Eugen Ionescu:
    
Iar daca nu va veni razboiul, sa ne asteptam la iminenta unui cataclism cosmic: atunci, soarele se va intoarce cu curu-n sus, si nu va mai fi nici macar sant in care sa stau.
                                                                                                                  (JURNAL)
Emilian Galaicu�Paun

    
Nascut la 22 iunie 1964 in satul Unchitesti, comuna Cuhurestii de Sus, judetul Soroca, intr-o familie de intelectuali.
     Absolveste Facultatea de Litere a Universitatii din Chisinau (1986) si doctorantura de pe linga Institutul de Literatura �M.Gorki� din Moscova (1989). Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova si Rom?nia. Membru fondator al ASPRO  (Asociatia Scriitorilor Profesionisti din Rom?nia). Membru al P.E.N. � clubului. Redactor pentru Basarabia al revistei �Vatra� (Tirgu-Mures).
Carti publicate:
Lumina proprie (Editura "Literatura Artistica", Chisinau, 1986); Abece-Dor (Editura "Literatura Artistica", Chisinau, 1989); Levitatii deasupra haului (Editura "Hyperion", Chisinau, 1991, Premiul Ministerului Tineretului si Sportului din Republica Moldova); Cel batut il duce pe Cel nebatut (Editura "Dacia", Cluj-Napoca, 1994, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Rom?nia); Gesturi (Trilogia nimicului) (Editura "Cartier", Chisinau, 1996, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova); Poezie de dupa Poezie (Editura "Cartier", Chisinau, 1999); Gestuar (2002). Prezent in antologiile: Portret de grup (O alta imagine a poeziei basarabene) (Editura ARC, Chisinau, 1995); O mie si una de poezii rom?nesti (Editura DU Style, Bucuresti, 1997); Antologia poeziei rom?nesti culte (Editura "Teora", Bucuresti, 1998) s.a..
     Traduceri in: franceza, engleza, italiana, germana, suedeza, turca, sirba, rusa.
                                                                                                                                      allegro

� miini transparente tresarind, nici nu miini gesturi� astfel isi tradeaza reciproc emotiile, intilnindu-se la acel colt de strada peste luni de zile� �De unde venim?� � se-ntreaba �ntr-un glas� in acelasi timp isi marturisesc cum atunci, despartindu-se, au regretat mult, cum dupa o suta-doua de pasi s-au uitat peste umar inapoi, cautindu-se fara a se mai regasi� �Ce coincidenta, ce coincidenta�� li se amestica gesturile, din fiecare gest desprinzindu-se cite un ciorchine intreg de gesturi, gesturi inmanuncheate cite zece-douazeci, fiecare amintind de altele zece-douazeci de cindva, si asa mai departe, si asa pina se reduc la doua perechi de mini atingindu-se� pasesc alaturi, fiecare � corectia proprie a intrebarii: �Cine sintem?�, aproape ca-n vis� �incotro mergem� ca niste animale de prada, in cercuri-cercuri, fac un tur prin oras, apoi altul si altul, de fiecare data tot mai ingust, pina orasul se stringe-n sine, se comprima-n inele, si, fugindu-le de sub picioare, incepe a se roti ca un disc� inainteaza prin labirintul spiralic � ac spre gaura devoratoare din mijlocul discului � de parca ar imprima sau descifra o fuga� �Fuga!..� se astern pe fuga, asa, din senin� capul se smuceste inainte din chingile curelelor de piele, dar silueta mai gifiie cu un pas in urma� daca ar fugi pe-un cerc ingust de tot, fiecare si-ar simti propria respiratie in ceafa, crezind-o respiratia dusmanului invizibil de care fuge� sparg cu trupurile galerii de goluri prin aer, asemeni cirtitilor in pamint, si le populeaza cu iluzia de-a fi fost o foarte singura data una cu fiecare centimetru de spatiu parcurs� o stafeta neintrerupta de forme trecind una in alta� atit cit dureaza- un gest� mina de acum o clipa imbraca manusa din piele naturala a miinii din clipa aceasta, careia ii va fi strimt in clipa imediat urmatoare� in gesturi lasindu-si pururi alta forma� �daca am avea viteza luminii, am fi mereu pe tot traseul nostru�� cite un trup se desprinde din fiece gest� isi striga enormitati, care le par adevaruri in ultima instanta, cel putin acum� �probabilitatea intilnirii noastre a fost mizera: suficient ca unul din stramosii tai sau ai mei sa nu fi avut copii�� �tu vrei copii?�� in care cu scirba sa te recunosti� �viata-i o formatiune a carei probabilitate de aparitie tinde catre zero�� umbla prin urbe-o multime de gesturi pe care trupuri opace pe-o clipa le umplu si ies din ele la fata schimbate� �mai repede, mai repede�� se face intuneric� lampile de neon ale numeroaselor lozinci le spun DE UNDE VIN, CINE SINT, INCOTRO MERG� spatiu pliat intre cladiri paralele, ca fagurii in stup� oriunde-ai privi, transpare, filigranat, chipul Marelui Conducator� inhamati la aceeasi fuga, iesindu-si din piele, aproape ca necheaza de bucuria acestui galop nocturn, in timp ce arsura le pune zabale de gifiit in gura� �mai repede, mai repede�� propriul gest sa ti-l umpli� in lumina multicolora, ca de vitraje, a felinarilor seamana cu o copie dupa �Vitese maxima de la Vierge de Raphael�� ornicul de pe cladirea primariei bate� se uita la ceas� �unde naiba se grabeste�� se opreste sa dea inapoi a� acul se misca implacabil pe disc catre golul din mijloc in sunetele acordurilor finale ale fugii� �Si acum ii vezi invirtindu-se, inselindu-si vidul prin gest si uritul prin miscare��

                                                                                                                                                                      
(GESTURI)



Pur Singe

porcul dormind pe salteaua de paie-a stapinilor cit o
tara-mpaiata de viu  gospodarii traind in duhoarea de
porc de Craciun (barbatul ticseste tuhalii cu paie muierea-i
coase la gura: sa taca nici ei sa nu spuna cum asta
vara stapinul cu furca de fier a-�mpaiat�
scirta de paie cu tot cu baiatul si fata � chiar fiica-sa � care faceau
dragoste-n paiele lui!) � toata lumea
e pregatita ca de sarbatoare: taranul
desdidimineata injunghie porcul � rasare-un soleil cou coupe!
porcul se zbate si umple salteaua de singe (aceasta
seamana cu un imperiu in toiul Razboiului Ci �
vil!) drace! Paiele � ca-s naclaite de singe � nu mai iau foc!
dar slava Domnului lampa de gaz e sub mina: taranul pirleste
porcul (cum sfiriie singele proaspat in paie!�)      sa nu se
piarda cumva bunatatea de paie le cara-n ocolul de
vite (�)     �Ignate, hai scoala!�.�-l trezeste
baba-ngrozita: din iesle s-aude un scincet de
prunc nou-nascut prelingindu-se ca
un firicel pur de singe � �ia furca si du-te si vezi!�


Vama

valuta forte: aerul      eram
bogati nespus � vint proaspat prin
buzunare! Chipul
tau arborind un aer de tristete
filigrant pe largi fisii de spatiu
eram un semn (cel bun!) ca nu sunt false
bancnotele-aurii albastre verzi

risipitori am fost � peisajele verzi
albastre aurii mototolind
cu gestul larg al miinii: eu platesc!

emernice hirtii de stat monedem
mici ne-au discolcuit cu timpul vintul
din buzunare�
                      unii s-au intors din
peregrinari acasa putrezi de
bogati schimbind valuta forte
pe banii tarii lor facuti din pielea
dubita a vitelului cel gras
nu s-au intors cit pururi altii citiva
nici n-au plecat�
                          dar toti se pregatesc
s-o treaca dincolo, valuta forte,
ascunsa-n pernele cu oxigen

cind prin vagoane de dormit trec vamesii
cind trec prin clasa-ntiia vamesii
cind trec prin clasa treia vamesii
si ultima suflare-o�
                                  (va urma)


Numaratoare inversa

un pitic locuind intr-un ou de trei zile ouat face-nconjurul oului pe
                                                                                            dinauntru
cit timp oul sta locului in frigider intre altele noua ( opt sapte)
strabatut � de-a scaparii! de-a oarba!! de-a busile!!! � pe dinauntru
de-un pitic speriat de prezumtia mortii, de care fugind

pe cararea de var calca linia concava a oului pina o-ndreapta
cit timp oul sta locului in frigider intre altele sase (cinci patru)
raspindind in latime lungime si metri cubi pe dinauntru
de-un pitic ingrozit de prezumtia mortii, de care fugind

balanseaza pe linia dreapta a oului pina o-ncaleca brusc ca pe-o roata
cit timp oul sta locului in frigider intre altele trei (doua unu) de
necuprins si boltit ca tariile cerului peste-autorul flamind al acestui poem
de-un pitic scos din minti de prezumtia mortii, de care fugind



