CREUZA DE MÄ

 

CREUZA DE MÄ
(Mulattiera di mare/
stradina che delimita due proprietà )

Umbre de muri muri de mainé
dunde ne vegnì duve l'è ch'ané
         Ombre di facce facce di marinai
         da dove venite dov'è che andate

da 'n scitu duve a l'ûn-a a se mustra nûa
e a neutte a n'à puntou u cutellu ä gua
       da un posto dove la luna si mostra nuda
       e la notte ci ha puntato il coltello alla gola

e a muntä l'àse gh'é restou Diu
u Diàu l'é in çë e u s'è gh'è faetu u nìu
       e a montare l'asino c'è rimasto Dio
       il Diavolo è in cielo e ci si è fatto il nido

ne sciurtìmmu da u mä pe sciugà e osse da u Dria
e a funtan-a di cumbi 'nta cä de pria
       usciamo dal mare per asciugare le ossa dell'Andrea
       alla fontana dei colombi nella casa di pietra

E 'nt'a cä de pria chi ghe saià
int'à cä du Dria che u nu l'è mainà
       E nella casa di pietra chi ci sarà
       nella casa dell'Andrea che non è marinaio

gente de Lûgan facce da mandillä
qui che du luassu preferiscian l'ä
       gente di Lugano facce da tagliaborse
       quelli che della spigola preferiscono l'ala

figge de famiggia udù de bun
che ti peu ammiàle senza u gundun
       ragazze di famiglia, odore di buono
       che puoi guardarle senza preservativo

E a 'ste panse veue cose ghe daià
cose da beive, cose da mangiä
         E a queste pance vuote cosa gli darà
       cose da bere, cose da mangiare

frittûa de pigneu giancu de Purtufin
çervelle de bae 'nt'u meximu vin
frittura di pesciolini, bianco di Portofino
cervelli di agnello nello stesso vino

lasagne da fiddià ai quattru tucchi
paciûgu in aegruduse de lévre de cuppi
lasagne da tagliare ai quattro sughi
pasticcio in agrodolce di lepre di tegole (gatto)

E 'nt'a barca du vin ghe naveghiemu 'nsc'i scheuggi
emigranti du rìe cu'i cioi 'nt'i euggi
E nella barca del vino ci navigheremo sugli scogli
emigranti della risata con i chiodi negli occhi

finché u matin crescià da puéilu rechéugge
frè di ganeuffeni e dè figge
finché il mattino crescerà da poterlo raccogliere
fratello dei garofani e delle ragazze

bacan d'a corda marsa d'aegua e de sä
che a ne liga e a ne porta 'nte 'na creuza de mä
padrone della corda marcia d'acqua e di sale
che ci lega e ci porta in una mulattiera di mare


 

JAMIN-A
(Jamina)

Lengua 'nfeuga Jamin-a
lua de pelle scûa
cu'a bucca spalancà
morsciu de carne dûa

stella neigra ch'a lûxe
me veuggiu demuâ
'nte l'ûmidu duçe
de l'amë dû teu arveà

ma seu Jamin-a
ti me perdunié
se nu riûsciò a ésse porcu
cumme i teu pensë

destacchete Jamin-a
lerfe de ûga spin-a
fatt'ammiâ Jamin-a
roggiu de mussa pin-a

e u muru 'ntu sûù
sûgu de sä de cheusce
duve gh'è pei gh'è amù
sultan-a de e bagasce
dagghe cianìn Jamin-a

nu navegâ de spunda
primma ch'à cuæ ch'à munta e a chin-a
nu me se desfe 'nte l'unda
e l'ûrtimu respiu Jamin-a

regin-a muaé de e sambe
me u tegnu pe sciurtï vivu
da u gruppu de e teu gambe

SIDUN
(Sidone)

U mæ ninin u mæ
u mæ
lerfe grasse au su
d'amë d'amë

tûmù duçe benignu
de teu muaè
spremmûu 'nta maccaia
de stæ de stæ

e oua grûmmu de sangue ouëge
e denti de laete
e i euggi di surdatti chen arraggë
cu'a scciûmma a a bucca cacciuéi de bæ

a scurrï a gente cumme selvaggin-a
finch'u sangue sarvaegu nu gh'à smurtau a qué
e doppu u feru in gua i feri d'ä prixún
e 'nte ferie a semensa velenusa d'ä depurtaziún

perché de nostru da a cianûa a u meü
nu peua ciû cresce aerbu ni spica ni figgeü
ciao mæ 'nin l'ereditæ
l'è ascusa

'nte sta çittæ
ch'a brûxa ch'a brûxa
inta seia che chin-a
e in stu gran ciaeu de feugu
pe a teu morte piccin-a

SINÁN CAPUDÁN PASCIÁ
(Marinaio genovese catturato dai Mori nel XV secolo e
diventato poi Gran Visir con il nome di Sinán Capudán Pasciá)

Teste fascië 'nscià galéa
ë sciabbre se zeugan a lûn-a
a mæ a l'è restà duv'a a l'éa
pe nu remenalu ä furtûn-a

intu mezu du mä
gh'è 'n pesciu tundu
che quandu u vedde ë brûtte
u va 'nsciù fundu

intu mezu du mä
gh'è 'n pesciu palla
che quandu u vedde ë belle
u vegne a galla

E au postu d'i anni ch'ean dedexenueve
se sun piggiaë ë gambe e a mæ brasse neuve
d'allua a cansún l'à cantà u tambûu
e u lou s'è gangiou in travaggiu dûu

vuga t'è da vugâ prexuné
e spuncia spuncia u remu fin au pë
vuga t'è da vugâ turtaiéu
e tia tia u remmu fin a u cheu

e questa a l'è a ma stöia
e t'ä veuggiu cuntâ
'n po' primma ch'à vegiàià
a me peste 'ntu murtä

e questa a l'è a memöia
a memöia du Cigä
ma 'nsci libbri de stöia
Sinán Capudán Pasciá

