†FIAT LUX!

 

"EU SUNT CALEA, ADEV�RUL SI VIATA!"

 

Nota: TEXTUL CARE URMEAZ� NU ESTE PENTRU CEI F�R� DE DUMNEZEU, COMUNISTI, NEOCOMUNISTI, INFORMATORI, SI PREOTI COMPROMISI CARE AU FOST SI SUNT �N SLUJBA SATANEI!

 

CUV�NT L�MURITOR

 

    Cu sau f�r� �ndrept�tire, �ncerc�m s� v� l�murim ca activitatea noastra este conform canoanelor bisericesti, adic� "PIDALIONUL" (C�rma Bisericii Ortodoxe Rom�ne), deci refuz�m a primi vreodat� ideea c� m�car unele din "Tocmelele Bisericii" ar fi perimate ori cel putin c�zute �n desuietitudiune sau revizuite cum sustin cei f�r� de Biserica, necrestinii, dar mai ales de cei f�r� de Dumnezeu si f�r� iubire de semeni... asta �nseamn� a te aseza pe tine deasupra Bisericii, a da amenzi, a lovi, a turna pe semenul t�u si mai ales a-l distruge prigonindu-l, crez�nd ca experienta voastra limitat� de contigente fizice o puneti deasupra experientei infailibile, vesnice si c�l�uzite de Sf�ntul Duh al Bisericii..."Niciodat� Sinoadele Ecumenice n-au afirmat perimarea unuia din canoanele formulate mai inainte."

Unii caut� s� reduc� Biserica la m�sura lor personal�, nu pe sine la m�sura Bisericii, prin aceasta substituindu-se Bisericii se situiaza �n afara ei �ncet�nd de a mai participa la viata Bisericii.

Sfintii P�rinti, Sfintii Apostoli au dat canoanele miscati, purtati si inspirati de Duhul Sf�nt.

Sf�ntul Duh, este una din persoanele Sfintei Treimi, este Dumnezeu iar Dumnezeu este vesnic, astfel canoanele sunt vesnice, neschimbate, neadaptabile, iar Biserica stie c�nd s� procedeze cu iconomie (iconomie Dumnezeiasc� nu iconomie politic�).

Dou� sunt asez�mintele principale sub care �i este dat omului s� tr�iasc� pe acest P�m�nt: Biserica si Statul.

Am�ndou� au luat fiint� prin vointa lui Dumnezeu.

Am�ndou� urm�resc acelasi scop: binele si fericirea omului.

Biserica lucreaz� prin Cuv�nt. Statul are constiinta lui, legi organice si regulamente...

Biserica are constitutia ei dat� de M�ntuitorul �n Sf�nta Evanghelie, canoane alc�tuite de Sinoadele Ecumenice si unele or�nduiri ale Sfintilor P�rinti bisericesti. Acest cuv�nt l�muritor va da o anumit� �ntelegere �ntre cler si popor si, va pune leg�tura sau hotar �mp�ratilor, domnitorilor, patriarhilor, mitropolitilor, egumenilor, preotilor, diaconilor, st�p�nilor si slugilor, oamenilor legii, p�rintilor, copiilor, tuturor cet�tenilor atei sau crestini, de aceea acest material fiind de la Dumnezeu e necesar s� fie cunoscut at�t de cler, c�t si de mireni pentru ca toti s� �nteleag� darurile pe care le-a dat Dumnezeu; Preotul este slujitorul lui Dumnezeu, cel care m�rturiseste Dreptatea, Adev�rul, cur�tenia, �l m�rturiseste pe Dumnezeu p�n� la martiraj, iar cei care asist� trebuie s� constientizeze.

Canoanele sunt obligatorii pentru �ntreaga Biseric� crestin� si au obligativitatea s� poarte pecetea perfectiunii si adev�rul din Sf�nta Scriptura si Sf�nta Traditie.

Sfintii P�rinti arat� �n Pidalion, �n canonul doi: "NIM�NUI S� NU-I FIE IERTAT A MODIFICA CANOANELE MAI �NAINTE AR�TATE, SAU A LE DESFIINTA, SAU A PRIMI AFAR� DE ACESTEA ALTELE N�SCOCITE DE OARECARE CU INSCRIPTII FALSE DE C�TRE CEI CE NU AU C�UTAT S� NEGUT�TOREASC� ADEV�RUL. IAR DAC� SE VA DOVEDI CA CINEVA VA �NLOCUI VREUN CANON DIN CELE ZISE CU ALTUL NOU, SAU CAUT�ND SA LE DESFIINTEZE PRIMESTE EPITMIA PRECUM STABILESTE CANONUL IMPOTRIVA CARUIA A GRESIT SI PRIN ACEASTA SE VINDEC� DIN CEEA CE A GRESIT."

Temeiul canoanelor fiind Sf�nta Scriptur� si Sf�nta Traditie indiferent de forul legislativ prin care trece, fie c� sunt date de Sfintii Apostoli, de Sinoade Ecumenice sau provinciale, ori de vreunul din Sfintii P�rinti, au deopotriv� obligativitate pentru toti membrii Bisericii crestine Ortodoxe, fie c� este patriarh, mitropolit, episcop, preot, c�lug�r, c�lug�rite, laic, conduc�tor de stat, ministru, director, patron, organ de ordine, politist, militar, avocat, procuror... etc. acestia trebuie mai �nt�i s� cunoasc� Sfintele canoane, dup� aceea trebuie s� judece, s� condamne c�nd se ivesc anumite tulburari si ne�ntelegeri, si s� nu uite c�, dac� nu vor s� recunoasc�, astept�m si noi Judecata lui HRISTOS care �i va judeca cu Dreptate si, atunci ce vor r�spunde �n fata Lui, c� n-au cunoscut acestea? De aceea noi �ncerc�m s� fim urmasii Lui, ai Sfintilor Apostoli, ai Sinoadelor si Sfintilor P�rinti care au lasat aceste canoane si, le aducem la cunostint� ca s� nu mai greseasc� si s� se pun� s� judece �n locul Dreptului Judec�tor care este HRISTOS.

Domnul si St�p�nul nostru este IISUS HRISTOS (RETINETI, NU AVEM ALT ST�P�N) iar �n timpul c�t a stat pe P�m�nt, a �nv�tat pe oameni prin pilde si minuni, cum trebuie s� cinsteasc� si s� cread� �n adev�ratul Dumnezeu.

"DUH ESTE DUMNEZEU SI CEL CE SE �NCHIN� LUI TREBUIE S� SE �NCHINE �N DUH SI ADEV�R''.

Nu toti crestinii au putut pricepe �nv�t�turile date de El, M�ntuitorul, de aceea au ap�rut aceste canoane iar mai ales c�nd este un eveniment deosebit, trebuiesc explicate, ele av�nd caracter dogmatic, nu se pot schimba niciodat�.

Deci "Pidalionul" �nseamn� "C�rma sau Constitutia Bisericii Ortodoxe", iar dac� exist� anumite ne�ntelegeri este pentru raritatea lui �n m�na credinciosilor, dar mai ales am constatat c� unii care se erijeaza �n drept judec�tori sau p�str�tori ai ordinii publice, nici cel putin n-au auzit de el. De aceea ne bucur�m s� v� aducem la cunostint� unele dintre ele ca s� nu c�deti �n greseli judec�ndu-v� semenii dup� ordinea p�m�ntean� pe care oricum nu o respectati, si s� v� punem �n leg�tur� cu Ordinea Cereasc�. Deci pun�nd la �ndem�na tuturor crestinilor, dar mai ales a celor care se dau drept judec�tori, pun�ndu-se ei �n locul lui Hristos. De aceea o s� �ncepem cu un canon cu t�lc, dac� veti avea discern�m�ntul necesar si puteti dezlega misterul, atunci v� l�s�m s� judecati si activitatea noastr� si, pe cei care uneori v� tulbur� linistea si ordinea, care a fost tulburat� �n decembrie 1989 prin proclamatia de la Timisoara; ea a avut un punct foarte important la vremea aceea, asa c� v� rug�m s� v� aduceti aminte de punctul opt de la Timisoara, iar noi v� punem �n fat� R�SPUNSUL SINODAL AL SF�NTULUI NICOLAE, PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI, PUNCTUL OPT, care sun� cam asa: �ntrebarea num�rul opt:

"PREOTUL CE SE VA CATERISI PENTRU ACUZATIILE SALE CANONICE, AU SE VA L�SA DE PREOTIE DE VOIA SA, MUSTRAT DE CONSTIINTA SA (oare stiti vreun ierarh al Bisericii Ortodoxe Rom�ne care a peregrinat pe la m�n�stirea C�ld�rusani, Sinaia sau aiurea c�- l mustra constiinta de o scrisoare pe care o scrisese m�ritului s�u st�p�n - Dumnezeu - Ceausescu, �n leg�tur� cu evenimentele de la Timisoara, �mpotriva celor pe care acuma �i consider� martiri, atunci la vremea aceeea decembrie *89 �i considera tr�d�tori de neam si tar�, cum de altfel �i considerau si unii comunisti care erau �n slujba m�ritului sistem ateu f�r� de Dumnezeu), SE CUVINE A ZICE: "BINE ESTE CUV�NTAT DUMNEZEUL NOSTRU; SAU HRISTOS ADEV�RAT DUMNEZEUL NOSTRU, SAU A T�M�IA CU T�M�IETOAREA, SAU A SE �MP�RT�SI �N SF�NTUL ALTAR?"

Iat� r�spunsul canonic al Sf�ntului P�rinte Nicolae:

"BA (adic� nu). TOATE ACESTEA NU SE CADE A LE LUCRA NCI UNUL NICI ALTUL; CI SE VA R�NDUI �N CATEGORIA LAICILOR." (anul 1086-1111).

IAT�, DECI, DRAGILOR, CINE V� P�STORESTE ACUM, NICI CEL PUTIN N-ARE VOIE S� INTRE �N SF�NTUL ALTAR, iar la vremuri de r�striste a l�sat turma f�r� p�stor, sau a ajutat p�storii f�r� de Dumnezeu s�-i d�r�me lacasurile de cult. N-a iesit �n fruntea oilor s� devin� martir, acum �si ridic� preotia un fals p�stor pe s�ngele adev�ratilor martiri ai neamului rom�nesc, hirotonisind episcopi, preoti, pe cei care sunt adevarati colaboratori, nu pe cei care m�rturisesc cu adevarat pe Dumnezeu.

