONELA LUCHIAN
|
Parintii care abuzeaza sexual de copii, �expulzati� din locuinta
Faptele prevazute de legea penala se vor imparti in crime si delicte, dupa criteriul gravitatii lor, conform proiectului noii legi a Codului Penal. Principala pedeapsa pentru delicte va fi munca in folosul comunitatii. Munca la spatii verzi va fi prestata numai de cei pedepsiti pentru delictele comise cu inchisoarea stricta de pana la doi ani.
Ca o noutate, proiectul noii legi a Codului Penal include si conditiile de sanctionare a persoanelor juridice. O persoana juridica poate fi pedepsita penal, putandu-se ajunge pana la dizolvarea si suspendarea acesteia. Aceste pedepse nu vor putea fi insa aplicate partidelor politice, presei si sindicatelor, deoarece s-ar incalca legea de asociere sau libertatea presei.
Printre noutatile prevazute de proiectul noii legi a Codului Penal se numara si : l interdictia de a reveni la locuinta familiei nu numai in cazul faptelor de violenta savarsite asupra membrilor familiei, dar si in cazul abuzurilor sexuale comise asupra minorilor l incriminarea delictelor de manipulare genetica (clonarea) si a interceptarii comunicatiilor l incriminarea functionarilor publici care, stiind de retineri sau arestari ilegale, nu fac cercetarile necesare l introducerea in prevederile Codului Penal a crimelor si delictelor de terorism, precum si a faptelor care afecteaza interesele financiare ale Comunitatii Europene.
* OFELIA HERGHELEGIU
|
|
La cutremur
Sharar si Glont salveaza copii ingropati sub daramaturi
Sharar, patrupedul �politist�, a facut subiectul mai multor articole in TIMPOLIS. Vedeta la o serie de competitii canine, castigator al numeroase premii, participant activ la o serie de misiuni finalizate cu succes, Sharar a pus �laba� la prinderea mai multor infractori si se pare ca o face in continuare, chiar daca stapanul sau, Eugen Szenasi, nu mai este cadru activ in Politie.
In urma cu putin timp, Sharar a participat la un concurs de tractiune canina, la Muzeul Satului din Timisoara, prima competitie de acest gen din Romania, organizata de Asociatie Chinologica Timis. Pentru ca a reusit sa tracteze pe o distanta de 20 de metri o greutate de 150 de kilograme, in 12 secunde, Sharar a castigat locul II, primind o cupa si cateva kilograme de... delicii canine. Stapanul si, totodata, antrenorul patrupedului ne-a marturisit ca intentioneaza sa formeze o echipa utilitara de salvare a supravietuitorilor in caz de calamitati, a turistilor si copiilor pierduti in padure, echipa care ar urma sa functioneze pe langa Inspectoratul de Protectie Civila Timis. �Deja am organizat un antrenament amplu in acest sens, cu copii pierduti in Padurea Verde si salvarea unui copil de sub daramaturi. Au participat doi caini, Sharar si Glont�.
Antrenamentul a cuprins, in prima faza, alarmarea echipei de interventie, pregatirea pentru imbarcarea cainilor de salvare, deplasarea la locul interventiei. Dupa gasirea celor sapte copii �rataciti�, a urmat depistarea unor supravietuitori in cazul producerii unui seism, cautarea, semnalizarea victimei, inlaturarea molozului, ridicarea victimei si salvarea ei. Scenariul, bine pus la punct, a demonstrat inca o data utilitatea unei astfel de echipe om-caine in misiunile de salvare. Mai multe despre cum poate fi antrenat �cel mai fidel prieten al omului� veti putea afla dintr-o carte care va vedea in curand lumina tiparului la TIMPOLIS si care poarta semnatura lui Eugen Szenasi.
* ADINA BORCAN
|
La concurenta cu Politia
Ne-am obisnuit sa-i vedem patrulind pe strada, prin trenuri, in apropierea scolilor, insotind transporturi de valori sau pazind obiective strategice ale economiei nationale dar si institutii. Nu lipsesc de la competitiile sportive sau de la mitingurile de protest si vizitele oficiale. Vin in ajutorul Politiei atunci cand trupele speciale nu mai fac fata.
