KONDEXRONOS

ru

ro

PACTE

Continut:

  • "Pactul Ribetrop-Molotov"" (Pactul Germano-Rus de la anul 1939)
  • "Protocolul Aditional Secret" pe langa Pactul anului 1939.
  • Nota ultimativa a URSS din ziua de 26 iunie 1940 adresata Romaniei
  • Rasp. guvern. roman, din ziua de 27 iunie 1940
  • Nota ultimativa adresata de guvern. URSS in noaptea de 27 iunie 1940
  • Rasp. guvern. roman, din ziua de 28 iunie 1940
  • Nota lui Joachim von Ribbentrop catre V.Molotov privitoare la Basarabia si Bucovina
  • Declaratia oficiala de razboi a Germaniei, catre URSS din seara zilei de 21.06.41

  • Pactul  "RIBENTROP-MOLOTOV"


    Acordul de neagresie din 1939

    Acordul incheiat intre GERMANIA si URSS la Moskova, pe 23 august 1939.



    Pactul 1939, tot el si «Pactul Ribentropf-Molotov», a determinat impartirea intre agresorii fascisti - "GERMANIA" si "URSS"; a Poloniei, statelor Pribalte si Romaniei si declansarea in Europa a RAZBOIULUI  DOI  MONDIAL


    ACORDUL

    1.

    Ambele Parti se angageaza de a se retine de la orice violenta, de orice pas de agresie  si de orice atac unul asupra altuia, atat de unul singur cat si in comun cu alte state.

    Sosirea germanilor la Moskova


        2.
    In caz, daca una din parti va deveni tinta unei agresii militare din partea a treia,   partea opusa nici intr-un caz nu va sustine pe agresor.

    Primul iscaleste V.Molotov


        3.
    Guvernele ambelor parti vor ramane si pe viitor in contact petnru consultari, si pentru a se informa reciproc conform intereselor comune.

    Al doilea iscaleste I.von Ribentropf


        4.
    Nici una din parti nu va participa la careva aliante militare, care la direct sau indirect, vor fi indreptate contra uneia din partile semnatare a acestui acord.
    >

    Sampanie... pentru inceperea Razboiului Doi Mondial

        5. In cazul iscarii unor neantelegeri sau conflicte intre parti pe diverse intrebari, ambele parti vor cauta rezolvarea pe cai strict pacifice, prin dialoguri diplomatice si cu prezenta unor schimbari de pareri, sau prin formarea unor comisii, spre regularizarea a acestor divirgente sau conflicte.

    Adolf Hitler
    I.V.Stalin

    V. Molotov
    I.von Ribentropf

    In acelas timp cu Acordul, in noaptea de pe 23 spre 24 august la Moskova, a fost iscalit si «Protocolul Aditional Secret». Originalul Protocolului Aditional Secret nu sa pastrat nici in arhivele sovietice, nici in altele nu a fost descoperit. Dar prin efectuarea minuntioasa a unor cercetari, in prezent sa dovedit identitatea copiilor pastrate. Ca baza a Protocolului Aditional Secret a fost luoat proectul adus la Moskova de von Ribentrop. 

    In timpul semnarii Acordului de neagresiune intre Germania si Uniunea Republicilor Sovetice Socialiste, inputernicitii semnatari a acestor doua parti, au analizat strict confedential, intrebarea despre inpartirea sferelor de influenta bilaterala in Europa. Aceasta consfatuire a adus la rezultatul de mai jos:

    Protocolul Aditional Secret

    In cazul unor restructurari teritorialo-politice a regiunilor ce intra in componenta statelor Pribalte (Finlanda, Estonia, Letonia si Lituania), frontiera de Nord a Lituaniei in acelas timp e declarata ca hotar ce va separa interesele Germaniei si URSS. In acelas timp interesele Lituaniei la regiunea Vilensc se recunosc de ambele parti.

    «Masa intelegerii» de la Berlin


          2.

