OANA MIHAELA STOLERIU
Cuvinte cheie: structura socio-profesional�, diferen�ieri teritoriale, fluxuri demografice, restructurare urbana
La dynamique interne de la structure socio-professionnelle de la population de Iasi
L�importance des transformations majeures oper�es par les facteurs politiques, historiques et socio-�conomiques dans la structure socio-professionnelle de la population de Iasi engendre la n�cessit� de d�marer une �tude approfondie sur ce sujet. Faute de donn�es statistiques, on a proc�d� aux enqu?tes sociales complexes et aux m�thodes de reconstitution de la structure d�mographique des quartiers de Iasi pour les ann�es 1992 et 2004. Tout d�abord on s�est arr?t� sur l��tude du rapport entre la population occup�e et la population entretenue, �tude qui a d�montr� une baisse generale de la population salari�e, plus accrue dans les quartiers ? population �g�e et dans les quartiers ouvriers. On a continu� avec une recherche sur l��volution de la structure de la population active. On a observ� ainsi une diversification progressive de la structure socio-professionnelle des quartiers urbains, la d�sindustrialisation de la main d�oeuvre, aussi bien qu�une tendence de regroupement spontan� des habitants dans des quartiers ? structure socio-d�mographique homog?ne.
�n ultimii ani, pe l�ng� o tendin�� general� de diversificare �i omogenizare a structurii socio-demografice a popula�iei, devine din ce �n ce mai evident� o tendin�� de segregare spontan� a intravilanului ie�ean, generat� de revenirea la o mobilitate demografic� teritorial� spontan�, orientat� �ns� de legile pie�ei funciare; acest fapt reflect� reactivarea treptat� a mecanismelor teritoriale interne care stau la baz� dinamiz�rii �i individualiz�rii peisajului urban ie�ean. De�i a reprezentat, �nc� de la constituirea a�ez�rii, un factor de diferen�iere social� �i de organizare spa�ial� a func�iilor urbane, politica comunist� de uniformizare teritorial� a �ncercat ignorarea acestei func�ionalit��i interne �i a factorilor fizico-geografici �i culturali care fragmenteaz� intravilanul. Prin ad�ugarea altor bariere artificiale (organizarea re�elei de transporturi), prin politica de repartizare a locuin�elor �i de �nchidere a popula�iei �n interiorul unor cartiere dotate cu toate utilita�ile economico-sociale, s-a ajuns la crearea altor limite, socio-profesionale �i urbanistice, destul de rezistente �n memoria spa�ial�. Tendin�ele actuale de diferen�iere a teritoriului urban se pliaz� a�adar pe limite fizice �i mentale multiple, rezultat al secolelor de evolu�ie urban�, la care se adaug�, mai nou, fenomene precum regruparea spontan� a popula�iei �n func�ie de venituri �i nivel de trai, liberalizarea pie�ei imobiliare, cre�terea cererii de locuin�e, toate efecte ale adapt�rii popula�iei �i teritoriului la regulile economiei de pia��.
Toate aceste aspecte relev� necesitatea demar�rii unor studii aprofundate, care s� eviden�ieze diferen�ierile de dinamic� geo-demografic� la nivel de cartiere, str�zi sau alte unit��i microteritoriale individualizate spontan prin aproprierea spa�iului urban de c�tre diferite grupuri etnice sau socio-profesionale. Aspectele prezentate �n acest studiu constituie a�adar o prim� parte dintr-o serie ampl� de cercet�ri �ntreprinsde asupra unui subiect prea pu�in abordat �n literatura de specialitate: evolu�ia gradului de organicitate a teritoriului urban �i modul �n care aceasta se reflect� asupra caracteristicilor poten�ialului uman, social �i economic local. Dinamica geo-demografic� diferen�iat� a cartierelor ie�ene a urmat o traiectorie complex�, concretizat� �n varia�ii semnificative ale caracteristicilor socio-demografice la nivel de ora� �i la nivel microteritorial, de cartiere sau str�zi.
