1. Drept civil român. Introducere. Subiectele dreptului civil. Culegere de spete. Modele de contracte. Modele de actiuni. Legislatie civila, Editura Monitorul Oficial, 2000, 450 pagini, brosat, pret 94 500 lei: 4 $

Prezentam in continuare

1. Posibilitatile de achizitionare
2. Cuvantul inainte al domnului conf. univ. dr. Emil Gheorghe Moroianu
3. Cuprinsul lucrarii
4. Ca model, primele pagini ale lucrarii

1.Achitionare: [email protected]; tel. 092809589; 01 67698931;

sau

Editura Monitorul Oficial: E-mail [email protected]; str. Palatul Parlamentului, str. Izvor, nr. 2-4, sector 5, Bucuresti

 

 

 

3. Cuprinsul lucrarii

 

Abrevieri

Partea I Introducere in dreptul civil 1

Capitolul I Teoria legii civile

(Izvoarele dreptului civil) 1

§ 1 Rolul dreptului civil de drept comun 1

§ 2 Aplicarea legii civile in timp 1

§ 3 Aplicarea legii civile in spatiu 7

§ 4 Interpretarea legii civile 8

 

Capitolul II Raportul juridic civil 11 Sectiunea I Continutul raportului juridic civil 11

§ 1 Dreptul subiectiv civil 11

1. 1. Drepturi subiective civile patrimonialesi nepatrimoniale 11

1. 2. Drepturi subiective civile principale si accesorii 12

1. 3. Recunoasterea, ocrotirea si exercitarea drepturilor subiective civile 12

1. 4. Abuzul de drept 14

§ 2 Obligatia civila

2. 1. Obligatii civile perfecte si obligatii civile imperfecte (naturale) 14

2. 2. Obligatii de a da si obligatii a face 15

2. 3. Obligatii de rezultat si obligatii de diligenta 16

2. 4. Obligatii obisnuite, obligatii reale si obligatii opozabile tertilor 16

 

Sectiunea a II-a Obiectul raportului juridic civil 17

§ 1 Bunurile si clasificarea acestora 17

1. 1. Bunuri corporale si bunuri incorporale 17

1. 2. Bunuri publice si bunuri private 18

1. 3. Bunuri in circuitul civil si bunuri in afara acestuia 19

1. 4. Bunuri izolate si universalitati de bunuri 19

1. 5. Bunuri individual determinate si bunuri determinate generic 19

1. 6. Bunuri divizibile si bunuri indivizibile 20

1. 7. Bunuri frugifere si bunuri nefrugifere 20

1. 8. Bunuri principale si bunuri accesorii 20

1. 9. Bunuri consumptibile si bunuri neconsumptibile 22

1. 10. Bunuri fungibile si bunuri nefungibile 22

1. 11. Bunuri apropriate si bunuri vacante 22

1. 12. Bunuri proprii si bunuri comune 23

1. 13. Bunuri sesizabile si bunuri insesizabile 25

1. 14. Bunuri imobile si bunuri mobile 26

 

Sectiunea a III-a Proba raportului juridic civil 32

§ 1 Notiuni generale 32

§ 2 Inscrisurile ca mijloace de proba 38

§ 3 Marturia ca mijloc de proba (Proba cu martori ori testimoniala) 48

§ 4 Marturisirea sau recunoasterea ca mijloc de proba 55

§ 5 Prezumtiile ca mijloc de proba 59

§ 6 Expertiza ca mijloc de proba 60

 

Capitolul III Actul juridic civil 62

Sectiunea I Clasificarea actelor juridice civile 62

§ 1 Acte cu titlu oneros si acte cu titlu gratuit 62

1. 1. Acte cu titlu oneros 62

1. 2. Acte cu titlu gratuit 64

§ 2 Acte de conservare, de administrare

si de dispozitie 65

2. 1. Acte de conservare 65

2. 2. Acte de administrare 66

2. 3. Acte de dispozitie 66

§ 3 Acte solemne si acte reale 67

3. 1. Acte solemne 67

3. 2. Acte reale 67

 