Deci, dragii nostri, dezlegati misterul...

Canonul 1 Apostolic.

"EPISCOPUL S� SE HIROTONISEASC� DE DOI SAU TREI EPISCOPI".

Canonul trei, Sinodul sapte (787, punctul 9 din Pidalion, pag.14)

Orice alegere f�cut� de c�tre boieri (comunisti, atei f�r� de Dumnezeu, neocomunisti, informatori, turn�tori sau altii) pentru episcop, presbiter sau pentru diacon, s� r�m�n� f�r� t�rie dup� canonul care zice: "DAC� UN EPISCOP AR LUA BISERICA �NTREBUINt�ND ST�P�NITORI LUMESTI (comunisti, neocomunisti, atei f�r� de Dumnezeu, sau �n vremea lui Iliescu cu ajutorul lui Gelu Voican Voiculescu, vezi sedinta din ianuarie '90, pentru alegerea noului patriarh si a altor episcopi, dirijati de acesti emanati ai revolutiei) S� SE CATERISEASC� SI S� SE AFURISEASC� SI TOTI CEI CE SE �MP�RT�SESC CU D�NSUL". Oare, dragilor, v� dati seama cine v� slujeste �n fata Altarelor, cine v� �mp�rt�seste, cine v� vorbeste despre HRISTOS? Tocmai aceia care n-au fost pusi s� v� p�storeasc� cu ajutorul Duhului Sf�nt.

Punctul "b" din Pidalion, pag.16, subsol, spune:

b) NU SE �NG�DUIE CA PERSOANA CARE SE HIROTONISESTE S� FIE PREA T�N�R� SI CANOANE DIFERITE HOT�R�SC LIMITA DE V�RST�.

IPODIACON 25 ANI, PRESBITERI (PREOT) 30 ANI, EPISCOP, DE RETINUT, EPISCOPUL TREBUIE S� AIB� CEL PUTIN 50 ANI [canonul 11 Neoc., 21 Cart., 15 Sin.IV, 14 si 15 Sin.VI]"[ chiar dac� unii sustin c� mitropolitul Costache ar fi fost ales la o v�rst� mai t�n�r�], canonul 15, Sin.VI, scrie clar: IPODIACONUL S� NU SE HIROTONISEASC� �NAINTE DE 20 ANI, IAR DAC� CINEVA DIN CEI CE S-AR AFLA �N ORICE FEL DE TREAPT� IERARHIC� S-AR HIROTONI �NAINTE DE ETATEA DESCRIS� MAI SUS, S� SE CATERISEASC�".

 

Canonul 5 Apostolic:

"EPISCOPUL, PRESBITERUL SAU DIACONUL S� NU SE DESPART� SUB CUV�NT DE EVLAVIE; IAR DAC� O VA L�SA S� SE AFURISEAC� SI ST�RUIND ASTFEL S� SE CATERISEASC�."( Oare cunoasteti preoti c�s�toriti, divortati, rec�s�toriti? Aflati, dragilor, c� acestia nu sunt preoti...)

 

Canoane ce privesc incompatibilitatea clericilor.

Canonul 6 Apostolic:

"EPISCOPUL, PRESBITERUL SAU DIACONUL S� NU IA ASUPRA LOR PURT�RI DE GRIJ� LUMEASC�, IAR DE NU, S� SE CATERISEASC�" (oare cunoasteti cazuri de preoti informatori, turn�tori ai diferitelor servicii secrete, unii membri ai P.C.R. sau alte partide, primari, senatori, patroni, chiar de bordeluri, b�nci, microbisti sau alte forme lumesti?)

 

Canonul 81 Apostolic.

"EPISCOPUL, PRESBITERUL NU I SE CUVINE A SE PUNE UNOR C�RMUIRI PUBLICE, CI S� SE �NDELTNICEASC� LA TREBUINTELE BISERICESTI. DECI, ORI SE PUNE A FACE ACEASTA (nu cu grade �n servicii secrete) ORI S� SE CATERISEASC�, C� NIMENI NU POATE SLUJI LA DOI DOMNI DUP� DOMNEASCA PORUNC�."

 

Canonul 18 Sin.Cartagina.

"EPISCOPII, PRESBITERII SAU DIACONII S� NU SE FAC� ARENDASI ORI PROCURATORI (cum s-a f�cut Sf�ntul Sinod Ortodox Rom�n, �n frunte cu patriarhul, dup� revolutie, sustin�torul B�ncii Internationale a Religiilor, consfintind constituirea ei chiar �n facultatea de Teologie din Bucuresti din dealul Patriarhiei, la care a luat parte un num�r impresionant de fete bisericesti si alte culte religioase, nu este nevoie s� le enum�r, se poate vedea procesul verbal de constituire al B�ncii respective si al declaratiilor din presa vremii) NICI S�-SI AGONISEASC� HRAN� DIN VREUN LUCRU NECINSTIT SI DE RUSINE. C� SUNT DATORI A SE UITA LA CE ESTE SCRIS: NIMENI FIIND OSTASI LUI DUMNEZEU SE AMESTEC� �N LUCRURI LUMESTI."

 

Canonul 65 Apostolic.

"DAC� VREUN CLERIC SAU MIREAN VA INTRA S� SE ROAGE �N SINAGOGA IUDEILOR (Oare stiti vreun patriarh, episcop sau mirean �n aceast� postur�?) SAU A ERETICILOR (stadioane, s�li de conferinte, tribune asa zise populare) S� SE CATERISEASC� SI S� SE AFURISEASC�".

 

Canonul 34 Sin. Laodicea (343).

9) "ORICE CRESTIN NU SE CUVINE A PAR�SI PE MARTIRII LUI HRISTOS SI A SE DUCE LA PSEUDO MARTIRII ERETICILOR (vezi sfintirea Lupoaicei si a casei memoriale a lui Sadoveanu de c�tre mitripolitul Daniil Ciubotea, si alte asez�minte la care au participat patriarhul, episcopi, ajutati de soboare �ntregi de preoti) SAU LA �NS�SI CEI CE MERG LA SUS ZISI ERETICI (fosti comunisti care s-au lep�dat de comunism, liber cuget�tori), C�CI ACESTIA SUNT STR�INI DE DUMNEZEU. DECI, CEI CE SE VOR DUCE LA D�NSII S� FIE ANATEMA".

Nota: "CATERISIREA SI AFURISIREA ESTE CEA MAI GRAV� PEDEAPS� SI ADUCE DUP� SINE EXCLUDEREA ACESTEI MULTIMI DE INFRACTORI DIN COMUNITATEA CRESTIN�. DAC� V� ADUCETI AMINTE DE CEI CARE AU F�CUT ASEMENEA GESTURI ST�ND LANG� FOSTUL LOR ST�P�N CEAUSESCU, ILIESCU, SPUNETI-LE NUMELE SI AFLATI C� SUNTETI CONDUSI DE ARHIEREI CARE NU AU NIMC COMUN CU BISERICA ORODOX� ROM�N�".

 

Canonul 17 Apostolic:

"CEL CE S-A C�S�TORIT CU DOU� NUNTI DUP� BOTEZ, ORI A AVUT CONCUBIN�, NU POATE FI EPISCOP, PRESBITER, DIACON SAU ORICE DIN TAGMA BISERICEASC�."

 

Canonul 20 Apostolic.

"CLERICUL CE D� CHEZESII S� SE CATERISESC�."

 

Canonul 29 Apostolic.

"DAC� VREUN EPISCOP, PRESBITER SAU DIACON AJUNGE LA ACEST� VREDNICIE PRIN BANI, S� CATERISESC� SI EL, SI CEL CE L-A HIROTONISIT SI S� SE �NL�TURE DEFINITIV DE LA �MP�RT�SIRE, CA SIMON VR�JITORUL DE MINE PETRU."

SF�NTUL VASILE CEL MARE, spunea:

"SPUN OARECARE CA UNII DIN VOI LUAtI BANI DE LA CEI CE SE HIROTONISESC SI ACOPERITI ACEASTA CU BUN� CINSTIRE DE DUMNEZEU. ACEAST� FAPT� ESTE FOARTE REA, C� DE FACE CINEVA R�UL CU FATARIE DE BUN, DE �NDOIT� PEDEAPS� ESTE VREDNIC. CA CEEA CE NU ESTE BUN SE LUCREAZ� SI SE �NTREBUINTEAZ� SPRE A S�V�RSI P�CATUL, CA SI CUM CINEVA AR ZICE AJUTOR BINELUI." ACESTEA DE SUNT ASA S� NU SE MAI FAC�, CI S� SE �NDREPTE, FIINDC� ESTE NEVOIE A ZICE C�TRE CEL CE PRIMESTE ARGINTUL, CEEA CE AU ZIS APOSTOLII C�TRE CEI CE VOIAU A DA CA S� CUMPERE �MP�RT�SIREA DUHULUI SF�NT. ARGINTUL T�U FIE CU TINE �NTRU PIEIRE, C�CI CEEA CE AI LUAT TU �N DAR CA UN V�NDUT LUI SATANA TE VEI LIPSI DE DAR? (oare c�ti preoti sau ierarhi ati cump�rat functiile de la cei care v-au hirotonit?).