    In cazul unor restructurari teritorialo-politice a regiunilor ce intra in componenta Statului Polonez, hotarul ce va separa sferele de influenta a Germaniei si URSS va trece aproximativ pe linia raurilor Nareva, Visla si Sana. Intrebarea bilaterala despre pastrarea Independentei Statului Polonez pe viitor, si care vor fi hotarele acestui stat, va fi definitiv rezolvata doar in decursul evenimentelor politice ulterioare. In orice caz Ambele Guverne vor rezolva aceasta intrebare in ordinea unor bune intelegeri.

    Referitor la Europa de Sud-Est din partea URSS, se subliniaza iteresul Uniunii Sovetice fata de Basarabia(Romania). Din partea partii germane, se declara o totala indeferenta fata de acesta regiune.

    Acest Protocol va fi pastrat in secret de ambele parti semnatare.

    E necesar de mentionat, ca la elaborarea Protocolului Aditional Secret al Acordului de neagresiune, nici Stalin nici Molotov nu au fost inputerniciti de Instantiile administrativ statale si politice ale URSS. Despre existenta Protokolului Aditional Secret, nu au fost informati nici Guvernul URSS, nici Sovetul Suprem al URSS, nici CC al PK(b) din Uniunea Sovetica. La procedura ratificarii Acordului de neagresiune, Protocolul Aditional Secret nu a figurat. Juridic, Protocolul Aditional Secret, prezinta doar interesele persoanelor fizice de care a fost tocmit si iscalit. Prin urmare; Invazia ulterioara a Armatei Rosii a Uniunii Sovetice si a Vermahtului Germaniei in teritoriile unor state independente(Polonia, Letonia, Lituania, Estonia, Finlanda si Romania) conform acestui Protocol, pe drept e socotota si pana azi, ca un Exemplu a Unei grosolane Incalcari a Intelegerilor Internationale si un Act de Agresie, cu obligatoare prezenta a unor cerinte juridice conform Dreptului International, de lichidarea consecintelor urmarilor lor in folosul Tarilor Victime, si achitarea pagubelor materiale catre Partea Pagubasa, de catre Agresorii - GERMANIA si URSS, obligatie mostenita si de Succesorii sai - Germania si Rusia contemporane!


    Nota ultimativa a guvernului sovietic, din ziua de 26 iunie 1940 adresata Romaniei

    In anul 1918, Romania, folosindu-se de slabiciunea militara a Rusiei, a desfacut de la Uniunea Sovietica (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, calcand prin aceasta unitatea secularã a Basarabiei, populata in principal cu ucraineni, cu Republica Sovietica Ucraineana.

    Uniunea Sovietica nu s-a impacat niciodata cu faptul luarii cu forta a Basarabiei, ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o data si deschis in fata intregii lumi. Acum, cand slabiciunea militara a U.R.S.S. a trecut in domeniul trecutului, iar situaþia internationala care s-a creat cere rezolvarea rapida a chestiunilor mostenite din trecut pentru a pune in fine bazele unei paci solide intre tari, U.R.S.S. considera necesar si oportun ca in interesele restabilirii adevarului sa paseasca impreuna cu Romania la rezolvarea imediata a chestiunii inapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.

    Guvernul sovietic considera ca chestiunea intoarcerii Basarabiei este legata in mod organic de chestiunea transmiterii catre U.R.S.S. a acelei parti a Bucovinei a carei populatiune este legata in marea sa majoritate de Ucraina Sovietica prin comunitatea soartei istorice, cat si prin comunitatea de limba si compozitiune nationala. Un astfel de act ar fi cu atat mai just cu cat transmiterea partii de nord a Bucovinei catre U.R.S.S. ar reprezenta, este drept ca numai intr-o masura neinsemnata, un mijloc de despagubire a acelei mari pierderi care a fost cauzata U.R.S.S. si populatiei Basarabiei prin dominatia de 22 de ani a Romaniei in Basarabia.

    Guvernul U.R.S.S. propune guvernului regal al Romaniei:

    1. Sa inapoieze cu orice pret Uniunii Sovietice Basarabia;

    2. Sa transmita Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele sale conform hartii alaturate.

    Guvernul sovietic isi exprima speranta ca guvernul roman va primi propunerile de fata ale U.R.S.S. si ca aceasta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale pasnica conflictul prelungit dintre U.R.S.S. si Romania.