Sectiunea a II-a Conditiile actului juridic civil 68

§ 1 Capacitatea de a incheia actul juridic civil 68

§ 2 Consimtamantul 69

2. 1. Corelatia dintre consimtamant si vointa juridica 69

2. 2. Lipsa de consimtamant 69

2. 3. Eroarea 70

2. 4. Dolul sau viclenia 72

2. 5. Violenta 74

2. 6. Leziunea 75

§ 3 Obiectul actului juridic civil 75

§ 4 Cauza (scopul) actului juridic civil 77

§ 5 Forma actului juridic civil 77

5. 1. Principiul consensualismului 77

5. 2. Forma ceruta ad validitatem 79

5. 3. Forma ceruta ad probationem 79

Sectiunea a III-a Modalitatile actului juridic civil 80

§ 1 Termenul 80

§ 2 Conditia 80

Sectiunea a IV-a Efectele actului juridic civil 83

§ 1 Principalele reguli de interpretarea actului juridic civil 83

§ 2 Principiul fortei obligatorii

pacta sunt servanda 84

§ 3 Principiul irevocabilitatii actului juridic civil 86

§ 4 Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil 87

 

Sectiunea a V-a Nulitatea actului juridic civil 94

Capitolul IV Prescriptia extinctiva 114

§ 1 Domeniul de aplicare 114

§ 2 Termenele de prescriptie extinctiva 114

§ 3 Inceputul prescriptiei extinctive 129

§ 4 Suspendarea prescriptiei extinctive 129

§ 5 Intreruperea prescriptiei extinctive 131

 

Partea a II-a Subiectele dreptului civil 135

 

Capitolul I Persoana fizica 135

Sectiunea I Capacitatea de folosinta 135

Sectiunea a II-a Capacitatea de exercitiu 137

Sectiunea a III-a Ocrotirea persoanei fizice prin mijloace de drept civil 138

§ 1 Ocrotirea minorului 138

§ 2 Ocrotirea bolnavului psihic prin

interdictia judecatoreasca 143

§ 3. Curatela 144

§ 4. Obligatia de intretinere 145

 

Sectiunea a IV-a Identificarea persoanei fizice 152

§ 1 Numele 152

§ 2 Starea civila 154

Capitolul II Persoana juridica 158

§ 1 Clasificarea persoanelor juridice 158

§ 2 Elementele constitutive ale persoanei juridice 164

§ 3 Infiintarea persoanei juridice 170

§ 4 Capacitatea civila a persoanei juridice 182

§ 5 Reorganizarea persoanei juridice 186

§ 6 Incetarea persoanei juridice 188

§ 7 Identificarea persoanei juridice 190

Anexe 192

Anexa nr. I Modele de contracte 193

1. 1. Contract de societate agricola 193

1. 2. Statut de societate agricola 196

2. Contract de arendare 225

3. Statut fundatie 231

4. Model orientativ de cerere pentru autorizarea de desfasurare a unei activitati comerciale de catre o persoana fizica independenta 241