E suttu u timun du gran cäru
c'u muru 'nte 'n broddu de fàru
'na neutte ch'u freidu u te morde
u te giàscia u te spûa e u te remorde

e u Bey assettòu u pensa ä Mecca
e u vedde ë Urì 'nsce 'na secca
ghe giu u timùn a lebecciu
sarvàndughe a vitta e u sciabeccu

amü me bell'amü
a sfurtûn-a a l'è 'n grifun
ch'u gia 'ngiu ä testa du belinun
amü me bell'amü

a sfurtûn-a a l'è 'n belin
ch'ù xeua 'ngiu au cû ciû vixín
e questa a l'è a ma stöia
e t'ä veuggiu cuntâ

'n po' primma ch'à a vegiàià
a me peste 'ntu murtä
e questa a l'è a memöia
a memöia du Cigä
ma 'nsci libbri de stöia
Sinán Capudán Pasciá.

E digghe a chi me ciamma rénegôu
che a tûtte ë ricchesse a l'argentu e l'öu
Sinán gh'a lasciòu de luxî au sü
giastemmandu Mumä au postu du Segnü

intu mezu du mä gh'è 'n pesciu tundu
che quandu u vedde ë brûtte u va 'nsciù fundu
intu mezu du mä gh'è 'n pesciu palla
che quandu u vedde ë belle u vegne a galla

A PITTIMA
(La Pittima, persona noiosa e pedante a cui veniva affidato l'incarico
di riscuotere i crediti difficili)

Cosa ghe possu ghe possu fâ
se nu gh'ò ë brasse pe fâ u mainä
se infundo a e brasse nu gh'ò ë män du massacán
e mi gh'ò 'n pûgnu dûu ch'u pâ 'n niu

gh'ò 'na cascetta larga 'n diu
giûstu pe ascúndime c'u vestiu deré a 'n fiu

e vaddu in giù a çerca i dinë
a chi se i tegne e ghe l'àn prestë

e ghe i dumandu timidamente ma in mezu ä gente
e a chi nu veu däse raxún
che pâ de stránûä cuntru u trun
ghe mandu a dî che vive l'è cäu ma a bu-n mercöu

mi sun 'na pittima rispettä
e nu anâ 'ngíu a cuntâ
che quandu a vittima l'è 'n strassé ghe dö du mæ

A DUMENEGA
(La domenica)

Nota: nella vecchia Genova le prostitute stavano in un quartiere apposito. Uno dei loro diritti
era la passaggiata domenicale. Con i proventi delle case di tolleranza il comune era
in grado di pagare i lavori portuali.

Quandu ä dumenega fan u gíu
cappellin neuvu neuvu u vestiu
cu 'a madama a madama 'n testa
o belin che festa o belin che festa

a tûtti apreuvu ä pruccessiún
d'a Teresin-a du Teresún
tûtti a miâ ë figge du diàu
che belin de lou che belin de lou

e a stu luciâ de cheusce e de tettín
ghe fan u sciätu anche i ciû piccin
mama mama damme ë palanche
veuggiu anâ a casín veuggiu anâ a casín

e ciû s'addentran inta cittæ
ciû euggi e vuxi ghe dan deré
ghe dixan quellu che nu peúan dî
de zeùggia sabbu e de lûnedì

a Ciamberlinú sûssa belin
ä Fuxe cheusce de sciaccanuxe
in Caignàn musse de tersa man
e in Puntexellu ghe mustran l'öxellu

e u direttú du portu c'u ghe vedde l'ou
'nte quelle scciappe a reposu da a lou
pe nu fâ vedde ch'u l'è cuntentu
ch'u meu-neuvu u gh'à u finansiamentu

u se cunfunde 'nta confûsiún
cun l'euggiu pin de indignasiún
e u ghe cría u ghe cría deré
bagasce sëi e ghe restè

e ti che ti ghe sbraggi apreuvu
mancu ciû u nasu gh'avei de neuvu
bruttu galûsciu de 'n purtòu de Cristu
nu t'è l'únicu ch'u se n'è avvistu

che in mezzu a quelle creatúe
che se guagnan u pan da nûe
a gh'è a gh'è a gh'è a gh'è
a gh'è anche teu muggè

a Ciamberlin sûssa belin
ä Fuxe cheusce de sciaccanuxe
in Caignàn musse de tersa man
e in Puntexellu ghe mustran l'öxellu

DA A ME RIVA
(Dalla mia riva)

D'ä mæ riva
sulu u teu mandillu ciaèu
d'ä mæ riva
'nta mæ vitta

u teu fatturisu amàu
'nta mæ vitta
ti me perdunié u magún
ma te pensu cuntru su

e u so ben t'ammii u mä
'n pò ciû au largu du dulú
e sun chi affacciòu
a 'stu bàule da mainä

e sun chi a miä
tréi camixe de vellûu
dui cuverte u mandurlin
e 'n cämà de legnu dûu

e 'nte 'na beretta neigra
a teu fotu da fantinn-a
pe puèi baxâ ancún Zena
'nscià teu bucca in naftalin-a

 

 

                                                                        back

Hosted by www.Geocities.ws

1