    Guvernul sovietic asteapta raspunsul guvernului regal al Romaniei in decursul zilei de 27 iunie curent.


    Raspunsul guvernului roman, din ziua de 27 iunie 1940

    Guvernul U.R.S.S. a adresat guvernului roman o nota care a fost remisa la 26 iunie 1940, la ora 10 seara, de catre excelenþa sa d-l Molotov, presedintele Comisarilor Poporului si Uniunii Sovietice, comisar al poporului pentru afacerile straine, excelentei sale d-l Davidescu, ministrul Romaniei la Moscova.

    Fiind insufletit de aceeasi dorinta ca si guvernul sovietic de a vedea rezolvate prin mijloace pacifice toate chestiunile care ar putea sa produca o neanþelegere intre U.R.S.S. si Romania, guvernul regal declara ca este gata sa procedeze imediat si in spiritul cel mai larg la discutiunea amicala si de comun acord a tuturor problemelor emanand de la guvernul sovietic.

    In consecinta, guvernul roman cere guvernului sovietic sa binevoiasca a indica locul si data ce doreste sa fixeze in acest scop.

    De indata ce va fi primit un raspuns din partea guvernului sovietic, guvernul roman isi va desemna delegatii si spera ca conversatiunile cu reprezentantii guvernului sovietic vor avea ca rezultat sa creeze relatiuni trainice de buna intelegere si prietenie intre U.R.S.S. si Romania.


    Nota ultimativa adresata de guvernul sovietic in noaptea de 27 iunie 1940

    Guvernul U.R.S.S. considera raspunsul guvernului regal al Romaniei din 27 iunie ca imprecis, deoarece in raspuns nu se spune direct ca el primeste propunerea guvernului sovietic de a-i restitui neintarziat Basarabia si partea de nord a Bucovinei. Insa cum ministrul Romaniei la Moscova, d. Davidescu, a explicat ca raspunsul mentionat al guvernului regal al Romaniei insemneaza accedarea la propunerea guvernului sovietic, guvernul sovietic primind aceasta explicatie a d-lui Davidescu, propune:

    1. In decurs de patru zile, incepand de la ora 14, dupa ora Moscovei, la 28 iunie sa evacueze teritoriul Basarabiei si Bucovinei de trupele romanesti.

    2. Trupele sovietice in acelasi timp sa ocupe teritoriul Basarabiei si partea de nord a Bucovinei.

    3. In decursul zilei de 28 iunie trupele sovietice sa ocupe urmatoarele puncte: Cernauti, Chisinau, Cetatea - Alba(Basarabia).

    4. Guvernul regal al Romaniei sa ia asupra sa raspunderea in ceea ce priveste pastrarea si nedeteriorarea cailor ferate, parcurilor de locomotive si vagoane, podurilor, depozitelor, aerodromurilor, intreprinderilor industriale, uzinelor electrice, telegrafului.

    5. Sa se numeasca o comisie alcatuita din reprezentanti ai guvernului roman si U.R.S.S., cate doi din fiecare parte, pentru lichidarea chestiunilor in litigiu in legatura cu evacuarea armatei romane si institutiilor din Basarabia si partea de nord a Bucovinei.

    Guvernul sovietic insista ca guvernul regal al Romaniei sa raspunda la propunerile mai jos mentionate nu mai tarziu de 28 iunie ora 12 ziua (ora Moscovei).


    Raspunsul guvernului roman, din ziua de 28 iunie 1940

  • Guvernul roman, pentru a evita gravele urmari pe care le-ar avea recurgerea la forta si deschiderea ostilitatilor in aceasta parte a Europei, se vede fortat sa accepte conditiile de evacuare specificate in raspunsul sovietic.

  • Guvernul roman ar dori totusi ca termenele de la punctele unu si doi sa fie prelungite, deoarece evacuarea teritoriilor ar fi foarte greu de dus la indeplinire in patru zile din cauza ploilor si inundatiilor care au stricat caile de comunicatie.

  • Comisia mixta insituita la punctul 5 ar putea discuta si rezolva aceasta chestiune.

  • Numele reprezentantilor romani din aceasta comisiune vor fi comunicati in cursul zilei.