Pag.78, Pidalion, Ioan Hrisostom:

"CEI CE SE HIROTONISEC PE BANI, ORI EPISCOPI SAU ORICARE DIN CLERICI, �NS� NU DUP� CERCETARE SI ALEGEREA VIETII, PORUNCIM S� SE CATERISEASC�, �NC� SI CEI CE I-AU HIROTONIT. S� AUZIM ACESTEA TOTI SI S� LU�M �N URECHI, NU NUMAI ARHIEREII CI SI CEI NUM�RAtI �N CLER SI TOtI CEI CE LOCUIESC �N LUME. C� NOI, TREBUIE, A LUA MAI MULT AMINTE LA CELE CE AUZIM C� NU CUMVA S� ALUNEC�M. NU CU ARGINT SAU CU AUR CARE STRIC� NE-AM IZB�VIT DE VIATA NOASTR� CEA PREDANIST� DIN STR�MOSI, CI CU S�NGELE LUI HRISTOS CA AL UNUI MIEL NEVINOVAT SI NE�NTINAT. ASA �NVAT�-NE PE NOI B�RBATE PREA SFINtITE, A NE SUPUNE SCRIPTURII, PORUNCILOR EVANGHELICE, APOSTOLICE, P�RINTESTI SI CANONICE, C� NE SUPUNEM GRAIURILOR GURII VOASTRE. �N MUNTE �NALT TE SUIE (dealul patriarhiei) �NALt� GLASUL T�U CU T�RIE, MERGI �NTRU DESF�TARE, PREDIC� CU �NDRAZNEAL�, CA S� SE RIDICE DIN MIJLOC SI S� SE DUC� �N PIERZARE PUNEREA DE M�INI PENTRU BANI SI ORICE DE FELUL ACESTA PENTRU IUBIREA DE ARGINT, NEDREPTATE SI NEGUT�TORIE URMEAZ� M�RSAVUL C�STIG. CA ACEASTA, �MPREUN� CU CELE CE SE �NT�RESC CU D�NSA SI TOATE SPURC�CIUNILE CE URMEAZ� �N UNIRE R�UTATEA, SE VOR T�IA DIN R�D�CINA CU NUMELE LUI HRISTOS DE CEI ALESI DIN POPOR CARE C�STIG� �N DAR SC�PAREA. SI PREOtII CA FINICII VOR �NFLORI, BUNA MIREASM� VOR INSUFLA-O �N CEI CE SE M�NTUIESC SI VOR C�NTA BISERICII C�NTARE DE BIRUINT�. STERS-AU DOMNUL PENTRU TINE NEDREPT�TILE TALE. �NC� �NDULCIND SI PE CEI CE SECERA. �NMULtINDU-I PE EI �NTRU B�TR�NETE UNSE SI AR�T�NDU-I PE EI MOSTENITORI FERICIRII ACELEIA SI NESTRICATEI VIETI".

 

Canonul 27 Apostolic,pag.61.

"LOVIRE COMIS� DE CLERICI EPISCOPUL, PRESBITERUL SAU DIACONUL CE VA BATE PE CREDINCIOSII CARE AR P�C�TUI, ORI PE NECREDINCIOSII CARE AR NEDREPT�TI CA S�-I �NFRICOSEZE, DISPUNEM S� SE CATERISEASC� C� N-A �NV�TAT DOMNUL ACEASTA UNDEVA, CI DIMPOTRIV�, B�TUT FIIND, NU B�TEA, OC�R�T, NU OC�R� SI P�TIMIND, NU �NGROZEA."

 

Canonul 9, Sin.I.II (861).

2) APOSTOLESCUL SI DUMNEZEIESCUL CANON, R�NDUIND, CA, PE IEREII CE SE APUC� DE BAT PE CREDINCIOSII CE AU P�C�TUIT, SAU PE NECREDINCIOSII CARE, AU NEDREPT�TIT, S�-I SUPUIE CATERISIRII CARE MOTIV�ND A VINDECA M�NIA LOR AU �NTELES PE CEI CE BAT CU M�INILE LOR T�LM�CIND R�U ASEZ�MINTELE APOSTOLESTI, ACEASTA NEAR�T�ND NICI CANONUL SI NICI ADEV�RATUL NE�NTELES AL CUV�NTULUI. CA ZADARNIC SI CU ADEV�RAT FOARTE GRESIT LUCRU AR FI S� CATERISEASC� PE CEL CE DE TREI ORI SAU DE PATRU ORI B�T�ND AR LOVI CU M�NA SA. IAR D�NDU-SE VOIE A BATE DIN PORUNC�, AR R�M�NE NEPEDEPSIT CEL CE F�R� MILA P�N� LA MOARTEA SA COMITE SPRE PEDEAPS�. PENTRU ACEASTA CANONUL OPRESTE CHIAR DE A BATE SI NOI ASEMENEA HOT�R�M. CA PREOTUL LUI DUMNEZEU TREBUIE CU �NV�T�TURI, CU SF�TUIRI, C�TEODAT� SI CU DOJANE BISERICESTI A POV�tUI PE CEL CE FACE NECUVIINTA, IAR NU CU BICE SI CU LOVITURI A S�RI ASUPRA TRUPURILOR OAMENILOR.

T�lcuirea acestui canon: NU POATE FI MAI UMAN DE A TE PURTA BL�ND FAT� DE CINEVA SI CU AT�T MAI MULT� DEMNITATE VA AVEA ACELA DIN CONDUC�TORI CARE VA STI S� ADMINISTREZE PE SUPUSII S�I, F�R� A FI NEVOIT S� �NTREBUINTEZE SILA. UN P�STOR �NS� (preot sau patriarh) DIMPOTRIVA NU POATE NICICAND, SA SE GANDEAS CA M�CAR, LA UN PROCEDEU DE SILNICIE FAT� DE P�STORITI (credinciosi). EXEMPLUL �L ARE PE �NSUSI DOMNUL HRISTOS CARE SPUNEA S� �NTORCI OBRAZUL ST�NG DE TE-A LOVIT CINEVA PE CEL DREPT.

 

CANONUL 27 APOSTOLIC CATERISESTE PE CLERICII CARE CAD �N ASEMENEA GRESELI. AU FOST UNII CARE �NTERPRET�ND GRESIT ACEST CANON, C� SUNT CATERISITI NUMAI ACEI CARE LOVESC CU M�NA LOR �NSISI, C�DEAU INDIRECT SUB PRESCRIPTIUNILE ACELUIASI CANON 27 AP. DAC� CUMVA B�TEAU PRIN M�NA ALTORA, DE ACEEA VINE PENTRU COMPLETARE SI L�MURIRE CANONUL 9 AL SIN. I-II- lea DIN 861."

Nota: �i rug�m pe ierarhii Bisericii Ortodoxe Rom�ne �n frunte cu patriarhul si Sinodul actual s� dea publicit�tii prin orice mijloc de informare �n mas�: presa scris� sau audio vizual� dac� au schimbat aceste canoane ale Sfintilor Apostoli crezandu-se mai mari dec�t Sfintii Apostoli sau s� m�rturiseasc� care dintre ei este �ns�si Hristos de pot schimba cu de la sine putere legile bisericesti si mai ales sfintele canoane. Alegere de clerici nevalabil�.

 

Canonul 30 apostolic.

Dac� vreun episcop ar c�stiga vreo biseric� �ntrebuit�nd st�p�nitori lumesti, s� se cateriseasc� si s� se afuriseasc� si toti p�rtasii lui la aceasta.

 

Canonul 5 sinod din Laodicia (443)

Nu se cuvine, s� se fac� hirotoniile �n prezenta auditorilor.

Nota: �n ianuarie 1990 preafericitul Patriarh s-a retras din fruntea Bisericii Ortodoxe Rom�ne, caterisindu-se singur, mustrat de constiinta sa, dup� care a fost reinstalat de c�tre Gelu Voican Voiculescu, si fostul sinod, dup� care toti noii episcopi instalati �n fruntea episcopiilor teritoriale din Rom�nia, au fost instalati �n prezenta autorit�tilor statului la vremea aceea, oare acesti ierarhi ai bisericii nu cad sub incidenta canoanelor aratate mai sus, ei fiind caterisiti �n momentul caterisirii lor, d�ndu-le astfel drepturi s� conduc� Biserica Ortodoxa Rom�n� unor ierarhi compromisi, f�r� fric� de Dumnezeu, crez�ndu-se ei probabil Hristosi noi pe p�m�ntul rom�nesc. �n acest context, frati crestini ortodocsi, risc�m s� fim declarati de bisericile ortodoxe din afar�, care p�storesc adev�ratului Hristos, s� fim declarati eretici.

 

Canonul 42 apostolic

Episcopul, prezbiterul sau diaconul, deprinz�ndu-se cu table ori cu betii, s� �nceteze, ori s� se cateriseasc�.

 

Canonul 54 apostolic.

Dac� vreun cleric se va dovedi m�nc�nd �n c�rcium�, s� se afuriseasc�, afar� dac� se afla �n c�l�torie si g�zduieste DE NEVOIE �ntr-o cas� de oaspeti.

 

Canonul 44 apostolic, CAM�TA

Episcopul, prezbiterul sau diaconul, cer�nd cam�ta de la cei ce se �ndatoresc de la el, ori s� �nceteze, ori s� se cateriseasc�.

 

Poc�inta. Canonul 52 apostolic.

Dac� vreun episcop sau prezbiter nu primeste pe cel ce se �ntoarce de la p�cat, ci �l leap�d�, s� se cateriseasc�, c�ci m�hneste pe Hristos, cel ce a zis: BUCURIE SE FACE �N CER PENTRU UN P�C�TOS CARE SE POC�IESTE sau pe cel ce vine dup� mine, nu-l voi scoate afar�.

 

Canonul 76 apostolic

Nu se cuvine episcopului a hirotonisi la demnitatea de episcop pe cine voieste, f�c�nd acest dar fratelui, fiului sau altei rude, c�ci nu este cu dreptate a pune mostenitori la episcopie, d�ruind cele ale lui Dumnezeu din dragoste omeneas� (compromisuri) deoarece nu trebuie s� supun� biserica lui Dumnezeu mostenitorilor (afaceristilor, oamenilor f�r� de Dumnezeu ) iar de va face cineva aceasta, hirotonia s� r�m�n� f�r� t�rie si el s� se afuriseasc� cu afurisire.

 

Canonul 12 sinod Laodicia (343)

Episcopii s� se aseze la treapta bisericeasc� cu judecata mitropolitilor si a celor dimprejur, fiind cercati de mult� vreme si �n cuv�ntul credintei, si �n vietuirea dreptului cuv�nt.

 

Despre cobor�rea din treapta arhieriei

Canonul 2 sinod, din sf�nta Sofie (879)

Desi p�n� acum unii dintre arhierei erau fortati s� r�m�n� la �n�ltimea arhieriei, c�nd se coborau �n schima monahal� si proced�nd astfel se trec cu vederea. Deci sf�ntul si ecumenicul Sinod �ndrept�nd aceast� sc�pare din vedere si readuc�nd necuviincioasa lucrare �n cadrul legiuirilor bisericesti, a hot�r�t ca, oricare episcop sau oricare altul din vrednicia arhiereasc�, va voi s� se coboare la viata monahiceasc�, si a �ndeplinit cele cuvenite poc�intei, acesta s� nu mai lucreze oficiile vredniciei arhieresti. Ca f�g�duinta monahilor este spre supunere, spre ucenicie, iar nu pentru �nt�ia sedere, sau pentru rolul de �nv�t�tor. Nici nu se f�g�duiesc s� p�storeasc� pe altii, ci a fi p�storiti. Drept aceea, precum s-a zis mai sus, legiuim, ca de acum �nainte, niciunul din cei ce sunt �n catalogul arhieresc, sau din p�stori, s� nu se pogoare pe sine �n ceata celor ce sunt p�storiti si se poc�iesc. Iar dac� ar �ndr�zni vreunul a face aceasta, dup� emiterea si �nstiintarea hot�r�rii date acum, s� se lipseasc� de treapta arhiereasc� si s� nu se mai intoarca la vrednicia dinainte, de care s-a lepadat prin insasi voia sa.