Fara rugaciunea de seara

am inchiriat istoria si n-am vrut sa platim chiria

cine n-ar fi ispitit sa traiasca degeaba
sub cerul ca o reclama de pepsi?

l-am facut portar pe bunul Dumnezeu al nostru
si pe dracu (la fel de al nostru) � liftier

de-atuncea ne intra in casa oricine doreste
dar nechematii urca pe jos la etaj

totusi nu-l vom concedia pe portar � fara el
n-am avea din atitea surprize
cel putin una placuta

cine-ar putea da afara-asteptarea?

(numai atunci cind da drumul stapinilor
adevarati care vin sa ne-trebe de plata
ne suparam rau de tot pe batrin
si suduindu-l mama-l lasam

fara rugaciunea de seara)

am inchiriat istoria si nu vrem sa platim chiria
apa gazul curentul electric (acesta din urma
plus socialismul faceau viitor luminos!) �

deocamdata insa ca unui ciine roscat
ii dam drumul pe sirma ghimpata
sa pazeasca istoria noastra-ngradita prin semne rutiere
cu inscriptia: ZONA INTERZISA

dar sa spuneti spasiba ca nu avem scaun electric! �

dupa cum se tin lant executiile
curentul electric ne-ar bea
si apa din lacrima!)

pe daiboj le-am avut pe femeile (noastre?) in paturi
cu chiria-aminata: copii nascuti � toti ca unul! �
semanind cu oricine-i priveste

si atunci cind sunt singuri � cu nimeni

am inchiriat istoria si nu avem cu ce plati chiria

cine n-ar fi fericit sa traiasca degeaba
sub ceru-nspumat ca sampania?

doar de nu ne-ar privi pe sub frunte copii (ai nostri?!)
- toti ca unul raspund doar la numele de Rodion Romanovici �
care stiu ca degeaba traim care stiu
mult mai mult decit noi chiar: ca ei sunt cei care

vor plati cu virf si-ndesat!


Des: Cintec de duca

- 99 de guri, unde va duceti voi?
- 99 de guri, noi ne ducem pe drum pe marginea
drumului pe cale pe carare
tot ca sa mincam si sa mursecam
99 de vitei de la 99 de vaci sterpe
99 de purcei de la 99  pusculite carora li-i a fata
99 de pui de la 99 oua rosii
99 saci cu griu din 99 poduri maturate
99 de caiele de la 99 de cai morti
99 de vedenii de la 99 de naluci�
- 99 de guri, nu va duceti sa mincati
99 de vitei de la 99 de vaci sterpe etc�
99 saci cu griu din 99 poduri maturate etc�
ci va duceti sa mincati 99 de vaci sterpe
care au mincat 99 de vaci frumoase la chip
si grase la trup si tot nu se cunoaste
ci va duceti sa mincati 99 poduri maturate
care au mincat 99 saci cu griu si tot nu se cunoaste�
- 99 de guri, noi ne-am dus pe cale
pe carare pe drum pe marginea
drumului spre soare-apune in Neagra Strainatate
unde iarba-datului-si-a-faptului nu rasare
unde vaca moarta nu rage si cocosul negru nu cinta
tot la Bate-te-peste-gura ne-am dus
ne-am vaiecarit ne-am miselit

sa ne deie macar plinsul.
- 99 de guri, pe cine sa plingeti voi?
- 99 de guri, sa plingem 99 de de guri
care n-au mincat 99 de vitei de la 99 de vaci sterpe
care-au mincat 99 de vaci frumoase la chip
si grase la trup si tot nu se cunoaste etc�
care n-au mincat 99 saci cu griu din 99 poduri maturate
care-au mincat 99 saci cu griu si tot nu se cunoaste etc�
- 99 de guri, si unde s-au dus cele 99 de guri
sa-si caute de-ale gurii?
-    99 de guri, cele 99 de guri s-au dus�



Levitatie
In memoriam

Cu luminari in mina. Noapte-n piata
natia : suprema levitatie
colectiva, limpede ca o
sudica-aurora boreala �
nici un intrerupator n-o stinge !

