|
2004
Ed. Muzeul Literaturii Romane
dans
cununii
cina
mana
triunghiul de aur
nani!
piramida
ratarea de-a fi ingeri
sora mea rupe tacerea
singura logica
fruntea ei alba de margareta abia inflorita
dans
intre somn si neimplinire dansez
pe marginea cercului de foc
de mi-ar arde odata bratele
astea de guma!
lespedea pe care o duc
am infasurat-o in giulgiul daruit
de ai mei
ei asteapta de la mine ceva
ce eu nu cunosc
cununii
eu am invatat sa pierd de la inceput
de cand altii au asezat cununiile
pe fruntea mea
eu le-am aruncat in ghearele
diavolului
altii au asezat pe fruntea mea
alte cununii
eu le-am aruncat iar diavolului
acum ma lafai in burta lui
cu doua randuri de cununii
mana
intinse in fata mea o suta de maini
si nici una a celui asteptat
dara de abur din urma lui mirosea a
caise coapte si a menta
�un trup exersat in stiinta oculta a iubirii�
imi era alaturi
eram aproape de inflorire
zboruri fluturau deasupra capului
mana ocrotitoare devenea o plasma
din care urma sa ma nasc
cina
cu mainile mele am masurat
caderea in gol
rugina oaselor sclipea ca lama
cutitului in ajun
cel care ma tragea in jos
ravnea trupul meu
inca o cina bogata, spunea
golbulele-mi pocneau ca vreascurile
flacara trupului dezgropa
intunericul: il vedeam in splendoarea
nimicniciei lui
stramb
orb
si cu limba spurcata
triunghiul de aur
la deschiderea ferestrei bratele altei
zile ma cuprind
ma vand altui somn care asteapta
la panda
in dosul paginii randuri asternute intamplator
sfredelesc ochiul
creierul
si inima �
triunghiul de aur
cu toate varfurile insangerate
va fi adulmecat
de copoii maidanului
piramida
nu ma mai recunosti: sunt straina
care a alungat paunul cu pene de
aur din fata inchisorii ei
el a ramas pe mai departe credincios
cum nimeni altul
si-a inchis pleoapele pentru a nu vedea
aburul trupului meu inaltandu-se catre
alte necunoasteri
altfel de sfere urmau sa-l insface ca
pe o carne azvarlita la cainii
salbatici
si-a inchis pleoapele
a refuzat sa respire
peste penele lui de aur
a tras intunericul
pamantului
s-a pietrificat peste noapte:
o piramida in fata inchisorii
pe care doar fiicele mele
pot sa o atinga si sa lacrimeze
in voie
nani!
umbra graitoare nu era a fratelui meu
ci a mamei noastre
doar ea poate veni oricand
sa ma acopere in fata
altor umbre
bratele ei scrasnind din toate
incheieturile imi leagana trupul
imaginar
de mult nu mai seman
cu cea care am fost
refuza sa stie si zice: nani, nani!
de o suta de ori
pe zi
ratarea de-a fi ingeri
trupurile noastre au devenit unul
dar nu unul si bun ci unul
si nesigur
pe leganarile lui
pe mantuirile lui zilnice
pofta de credinta nu a vindecat
spatiile umbrite
de nu ne-am fi incrucisat bratele
acum am fi ingeri
pentru cei care ne privesc
in ochi sipentru cei
care ne tintesc
in ceafa
sora mea rupe tacerea
in podul care se cheama trup si stie
sa faca doar umbra ascult sangele involburat
cum trece prin palme
intr-un timp bun de razbunare
sora mea rupe tacerea
flutura o limba de foc
eu strang ramasitele noptii
sunt sclava lor
oarba si sclava
sora mea sparge oglinzile
ele arata ochiul mortii in pantecul
mamei
flutura o limba de foc
singura logica
zambeste si arunca la picioarele mele
anotimpul
amiaza fatala imi taie rasuflarea
nu sunt nici vie nici moarta
nu incap in nici o religie
singura logica e logica mortii
visul forfecat urmeaza cortegiul
trupului
aud sunetul lanturilor in cadere
peste umerii lui
o, daca as putea germina in apa
sufletului
l-as salva inca o data
si inca o data
fruntea ei alba de margareta abia inflorita
sangele lui trecea prin frunzisuri
orb si inflacarat ducea
matricea mamei sale
ea isi bandajase fruntea cu
o vena albastrie
din carnea lui de miel bland
fruntea ei alba de margareta abia inflorita