Muntii Trascaului sunt situati la limita estica a Carpatilor Occidentali sau �Apuseni� cum ii numesc ardelenii (de fapt, acelasi lucru dar spus in varianta populara). Rocile sale calcaroase s-au format prin inaltarea fundului unei mari cu apa calda (in urma cu 120-150 milioane de ani) si sub actiunea deplasarilor tectonice ulterioare, care au dat crapaturile specifice (alpinistii care frecventeaza zona cunosc latura practica a problemei). Altitudinea maxima este 1281 metri la vf. Secu (situat la trecerea dinspre Paraul Dragoiului de pe Valea Inzelului spre pesterile Vanatare si Huda lui Papara din partea vestica, aproape de comuna Salciua). Urcand dinspre valea Muresului (alt. 240m) diferenta de nivel depaseste mia de metri pana spre varfurile Secu, Pleasa Rametului (alt.1250m) sau Prislop (alt. 1280m).
Denumirea de �Trascau� are mai multe surse. Cea mai sigura/stiintifica este aceea slava: �troszk�=minereu de fier. Personal, imi place varianta putin mitizata de origine maghiara, cuvantul Torocko (ko=�piatra� + torok=�turc�) insemnand literal �Piatra Turcului�, ceea ce te face sa privesti automat � din comuna Torocko/Rimetea � spre lantul stancos de est, lipsit de copaci si spre cel mai inalt varf al sau de 1129 metri, toate cu acelasi nume dar de data asta putin schimbat, �Piatra Secuiului�.
Putina istorie nu strica: o buna parte din populatia depresiunii Trascaului ii are ca stramosi pe secuii veniti in perioada ocupatiei turcesti si pusi de acestia sa pazeasca trecatorile si defileele din munti (sa ne aducem aminte ca aceste doua popoare sunt inrudite, fiind la origine triburi nomade venite din Asia). Dar inca din vremea romana (106- 275 d.Chr.) zona era foarte populata (s-au gasit monede romane din timpul imparatilor Antoninus Pius si Maximinus Thrax) datorita minelor de aici (urmele catorva s-au pastrat pana astazi). De altfel, pietrele mormintelor din vechiul cimitir al satului Coltesti, care privesc intotdeauna spre rasarit, provin din fragmente calcaroase din jur � fapt unic in Transilvania ce reprezinta un obicei mai rar intalnit in Europa.
Afluenta de turisti este destul de mare in depresiunea Trascau-Rimetea mai ales vara, cand � de pe bike privind � numarul masinilor inmatriculate in afara Romaniei il depaseste pe cel al autovehicolelor locale: dovada ca locuitorii comunei Rimetea/Torocko stiu sa isi administreze resursele naturale si antropice. Pacat ca soseaua este intr-o stare deplorabila (oare cand vom avea niste sosele de pe care sa poti privi din mers peisajul si sa nu fie nevoie sa ocolesti gropile?), unii spun din cauza ca primariile satelor cu maghiari majoritari nu sunt sprijinite de stat (deocamdata pare doar un zvon...sau nu?).
Avand o suprafata destul de mare � cu o lungime de 70 de kilometri � traversarea Trascaului cu pasul necesita aproximativ o saptamana. Distantele pe sosea dintre cele mai importante obiective turistice naturale nu sunt tocmai mici (30-100 km), fapt care iti permite oranizarea unor ture de bike pe mai multe zile (o bucurie in plus pentru cei care vin pana aici pe bike si nu cu masina).
Voi prezenta cele cateva puncte � pe care le-as numi � de interes maxim in aceasta zona (pentru a citi o descriere amanuntita a zonei care te intereseaza, intoarce-te la pagina cu Articole!):
1.Cheile Aiudului sau ale Valisoarei (15km din AIUD);
2.Depresiunea Trascau-Rimetea cu masivele Piatra Secuiului si Ardascheia (20km pana in COLTESTI, 24km RIMETEA);
3.Cheile Intregaldei (38km);
4.Cheile Rametului cu Valea Manastirii (27km prin satul RAMET sau 30km prin TEIUS);
5.Pesterile Huda lui Papara (60km pana la Manastirea Sub Piatra pe DN 75 prin BURU) si Poarta Zmeilor.
Alte trasee frumoase care deja depasesc zona vizata � dar vizitata � de subsemnatul ar fi: 6.Cheile Turzii (52km) si 7.Valea Ierii cu Muntele Baisoara (67 km). Ordinea prezentarii acestor obiective turistice este pur subiectiva, insa toate traseele au ca punct de plecare orasul AIUD.
Daca doresti sa vezi cel mai bun site creat despre si pentru AIUD, intra pe www.aiudonline.ro. Acolo poti afla tot ce te intereseaza despre oraselul nostru.