Nota: Preafericitul Patriarh Teoctist, la �nceputul lunii ianuarie 1990, s-a lep�dat prin �ns�si voia sa din treapta arhiereasc� pe care o detinea, deci este sub incidenta acestui canon, fiind mustrat la vremea aceea de constiinta sa �n leg�tur� cu evenimentele din decembrie 1989, de la Timisoara. Deci, toti episcopii care au fost ridicati �n functii arhieresti purt�nd semn�tura si binecuv�ntarea sa, nu au dreptul s� slujeasc� �n sfintele altare, fiind sub incidenta sfintelor canoane ar�tate mai sus.

 

Canonul 43 sinod Cartagina (419)

Episcopii, prezbiterii si diaconii s� nu se hirotoniseasc� p�n� ce nu convertesc la ortodoxie pe toti crestinii ce sunt �n casa lor.

 

Canon �mpotriva t�lharilor.

Canonul 55 al sf�ntului Vasile.(379)

Cei care ies �mpotriva t�lharilor sunt �n afar� de biseric� si deci nu pot a se �mp�rt�si de cel Bun, iar dac� sunt clerici, se cateriseasc� de treapt�, c� zice: tot cel ce scoate sabia, de sabie va muri.

 

Canonul 7 al sf�ntului Teofil Arhiepiscopul Alexandriei (412)

Sf�ntul Teofil tr�ieste tot pe timpul sf�ntului Grigorie Teologul si Grigorie al Nissei, si �n anul 389 este ales Arhiepiscop al scaunului Alexandriei. Este unul din cei mai principali distrug�tori ai idolatriei din tinutul s�u. Ia parte si la Sinodul din anul 394 tinut �n Constantinopol cu privire la discutiunea dintre Agapie si Bagadiu pentru scaunul din Bostra. R�m�n de la el 14 canoane, zece din ele adresate c�tre monahul Amun, iar patru trat�nd diferite chestiuni, care toate la un loc av�nd caracter de disciplin� bisericeasc�, au fost recunoscute de Sinoadele ecumenice.

Not�: dup� 1990 hirotonisirile de episcopi s-au f�cut numai �n prezenta autorit�tilor puterii statale si a organelor de ordine si represiune, credinciosii din zona, practic nemaiav�nd loc �n biseric� ca s� spun� dac� sunt de acord cu episcopul instalat sau nu.

 

Canonul 35 pag, 463

Cel ce a curvit m�car o dat�, nu se cuvine a se face preot, chiar dac� s-a l�sat de p�cat, c�ci marele Vasile zice: C� UNUL CA ACESTA CHIAR MORTI DE-AR �NVIA, PREOT NU SE FACE.

Not�: oare c�ti preoti si arhierei nu sunt �n aceasta situatie?

 

Canonul 38 apostolic.

Averea bisericii si a administratiei ei.

Episcopul s� aib� grija tuturor lucrurilor bisericesti si s� le administsreze, Dumnezeu fiindu-i supraveghetor. �ns� nu-i fie iertat a-si �nsusi ceva din ele sau a d�rui rudelor ( cum au fost d�ruite unei biserici sau l�casuri de cult care au fost

d�r�mate de comunisti �ntre 1947 si 1989) din cele ce sunt ale lui Dumnezeu, iar dac� ar fi s�race s� le dea ca unor s�raci, f�r� a vinde nimic din ele, invoc�nd aceasta.

 

 

Canon 12 (787) pag 104

15) Dac� vreun episcop sau egumen s-ar dovedi d�nd boierilor (comunistilor statului ateu comunist, fie chiar presedintelui Rom�niei, Ceausescu) sau oricarei fete, din tarinile episcopiilor (biserici, m�n�stiri care au fost desfiintate, ba mai mult pe m�na securit�tii au fost dati de c�tre multi episcopi si ierarhi care se afla acum la putere, preoti, c�lug�ri, c�lug�rite, si credinciosi care n-au vrut s� plece capul �n fata statului ateu comunist) sau ale m�n�stirilor, s� fie dania f�r� t�rie, potrivit canonului sfintilor apostoli, care zice: purtarea de grij� a tuturor lucrurilor bisericii s� o aib� episcopul si s� le administreze ca si cum priveste Dumnezeu. S� nu-i fie iertat a-si �nsusi din acelea sau a d�rui rudelor sale (comuniste sau statului comunist) cele ale lui Dumnezeu, iar dac� ar fi s�race s� le dea ca unor s�raci, dar s� nu le vand� sub pretextul acesta. De ar invoca motiv ca tarina (biserica ) aduce paguba si nu-i e de folos nici asa s� dea locul boierilor localnici (comunistior) ci clericilor sau lucr�torilor de p�m�nt, (adev�ratilor preoti ai lui Dumnezeu) iar dac� ar unelti cu viclenie si vreun boier (comunist) ar cump�ra (d�r�ma) tarina (biserica de la cleric) �n cazul acesta s� fie f�r� t�rie v�nzarea ( s� se reconstruiasc� biserica) si s� revin� episcopiei sau m�n�stirii, iar episcopul sau egumenul (PATRIARHUL TEOCTIST �N FRUNTE CU TOT SINODUL CARE A FOST PE VREMEA LUI CEAUSESCU CE AU APROBAT D�R�MAREA SI DESFIINTAREA MULTOR BISERICI SI M�N�STIRI, CRED C� V� ADUCETI AMINTE, DRAGI P�STR�TORI AI ORDINII PUBLICE) ce a facut toate acestea, s� se izgoneasc�, episcopul din episcopie, (patriarhul din Patriarhie si toti care si-au pus semn�tura pentru d�r�marea bisericii) si egumenul din m�n�stire, ca unii ce risipesc r�u ceea ce au adunat.

 

Oprire de a hirotonisi �n alta eparhie

Canonul 35 apostolic.

Episcopul s� nu �ndrazneasc� a face hirotonii afar� de hotarele sale ( cum s-a f�cut �n Republica Moldova, dincolo de Prut) �n cet�tile si satele care nu sunt supuse lui. Iar de se va v�di c� a f�cut aceasta f�r� socotinta celor ce tin cet�tile �n Republica Moldova sau satele acelea, s� se cateriseasc� si el si acei pe care ia hirotonisit.

 

Canonul 22 sinod Antiohia (341) pag 93

Episcopul s� nu intre �n cetate str�in�, nesupus� lui, nici satul ce nu-i �n partea sa (Republica Moldova) pentru hirotonia cuiva s� nu aseze prezbiteri ori diaconi �n locuri supuse altui episcop, f�r� voia acelui episcop. Iar de ar �ndr�zni cineva una ca aceasta, s� fie f�r� t�rie hirotonia si el s� fie certat de sinod.

Nota: iat�, deci, fratilor crestini cum preafericitul Teoctist si sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom�ne, ne puteau impinge �ntr-un r�zboi civil cu fratii nostri de peste Prut, sub pretextul hirotonirii unor episcopi pe care-i credeau ei de cuviint� �n Republica Moldova.Oare chiar asa cred unii c� oamenii locului sau dreptcredinciosii nu stiau s�-si aleag� singuri episcopii pe care-i merit�? Credem c� Dumnezeu i-ar fi luminat prin post si rug�ciune, f�r� s� fie nevoie s� fie instalat un episcop de c�tre un patriarh si un sinod ce n-a stiut s�-si apere credinciosii, bisercile �ntr-o vreme atee si f�r� de Dumnezeu.

 

NOT�: �ncheiem �n aceeasi not� cu �nceputul �n care s� v� descoperiti singuri adev�rul. Aduceti-v� aminte de Proclamatia de la Timisoara; punctul 8. Noi v� r�spundem cu sf�ntul r�spuns al sf�ntului Nicolae, Patriarhul Constantinopolului, la o distant� de 888 de ani, aproximativ, nu �nt�mpl�tor 3 de 8. 8 culcat reprezint� infinitul, eu sunt Alfa si Omega, �nceputul si sf�rsitul. Credem c� sf�ntul Nicolae a v�zut peste 888 de ani evenimentele ce urmau �n Rom�nia. De aceea �i rog pe sfintii p�rinti din Rom�nia, prin post si rug�ciune s� fie luminati de c�tre sf�ntul Nicolae si bunul Dumnezeu, dac� exist� aceast� legatur� �ntre punctul nr. 8 de la Timisoara si �ntrebarea nr. 8 din Pidalion, pag 466-467. De aceea, v� rog, reflectati asupra �ntreb�rii.

 

�NTREBAREA NR. 8

PREOTUL CE SE VA CATERISI PENTRU ACUZATIILE SALE CANONICE, SAU SE VA L�SA DE PREOtIE DE VOIA SA, MUSTRAT DE CONSTIINTA SA (SCRISOAREA ADRESAT� DE PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROM�NE SI SF�NTUL SINOD C� SUNT DE ACORD CU GENOCIDUL DIN TIMISOARA- SI MAI ALES TOATE APROB�RILE PE CARE LE-A DAT SF�NTUL SINOD �N FRUNTE CU PATRIARHUL PENTRU D�R�MAREA L�CASURILOR DE CULT SI DESFIINTAREA UNOR M�N�STIRI ALE NEAMULUI OMENESC) SE CUVINE A ZICE : BINE ESTE CUV�NTAT DUMNEZEUL NOSTRU; SAU HRISTOS ADEV�RAT DUMNEZEUL NOSTRU; SAU A T�M�IA CU T�M�ITOAREA; SAU A SE �MP�RT�SI �N SF�NTUL ALTAR?