Noaptea-n piata. Levitatii. Li s-a
luat pamintul sau fugit-a singur de
sub picioare� Aurora�mi
de luminari infipte-n noapte� noaptea-n
foi ca un pateu, un tort taiat de
ziua nasterii poporului si ser-
vite mese de receptii cu
cu hirletele de infanterie.

Ziua : levitatia luminii
peste intuneric.



Levitatii deasupra haului (�Strigatul�)

acolo-n tara liniilor de forta
nu-s oameni � doar amprente digitale
miscare propagata-nspre hotare
si invers � strinsa-n liniile de forta
in patria-amprenta digitala

acolo cartograful suferind de
topofobie  intocmeste harti
din spatii albe zabrelite-n linii
concentrice de forta si aceasta
amiba inghitita de amiba
care-i si ea-nghitita de o alta
amiba inghitita       si aceste
circumvolutiuni pulsind in linii
de forta      sub clepsidra rasturnata
a degetului mare pus pe harta
devin amprenta digitala : �Macte!�*

acolo tremura ca varga-n acte
fotografiile en face profil si spate �
amprente ale unor deste moarte !

de-acolo-mi trag � din liniile de forta
din mlastina-amprenta digitala �
cu mina goala de-ascutisul spadei
fiinta   linia insingerata-a vietii
in palma    trasaturile abia
schitate ale fetei tresarinde
cind trec pasind pe umbra-mi aruncata
aeriana punte peste hau !
cind trec in umbra mea si umbra-mi fuge
de sub picioare si ma lasa-n urma
in propria mea urma inglodat
ca-ntr-o amprenta digitala � doamne !
strig � hau-nghite-n sec     gitleju-i ritmic isi
contracta muschii liniilor de forta

acolo strigatu-mi consuma spatii
viscoase de angoasa reci de frica
acolo-n tara liniilor de forta
de unde-mi trag fiinta unde haul
se casca unde-apuc de spada goala
sa las macar o singura sin-g u r a
amprenta digitala care striga !


     *Macte ! � (lat.) sa fie ucis !


Levitatie (De profundis�)

Era un hau mai tinar ca celelalte hauri
si mai adinc    format prin prabusirea
in sine-a unui hau mai vechi (aproape
o ripa) care incearca sa iasa
(pe brinci) la suprafata prin surparea
metodica a buzei de prapastie
in care locuia      prapastia
a pedepsit tradarea aruncindu-l
in bezna fara fund    caderea-l
intineri :      era ca altadata
un hau cu ochii chematori adinci
mai tinar decit celelalte hauri

��e undeva pe-aici un hau
mai tinar decit alte hauri� � zise
sinucigasul tinar      haul
de teama de-a nu fi gasit si-umlut
de singe, se piti�    �Te vad ! Te vad !� �
striga deasupra tinarul      isi trase
capu-ntre umeri, dar�    �Te vad ! Te vad !� �
prapastios striga�    isi trase
o-nvelitoare peste cap�   �Te vad !�� �
striga intruna tinarul�
                                  atunci
sari el, haul, primul     ii sari
in ochi�    �Te vad te vad !� � striga intruna tinarul
privindu-si miinele     �Te vad te vad� �
de-a oarba alergind pina la capatul
pamintului    �Te vad te vad� -     doar sa
se-arunce-odata-n hau�     �Te vad te vad� �
pentru o clipa de cadere libera


pamintu-i levita sub talpi       deasupra


Nud (�Gesturi�)

4. (Schimbarea la fata)

cite un gest pe secunda se leapada public de trup
fara durere     odata si ultimul gest
fara regrete il va parasi     stravezii
umbla prin urbe-o multime de gesturi pe care
trupuri opace pe-o clipa le umplu si ies din
ele la fata schimbate      se-ntimpla
propriul gest sa ti-l umpli    atunci
zici tu : clipa aceasta am mai trait-o cindva
pina ajungi intr-o zi nas in nas
sa te ciocnesti cu fiinta in care
gest dupa gest ti-ai mutat libertatea     fiinta in care
cite un trup se desprinde din fiece gest     cite un trup in
care cu scirba sa te recunosti.
Hosted by www.Geocities.ws

1