28 infractori prinsi si peste 7000 de persoane amendate, sunt doar doua din realizarile jandarmilor timiseni, in acest an. Printre cei prinsi, hoti de benzina si din masini si vanzatori de droguri. Din amenzile aplicate de jandarmi, bugetul de stat a devenit mai bogat cu aproape 3 miliarde de lei. De la an la an, numarul infractorilor prinsi e din ce in ce mai mare, la fel insa si munca. In acest an, jandarmii timisoreni au verificat peste 2800 de trenuri, au insotit peste sase mii de transporturi speciale sau de corespondeta secreta. Au facut fata suporterilor infierbantati la meciurile Politehnicii, dar si siderurgistilor resiteni. Si de fiecare data au reusit sa evite conflictul.
Au existat insa si probleme. Un jandarm s-a sinucis aruncandu-se in fata unui avion care ateriza pe aeroportul din Timisoara iar un altul a fost arestat pentru ca a violat si sechestrat o tanara. Una peste alta insa, luptatorii bleu-jandarm au facut o treaba buna. Felicitari.
* IONELA LUCHIAN
|
Redactia in direct cu cititorii
Ne puteti scrie despre necazurile dumneavoastra, despre sesizari pe care le-ati facut si care au ramas de izbeliste sau ne puteti scrie doar pentru a va exprima punctul de vedere vizavi de o anumita situatie, fie prin posta, pe adresa Redactiei TIMPOLIS - Timisoara, str. Avram Imbroane nr. 16, fie prin e-mail, la adresa [email protected].
* In urma cu trei ani am cumparat o casa de la un om din sat. Desi contractul de vanzare - cumparare a fost incheiat in forma autentica, la notar, iar ulterior a fost emisa chiar o hotarare judecatoreasca definitiva prin care mi se atesta dreptul de proprietate asupra imobilului, nici pana in prezent nu a fost inregistrat in Registrul de Carte Funciara. As dori sa stiu motivul pentru care inca nu este inregistrat dreptul de proprietate in Cartea Funciara. (ILIE TU-GUI, Satchinez)
N.R. - Dupa cum reiese si din raportul intocmit de Magda Iernutian, conducator C.F. in cadrul Biroului Carte Funciara a Judecatoriei Timisoara, contractul a fost inregistrat, din eroare, doar partial in Registrul de Carte Funciara. Raportul a fost intocmit tocmai in vederea notarii in Cartea Funciara a contractului de vanzare - cumparare autentificat, contract care are rang anterior hotararii judecatoresti, si care, din omisiune, nu a fost operat in Cartea Funciara. Urmeaza ca in cel mai scurt timp acesta sa fie inregistrat in totalitate.
* Prietena mea se drogheaza de doi ani si jumatate. Nu stiu ce sa fac, e pe moarte, iar eu trebuie sa hotarasc daca sa-i spun sau nu ca mai are putin de trait. Parintii ei stiu si nu i-au zis nimic. Va rog sa-mi dati un sfat. (CRISTIAN B.)
N.R. Decizia in acest caz va apartine. Va recomandam sa luati legatura cu specialistii Centrului Judetean de Prevenire si Consiliere Antidrog Timis, tel. 432351.
* Mai multi cititori ai TIMPOLIS-ului ne-au rugat sa le oferim informatii cu privire la programul Primariei Timisoara, dat fiind ca institutiile publice vor avea o vacanta de 12 zile, decretata de Guvern.
N.R. Primaria Timisoara isi suspenda programul cu publicul pe perioada sarbatorilor de iarna. Ultima zi de program cu publicul va fi in data de 20 decembrie 2002, activitatea fiind reluata in 6 ianuarie. Exista si cateva exceptii: Directia de Urbanism, eliberare documentatii, Directia de Patrimoniu, incasari chirii locuinte, chirii spatii cu alta destinatie, rate la vanzari si Directia Econo-mica, care lucreaza pana in 24 decembrie.
Serviciul de Stare Civila, inregistrari nou nascuti este deschis de luni pana vineri, intre orele 8-13, iar la inregistrari decese, si sambata si duminica, intre 9-11. Directia Economica, Serviciul Venituri, nu lucreaza cu publicul la casieriile de impozite si taxe locale in zilele de 23 si 24 decembrie, programul fiind reluat in 6 ianuarie 2003.
* MIRCEA PAVELESCU
|
SEMNAL!
|
Adio dragul meu
Adio tie dragul meu coleg
Ce ai plecat din viata mai devreme
Ramane-n urma amintirea ta
Si sufletul de Mama ce te pierde.