R�SPUNS: BA (nu) TOATE ACEASTEA NU SE CADE A LE LUCRA NICI UNUL NICI ALTUL; CI SE VA R�NDUI �N CATEGORIA LAICILOR.

Not�: cu tot respectul si cu toat� dragostea, v� rug�m pe toti cei care ati slujit sistemului ateu comunist sau altor sisteme oculte, l�sati pe cei pe care cu adev�rat au slujit lui Dumnezeu si semenilor lor s� slujeasc� poporului si neamului omenesc, dar mai ales s�-l p�storeasc� �mpreun� cu Hristos.

 

Canon cu t�lc.

Cine are urechi de auzit s� auda, cine are ochi de v�zut, s� vad� iar cine are �ntelepciune s� se �ntelepteasc� si s� dezlege acest canon al sfintilor apostoli.

Canonul 84.

De va oc�r� cineva pe �mp�ratul sau pe st�p�nitor f�r� dreptate, s� ia pedeaps�, si ( anume ) de va fi cleric s� se cateriseasc�, iar de va fi laic s� se afuriseasc�.

Not�: dac� veti dezlega acest canon, Rom�nia, va deveni �n �ntreaga lume o tar� respectat�, iar mai ales �si va �ndeplini misiunea sa divin� pe �ntreaga planet�.Amin!

Iertati si binecuv�ntati!

 

ACEST TEXT VA FI ADUS LA CUNOSTINTA EPISCOPIILOR, PATRIARHIILOR ORTODOXE SI CATOLICE DIN LUMEA �NTREAG�. CELOR CARE V� PIC� �N M�N� TEXTUL, TRADUCE-TI-L �N ORICE LIMB� SI ADUCE-TI-L LA CUNOSTINtA IERARHILOR, EPISCOPILOR SI PATRIARHILOR CARE VA P�STORESC, INCLUSIV SEFILOR DE STAT SI GUVERNELOR DIN LUMEA �NTREAG�. �L RUG�M PE BUNUL DUMNEZEU S�-I MILUIASC� SI S�-I BINECUVINTEZE PE CEI CARE VOR CITI ACEST TEXT, �L VOR �NMULTI, �L VOR TRADUCE �N ORICE LIMB� STR�IN� SAU DIALECT LOCAL, �L VOR �NM�NA RESPONSABILILOR SAU REPREZENTANTILOR COMUNIT�TILOR DIN CARE FAC PARTE.

DUMNEZEU S� V� BINECUVINTEZE! AMIN!

 

 

C�TRE SINODUL BISERICII ORTODOXE ROM�NE

 

 

    Aducem la cunostint� �ntregului Sinod al Bisericii noastre, Institutului si seminarului teologic, tuturor preotilor si �ntregii t�ri, acum eliberat�, urm�toarele st�ri, analize, �ntreb�ri si propuneri:

�n ultimii 45 de ani, conducerea Bisericii Ortodoxe Rom�ne s-a �nstr�inat de a fi �n spiritul lui Iisus Hristos.

1. Preotul de mir Ion Marina a ajuns �ntr-un r�stimp scurt, de trei ani: vicar la Iasi, �n 1945, mitropolit al Moldovei �n 1947 si Patriarh al t�rii �n 1948. Persist� �ntrebarea nel�murit�: cum de a murit Irineu Mih�lcescu, mitropolitul Moldovei si apoi Patriarhul Nicodim chiar la timp pentru a face loc Patriarhului Justinian, care era sustinut de regimul comunist? Cerem s� se deschid� aceste dosare si s� se fac� lumin�.

2. Mitropolitul Antonie Pl�m�deal� �mpreun� cu Patriarhul Justinian pe motivul orient�rii depline, precise si sigure a Preotimii noastre si a Bisericii sub toate aspectele... care a stabilit raporturile dintre Biseric� si Stat (Telegraful rom�n, 1 ianuarie 1986 p.6.). �n realitate, Patriarhul Justinian a subordonat Biserica Rom�n� statului ateu.

3. Din tot Sinodul un singur episcop a avut atitudine demn�, �ncerc�nd s� apere libertatea si prestigiul Bisericii Ortodoxe Rom�ne, episcopul Nicolae Popovici al Oradiei. �ncercarea lui n-a fost sprijinit� de nimeni din Sinod, el fiind scos din scaun si pedepsit cu domiciliul fortat la M�n�stirea Cheia. Cerem publicare punctelor propuse de episcopul Nicolae Popovici.

4. Cu ajutorul Patriarhului Justinian, s-a f�cut imediat - �n anul 1948 - trecerea fortat� a Bisericii greco-catolice la Biserica Ortodox�. Mitropolitul Antonie Pl�m�deal� o enumer� printre primele realiz�ri ale Patriarhului Justinian. Pentru aceast� realizare fortat� �ns�, multi au suferit, multi au intrat �n �nchisoare si chiar au murit. Cine poart� r�spunderea acestei "realiz�ri"?

5. Atitudinea subordonat� si servil� a conduc�torilor Bisericii Ortodoxe Rom�ne fat� de statul ateu a �nceput astfel prin Patriarhul Justinian. Amintim doar doliul cerut si �nf�ptuit de Conducerea Bisericii Ortodoxe Rom�ne la moartea lui I. V. Stalin. Timp de patru zile clopotele Bisericilor din tot cuprinsul patriei noastre au b�tut, Patriarhul Justinian, �nsotit de episcopul Teoctist Botos�neanul au depus coroan� de flori la statuia lui Stalin din capital�. Patriarhul Justinian a rostit o cuv�ntare ampl� la Institutul teologic si a �nchinat revista Biserica Ortodox� Rom�n� nr. 2-3 1953 memoriei lui Stalin, afirm�nd c� v-a tr�i pururea �n inima poporului rom�n.

6. Subjugarea Bisericii, deschis� de Patriarhul Justinian s-a ad�ncit si l�rgit tot mai mult. Mutarea arhiereilor s-a f�cut de atunci arbitrar si determinat de motive politice, f�r� s� se tin� seam� de canoanele si legile bisericesti. Astfel, episcopul Teoctist, vicar patriarhal la Bucuresti, apoi episcop la Arad, apoi mitropolit la Craiova, apoi mitropolit al Moldovei si �n sf�rsit Patriarh al t�rii. Mitropolitul Antonie, �nt�i vicar patriarhal la Bucuresti, apoi episcop la Buz�u si acum mitropolit la Sibiu. Profesorul Justin Moisescu, scos din profesorat de la Institutul teologic este ales dintr-odat� episcop apoi Mitropolit al Moldovei si imediat patriarh al t�rii. Dar cine a ales si numit pe arhiereul Calinic si arhiereul Nifon?

7. Timp de 45 de ani nu s-a f�cut catehizarea copiilor, a tineretului, a v�rstnicilor, �ntreg poporul fiind l�sat numai pe seama educatorilor atei, �n timp ce �n acelasi regim Biserica catolic� si sectele �si continuau educatia crestin�.

8. Statul ateu a hot�r�t desfiintarea m�n�stirilor, dar conduc�torii Bisericilor au executat aceast� hot�r�re alung�nd cu sila c�lug�rii din m�n�stiri.

9. Patriarhul, �mpreun� cu unii preoti parohi au consimtit si semnat demolarea bisericilor. Desi actiunile dictatorului erau v�dit pentru distrugerea Bisericii si a neamului nostru, nici un membru al Sinodului nu a schitat nici un gest de �mpotrivire, ci dimpotriv� l-au elogiat si s-au �nchinat �n fata dictatorului ca �n fata unui zeu.

10. Patriarhul si Sinodul au acceptat ca alegerea si numirea �n posturi de ierarhi, de profesori de teologie, de protopopi, de doctoranzi, de transfer al preotilor, de trimitere al preotilor �n str�in�tate, s� fie numai cu avizul statului ateu: uneori chiar cu angajarea �n securitatea regimului. Ca urmare, credinciosii privesc adeseori cu ne�ncredere pe ierarhi, pe profesori, pe preoti, b�nuindu-i c� sunt securisti sau �n slujba securit�tii.

11. Ati dat pastorale, telegrame si declaratii elogiind pe dictatorul satanic, subliniind ne�ncetat libertatea Bisericii pe care el �n realitate o sugruma. Nu ati tinut seama de cuv�ntul si duhul lui Iisus Hristos (Mt. V. 37).

Ati luat parte la conferintele F. D.U.S.-ului unde singura participare a fost aceea de a asigura pe slujitorii satanei "de deosebit� cinste si aleas� bucurie pentru c� v-a dat cuv�ntul", de "viile si profundele multumiri de recunostint� pentru c� respect� credinta, libertatea, sprijin� restaurarea locasurilor de cult" si alte neadev�ruri.

�n ultimii 45 de ani de dictatur� comunist�, foarte multi mireni au dat adeziuni mincinoase sau fortate pentru o bucat� de p�ine. Pe constiinta fiec�ruia aceste adeziuni nu se poate s� nu apese totusi, mai mult sau mai putin, mai ales dac� au fost �n detrimentul poporului. Dar ei au vorbit �n numele lor sau al unui grup restr�ns, fiind slujitori ai statului. Fapta lor nu poate fi comparat� cu adeziunile si osanalele celor ce conduc Biserica Ortodox� Rom�n�. Patriarhul si membrii Sinodului purtau si aduceau osanele statului ateu ca slujitori ai lui Hristos Dumnezeu. Ei erau p�stori duhovnicesti ai poporului, �n numele si �n duhul lui Hristos. De aceea ei nu aveau voie s� adere, s� mint�, s� slujeasc� si s� ridice �n slav� pe cei mai mari dusmani ai lui Hristos, ai neamului si ai omenirii, vorbind chiar �n numele clerului si al credinciosilor. Prin atitudinea lor, Patriarhul si Sinodul �n loc s�-L slujeasc� pe Hristos si �ntru Hristos poporul rom�n, s-au supus si au slujit partidul comunist si pe odiosul satanic, tr�d�nd pe Hristos, preotimea si poporul credincios.

12. De ce a r�mas neocupat scaunul Mitropoliei Moldovei, c�nd dup� canoanele si legiuirile �n vigoare vacanta de mitropolit nu poate s� dep�seasc� 6 luni? Patriarhul Teoctist a dat vina pe dictator, dar nu l-a determinat acesta �n mod subiectiv si arbitrar cu �nc� un salariu de mitropolit si cu toate beneficiile m�n�stirilor din Moldova pe care si le-a �nsusit timp de trei ani? Ar trebui s� le restituie pe toate.