Av�nd �n vedere c� toate datele statistice existente se opresc la nivel de jude� �i ora�, realizarea unui studiu comparativ asupra evolu�iei structurii socio-profesionale a popula�iei ora�ului Ia�i a necesitat demararea unei anchete sociale pe un e�antion de circa 2200 de persoane cu v�rsta peste 18 ani. Pe l�ng� reliefarea situa�iei actuale s-a �ncercat �i o reconstituire a structurii popula�iei pentru anii 1990-1992. S-au eliminat persoanele care �n 1992 aveau sub 18 ani �i s-a raportat popula�ia astfel ob�inut� pentru fiecare cartier la popula�ia total� a Ia�ilor �i apoi la popula�ia activ� total� din 1992. S-au ob�inut valorile estimative ale popula�iei active din cartierele ie�ene, valori c�rora li s-au aplicat ulterior procentele ob�inute prin prelucrarea datelor din ancheta social�, cu privire la structura socio-profesional� a celor investiga�i. La fel s-a efectuat analiza �i pentru anul 2004. Rezultatele finale au fost ilustrate prin reprezentarea cartografic� a structurii profesionale a popula�iei ie�ene �n cei doi ani analiza�i, 1992 �i 2004. Pentru popula�ia ocupat� s-a urmat acela�i procedeu, raport�ndu-se popula�ia din fiecare cartier la popula�ia total� a Ia�ilor �i apoi la popula�ia total� ocupat� din anii 1992 �i 2004.
Raportul �ntre popula�ia ocupat� �i cea �ntre�inut� [harta] �nregistreaz� modific�ri importante �ncep�nd cu a doua jum�tate a secolului XX, sub influen�a contextului socio-economic �i a evolu�iei caracteristicilor demografice ale popula�iei ie�ene (dinamica natalit��ii, mortalit��ii sau a structurii demografice, mobilitatea teritorial� a popula�iei). Influxul de popula�ie t�n�r� generat de industrializarea ora�ului �i politica economic� socialist� (integrarea �n munc� a tuturor locuitorilor, cre�terea ponderii femeilor �n toate sectoarele de activitate, �n paralel cu dezvoltarea serviciilor sociale, �nfiin�area cre�elor �i gr�dini�elor) justific� sc�derea rapid� a num�rului popula�iei inactive �n perioada postbelic�, concomitent cu cre�terea necesarului de for�� de munc� industrial�. Fenomenul este vizibil mai ales �n noile cartierele de blocuri, cu o popula�ie t�n�r� �i �n care propor�ia salaria�ilor ajunge s� dep�easc� 70 % (Alexandru cel Bun - 74,58 %; Zona Industrial� - 71,43%, dar �i cartierele mai vechi, afectate �n cea mai mare parte de sistematizare: T�t�ra�ii � 66,4 % sau P�curarii � 61,22%); ponderea mare a copiilor �i a tinerilor la studii explic� ponderea mai ridicat� a popula�iei �ntre�inute dintr-o serie de cartiere muncitore�ti mai recent construite (cartiere cu popula�ie �n mare parte de origine rural�, prezent�nd un comportament demografic tradi�ionalist, cu valori ridicate ale natalit��ii �i fertilit��ii: Frumoasa - 51,16 %, Nicolina-Cug, Galata) sau �n zonele studen�e�ti (cartierul Studen�esc - 45,45 %). O pondere �nsemnat� a popula�iei �ntre�inute se �nregistreaz� �i �n cartierele mai vechi ale ora�ului, afectate deja, �n 1992, de o tendin�� evident� de �mb�tr�nire a popula�iei: Bucium (45,16 %), Moara de V�nt (44,44 %); ponderile mai mici din �ic�u-S�r�rie (26,09 %) se datoreaz� probabil num�rului foarte mic de copii �i tineri, popula�ia �ntre�inut� fiind reprezentat� aici �n special de pensionari.