* plt. maj. (r). TUDOREL PADURARU, consilier Comisia Anticoruptie a Drepturilor Omului
|
|
Dudestii Vechi
Cearta pe limba bulgareasca
Zice-se ca in afara de cimpoaie si castraveti murati, vecinii nostri de la sud de Dunare mai sunt cunoscuti in lume si ca mari certareti, scandalagii, si firi artagoase. Pana si �deportatii� romani care se intorc in tara venind din Bulgaria, sunt cu totii de acord - vamesii bulgari bat cel mai bine. La cei 22 de ani pe care ii are, un tanar bulgar din Dudestii Vechi tine sa alimenteze aceste idei preconcepute. Petrov Gheorghe nu pierde nici o ocazie de a se manifesta in public, ori de cate ori are ocazia. Si cum motivele nu ii lipsesc aproape niciodata, mai ales ca nu se intelege nici cu mama lui si nici cu concubinul acesteia si, in general, cu nimeni din lumea asta prea prost facuta pentru standardele sale. �Nu mai fac niciodata, promit�, sunt cuvintele pe care le aud politistii din partea sa dupa fiecare scandal. Ultima �iesire in decor� l-a costat pe tanarul scandalagiu cinci milioane de lei, paguba care il va tine departe, o vreme, de birturile din comuna, al caror client fidel este. Aceasta doar in cazul in care isi va plati amenda. Pentru ca anul acesta a mai luat o �vacanta� de doua saptamani in arestul Politiei Sannicolaul Mare, pentru neachitarea unor amenzi. Si acum, in prag de iarna, ce mai poate omul sa-si doreasca in afara de masa si cazare gratuita?
Firul rosu pentru nebuni
�Sefu� vino repede, la mine acasa este un scandal mare. Vino repede, ca e prapad. Vrea cineva sa intre peste mine. Aoleo, hai mai repede�. Cam asa a sunat mesajul pe care seful de Post din Dudestii Vechi, agent-sef adjunct Sava Axinte, l-a primit intr-una din noptile trecute. �Victima� era Szifkov Maria, in varsta de 32 de ani. Desi era cu mult trecut de miezul noptii, iar cea care sunase contribuise substantial, pe tot timpul anului, la micsorarea chitantierului cu amenzi, politistul s-a dus pana la domiciliul femeii. Cand a ajuns la �locul faptei�, seful de Post a constatat ca, de fapt, dupa ce consumase o cantitate impresionanta de alcool, femeia si-a propus sa-si bata joc de politistii din comuna. A reusit. Distractia a fost insa destul de �piparata�, 200.000 de lei-contravloarea amenzii pe care va trebui sa o achite pentru alertarea inutila a �organului�. Scumpa distractia, dar a meritat, sustine femeia, deloc cuprinsa de remuscari.
* Grupaj realizat de OFELIA HERGHELEGIU
|
Remember �89 la TVR Timisoara
Studioul din Timisoara al Televiziunii Publice a pregatit pentru perioada 16-22 decembrie o serie de emisiuni comemorative pentru Revolutia din 1989. O editie speciala a emisiunii Teleaudienta, realizata de Diana Neda, va fi prezentata in 16 decembrie, de la ora 18. Marti, 17 decembrie, incepand cu ora 18, a fost programata o masa rotunda realizata de Brandusa Armanca, intitulata Castigatorii Revolutiei. Lege pentu toti - Cine poate sa traga in noi, emisiunea realizata de Mircea Todoran si Marius Barbos, va fi difuzata joi, 19 decembrie, ora 18.
Dezbaterea propusa de Delia Carsan si Tudor Cretu - Tinerii si Revolutia, o vom putea urmari vineri, 20 decembrie, ora 18. Duminica, 22 decembrie, ora 17.30, istoricul Florin Medelet va spune Povestea Revolutiei, in cadrul emisiunii Locuri cu povesti. Un documentar realizat de Lucia Hossu Longin despre ziaristul Iosif Costinas, lider al societatii civile, un om a carei energie protestatara nu s-a stins in cei 12 ani de la Revolutie, va fi difuzat tot duminica, de la ora 18. Filmul este construit pe un interviu in exclusivitate, obtinut de autoare si nedifuzat pana acum.