5. Model orientativ de cerere pentru obtinerea autorizatiei de asociatie familiala 242

6. Model orientativ de contract de asociere intre doua societati 243

7. Model orientativ de contract de societate in nume colectiv 248

8. Model orientativ de contract de societate in comandita simpla 251

9. Model orientativ pentru societatile comerciale pe actiuni sisocietatile comerciale in comandita pe actiuni 255

10. Model orientativ de Statut pentru societatea cu raspundere limitata cu asociat unic 258

11. Model orientativ de contract de societate cu raspundere limitata cu mai multi asociati 263

12. Model orientativ de Statut pentru societatile cu raspundere limitata cu mai multi asociati 267

13. Model orientativ de contract de societate comerciala mixta – S.R.L. 275

14. Model orientativ de contract de societate ce poate fi adaptat la orice tip de forma asociativa 279

15. Contract de colaborare privind exercitarea activitatii de avocat 283

16. Contract de asistenta juridica 286

17. Imputernicire avocatiala 288

18. Conventie civila privind interpretarea/traducerea unui act juridic 289

19. Proces-verbal la Conventie civila privind interpretarea/traducerea unui act juridic 291

Anexa nr. II Modele de actiuni 293

1. Actiune pentru constatarea nulitatii unor acte de instrainare 293

2. Actiune pentru constatarea nulitatii absolute 295

3. 1. Actiune pentru anularea unui act juridic 296

3. 2. Actiune in anularea unui act juridic pentru vicii de consimtamant 297

3. 3. Actiune in anulare a unui act juridic pentru viciu de consimtamant

(dol sau viclenie) 299

3. 4. Actiune in anulare a unui act juridic pentru viciu de consimtamant (violenta) 301

3. 5. Actiune in nulitate pentru viciu de consimtamant (eroare – obstacol) 303

3. 6. Actiune pentru anularea vanzarii 305

4. Actiune in declararea simulatiei 306

5. Actiune in restituirea imbogatirii fara justa cauza 308

6. Actiune oblica 309

7. Actiune pauliana 311

8. Actiune pentru rezolutiunea contractului 312

9. Actiune pentru rezilierea contractului 313

10. Actiune pentru revocarea donatiei 314

11. Cerere de punere sub interdictie 316

12. Cerere de ridicare a interdictiei 317

13. Cerere de declarare a disparitiei 318

14. Cerere de declarare a mortii prezumate 319

15. Cerere de rectificare a datei mortii prezumate 320

16. Cerere de anulare a hotararii declarative de moarte 321

17. Cerere pentru inregistrarea tardiva a nasterii (dupa trecerea unui an de la nastere) 322

18. Cerere de anulare, rectificare sau completare a unei inregistrari in registrul de stare civila 323

19. Cerere de reconstituire sau intocmire ulterioara a unui act de stare civila 324

20. Cerere pentru incetarea savarsirii unei fapte ce aduce atingere unui drept personal nepatrimonial 325

21. Actiune pentru stabilirea domiciliului minorului 326

22. Cerere de incuviintare de nume 328

23. Actiune pentru a avea legaturi personale cu minorul 329

24. Cerere pentru decaderea parintelui din drepturile parintesti 330

25. Cerere pentru redarea exercitiului drepturilor parintesti 331

26. Cerere de interventie principala 332

27. Cerere de interventie accesorie 333

28. Cerere de chemare in judecata a altei persoane 334

29. Cerere de chemare in garantie 335

30. Cerere de aratare a titularului dreptului 336

31. Intampinare 337

32. Cerere reconventionala 338

33. Cerere de sechestru judiciar 339

34. 1. Cerere de sechestru asigurator 340

34. 2. Cerere de ridicare a

sechestrului asigurator 341

35. Cerere de recurs 342

36. Cerere de apel 343

Anexa nr. III Regimul juridic al proprietatii publice si al proprietatii private in Romania.

Acte normative de drept comercial, din domeniul privatizarii si al investitiilor 344

1. Moduri specifice prin care diferite categorii de bunuri au trecut din proprietate privata in proprietatea statului, cooperatista sau alta forma de proprietate colectiva si asupra carora se pune problema reconstituirii sau constituirii dreptului deproprietate privata 344

2. Acte normative care reglementeaza regimul juridic al proprietatii publice si al proprietatii private in Romania 365

3. Acte normative prin care este reglementat regimul juridic al proprietatii private in Romania 401

4. Acte normative prin care este reglementat regimul juridic al proprietatii publice in Romania 404

5. Acte normative prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate privata in Romania 408

6. Acte normative prin care s-a constituit dreptul de proprietate privata in Romania 409

7. Acte normative de drept comercial 410

8. Acte normative prin care este reglementat regimul juridic al privatizarii societatilor comerciale cu capital integral sau partial de stat 427

9. Acte normative prin care este reglementat regimul juridic al investitiilor 430

Bibliografie selectiva 434

Tabla de materii 438

 

4. Ca model, primele pagini ale lucrarii

 

PARTEA I

INTRODUCERE IN DREPTUL CIVIL

CAPITOLUL I

TEORIA LEGII CIVILE

(IZVOARELE DREPTULUI CIVIL)

§ 1. Rolul dreptului civil de drept comun

1. 1. Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia I, decizia nr. 451 din 1889.