Situa�ia actual� reflect� o sc�dere generalizat� a popula�iei salariate, ca efect al tendin�ei de �mb�tr�nire a popula�iei urbane �i a cre�terii �omajului, a c�rui cifr� este �ns� supradimensionat� datorit� prolifer�rii muncii la negru �i num�rului mare de liberprofesioni�ti care nu declar� veniturile ob�inute. Imediat afectate de sc�derea num�rului salaria�ilor sunt cartierele cu specific muncitoresc, ele fiind de altfel primele care sufer� de pe urma disponibiliz�rilor masive din industrie: Galata (54,31 % popula�ie ocupat�), Zona Industrial� (62,61 % popula�ie ocupat�), Alexandru cel Bun. Cu toate acestea, plecarea multora dintre �omeri �i pensionari c�tre mediul rural sau zonele semirurale din periferie �i �nlocuirea lor de c�tre familii tinere, atrase de pre�urile modice ale locuin�elor, determin� men�inerea �n cartierele respective a unor valori ridicate ale popula�iei ocupate (Nicolina � Cug -56,83 %, Frumoasa). Sc�derea popula�iei �ntre�inute se manifest� ceva mai lent �n zonele de case cu o popula�ie �mb�tr�nit� Moara de V�nt, �ic�u (44,66%), unde se retrag imediat dup� 1990 �i o mare parte din �omeri, care revin la practicarea unei agriculturi de subzisten��.
�n alte cartiere �ns�, mai pu�in afectate de �omaj datorit� unei structuri profesionale mai diversificate, tendin�a de �mb�tr�nire a popula�iei (�i deci cre�terea num�rului pensionarilor) este atenuat� de influxurile recente de popula�ie activ� t�n�r�, atras� de calitatea mediului de via�� �i pre�urile rezonabile ale locuin�elor: P�curari (58,70% popula�ie activ�), T�t�ra�i. Un fenomen asem�n�tor se observ� �i �n cartierele de locuin�e individuale din periferie, care, �n ultimii ani, atrag fluxuri de popula�ie intense �i din ce �n ce mai selective: Moara de V�nt, Buciumul �i Obreja atrag ini�ial locuitorii cu venituri mici, care revin la un mod de via�� semiurban, iar apoi, odat� cu cre�terea pre�urilor terenului, acestea se transform� treptat �n cartiere de lux, concentr�nd salaria�ii cu venituri mari. Cre�teri moderate ale popula�iei �ntre�inute se constat� �i �n cartierele Centru (47,28% salaria�i fa�� de 32,12% �n 1992), Copou � S�r�rie sau Socola � Nicolina, datorit� structurii foarte diversificate a popula�iei �i evolu�iei foarte rapide a acesteia, sub impactul unor fluxuri de popula�ie foarte active �i complexe.