13. De ce nu ati f�cut cunoscut� minunea de la M�n�stirea Neamt cu ridicarea pietrelor de pe caldar�m ce se aflau deasupra unor oseminte? De ce ati acceptat s� se interzic� popularizarea ei si nu ati mentionat-o nici m�car la vreo tip�ritur� bisericeasc�? C�nd voi ati t�cut s� mai aduceti slav� lui Dumnezeu, pietrele au �nceput s� vorbeasc�.

14. - Sf�nta Euharistie - Taina Tainelor - Taina care reprezint� centrul si esenta Sfintei Liturghii a vietii crestine si umane prin cobor�rea Duhului Sf�nt, ati transformat-o �n obiect de teatru si obiect de televiziune. A cobor�t oare Duhul Sf�nt printre aparatele de televiziune, �ntr-un altar transformat �n scen� de teatru, la chemarea ierarhilor, transformati �n actori? Este o blasfemie si merit� caterisire.

15. Cu ocazia Liturghiei televizate, am v�zut c� Patriarhul Teoctist nu cunoaste ce �nseamn� slujba �n sobor, fiecare cetind individual rug�ciunea cu Liturghierul �n m�n�.

�n general la Liturghiile arhieresti, Iisus Hristos este trecut pe planul doi. Centrul slujbei este arhiereul,c�ruia i se �nchin� toti si a c�rui m�ini sunt necontenit s�rutate. Parada, fastul religios nu-si mai au locul �n renasterea spiritual� bisericeasc�. Crestinii �l caut� pe Hristos, vor s�-L primeasc�, s� tr�iasc� �n Hristos. Ati tinut poporul �n cea mai cumplit� secet� religioas�, f�r� dreptul de asi spune cuv�nul si p�rerea cu conditia doar de a se �nchina �n fata ierocratiei. "Nici voi n-ati intrat nici pe altii n-ati l�sat s� intre �n Imp�r�tia lui Dumnezeu". �n aceste conditii crestinii ortodocsi au �nceput s�-si p�r�seasc� adev�rata credint� str�moseasc� ortodox� si s� caute m�ntuirea sufletului pe la toate sectele. Sunteti r�spunz�tori de sufletele lor.

16. Dar "Cuv�ntul pastoral" al Sinodului Bisericii Ortodoxe Rom�ne este cel care acuz� mai mult Sinodul dec�t toate pastoralele sau telegramele date p�n� �n prezent, de 45 de ani. Dac� cele anterioare ar mai avea justificarea c� au fost impuse, cel putin acum este f�cut de bun� voie si el arat� c�t sunteti de str�ini de Dumnezeu si dusmani ai lui Hristos, asemenea fariseilor. Cereti iertare, reconciliere si �mp�care pentru declaratiile si pastoralele PUBLICE prin care 45 de ani ati intervertit ADEV�RUL. Dar acum �n libertate fiind, f�r� s� v� forteze nimeni, continuati aceeasi intervertire, dovedind f�t�rnicie si minciun� strig�toare la cer:

a. Justificati declaratiile publice si pastoralele f�cute pentru "a sluji binele Bisericii", pentru "a p�stra credinta str�moseasc�", "pentru a boteza copiii" etc. Dar oare nu cumva ati acceptat aceast� cale a minciunii pentru c� ati dorit sau v-ati compl�cut �n scaunul episcopal, pentru c� mai �nt�i ati dorit s� v� p�strati comoditatea, luxul, abundenta �n care tr�iti? Oare acestea n-au fost chiar primele motive care v-au determinat s� faceti declaratii pozitive "la superlativ" ?

b. Minciuna pe care ati cultivat-o 45 de ani spuneti c� a fost "pretul sau tributul pe care trebuia s�-l pl�tim pentru ca Biserica s� poat� r�spunde celor mai elementare nevoi ale sale". Sinodul prezint� deci minciuna �n care s-a compl�cut 45 deani ca fiind un sacrificiu. V-ati sacrificat ca s� salvati Biserica lui Hristos. Oare pune Iisus Hristos minciuna la baza Bisericii Sale? Poate fi minciuna un mijloc de consolidare, de mentinere si ad�ncire a Bisericii lui Hristos? Mincinos si Tat�l minciunii este diavolul (Io.VIII. 44), a spus Iisus. Voi deci pe cine ati slujit si slujiti si acum �n continuare, intervertind Adev�rul? Acum cine v� oblig� s� nu recunoasteti Adev�rul? Dorinta de a salva Biserica lui Hristos sau dorinta de a r�m�ne cu orice pret �n scaun?

c. Sf�ntul Sinod spune: "N-am avut de ales �ntre bine si r�u ci �ntre un r�u mai mic si �ntre un r�u mai mare".

"Ce este da, da si ce este nu, nu. Ce-i mai mult este de la diavolul" (Mt. V, 37), a spus Iisus. Oare putea s� fie ceva mai clar si mai expplicit? R�ul mic si r�ul mare este tot r�u, este minciun� si este de la diavolul. Iisus nu avea nevoie de ajutorul diavolului ca s�-si zideasc� si s�-si r�sp�ndeasc� Biserica Sa.

d. Vreti s� v� atribuiti meritul de a fi p�strat (cu tributul minciunii) sufletul crestin al tineretului, care �n timpul revolutiei a strigat "Dumnezeu este cu noi!" Nu v� apartine vou� acest merit. De 45 de ani n-ati dat acestui tineret nimic dec�t rituri si surogate. Justific�rile pe care le aduceti v� arat� adev�rata fat� si v� acuz� mai mult ca orice, ar�t�ndu-v� slujitori ai satanei.

e. Prin "Cuv�ntul pastoral" faceti "un �ndemn p�rintesc si pastoral de re�nnoire spiritual� si reconciliere, adic� �mp�care". A face reconciliere, respectiv �mp�care cu membrii Sinodului �nseamn� a face �mp�care cu satana. Sinodul a slujit nu numai pe Ceausescu, ci prin Ceausescu a slujit pe satana. Atitudinea prezent� de justificare, de eschivare de a m�rturisi Adev�rul, dovedeste c� �l slujiti �n continuare tot pe satana.

Din cauza aceasta nu v� mai putem recunoaste p�stori duhovnicesti. Greseala noastr� este c� nu v-am spus-o explicit si �n grai viu mai de mult. Dac� v-am recunoaste, ar �nsemna s� ne �mp�c�m cu satana si s� r�m�nem prizonierii lui. Nu vrem s� ne r�zbun�m si nici s� v� dusm�nim. Ne rug�m chiar ca Dumnezeu s� v� ierte �n m�sura poc�intei si isp�sirii voastre. Dar pentru o re�nnoire spiritual� adev�rat� trebuie s� v� spunem adev�rul: dac� ateii L-au negat pe Dumnezeu, voi v-ati b�tut joc de Dumnezeu si de Biserica lui Hristos. Rugati-v� lui Dumnezeu, care El s� fac� "reconciliere" cu voi si s� se �mpace cu voi si s� v� ierte.

f. �ncercati s� justificati declaratiile si pastoralele PUBLICE pe care le cunoastem cu totii. Dar, ar fi bine s� r�spundeti si �n leg�tur� cu alte actiuni pe care le-ati f�cut mai putin public.

Ca de exemplu:

C�ti dintre voi, sinodali sau preoti sunt ofiteri de securitate sau �n slujba securit�tii?

C�ti preoti ati aruncat �n �nchisoare?

C�ti au murit din cauza voastr�?

C�ti preoti au folosit Sf. Tain� a duhovniciei pentru a o divulga apoi la securitate?

C�te numiri de ierarhi sau preoti au fost cump�rate cu bani sau obtinute prin influent� politic�?

Care sunt ierarhii sau preotii care au semnat d�r�marea bisericilor?

C�ti si care dintre voi au avut leg�turi directe cu membrii familiei Ceausescu si multe altele care se vor descoperi? Alegerea arhiereului Nifon s-a f�cut �naintea altora, mult mai meritorii dec�t el. Oricine intra �n biroul arhiereului Nifon sau �n sufrageria apartamentului lui era surprins de o fotografie �n care arhiereul se g�sea la o mas� intim� cu Nicolae Ceausescu, cu Elena si cu printisorul Nicu. �nsp�im�nta cu aceast� fotografie pe toti care intrau, vr�nd s� arate cine sunt cei pe care se sprijin�. Arhiereul Calinic era unul dintre cei despre care se spune c� organiza chefurile lui Nicu Ceausescu, uneori chiar la M�n�stirea Sinaia. Cum explic� el prezenta unor vase decult (potir de aur), fost� proprietate a M�n�stirii Sinaia, �n palatul prim�verii al dictatorilor? Sprijinit pe puterea lor, a comis ilegalitatea hot�r�rii arbitrare, netin�nd seama de nici un adev�r. Un exemplu este ancheta f�cut� la M�n�stirea C�luiu �n anul 1987, unde f�r� nici o dovad� a �nvinov�tit, batjocorit si alungat pe Monahia Antonia Florea, care timp de 7 ani a lucrat si a restaurat prin munca ei monumentul istoric de la C�luiu al fratilor Buzesti - biserica si celelalte anexe. C�nd toat� lucrarea a fost gata pentru a se putea �njgheba acolo o viat� monahal�, a fost alungat�. �nainte de a fi arhiereu, chiar eu personal l-am auzit spun�nd: "vai de Sinodul acela din care eu (Calinic) as putea face parte" Si �ntr-adev�r, vai!

Prin toate cele de mai sus, Patriarhul Teoctist si membrii Sinodului au gresit nu numai personal ca oameni, ci au gresit si au tr�dat Biserica lui Hristos, pe Hristos �nsusi, au gresit fat� de poporul credincios crestin. Au c�lcat �n picioare Adev�rul, Dreptatea si Iubirea crestin�, transform�ndu-se �ntr-o a doua "curea de transmisie" a materialismului ateu.

Singura posibilitate de a sp�la rusinea Bisericii Ortodoxe Rom�ne, batjocorirea credintei crestine si de a se face renasterea spiritual� a Bisericii noastre este demisia si demiterea Patriarhului Teoctist, a membrilor Sinodului si a clerului si a profesorilor de teologie care au �njosit Biserica Ortodox� Rom�n�, care au fost �n serviciul dictatorului diabolic sau au colaborat cu securitatea. Toti acestia s� fie demisi din FUNCTIA lor si supusi unei judec�ti bisericesti si chiar laice, verific�nduli-se totodat� si averea lor.