In sistemul Codului civil roman, vanzarea lucrului altuia nu este nula in mod absolut, ci numai anulabila si deci susceptibila ca prin confirmare sau ratificare sa-si produca toate efectele unei perfecte vanzari.

(C. Hamangiu, N. Georgean, Codul civil adnotat, vol. III, Editura Librariei Universala Alcalay & Co., Bucuresti, 1925, p. 382, nr. 13).

- Este posibila vanzarea lucrului altuia in dreptul comercial roman? Argumentati.

- Ce intelegeti prin notiunea de confirmare folosita in speta?

- Realizati distinctia ce trebuie sa fie facuta intre vanzarea bunurilor mobile si vanzarea bunurilor imobile in vanzarile civile, respectiv in vanzarile comerciale.

1. 2. Curtea de Apel Craiova, sectia a II-a, decizie din 1895.

Dispozitiile art. 1297 si 1298 C. civ. se aplica si in materie comerciala, atat cand este vorba de o conventie proiectata, cat si daca este vorba de o afacere incheiata.

(C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., vol. III, p. 399, nr. 1 de sub art. 1297).

- Care ar fi solutia daca arvuna ar fi data pentru vanzarea-cumpararea unui bun imobil prin natura sa, de pilda un teren?

- Dar daca arvuna ar fi data pentru vanzarea-cumpararea unei paduri ce urmeaza a fi taiata?

- Quid juris in privinta arvunei date pentru locatiunea unui imobil?

- Enumerati si caracterizati izvoarele dreptului civil. In ce conditii ordonantele simple si ordonantele de urgenta ale Guvernului pot constitui izvoare de drept civil? Quid juris in privinta obiceiului si uzurilor?

§ 2. Aplicarea legii civile in timp

2. 1. Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia I, decizia nr. 273 din 27 septembrie 1882.

De cate ori o lege noua vine sa stabileasca un privilegiu pana atunci necunoscut, pentru a proteja oarecare acte sau fapte juridice, aceasta lege se aplica la toate actele de aceasta specie facute dupa promulgarea sa, nu insa la cele facute mai inainte.

Si legile creatoare de privilegii sau ipoteci nu fac sa decurga dreptul de preferinta ce dansele acorda creditorilor numai din lege, ci mai au inca de fundament si o conventie tacita a partilor, caci se presupune ca partile au contractat numai in vederea legilor existente in momentul contractarii, si aceasta atat in ceea ce priveste chestiunea de a sti cum se nasc, se modifica si se sting drepturile care decurg din contract, cat si in cat se atinge de chestiunea de a sti daca creanta ce izvoraste din contract da sau nu creditorului un drept de preferinta.

(C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., vol. I, pp. 5-6, speta nr. 21 de sub art. 1).

- Ce s-ar intampla daca ulterior ar interveni o lege interpretativa?

- Ce se decide in cazul unei mosteniri nedeschise inca, daca, in ceea ce priveste clasele de mostenitori ar fi fost adoptata o lege care modifica ordinea claselor?

- Pe ce texte de lege se fundamenteaza principiul neretroactivitatii legii civile?

2. 2. Inalta Curte de Casatie si Justitie, decizia din 8 aprilie 1924.

Legea pentru incurajarea constructiilor de cladiri din 23 iulie 1921, neprevazand calea de judecata pentru conflictele ivite intre proprietari si chiriasi, urmeaza ca ele nu pot fi rezolvate in mod definitiv, decat pe calea dreptului comun sau a legii proprietarilor, iar nicidecum pe calea ordonantei prezidentiale de refere; si daca prin art. 8 din regulamentul legii se indica procedura art. 66 bis din procedura civila, aceasta dispozitie nu poate fi tinuta in seama, intrucat prin ea regulamentul a depasit prevederile legii si a modificat procedura dreptului comun, ceea ce un regulament nu poate face.