Structura socio-profesional� [harta] a popula�iei active din cartierele ie�ene a evoluat de-a lungul anilor, at�t ca o form� de adaptare spontan� la contextul socio-economic �i politico-administrativ, c�t �i ca efect al unor politici teritoriale coercitive. Astfel, p�n� �nainte de cel de-al doilea r�zboi mondial evolu�ia socio-demografic� a cartierelor ie�ene a fost condi�ionat� de amplasarea spontan� a popula�iei �n cadrul teritoriului urban, �n func�ie de venituri, pozi�ie social�, etnie �i necesit��i legate de meseria practicat� (apartenen�a la o anumit� breasl�, nevoia de anumite materii prime sau utilit��i): centrul ora�ului concentra casele boiere�ti, pr�v�lii, ateliere me�te�ug�re�ti, hanuri; �n cea mai bun� zon� reziden�ial� (Copoul �i S�r�ria de ast�zi) erau amplasate casele boierilor �i negustorilor boga�i, �n timp ce cartierele insalubre din �esul Bahluiului erau locuite de robi, s�raci �i cer�etori; negustorii �i me�te�ugarii erau localiza�i �n apropierea clientelei deservite (de exemplu: bl�narii, c�m�tarii sau argintarii, pe uli�ele centrale iar ciubotarii sau b�ib�r�carii, erau grupa�i �n mahalalele periferice). �n lungul Bahluiului �i al Cacainei locuiau morarii, pielarii sau armeni �i lipoveni cultivatori de legume; �n mahalaua Buc�inescu erau l�utarii �i negustorii de pe�te iar negustorii de p�cur�, humarii �i birjarii �n P�curari. Numele mahalalelor care alc�tuiau ora�ul reflecta func�ionalitatea lor sau structura etnic� �i religioas� a locuitorilor (T�rgul F�inei, P�curarii, Armenimea, Mahalaua B�rboi), iar uli�ele, structura socio-profesional� (uli�ele Cizm�riei, Br�h�riei, Trapez�neasc�). Organizarea socio-profesional� �i func�ional� a spa�iului se adapta �n permanen��, �n mod spontan, evolu�iei economice �i extinderii continue a limitelor urbane: mutarea, de exemplu, a meserni�elor de pe strada L�pu�neanu la Podul Meserciilor de pe Cacaina. O prim� interven�ie a autorit��ilor �n structura demografic� a cartierelor are loc odat� cu �mpropriet�ririle dintre 1924-1932. Astfel, parcel�rile din Copou sunt destinate intelectualilor demobiliza�i dup� r�zboi, �n timp ce terenurile improprii (afectate de inunda�ii sau alunec�ri de teren) din Canta-P�curari, �oseaua Na�ional�, Trei Calici, Manta Ro�ie �i �u�ora sau cele din Galata, Crucea Ro�ie, Calea Gal��ii �i Bogdan sunt repartizate demobiliza�ilor cu grade inferioare, respectiv sinistra�ilor dup� inunda�iile din 1932.
Maximul interven�iei factorului politic �n structurarea teritoriului urban este atins �n perioada regimului comunist, c�nd sunt controlate at�t fluxurile demografice dirijate spre ora� c�t �i cele intraurbane. Structura geo-demografic� a noilor cartiere reziden�iale este direct influen�at� de sistemul de repartizare a locuin�elor popula�iei prin intreprindere, astfel �nc�t suprafe�e considerabile din acela�i cartier ajung s� deserveasc� cu m�n� de lucru o singur� unitate industrial�. Din nefericire, sus�inut �i de modul de organizare a re�elei de transporturi urbane �i a sistemului de dot�ri socio-culturale �i comerciale, acest sistem nu conduce dec�t la o �nchidere �n sine a cartierelor �i la consolidarea unor limite invizibile dar foarte puternice �ntre acestea. Fenomenul are la baz� concentrarea unei popula�ii cu origine �i nivel de trai foarte asem�n�tor: persoane provenind �n mare parte din mediul rural, cu o anumit� medie de v�rst�, cu studii medii, cu un comportament demografic specific, lucr�nd �n acela�i domeniu, daca nu chiar �n aceea�i fabric�, frecvent�nd acelea�i magazine �i �coli �i av�nd modalit��i asem�n�toare de petrecere a timpului liber.
