F A M I L I A ..N E U M A N

Primii membri ai familiei Neuman au ajuns la Arad la mijlocul secolului XIX. În urmãtorii o sutã de ani, membrii acestei familii au jucat un rol hotãrîtor în viaþa economicã, socialã si sportivã a orasului nostru, dar au sprijinit foarte mult si dezvoltarea vieþii artistice arãdene.

În anul 1851, fratii Neuman construiesc "Fabrica de spirt si drojdie", iar în anul 1862, o moarã cu abur, care în scurt timp a reusit sã macine anual zece mii de tone de grîu, producînd fãinã de excelentã calitate.
Paralel a crescut si productia de spirt astfel încît la sfîrsitul secolului trecut fabrica ajunge una din cele mai renumite din sud - estul Europei.

Familia a fost compusã din fratii Adolf, Daniel si Samuilã si urmaºii lor Adolf junior, Alfred si Carol. Neuman Adolf, Daniel si Adolf junior au primit în anul 1913 titlul de baron.
Semnificativ este faptul cã pe vremea monarhiei austro - ungare, numai 27 de familii de origine evreiascã au obtinut acest titlu.

În anii `30, cel mai în vîrstã dintre cei trei frati, Carol a emigrat în Statele Unite, iar Alfred a rãmas la Arad, avînd trei copii: Eduard, Francisc si Maria.
Eduard a condus "Fabrica de spirt", iar Francisc a preluat "Fabrica textilã", înfiintatã în 1909.
Din 1935 Francisc a condus ambele fabrici pînã în anul 1948.
Baronul Neuman Francisc s-a nãscut la Arad, în 1910, a dat bacalaureatul la Liceul Romano - Catolic.

Unchiul sãu, Carol (care a înfiinþat de fapt Fabrica textilã în 1909), l-a trimis pentru studii în Anglia. Revenind, a lucrat cîtiva ani cot la cot cu cei mai buni maestri din filaturã si tesãtorie.
Numai dupã acest "stagiu" unchiul lui, Carol (care era un om foarte sever) i-a încredintat conducerea fabricii.
Tînãrul baron de 25 de ani s-a impus foarte repede în toate domeniile: a reorganizat activitatea productivã prin introducerea sistemului Bedaux, care a asigurat o eficienþã mult mai mare; productia a fost urmãritã zi de zi, contabilitatea avînd tot timpul toate datele necesare privind situaþia finaciarã. A modernizat þesãtoria si finisajul, a adus multi specialisti din Germania, Austria, Cehoslovacia, Elvetia. Paralel, si la Arad s-au format maistri si tehnicieni excelent pregãtiti astfel cã nu e de mirare, cã fabrica ajunge în scurt timp cea mai renumitã uzinã de textile în prelucrarea bumbacului.

A terminat constructia coloniei UTA cu scopul de a asigura membrilor conducerii tehnice a fabricii conditii bune de locuit si domiciliu cît mai aproape de fabricã.
Pentru muncitori a înfiintat o cantinã pentru masa de prînz (care dura jumãtate de orã), a creat prima cresã pe lîngã uzinã.
A fost un patron foarte popular, iubit si stimat de toti angajatii. Zilnic la ora 6 dimineaþa vizita toate sectiile, stînd de vorbã cu oamenii.
Dupã cel de-al doilea rãzboi mondial, fabrica a mai functionat aproape 4 ani. Izolat oarecum de relatiile avute cu Europa de vest, baronul s-a orientat din ce în ce mai mult spre sport, înfiintînd în anul 1945 asociatia sportivã ITA, cu 18 sectii, dintre care cea mai importantã era cea de fotbal.
A construit în 1946 un stadion de beton. Echipa de fotbal a cîstigat de douã ori titlul de campioanã, fiind o formatie de nivel european.

Dupã nationalizare (iunie 1948) a reusit sã emigreze în Elvetia, s-a cãsãtorit si ulterior s-a stabilit la New York, apoi în Florida unde a murit la vîrsta de 86 de ani, lãsînd doi urmasi (un fiu si o fiicã).

Figura proeminentã a baronului Neuman în viata economicã, socialã, artisticã si sportivã a Aradului si în special în dezvoltarea industriei textile arãdene ne-a determinat sã propunem ca denumirea scolii noastre sã devinã: "Grup Scolar Industrial Francisc Neuman".