* ADINA BORCAN
|
PULS
Incendiu ucigas la Lugoj
Sediul Asociatiei Handicapatilor Fizic Lugoj a fost fost mistuit de flacari, vineri dimineata. Paznicul institutiei, aflat in scaun cu rotile, era singur in cladire in momentul izbucnirii incendiului. In scurt timp, Costica Vardan, de 42 de ani, a fost evacuat si dus la spital, dar a murit din cauza intoxicatiei cu monoxid de carbon. Desi s-au luptat cu flacarile mai bine de doua ore, pompierii n-au reusit sa salveze mare lucru.
�Hold-up� la butic
Cum unii spargatori de apartamente sunt mult mai interesati de �marfa� din frigider decat de electronicele si bijuteriile din casa, aprozarele si alimentarele sunt mai des �vizitate� decat casele de schimb valutar. Politistii din Gataia au dat de urma celor care la inceputul lunii octombrie au spart un magazin mixt din Semlacu Mare. Andreica Gheorghe, de 35 de ani, din Curtea, si Krisza Zoltan, de 32 de ani, din Gataia, au disparut o vreme, dupa ce furasera marfa de cinci milioane de lei. La sfarsitul saptamanii trecute, Parchetul de pe langa Judecatoria Deta i-a arestat pe 30 de zile.
Tentatii Hi-Tech
Gardurile si gratiile sunt chestii fumate pentru spargatorii profesionisti. Intr-una din noptile trecute cateva persoane au intrat intr-o firma de pe Calea Torontalului, dupa ce au taiat gardul care imprejmuia cladirea. �Maratonul� a continuat cu fortarea usii din spate si cu transportul aparaturii furate : o centrala termica, un calculator, tastatura, o imprimanta color si un aparat automat de cafea. Paguba produsa Group St. Trans Med este de 100 de milioane de lei.
�Castigatori� la bursa amenzilor
Scandalagiii, clienti fideli ai posturilor de Politie de la tara, nu lipsesc nici de la oras, unde �spectacolele� gratuite au parte de un public mult mai numeros. Un sibian de 22 de ani s-a procopsit cu o amenda de doua milioane de lei dupa ce a inceput sa strige in gura mare pe bulevardul Republicii. Politistii nu l-au iertat nici pe un client al barului Srbianca Giughici din Calea Sagului. Beat fiind, Gheju Petru, de 37 de ani, din Gataia, a inceput sa-i injure pe ceilalti consumatori. Gheju a contribuit si el la buget cu 700.000 de lei.
�Ti-am luat un inel...�
Si in acesata saptamana Parchetul local a trimis in judecata cativa spargatori care se grabisera cu colindatul, cand �boierii� nu erau acasa. Hognoci Alexandru, de 20 de ani, din Masloc, a luat, in septembrie, din locuinta unui timisorean un laptop Compaq. Desi nu si-a recunoscut initial fapta, n-a putut contrazice declaratiile vecinilor care l-au vazut intrand in bloc. Sinmarghitean Ovidiu, de 20 de ani, din Sacalaz, si-a pradat o consateanca de bijuterii in valoare de 25 de milioane de lei. Un alt hot a avut ghinionul sa dea nas in nas cu politistii. N-a putut sa justifice provenienta celor doua covoare pe care le cara. Intr-un final, Branza Valentin, de 19 ani, din Jimbolia, a fost nevoit sa recunoasca : le furase din doua case din localitatea de bastina.
�Fight-club� de Ciacova
Daca nu e bataie, nu e distractie. Aceasta pare sa fie deviza celor care, in fiecare saptamana, nu scapa prilejul de a-si imparti cu darnicie pumni si picioare, la discoteca de sambata seara. Cinci tineri vor fi judecati pentru vatamare corporala grava dupa ce l-au batut cu salbaticie pe un timisorean. In luna mai, Vlad Marius, de 32 de ani, Dragan Silviu, de 17 ani, Dragan Florin, de 18 ani, din Timisoara, Stefan Alexandru, de 17 ani, din Deta, si M. Friedrich, de 25 ani, din Ciacova, l-au asteptat la iesirea din discoteca pe Claudiu C., pentru a continua un �meci� pentru care se �incalzisera� mai devreme. Chiar daca acesta si prietenii lui au plecat spre casa pe cai ocolite, in cele din urma, au nimerit fata in fata cu cei cinci �suparati�. Pentru ca Iosif M. a intervenit in sprijinul prietenului lui, cei cinci l-au lovit cu pumnii si picioarele si l-au taiat cu cutitul.
* IONELA LUCHIAN, CIPRIAN GAIC
|