Se remarc� astfel, �n primul r�nd contrastele �ntre cartierele reziden�iale muncitore�ti construite dup� 1960 (Alexandru cel Bun, Galata-Mircea cel B�tr�n, Frumoasa, Zona Industrial�, Nicolina-CUG) �i zonele reziden�iale vechi, centrale (Socola � Nicolina) �i cu tradi�ii burgheze (Copou, �ic�u-S�r�rie) sau cele cu o structur� socio-profesional� mai divers� (cu mul�i activi �n ter�iar, �n special �n armat�: T�t�ra�i, P�curari). Dac� �n primele ponderea activilor �n industrie (peste 30 %) �i domeniul energetic sau al construc�iilor este dominant�, industrializarea st�nd de fapt la baza venirii popula�iei respective la ora� (Galata-53,85 %, Nicolina-CUG � 57,15 %, Alexandru cel Bun-48,20 %), �n ultimele, de�i considerabil�, ea este dep�it� de cea a activilor �n ter�iar, gradul de diversificare a structurii profesionale fiind mult mai ridicat �n aceste cartiere. Propor�ii semnificative de activi �n �nv���m�nt se g�sesc at�t �n cartierele cu complexe universitare (Copou - 35,19 % �i Studen�esc) sau �n zonele tradi�ionale de re�edin�� a intelectualit��ii ie�ene (S�r�rie -19,01 %, Socola-Nicolina), c�t �i �n cartiere cu specific muncitoresc care concentreaz� un num�r mare de unit��i de �nv���m�nt gimnazial �i liceal (Frumoasa). Prezen�a activilor �n domeniul sanitar este �i ea legat� de amplasarea marilor spitale (T�t�ra�i � 12,90 %, Copou � 11,11 % �i S�r�rie).
O propor�ie �nsemnat� de activi �n industrie se g�se�te �n cartierele periferice cu caracter semirural (Moara de V�nt � circa 50 %, Obreja, Bucium), unde o parte din popula�ia recent venit� de la sate g�se�te condi�ii favorabile continu�rii unui mod de via�� semiurban, mai aproape de locul de munc� (a�a se explic� �i num�rul mare al celor angaja�i �n agricultur� din cartierul Obreja -13,64 %). Gradul de diversitate profesional� al acestor zone neafectate de sistematizare este mult mai redus, fiind rezultatul unei evolu�ii preponderent spontane a structurii popula�iei.
Dup� 1990 se pot observa o serie de schimb�ri majore �n structura demografic� a cartierelor ie�ene, determinate de �ncercarea de adaptare spontan� a for�elor de produc�ie locale la noul context al economiei liberale, condus dup� principii complet diferite: competitivitate, productivitate, rentabilitate, ini�iativ� privat�. Se remarc�, �n primul r�nd, o sc�dere general� a popula�iei active, care atinge ritmuri maxime �n cartierele foste muncitore�ti, acestea fiind de altfel �i cele mai afectate de tranzi�ia economic�. Aici se constat� o sc�dere considerabil� a activilor �n industrie, ca o consecin�� direct� a restructur�rii industriei ie�ene �i a reorient�rii profesionale a multora din cei disponibiliza�i (sc�deri cu peste 80% a activilor �n industrie �n Galata �i Frumoasa, de exemplu). Cea mai mare parte din ace�tia, cu studii medii, �i g�sesc ulterior de lucru �n domenii c�rora privatizarea le-a dat un av�nt deosebit, �i anume comer�ul �i transporturile, unde oferta de locuri de munc� este mult mai mare, nu necesit� o specializare anterioar� deosebit�, dar implic� �n general �i salarii mici. Sectorul comercial �nregistreaz� un maxim de dezvoltare �n cartierele muncitore�ti, unde lipsea de altfel cel mai mult �nainte de 1990 �i unde dispune de clientel� foarte numeroas� (Zona Industrial� -20,83% fa�� de 10% �n 1992; Frumoasa, Alexandru cel