  • Nota lui Joachim von Ribbentrop catre Viaceslav Molotov privitoare la Basarabia si Bucovina              (25 iunie 1940)

    1. Germania este fidela acordurilor de la Moscova. Ea este deci dezinteresata de problema Basarabiei. In aceasta regiune traiesc aproximativ 100.000 de germani etnici. Germania este bineanteles interesata de soarta acestor germani etnici si asteapta ca viitorul acestor germani sa fie asigurat. Conducerea Reich-ului tine ca, la momentul convenit, sa faca anumite propuneri conducerii sovietice pentru repatrierea acestor germani, analog cu germanii etnici din Volhinia.

    2. Pretentia guvernului sovietic asupra Bucovinei este o noutate. Bucovina a fost mai inainte provincia Coroanei austriece. De aceea, Germania este in special, interesata de soarta acestor germani etnici.

    3. In restul teritoriului roman, Germania are puternice interese economice. Acestea cuprind atat zonele petroliere, cat si pamantul agrar. Germania este interesata, asa cum a explicat in repetate randuri guvernului sovietic, ca aceste regiuni sa nu devina teatru de razboi.

    4. Pentru o rezolvare a problemei Basarabiei, conducerea Reich-ului este de parere ca, pe taramul intelegerii din partea Uniunii Sovietice, sa se faca totul pentru o rezolvare pasnica cu conducerea romana in problema Basarabiei. Conducerea Reich-ului ar fi pregatita, in spiritul inþelegerii de la Moscova, sa sfatuiasca conducerea romana pentru o clarificare pasnica a problemei Basarabiei, in sensul rusesc.


    DECLARATIA OFICIALA DE RAZBOI a GERMANIEI catre URSS din seara zilei de 21 iunie anul 1941

    Telegrama ministrului de externe a Germaniei Ioahim von Ribbentrop ambasadorului german in URSS dom. F. Sulenburg din seara 21 iunie anul 1941.

    Urgent!

    Confedential!

    Prin radiou!

    Ambasadorului personal!

    1. Odata cu primirea acestei telegrame, toate materialele codate necesita lichidate. Radioul necesita si el distrus.

    2. Va rog sal informati pe domnul Molotov ca aveti penru el o declaratie urgenta si ca ati vrea imediat sal vizitati. Dupa aceia, va rog, faceti domnului Molotov urmatoarea declaratie:

    "In acest moment la Berlin, reprezentantul diplomatic sovetic primeste de la ministrul imperial de externe memorandumul ce cuprinde in amanunte marturiile afisate pe scurt mai jos:

    * * *

    I.
    В 1939 г. имперское правительство, отбросив в сторону серьезные препятствия, являющиеся следствием противоречий между национал-социализмом и большевизмом, попыталось найти с Советской Россией взаимопонимание. По договорам от 23 августа и 28 сентября 1939 г. правительство рейха осуществило общую переориентацию своей политики в отношении СССР и с тех пор занимало по отношению к Советскому Союзу дружественную позицию. Эта политика доброй воли принесла Советскому Союзу огромные выгоды в области внешней политики.

    Имперское правительство поэтому чувствовало себя вправе предложить, что с тех пор обе нации, уважая государственные системы друг друга, не вмешиваясь во внутренние дела другой стороны, будут иметь хорошие, прочные добрососедские отношения. К сожалению, вскоре стало очевидным, что имперское правительство в своих предположениях полностью ошиблось.

    II.
    Вскоре после заключения германо-русских договоров возобновил свою подрывную деятельность против Германии Коминтерн с участием официальных советских представителей, оказывающих ему поддержку. В крупных масштабах проводился открытый саботаж, террор и связанный с подготовкой войны шпионаж политического и экономического характера. Во всех странах, граничащих с Германией, и на территориях, оккупированных германскими войсками, поощрялись антигерманские настроения, а попытки Германии учредить стабильный порядок в Европе вызывали сопротивление. Советский начальник штаба* предложил Югославии оружие против Германии, что доказано документами, обнаруженными в Белграде. Декларации, сделанные СССР в связи с заключением договоров с Германией относительно намерений сотрудничать с Германией, оказываются, таким образом, продуманным введением в заблуждение и обманом, а само заключение договоров - тактическим маневром для получения соглашений, выгодных только для России. Ведущим принципом оставалось проникновение в небольшевистские страны с целью их деморализовать, а в подходящее время и сокрушать.