(Pandectele romane. 1924, partea a III-a, p.113).

- Faceti aplicatia in speta a dispozitiilor Legii nr. 114/1996, legea locuintei (cu modificarile ulterioare).

- Pot fi modificate dispozitiile dreptului comun prin acte normative cu forta juridica inferioara? Argumentati in drept.

2. 3. Tribunalul Regional Bacau, decizia nr. 2198 din 18 noiembrie 1957.

Mentiunea de legitimare din registrul de stare civila nu poate fi anulata pe motiv ca nu s-a luat consimtamantul celui legitimat, care era major in momentul legitimarii (art. 304 Cod civil; art. 58 din Codul familiei; art. 8 din Decretul nr. 32/1954).

(Legalitatea populara, nr. 4/1960, p. 112).

- Interpretati aceasta speta potrivit legislatiei in vigoare.

2. 4. Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia I, decizia nr. 39 din 3 februarie 1870.

Legile relative la capacitatea persoanelor, in virtutea principiului neretroactivitatii, consacrat prin art. 1, nu pot avea nici un efect asupra drepturilor dobandite legalmente sub regimul unei legi anterioare.

Astfel, moartea testatorului, avand de efect de a face pe legatar proprietar al lucrului legat, dreptul asupra lucrului legat, dobandit de el in momentul mortii testatorului, nu i se mai poate rapi printr-o lege posterioara.

(C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., vol. I, p. 3, speta nr. 1 de sub art. 1).

- Pe ce teorie privitoare la neretroactivitatea legii isi fundamenteaza instanta hotararea?

2. 5. Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia I, decizia nr. 198 din 18 mai 1871.

Principiul neretroactivitatii are de scop conservarea drepturilor dobandite.

De aceea, cand legea noua desfiinteaza o persoana morala creata de legea veche, inceteaza si mandatul celui ce o reprezinta, caci aici nu se vatama nici un drept dobandit.

(C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., vol. I, p. 3, speta nr. 2 de sub art. 1)

- Ce intra in continutul notiunii de persoana morala?

2. 6. Curtea Suprema de Justitie, sectia comerciala, decizia nr. 63 din 7 februarie 1995.

In speta, partile au perfectat contractul nr. 4 din 1992 la data de 26 februarie 1992, deci anterior intrarii in vigoare atat a Legii nr. 76/1992, cat si a Legii nr. 82, publicata in Monitorul Oficial nr. 182 din 30 iulie 1992.

La art. 2 lit. c) al contractului comercial s-a prevazut o penalitate de 1% pe zi din valoarea produsului, pana la restituirea sa.

In atare situatie, prevederile celor doua legi au fost invocate de recurenta in mod eronat, cunoscut fiind principiul neretroactivitatii legii civile, in virtutea caruia legea reglementeaza numai raporturile juridice ce se nasc dupa intrarea ei in vigoare, or, contractul era incheiat anterior elaborarii celor doua legi.

In atare situatie, in mod corect s-au acordat penalitatile in raport cu prevederile contractului.

Nici critica referitoare la existenta unor imprejurari asimilabile fortei majore nu poate fi retinuta, intrucat greutatile legate de importuri nu indeplinesc conditiile cumulative prevazute pentru forta majora: imprevizibilitatea si caracterul insurmontabil.

Prin recurs, parata a criticat decizia civila a Curtii de Apel Bucuresti care a avut in vedere termenul general de prescriptie de 3 ani, ca fiind corect aplicat de instanta de fond la stabilirea cuantumului penalitatilor, considerand in speta ca sunt aplicabile prevederile art. 4 lit. b din Decretul nr. 167/1958, care stabileste un termen de prescriptie de 6 luni.

Critica este neintemeiata.