Numai astfel va iesi ADEV�RUL la suprafat� si se va face loc altora care s� tr�iasc� si s� slujeasc� pe Iisus Hristos si �ntru Hristos neamul rom�nesc.

Amin.

 

 

 

Un ultim apel:

 

    Preoti, episcopi, mitropoliti, patriarh, c�lug�ri, maici, crestini, s� lu�m atitudine categoric� cu totii pentru o renastere spiritual� �n tara noastr� at�t de necesar� la ora actual�. Renasterea spiritual� trebuie s� porneasc� din Biseric�, iar Biserica noastr� Ortodox� se afl� la ora actual� �ntr-o stare de l�ncezeal�, de pasivitate, de negare a valorilor, iar aceast� renastere de care avem nevoie toti, nu se poate realiza dec�t unindu-ne eforturile si aduc�ndu-ne �n fat� adev�ratele valori si anume, acei preoti care indiferent de locul si functia sa, a luptat cu pretul vietii pentru credinta noastr� str�moseasc�, au avut demnitatea, pun�ndu-si viata pentru turm�. Pentru aceasta au suferit prigoane grele, b�t�i cumplite, �nchisori, au fost urm�riti si supravegheati de securitate, dar toate acestea le-au suferit, urm�ndu-L pe Hristos pentru c� Biserica noastr� se cl�deste pe oase de martiri, nu pe constiinte compromise. Ei n-au acceptat compromisul de nici o nuat�, pentru aceasta au primit daruri mari de la Dumnezeu si Maica Domnului, daruri de vindecare at�t trupeasc� c�t mai ales sufleteasc�, daruri de a scoate duhurile rele din oameni, daruri de clarvedere, adic� de a fi v�z�tori cu duhul si mai ales daruri de transformare, care este cel mai mare dar.

De aceea, acesti preoti, aceste adev�rate valori trebuie s� ia atitudine urgent� de a ne smulge din mocirla p�catelor si f�r�delegilor iar noi, cei multi avem datoria de a-i scoate la lumin�, c�ci spune Hristos c� lumina nu trebuie tinut� sub obroc.

Ei, acesti preoti care ne-au fost si ne sunt exemplu prin viata si tr�irea lor, ei se smeresc c�ci au umilinta la baz�, dar noi, crestinii, c�lug�ri, maici, preoti trebuie s� intervenim, implic�ndu-ne cu toat� fiinta noastr�, m�car acum �n al doisprezecelea ceas.

Amintim pe unii din preotii cu dar: P�rintele Galeriu, P�rintele Argatu, P�rintele Sofian si Adrian de la M-rea Antim, P�rintele Cleopa - Sih�stria, P�rintele Teofil - S�mb�ta de Sus, P�rintele Ioan - M-rea Recea, P�rintele Arsenie Papacioc - M-rea Techirghiol si multi alti preoti stiuti si nestiuti de noi, dar care au puterea s� transforme si pe criminali, betivi, hoti, atei, aduc�ndu-i la Hristos.

Dumnezeu ne �ncearc�, �ng�duind asemenea conduc�tori, dar noi trebuie s� lupt�m precum au luptat sfintii P�rinti si multe sfinte, care n-au t�cut si n-au acceptat �mp�ratii p�g�ni, ci i-au �nfruntat �n fat�, chiar dac� au fost b�tuti, maltratati si omor�ti. Avem at�tea ezemple, pe sf�nta Ecaterina, mucenita Perpetua, sfintii apostoli, sf�ntul Ioan Botez�torul care-l �nfrunta continuu pe Irod, sf�ntul Nicolae, care nu numai c� l-a �nfruntat pe Arie, dar i-a dat si o palm� si Arie era fat� bisericeasc�, tineti cont - si, cel mai clar, mai viu, mai cutremur�tor este exemplu �nsusi a Domnului nostru Iisus Hristos, care ne-a spus s�-L urm�m, lu�ndu-ne si noi Crucea, suferind si noi p�n� la sacrificiu si r�stignire.

Hristos a iertat pe p�c�tosi, pe desfr�nate, pe t�lhar, pe vames - dar pe fariseii si c�rturarii templului - i-a scos afar� cu biciul si oriunde �i �nt�lnea le striga "farisei si c�rturari, pui de n�p�rci, serpi veninosi, morminte v�ruite", pentru care a avut de suferit r�stignirea, aceasta fiind r�zbunarea preotilor din templu.

C�ti preoti ai templului L-a �nteles si L-a urmat atunci pe Hristos? Putini, foarte putini! C�ti preoti au o tr�ire sf�nt� si ia atitudine ast�zi sau c�ti din conducerea Bisericii �l urmeaz� cu adev�rat pe Hristos acum? Putini, foarte putini! Un episcop ca Justinian de la Baia Mare, sau Timotei de la Arad, sau Pimen de la Suceava se aseam�n� cu Nicodim cel de odinioar�, dar au ei oare un cuv�nt de spus �n Sinod sau tr�iesc r�stignirea �n tain� fiind ne�ntelesi si nesprijiniti de noi, cei multi?!

Cu noi sau f�r� noi, Dumnezeu va face SCHIMBAREA, c�ci Rom�nia, singurul popor care s-a n�scut crestin, fiind p�m�nt pl�m�dit cu s�nge de martir, acest popor are o chemare sf�nt�, dumnezeeasc�. Suntem chemati cu totii s� r�spundem chem�rii si ce este de maxim� urgent� este s� ne unim fortele si s� ne respect�m valorile, s� aducem �n fat� oamenii de valoare �n toate domeniile de activitate, dar �n primul r�nd �n Biseric�, Biserica trebuie s� fie exemplu mai �nt�i, pentru c� alesii lui Dumnezeu, preotii v�z�tori cu duhul care trebuie s� transforme acest popor umilit sunt preotii, dar la ora actual� sunt tinuti sub obroc, marginalizati, supravegheati si prigoniti de Sinod si Patriarhie. Aceast� prigoan� este subtil� iar noi nu ne d�m seama. P�n� nu va fi schimbat Patriarhul si Sinodul, �n tara noastr� va fi haos si f�r�delege. Avem nevoie de un Patriarh sf�nt care s� ia destinul acestei t�ri �n m�n� si s� oc�rmuiasc� tara asa cum vrea Dumnezeu, s� intr�m �n Ordine si s� fim exemplu pentru toate popoarele. S� punem acentul pe tr�irea l�untric� nu pe formele exterioare, c�ci �n perioada comunist� adev�ratii preoti tr�itori �n Hristos au renuntat la tot, chiar si la altar si litughie, prefer�nd lanturi si �nchisoare pentru ADEV�R si DREPTATE, prin jerfa lor se regenereaz� credinta str�bun�. Iar ast�zi, dac� unii �ncearc� s� ia atitudine prin diferite forme, sunt considerati eretici si sunt anihilati, fiind acuzati c� fac tulburare... sunt maici si tineri crestini, care atunci c�nd este pomenit la sf. Liturghie patriarhul Teoctist ele intervin, spun�nd c� nu-i vrednic, ci s� fie pomeniti preotii care au suferit pentru credint�. Chiar dac� �ntrerup sf. Liturghie, �n fata lui Dumnezeu nu este p�cat c�ci o �ntrerup pentru a aduce un mesaj sf�nt �n folosul semenilor din Biseric�, c�ci mai important este adev�rul si lupta lor, dec�t s� te complaci �n starea de l�ncezeal� si comoditate, acum c�nd cu totii trebuie s� STRIG�M DE PE ACOPERISURILE CASELOR, cum spune Hristos si, tot El a spus c�, veti fi dati afar� din biseric� (templu) de cei care pretind c�-Mi slujesc. Si Hristos a fost dat afar� din sinagog� la 12 ani, fiind acuzat c� strig� legile si tulbur�.

 

Ast�zi, 2 mai 1998, se �mplinesc doi ani de la �nmorm�ntarea martirei neamului rom�nesc, MARTIRA BISERICII ORTODOXE ROM�NE, Axintoaia Mihaela, de numai 19 ani, care a murit pentru credint�, dreptate si adev�r, �ntru Hristos, strig�nd ADEV�RUL DE PE ACOPERISURILE CASELOR �n pietile publice, dar mai ales �n Biseric�, �n fata altarelor �nfrunt�ndu-i direct pe fariseii si c�rturarii din Biserici, cer�nd cur�tirea Bisericii �ntregi, de toti cei compromisi care au tr�dat �n primul r�nd Biserica lui Hristos, pactiz�nd cu diavolul comunist, statul ateu si f�r� de Dumnezeu.

Pentru ADEV�RUL care-l striga ea cu at�ta foc, era lovit� �n multe biserici si m�n�stiri, culmin�nd �n prim�vara anului 1996, �n dealul Patriarhiei, a fost b�tut� de studenti teologi, lovit� direct �n frunte si la ceaf� de Busuioc si alti body-

guards ai ierarhilor si preotilor compromisi care-si ap�r� scaunele �nalte cu ajutorul lor. �n urma acestui incident, crima a fost s�v�rsit�. Martira neamului Mihaela s-a ales cu un hematom, cheagul de s�nge la cap declans�nd un cancer care s-a generalizat.

Pentru cele afirmate mai sus sunt martirii medicii care au tratat-o de la spitalul Grivita �n frunte cu eminentul profesotr doctor Sarafoleanu care a operat-o si a avut o grij� deosebit� de ea, el simtind c� �l �ngrijeste chiar pe Hristos.

Hristos, v�z�ndu-si martira �n suferint�, prin mila Sa dumnezeeasc� a chemat-o la El, aleg�ndusi-o MIREAS� �n ziua de 2 mai 1996.

Pentru aceasta, rug�m ca toti preotii din tara rom�neasc� si de pretutindenea s� o pomeneasc� ca MARTIRA NEAMULUI ROMANESC, A BISERICII ORTODOXE ROMANE fiind un adev�rat apostol al Bisericii Vii ce trebuie instalat� la sf�rsitul vremurilor �n asteptarea DREPTEI JUDEC�TI A M�NTUITORULUI NOSTRU CARE ESTE HRISTOS.