Bun, Galata); de p�cate extinderea acestui sector se refer� �n special la proliferarea unei multitudini de societ��i de mici dimensiuni ap�rute dup� 1990, �n special magazine alimentare sau mixte cu arie de deservire local�. Cre�terile mai ponderate ale sectorului comercial din cartierele centrale (Centru - 8,25% fa�� de 3,57% �n 1992; Socola � Nicolina, Tic�u-S�r�rie) sau din Copou (11,11% fa�� de 5,56%, �n 1992) sunt explicate �i compensate de cre�terea num�rului salaria�ilor din �n ter�iarul superior, datorit� selectivit��ii crescute a acestor cartiere (Copou), impus� de tradi�ia local�, de condi�iile superioare de locuire �i mai ales de presiunea pie�ei imobiliare. Sectorul transporturilor �i telecomunica�iilor �i diminueaz� ponderea �n cadrul cartierelor unde de�inea propor�ii �nsemnate �nainte de 1990 (Alexandru cel Bun � 4,31% fa�� de 14,46% �n 1992; Studen�esc, Obreja, Socola-Nicolina) odat� cu restructur�rile din regiile de transport, reorientarea profesional� �i diversificarea structurii fluxurilor de popula�ie atrase de aceste zone: sporirea atractivit��ii cartierului Obreja, de exemplu, pentru locuitorii cu venituri mai mari. Cre�terea ponderii acestui domeniu �n centrul ora�ului (de la 6,25% la 10,31% �n 2004) este legat� de dezvoltarea re�elelor de telefonie mobil� �i a societ��ilor particulare de transport; importan�a economic� �i spa�ial� a acestora din urm� este o consecin�� a multiplic�rii fluxurilor �ntre ora� �i mediul rural apropiat dar �i a constituirii a unei concuren�e reale pentru regiile de transport �n comun. Domeniul energiei �i construc�iilor, suprapreprezentat �nainte de 1990 �i puternic afectat de disponibiliz�ri �n primii ani dup� revolu�ie, se men�ine la propor�ii destul de mari �n cartierele ex-muncitore�ti, datorit� specializ�rii for�ei de munc�, care continu� s�-�i p�streze meseria, activ�nd �n sectorul privat sau pe cont propriu, prin diferite angajamente. Activitatea intens� de construire din ultimii ani �i salariile ob�inute de angaja�ii �n societ��ile de construc�ie explic� cre�terea ponderii acestui sector �n special �n cartierele de locuin�e individuale (Obreja, Galata �i Moara de V�nt). �n cartierele centrale, mai selective �i datorit� concuren�ei spa�iale reprezentate de alte sectoare economice, ponderea angaja�ilor �n construc�ii scade.
Sc�derea num�rului activilor �n agricultur� este o consecin�� a crizei prin care trece acest sector �i a restructur�rii socio-profesionale a vechilor cartiere semirurale (Obreja - de la 13,64% activi �n agricultur� la 1,61%, �n 2004;Bucium, zona de case din Galata �i P�curari), care devin zone cu acces din ce �n ce mai selectiv, atr�g�nd �n special angaja�ii din ter�iarul superior. Se men�ine �ns� o propor�ie mai �nsemnat� a celor ce se ocup� cu agricultura �n arealele cu tradi�ie �n cultivarea legumelor �i cu o pondere mai mare a popula�iei aflate la v�rsta pension�rii sau afectate de disponibiliz�rile din industrie; aici ia amploare �ns� mai mult o agricultur� de subzisten��, pe suprafe�e foarte mici, doar o mic� parte din produc�ie fiind valorificat� apoi pe pie�ele ie�ene (�ic�u, Uzinei-Sf�ntul Andrei, Manta Ro�ie). �n rest este vorba de popula�ia cu venituri mici �i medii (vechi angaja�i �n industrie �i pensionari) care lucreaz� �n paralel �i terenurile mo�tenite din mediul rural apropiat.