Astfel, prin Legea nr. 15/1990 unitatile de stat s-au reorganizat in regii autonome si societati comerciale.

In aceste conditii, si cunoscand ca art. 134 alin. 1 din Constitutie stabileste ca economia Romaniei este economie de piata, prevederile Decretului nr. 167/1958 referitoare la raporturile dintre organizatiile socialiste, care au disparut nu-si mai gasesc aplicabilitatea.

De altfel, si art. 41 alin. 1 din Constitutie prevede ca proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular si deci nu ingaduie diferentierea din art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 sub raportul duratei termenului de prescriptie.

Asa fiind, recursul s-a respins ca nefondat.

(Curtea Suprema de Justitie, Buletinul Jurisprudentei. Culegere de decizii pe anul 1995", Editura Proema, Baia Mare, 1996, p. 30).

- Caracterizati teoriile privitoare la aplicarea legii civile in timp.

2. 7. Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia a II-a, decizia nr. 116 din 3 septembrie 1871.

In regula generala, consacrata de art. 1 C. civ., legea nu poate dispune decat pentru viitor, si de aceea ea nu poate avea putere retroactiva, afara numai de cazurile in care insusi legiuitorul a voit ca legea sa aiba putere si asupra trecutului; insa aceasta vointa a legiuitorului, ca o exceptie de la regula generala a neretroactivitatii legilor, trebuie sa fie evidenta pentru ca drepturile castigate nu pot fi dobandite decat printr-o manifesta vointa a legii.

(C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., vol. I, p. 3, speta nr. 3 de sub art. 1).

- Pe ce teorie isi fundamenteaza instanta hotararea?

2. 8. Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia a II-a, decizia nr. 190 din 24 septembrie 1875.

In fata unei antinomii dintre dispozitiile unei legi si dispozitiile Constitutiei nu poate fi indoiala ca trebuiesc aplicate dispozitiile Constitutiei in detrimentul legii, pentru ca legea fundamentala si principala in stat este Constitutia, dupa care se reguleaza tot mecanismul puterilor publice si se stabileste monarhia constitutionala si pentru ca judecatorii, conform art. 107 din legea organizarii judecatoresti, jura credinta si ascultare Constitutiei.

(C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., vol. I, p. 31, speta nr. 2 de sub art. 3).

- Interpretati aceasta speta potrivit legislatiei in vigoare.

2. 9. Curtea de Apel Galati, sectia a II-a, decizie din 25 noiembrie 1888.

Nu este permis instantelor judecatoresti de a invoca si discuta si alte motive neinvocate de parti, chiar fundate daca ar fi ele, in rezolvarea cauzei, pentru ca forma si modul sustinerii actiunilor este lasat de legiuitor in puterea partii reclamante; numai ea are dreptul sa propuna motivele si mijloacele pe care intelege a se sustine actiunea, si instantele judecatoresti nu se pot pronunta decat asupra actiunilor si motivelor astfel cum au fost formulate si sustinute de parti in instanta, caci a proceda altfel, partile s-ar vedea surprinse, nefiind puse in pozitia de a prevedea si discuta motivele invocate.

(C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., vol III, p. 3, speta de sub art. 1169).

- Argumentati in drept, potrivit legislatiei in vigoare.

2. 10. Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia I, decizie din 1869.

Judecatorii fondului in aprecierea probelor ce li se prezinta de parti, sunt suverani, si numai atunci hotararile lor pot cadea sub cenzura casatiei, cand in contra prescriptiei legii, care a determinat pentru o specie de acte, un mod de probatiune, judecatorii admit a se face probatiune prin alt mod decat cel prescris de lege, cum daca legea a prescris ca o specie de acte sa fie probate prin probe scrise, judecatorii ar admite probarea prin martori, caci in asemenea caz ar fi din partea judecatorilor o violare a prescriptiunilor legii.

(C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., vol III, p. 9, speta de sub art. 1170).

- Argumentati in drept, potrivit legislatiei in vigoare.