    III.
    В дипломатической и военной сферах, как стало очевидно, СССР, вопреки сделанным по заключении договоров декларациям о том, что он не желает большевизировать и аннексировать страны, входящие в его сферы интересов, имел целью расширение своего военного могущества в западном направлении везде, где это только казалось возможным, и проводил дальнейшую большевизацию Европы. Действия СССР против Прибалтийских государств, Финляндии и Румынии, где советские притязания распространились даже на Буковину, продемонстрировали это достаточно ясно. Оккупация и большевизация Советским Союзом предоставленных ему сфер интересов являются прямым нарушением московских соглашений, хотя имперское правительство в течение какого-то времени и смотрело на это сквозь пальцы.

    IV.
    Когда Германия с помощью Венского арбитража от 30 августа 1940г. урегулировала кризис в Юго-Восточной Европе, явившийся следствием действий СССР против Румынии, Советский Союз выразил протест и занялся интенсивными военными приготовлениями во всех сферах. Hовые попытки Германии достигнуть взаимопонимания, нашедшие отражение в обмене письмами между имперским министром иностранных дел и господином Сталиным и в приглашении господина Молотова в Берлин, лишь привели к новым требованиям со стороны Советского Союза, таким, как советские гарантии Болгарии, установление в Проливах баз для советских наземных и военно-морских сил, полное поглощение Финляндии. Это не могло быть допущено Германией. Впоследствии антигерманская направленность политики СССР становилась все более очевидной. Предупреждение, сделанное Германии в связи с оккупацией ею Болгарии, и заявление, сделанное Болгарии после вступления германских войск, явно враждебное по своей природе, в этой связи были столь же значимы, как и обещания, данные Советским Союзом Турции в марте 1941 г. защитить турецкий тыл в случае вступления Турции в войну на Балканах.

    V.
    С заключением советско-югославского договора о дружбе от 5 апреля этого года, укрепившего тыл белградских заговорщиков, СССР присоединился к общему англо-югославе-греческому фронту, направленному против Германии. В то же самое время он пытался сблизиться с Румынией для того, чтобы склонить эту страну к разрыву с Германией. Лишь быстрые германские победы привели к краху англо-русских планов выступления против германских войск в Румынии и Болгарии.

    VI.
    Эта политика сопровождалась постоянно растущей концентрацией всех имеющихся в наличии русских войск на всем фронте - от Балтийского моря до Черного, против чего лишь несколько позже германская сторона приняла ответные меры. С начала этого года возрастает угроза непосредственно территории рейха. Полученные в последние несколько дней сообщения не оставляют сомнений в агрессивном характере этих русских концентраций и дополняют картину крайне напряженной военной ситуации. В дополнение к этому из Англии поступают сообщения, что ведутся переговоры с послом Криппсом об еще более близком политическом и военном сотрудничестве между Англией и Советским Союзом.

    Analizand cele de mai sus, guvernul imperial declara, ca Guvernul Sovetic in ciuda angajamentelor luate asupra sa:

    1)
    nu numai prelungea, dar si intetea tentativele sale de subminare a Germaniei in Europa;

    2)
    ducea o politica antigermana in crestere;

    3)
    a concentrat la frontiera germana toate armatele sale aduse in stare de razboi. In asa fel, Guvernul Sovetic a incalcat acordurile incheiate cu Germania urzind scopul de a ataca Germania din spate, atunci cand ea se lupta pentru existenta sa. Fyurerul de aceia a dat ordin fortelor armate germane sa se contrapue acestei amenintari cu toate mijloacele de care dispune".

    Sfarsitul declaratiei.

    * * *

    Va rog sa nu Va angajati in nici fel de analize a acestui comunicat. Raspunderea pentru securitatea colaboratorilor ambasadei germane, totalmente ramane pe seama Guvernului Rusiei Sovetice.

    Ribentropf



    Hosted by www.Geocities.ws

    1