LECŢIA 3

 

          Ochiul recepţionează undele electromagnetice din spectrul 390-800 milicromi, iar dincolo de aceste limite nu vedem nimic deşi alte fiinţe văd. Urechea recepţioneaza sunetele din intervalul 16-20000 Hz (herţi), iar dincolo de aceste limite nu receptăm nimic sau nu ne sunt afectate organele de simţ.

          Folosirea procedeelor:

1.     Analiza. Informaţiile complicate se împart în “părţi digerabile”, eliminând ceea ce se repetă sau ceea ce este fals.

2.     Sinteza. Trebuie să devină obicei prezentarea informaţiilor sintetic, rapid, correct şi integral.

3.     Comparaţia. Se alătură două fiinţe, obiecte, fenomene stabilindu-se asemănările şi deosebirile.

4.     Generalizarea, abstractizarea. Reprezintă operaţiunea de a descoperi ceea ce este general, comun, esenţial la o anumită grupă de fiinţe, obiecte, fenomene.

5.     Concretizarea. Reprezintă verificarea (validarea, motivarea) generalizărilor şi a abstractizărilor prin apelare la situaţii concrete.

6.     Înţelegerea. Este activitatea creierului de a descoperi relatiile între obiecte, fiinţe şi fenomene.

7.     Engravarea (cristalizarea), engramarea (imprimarea), adunarea (stocarea) şi reactualizarea (reamintirea însoţită de verificare (ecforare) şi corectare a informaţiei memorate, stocate anterior) sunt procese ale memoriei care apar în timpul folosirii concrete a unei informaţii pentru rezolvarea unei probleme, pentru atingerea unui scop. Rezultă astfel că rezolvarea problemei, respectiv atingerea scopului reprezintă obiectivul principal, iar reactualizarea informaţiei reprezintă obiectivul secundar.

Este recomandabil ca  autosugestiile să facă din materialul de studiu un subiect interesant şi plăcut. Astfel se memorează mai repede, mai durabil şi mai exact.

În somn, creierul se străduie să elimine contracţiile interne prin prelucrarea, armonizarea informaţiilor şi ştergerea unor informatii sau transferul în zone mai profunde, mai greu accesibile. De aici rezultă uitarea pozitivă prin reorganizarea informaţiilor de către subconştient.

Uitarea negativă apare atunci când considerăm anumite informaţii puţin importante sau neimportante şi ulterior descoperim că ne-am înşelat. Vom fi nevoiţi să facem un efort mai mare să ne reamintim sau trebuie să-l învăţăm din nou. Atenţie la autosugestiile negative. Reţinem mai bine ceea ce ne miră, ne sperie, ne face să râdem sau declanşează curiozitatea. Acestea nasc emoţii şi autosugestii pozitive ducând la o memorare rapidă.

Engramarea se realizează pe baza unei peptide bazice sintetizata de ARN.

Procesul de ecforare (activitate productivă) necesită un consum mai mare de energie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Primul nivel: vizual 1 sec; auditiv: 3-5 sec. Cu intenţie şi cu participarea a peste două simţuri, prin repetarea chiar neintenţionată a primului nivel se trece în al doilea.

Al doilea nivel: mesajul rămâne între 10 secunde şi câteva minute. MSD are caracter temporar şi de lucru. Prin autorepetiţie mesajul trece în al treilea nivel.

Al treilea nivel: MLD. Durata este lungă sau are chiar caracter permanent.

          Al doilea nivel, MSD, are calitatea de a asigura continuitatea acţiunii.

          Se poate vizualiza plastic nivelul apei ca o curgere de apă, nivelul doi precum unduirea apei când este aruncată o piatră, iar nivelul trei ca o apă îngheţată.

          Atenţia este dalta memoriei. Acţiunile care ne solicită puternic atenţia se înscriu profund în memorie. Garanţia întipăririi în memorie este dată de interesul arătat, considerat pe drept cuvânt “motorul” memoriei. Emoţia şi interesul suscită atenţia monopolizând atenţia asupra unui singur obiectiv: concentrarea.

          Memoria MLD este condiţionată de somnul cu vise. În somn informaţia se consolidează şi se organizează în funcţie de totalitatea intereselor şi a obiectivelor avute.; Privarea de somn duce la slăbirea memoriei şi privările de somn de lungă durată duc la depersonalizare. S-a demonstrat că, de la un anumit prag, memoria nu mai înmagazinează înainte de a dispune de un anumit repaus sau, mai bine spus, de somn. În perioadele critice se va alterna învăţarea accelerată cu mici perioade de somn de 15-30 de minute.

          Învăţarea în somn favorizează numai memoria mecanică. Aceasta se realizează în perioada de somn uşor. Învăţarea în somn poate avea şi efecte negative: unele persoane nu pot adormi, majoritatea acuză oboseală nejustificată etc. Învăţarea în somn are eficienţă pentru scurte perioade de timp urmate de pauză. De exemplu, se foloseşte această metodă 7-10 zile, iar apoi se ia o pauză de 10 zile. Se consideră obligatoriu întărirea mesajelor imediat a doua zi şi conştientizarea lor.

          Se memorează bine ceea ce, în prealabil, a fost priceput. Se memorează bine atunci când spiritul şi corpul se află într-o receptivitate maximă.

          Memoria este cu atât mai bună cu cât creierul este mai solicitat, respectiv cu cât acesta se află într-o activitate mai intensă. Secretul memoriei constă în excitabilitate. Trebuie să fim preocupaţi, frământaţi cu o tensiune interioară. Se memorează cu atât mai mult cu cât suntem mai interesaţi de ceea ce trebuie memorat, asadar valoarea unei informaţii creşte cu cât interesul stârnit de aceasta este mai mare.

          Unde se pierde interesul se pierde şi memoria.

          Dacă se fac multe repetiţii fără pauză, celulele corticale suprasolicitate declanşează faza de inhibiţie pentru a-si reface suportul energetic. Se recomandă atunci acţiune fizică sau somn. Invers, dacă repetiţiile sunt prea rare apare inhibiţia de stingere: uitarea.

          Regula de aur: muncă, perseverenţă, regularitate.

          În alimentaţie, accentul se pune pe alimentele bogate în proteine, legume şi fructe; se vor evita grasimile, dulciurile pâinea. S-a demonstrat că memoria este potenţată de acetilcolină, iar sursa naturala de colină este lecitina. Prevenirea pierderilor de memorie se face pe linia alimentara, printr-o suplimentare a lecitinei şi a aminofosfaţilor conţinuţi, de exemplu, în gălbenuşul de ou, lapte, preparate din germeni de soia, lapţi de peşte, drojdia de bere, pemolimatul de magneziu (Cyberet, Pamoline, Secatoxin, Meclofenoxat, Pyritinol, Piracetam, Noradrenalină). De notat faptul că Vasopresina are efecte negative.

          Cele patru reguli ale brainstormingului:

1.     nici un fel de critică;

2.     cantitatea prevalează în faţa calităţii ideilor;

3.     a da frâu liber ideilor;

4.     sinceritate şi deschidere faţă de ideile celorlalţi participanţi.

 

Autosugestii:

1.     Randamentul meu creşte de la o zi la alta, rezultatele sunt tot mai bune acum.

2.     Imi place din ce în ce mai mult să învăţ pentru a fi tot mai bun în domeniile mele preferate acum.

3.     Îmi înţeleg şi îmi rezolv cu uşurinţă problemele vieţii acum.