Diversificarea structurii profesionale este a�adar mult mai semnificativ� ca amploare �n cartierele cu specific muncitoresc (cele centrale sau zonele reziden�iale din nordul �i vestul localit��ii av�nd deja o structur� mai variat� �nc� de dinainte de 1990), acolo locuind �i majoritatea celor disponibiliza�i din diferite sectoare economice, nevoi�i s�-�i schimbe locul de munc�. �n plus, amploarea �i complexitatea deosebit� pe care o cunosc fluxurile demografice, materiale �i informa�ionale intraurbane, stimuleaz� modificarea continu� a structurii demografice. Presiunea pie�ei imobiliare conduce la stabilirea popula�iei tinere, cu studii superioare �i venituri medii �n cartiere de locuin�e cu confort mediu �i redus dar cu chirii mai mici, fapt ce explic� cre�terea angaja�ilor �n �nv���m�nt, cultur�, s�n�tate �n Galata (de la 5,45 % la 10, 48 % angaja�i �n �nv���m�nt; de la 3,30 % la 12,15 % angaja�i �n s�n�tate), Alexandru cel Bun, Dacia, dar �i T�t�ra�i sau P�curari. Zonele semirurale periferice, �n plin� reconversie socio-demografic� �i urbanistic� (Moara de V�nt, Bucium), concentreaz� angaja�ii din ter�iar ceva mai �n v�rsta, care au deja o situa�ie financiar� foarte bun�. Propor�ia acestora se men�ine ridicat� �i �n cartierele reziden�iale cu tradi�ie �n acest sens (Centru �i cartierele universitare - Copou, Studen�esc). Difuzia serviciilor medicale private pe tot cuprinsul teritoriului urban se reflect� �n cre�terea propor�iei acestui sector �n structura profesional� a tuturor cartierelor, dar mai ales �n cele care, �nainte de 1990, erau cel mai slab deservite din acest punct de vedere: zone cu specific muncitoresc (Nicolina - de la 6,02% la 10,39%; Alexandru cel Bun, Frumoasa) �i zonele de case din periferie (Bucium - de la 5,88% la 23,53%; Moara de V�nt, Obreja, Galata). �n ultimul caz fenomenul este sus�inut �i de individualizarea unor noi arii reziden�iale cu standard de via�� ridicat, care atrag angaja�ii cu venituri mari din acest sector economic (fapt ce are leg�tur� �i cu sc�derea num�rului salaria�ilor �n s�n�tate dintr-o zon� cu tradi�ie precum Copoul). Cre�terea acestui sector este influen�at� nu numai de adoptarea unui anumit standard de via�� ci �i de dimensiunea cererii popula�iei, a�a explic�ndu-se, de exemplu, ponderea pe care o de�ine sectorul sanitar �n cartierul Studen�esc (de 30%, justificat� de prezen�a campusului universitar).
O alt� tendin�� vizibil� este conturarea unei propor�ii �n cre�tere de tineri cu venituri peste medie, angaja�i �n proiectare �i IT, care �i permit achizi�ionarea unor locuin�e mai bune, la pre�uri rezonabile, �n zonele Alexandru cel Bun (4,31 %), Frumoasa (5,13 %), P�curari, Moara de V�nt, Copou (8,89 %) �i Studen�esc (fapt stimulat �n ultimul caz de prezen�a centrelor universitare). Informatizarea majorit��ii sectoarelor economice ca �i difuzia rapid� a Internet-cafe-urilor �i succesul extraordinar de care acestea se bucur� �n r�ndul tinerilor, odat� cu cre�terea accesului la informa�ie, sunt direct responsabile de dezvoltarea recent� a acetei categorii socio-profesionale. C�t despre angaja�ii din ter�iarul superior (finan�e, administra�ie, justi�ie), dup� saturarea ofertei imobiliare �n zonele tradi�ionale de re�edin�� ale acestora (Copou � 22,22 %, Centru, �icau-S�r�rie), ei fie tind s� se direc�ioneze, de multe ori doar temporar, spre cartiere ex-muncitore�ti dar cu condi�ii de locuire superioare calitativ (astfel explic�ndu-se cre�terea ponderii acestora �n Nicolina-CUG � 10,39 %, Frumoasa, Zona Industrial�) pentru ca apoi, av�nd o afacere sigur� sau o situa�ie financiar� stabil�, s� se �ndrepte spre noile cartiere de vile din periferia ora�ului (Bucium, Moara de V�nt � 14,28 %, Galata, recent chiar �i Obreja � 4,84%).