�n marea Sa mil�, M�ntuitorul ne-a trimis aceast� fiic� a Sa, Mihaela si pe altii ca s� mai poat� salva ce se mai poate salva, dar, dragilor, cei care nu v� treziti la timp, v� veti afla c�t de cur�nd �n �ntunericul cel mai dinafar�. Nu c� v� arunc� Hristos ci comportamentul, viata si faptele voastre v� arunc�. De acolo nu mai exist� salvare. Iadul e un lucru m�runt pe l�ng� �ntunericul cel mai dinafar�. Aveti �nc� putin timp s� v� salvati; important este ca timpul acesta s�-I slujiti cu adev�rat Hristosului LEU, care nu se va mai r�stigni din nou pentru voi, ci acum MILA LUI SE TRANSFORM� �N DREPTATE, iar dreptatea la Dumnezeu este o altfel de DREPTATE, este DREAPT�...

Acest material, poate fi luat �n considerare si de institutiile statului de drept, cum ar fi Procuratura, Instantele judec�toresti si alte institutii pentru a se face LUMIN� �n cazul martirei AXINTOAIA MIHAELA, f�c�nd �nchisoare pentru credint� si adev�r, fiind arestat� la numai 18 ani, �n 1995 �n �nchisoare la Buz�u, chiar si pe patul de spital, �n com� fiind, politia si serviciile se securitate au venit s� o aresteze iar la �nmorm�ntare surorile ei de suferint� au fost �ndep�rtate de preotul care slujea serviciul religios, spun�nd c� el are sarcini date de c�tre episcopul locului si alti ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Rom�ne, c�rora si moart� fiind, trupeste, (�nviat� �n Hristos) le era fric�, cum �i era fric� lui Irod de Ioan Botez�torul sau cum le era fric� fariseilor si c�rturarilor care �l judecaser� si-L condamnaser� pe Hristos la r�stignire, s�-I fie p�zit morm�ntul.

Asemenea lui Hristos, Mihaela s-a ridicat la dreapta Lui si astept�m s� vin� �mpreun� cu Hristos Judec�torul ca s� judece vii si morti a c�rui �mp�r�tie nu va avea sf�rsit. Amin.

 

 

Canonul 66, apostolic: UCIDEREA.

Dac� vreun cleric, lovind �n vre-o g�lceav� si dintr-o lovitur� omor�nd, s� se cateriseasc� pentru furia lui iar de va fi laic s� se afuriseasc�.

- De retinut - Axintoaia Mihaela nu a fost ucis� nu numai de cel care a lovit-o sau cei care au lovit-o; era ucis� �n primul r�nd de c�tre ierarhii Bisericii, inclusiv Patriarhul, acei care au slujit statului ateu comunist, acei care la serb�ri stau l�ng� liber-cuget�tori si satanisti, �n adun�ri populare, propag�ri electorale si �n toate viciile de tot felul, lumesti oferite de Antihristii din fruntea statului si c�rora le este team� de cei care �i demasc� si-i �nfrunt� �n public, spun�ndu-le deschis farisei si c�rturari luati m�na de pe har, c�ci asa se va salva statul si Biserica.

 

Canonul 58 apostolic:

Episcopul sau preotul, nepurt�nd grij� de cler sau popor, ne�nv�t�ndu-i buna cinstire de Dumnezeu, s� se afuriseasc�, iar dac� st�ruieste �n nepurtare de grij� sau lenevire, s� se cateriseasc�.

 

Canonul 30 apostolic:

Dac� vre-un episcop ar c�stiga vre-o Biseric�, �ntrebuint�nd st�p�nitori lumesti, s� se cateriseasc� si s� se afuriseasc� si toti p�rtasii lui la aceasta.

Nu se cuvine s� se fac� hirotonii �n prezenta autorit�tilor. Ori, martira Mihaela striga acest adev�r �n prezenta miilor de credinciosi adunati si-i �nfrunta direct pe cei care nu erau demni pentru scaunul episcopal. Pentru asta a fost b�tut� si condamnat� la �nchisoare la v�rsta fraged� de 18 ani.

 

Martira neamului rom�nesc, Mihaela Axintoaia, �i �nfrunta pe farisei si c�rturari �n fata altarului chiar �n momentul cel mai culminat al Cinei de Tain�, c�nd se iese cu Sfintele Daruri pentru pomenire si sunt pomeniti cei care n-au f�cut cinste Bisericii ci au d�r�mat si au distrus at�t bisericile de zid, c�t si bisericile vii, care sunt sufletele oamenilor. Acest moment al sfintei Liturghii este momentul culminat al unirii cu Hristos, c�nd Hristos �si alege mireasa, deci este nunta cu Hristos iar cum la orice nunt� p�m�nteasc� se strig� darurile tot asa si la nunta cereasc�, Axintoaia Mihaela striga ADEV�RUL; �nsusi Hristos, pun�ndu-i pe limb� si �n g�ndire ce s� spun� semenilor, ea fiind vasul si m�rturisitorul Lui direct. Deci tot ce f�cea Axintoaia Mihaela, adev�rata MIREASA A LUI HRISTOS-LEU era canonic si dogmatic, ba mai mult era si este �n vederea �mplinirii Evangheliilor Dumnezeesti si a Apocalipsului. Demonstr�ndu-le si atunci, dar mai ales acum iese la iveal� incompatibilitatea clericilor. De-ar auzi Mihaela, credem c� ne aude si vede �mpreun� cu M�ntuitorul cum toti ierarhii Bisericii Ortodoxe Rom�ne, �n frunte cu Patriarhul Teoctist, episcopul Anania, mitropolitul Moldovei Daniel Ciubotea, mitropolitul Ardealului Antonie Pl�m�deal�, Casian G�l�teanul si toti ceilalti p�tati - vor s� se implice �n politic�, s� fie din nou aserviti statului, c� nu le ajunge numai scaunele episcopale si patriarhale, vor si scaune lumesti si serb�ri c�mpenesti, laice, la fel ca Ana si Caiafa, av�nd trecere mai mare dec�t Pilat, acum arhiereii noi care n-au nici cel putin 50 de ani pentru a fi pusi �n functia de arhierei (calc� canonul), ei nu stiu probabil c� exist� canonul 6, 81, 83 si altele care sunt r�mase de la sfintii Apostoli si multe altele ad�ugate de sfintii P�rinti.

 

Canon 6 apostolic:

Episcopul, preotul sau diaconul s� nu ia asupra lor purt�ri de grij� lumeasc�, iar de nu, s� se cateriseasc�. (numai si pentru at�t, c� unii ierarhi si-au manifestat dorinta de a intra �n politic�, ar trebui deja caterisiti)

 

Canonul 81 apostolic:

Episcopul sau preotul nu se cuvinte a se pune �n oc�rmuiri publice, ci s� se �ndeletniceasc� la trebuintele bisericesti. Deci ori se supune a face acestea, ori s� se cateriseasc�, c� nimeni nu poate sluji la doi domni, dup� domneasca porunc�.

M�ntuitorul HRISTOS, ast�zi LEU si JUDECATOR, St�p�nul nostru si al tuturor v�zutelor si nev�zutelor, singurul �n fata c�ruia ne plec�m genunchiul si-I ascult�m domneasca porunc�, spune:

NIMENI NU POATE SLUJI LA DOI DOMNI, CACI SAU PE UNUL IL VA UR� SI PE ALTUL �L VA IUBI, SAU DE UNUL SE VA TINE SI DE ALTUL NU VA GRIJI. - Martira si mireasa lui Hristos, Mihaela, de la a c�rui nunt� dumnezeeasc�, ast�zi 2 mai 1998, se �mplinesc 2 ani, nu si-a plecat genunchiul dec�t �n fata M�ntuitorului si a singurului St�p�n care este Hristos. De aceea �mpreun� cu ea v� aducem la cunostint� acum si canonul 83 apostolic:

 

Episcopul, preotul sau diaconul, z�bovindu-se la oaste si voind a tine pe am�ndou�, st�p�nire roman� si serviciul ierarhic, s� se cateriseasc�, c�ci ale Cezarului, Cezarului si cele ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu.

Acest canon este clar, Biserica nu are nimic de-a face cu cele lumesti, ea trebuie s� se supun� numai lui Dumnezeu si s�-i slujeasc� numai Lui, El este singurul St�p�n si de aceea nu trebuie s� slujeasc� Cezarului, ci �nsusi Cezarul trebuie adus la Dumnezeu s� fie si el �ndumnezeit, numai asa se poate instala pe p�m�nt Biserica TRIUMFATOARE SI BIRUITOARE A LUI HRISTOS.

De aceea, Mihaela, te rug�m s� fii �mpreun� rug�toarea noastr�, al�turi de Hristos la Tat�l Ceresc pentru a ne salva neamul si tara din m�na celor f�r� de Dumnezeu si aserviti satanei si antih�rtului.

Multumim lui Dumnezeu c� avem �nc� o mijlocitoare, mireas� a lui Hristos pe l�ng� milioanele de martiri si sfinti care i-a dat neamul rom�nesc si Biserica lui Hristos, de la �nceputuri p�n� �n prezent, acestia afl�ndu-se mijlocitori la Scaunul de Judecat� a Tat�lui Ceresc.

 

Tot acest material de va fi �n m�na unui preot sau �n m�na unui ierarh al Bisericii, fie el episcop, mitropolit sau patriarh, �n memoria martirei si miresei lui Hristos, Mihaela Axintoaia si a tuturor sfintilor din cer si de pe p�m�nt, s� fie citit �n fata Altarului, dup� sf�nta Liturghie, cu toat� evlavia si credinta �n Hristos, adus la cunostinta tuturor crestinilor si necrestinilor (s� cunoasc� si ei ADEVARUL; EU SUNT CALEA, ADEVARUL SI VIATA - spune Hristos) - orice altceva nu exist�. Cel care nu va citi, s� se cateriseasc� iar de va fi laic si nu-l va aduce la cunostint� semenilor s�i, s� se afuriseasc�.

Hristos a spus c�: "N-am venit s� aduc pace, ci sabie!" dar totusi la sf�rsit celor care cu adev�rat tr�iesc �n Hristos si-L m�rturisesc pe Hristos, adev�rat Dumnezeul nostru, Lumin� din Lumin�, Dumnezeu adev�rat din Dumnezeu adev�rat, a �ncheiat: "Pacea Mea o dau vou�!"

Amin.