Concluzii. O prim� tendin�� conturat� �n evolu�ia demografic� a cartierelor ie�ene este cea de diversificare a structurii socio-profesionale, sub impactul unor factori multipli: dezindustrializarea �i reconversia profesional�, concomitent cu dezvoltarea �i diversificarea sectorului ter�iar; evolu�ia rapid� a pie�ei imobiliare; dezvoltarea transporturilor �i gradul lor de eficacitate spa�ial�; cre�terea intensit��ii �i complexit��ii fluxurilor demografice, materiale �i informa�ionale.
Ca o contrapondere a tendin�ei generale de diversificare a structurii profesionale pe cartiere, se manifest� �i o tendin�� de respecializare socioprofesional� spontan�, justificat� fie de prezen�a anumitor utilit��i socio-culturale (cartierul Studen�esc) �i economice, dar mai ales de un proces de regrupare a locuitorilor dup� venituri �i nivel de trai. Se formeaz� astfel, treptat, cartiere cu o structur� geo-demografic� din ce �n ce mai omogen�. �n consecin��, dac� �nainte de 1990, ponderea cea mai mare �n structura tuturor cartierelor era de�inut� de industrie, energie �i construc�ii, dup� 1990, locul acestora este luat de domeniul �nv���m�nului �i cel al s�n�t��ii (27,42 % �n Socola-Nicolina; 38,14 % �n Centru �i 40 % �n cartierul Studen�esc), care tind s� devin� o adev�rat� specializare �n Bucium (47 % din locuitori). Copoul devine cartierul de re�edin�� al angaja�ilor �n ter�iarul superior, care de�in 22,22 % din totalul locuitorilor.
Se individualizeaz� astfel patru zone reziden�iale principale ale ora�ului: a) partea de nord �i centrul ora�ului (Copou, �ic�u-S�r�rie, Centru), cu tradi�ii burgheze, care s-au caracterizat �ntotdeauna printr-o structur� socio-profesional� mai diversificat�, un nivel de via�� ridicat �i un grad ridicat de selectivitate a fluxurilor de popula�ie polarizate; b) cartierele pericentrale din vestul �i nord-estul ora�ului, cu tradi�ii burgheze, mai diferen�iate ca structur� demografic�, �i cu o pondere mare a intelectualilor �i a celor cu venituri peste medie (P�curari, T�t�ra�i); c) zonele reziden�iale din �esul Bahluiului (sud-vestul �i sud-estul ora�ului) cu specific muncitoresc, �n plin proces de diversificare �i reconversie socio-profesional�; d) noua zon� reziden�ial� periurban�, bine dezvoltat� mai ales �n sudul ora�ului, deosebit de selectiv� �i foarte omogen� ca standard de via�� �i structur� socio-profesional�: persoane cu venituri mari, activi �n ter�iarul superior.
Evolu�ia diferen�iat� spa�ial a mobilit��ii �i a structurii demografice a popula�iei ie�ene se reflect� �n nivelul ridicat de eterogenitate a teritoriului urban, o caracteristic� definitorie a ora�ului fiind reprezentat� de puternicele clivajele socio-economice �i culturale care marcheaz� peisajul ie�ean. Cu toate acestea, Ia�ii reu�esc s� men�in�, de-a lungul timpului, un anumit echilibru �ntre for�ele de coeziune �i cele de fragmentare a teritoriului urban, fapt vizibil de altfel �n men�inerea unor diferen�e realtiv moderate �n evolu�ia socio-profesional� a cartierelor ora�ului.
BIBLIOGRAFIE:
Bogdan, N. A. (1913), Ora�ul Ia�i. Monografie istoric� �i social� ilustrat�, Tip. Na�ional�, Ia�i.
Muntele, I. (1998), Popula�ia Moldovei �n ultimele dou� secole, Ed. Corson, Ia�i.
Ungureanu, Al. (1980), Ora�ele din Moldova. Studiu de geografie economic�, Ed. Acad. RSR, Bucure�ti,
*** - (colectiv) (1987), Geografia municipiului Ia�i, Ed. UAIC, Ia�i.
Institu�ia: Universitatea �Al. I. Cuza� Ia�i, Facultatea de Geografie �i Geologie