|
ПЛЕМЕНА
" A "
АГАТАРСЫ - Первоначально как племя иранской групы, обосновались в Прикарпатской зоне меж фракийскими племенами ещё до 5 века д.н.э. Со временим асимилированы фракийцами, известны как любители наряжатся золотыми издельями, что свидетельствует об богатых золотых залежей КАРПАТСКИХ ГОР.
АЛБОЧЕНСЫ - Дакийское племя. Проживало вокруг города Албока в южном Банате. Упомянуты Птоломеем.
АНСАМЕНСЫ - Дакийское племя на реке Сомеш, на северо-западе Трансилваний. В римских источниках упоминается также и об населёном пункте носящее название - Викус Ансаменсиум.
АПУЛЫ - Дакийское племя у города Апулум. О них упоминается в античном тексте известном как; "Консолацио ад Ливиам".
" B "
BIEFII - Trib la Nord de buridavensi sau altfel spus, din Nord-Estul Banatului. Sunt amintiti de Ptolemeu.
BIESII - Trib de pe malurile Muresului ce se invecineaza la Nord cu piagetii, la Nord-Vest cu burii si la Sud-Vest cu sarmatii.
BRITOLAGII - Trib din Moldova din dreapta Prutului si Sudul Basarabiei pe bratul Chiliei.
BURII - Puternic trib dacic, cu capitala la Buridava. Ocupau regiunea subcarpatica a actualelor judete Valcea si Arges. Stapaneau imensele mine de sare de la Ocnele Mari si caile de acces spre Dacia Transilvana, ceea ce le conferea o imensa putere militara, alaturi de o mare responsabilitate. Sunt mentionati de Ptolemeu.
" C "
CALIPIZII - Trib dacic inrudit cu carpii(getii), mentionati de Herodot si Strabon.
CARPII - Unul din cele mai mari si importante triburi dacice ce a locuit la est de Carpati pana la Nistru. Dupa unii cercetatori, numele de carpi vine de la muntii Carpati, dupa altii de la indo-europeanul Kar="a lauda" iar dupa altii numele de Carpati vine de la carpi. Sunt amintiti de Iordanes, Aurelius Victor, diferite inscriptii din Dacia romana. Existenta lor mai este confirmata de faptul ca unii imparati romani, care i-au invins (Filip Arabul, Aurelian, Diocletian, Maximian, Constantius Chlorus, Galerius si Constantin cel Mare) si-au luat supranumele de Carpicus Maximus. Urme ale carpilor au fost identificate pe teritoriul Moldovei, carpii lasand cel mai mare numar de tezaure monetare. Organizati intr-o puternica unine de tribala, carpii au dominat din punct de vedere politic, economic si militar atat unele triburi de origine fracica (dacii liberi din Muntenia), cat si populatiile barbare migratoare, patrunse in zona extracarpatica a Teritoriului National Fracic, mai tarziu Romanesc. Dupa infrangerea costobocilor de catre romani si asdingi (170-172), carpii au fost cei mai puternici si mai periculosi inamici ai Imperiului roman la Dunarea de Jos. Ei au atacat in repetate randuri imperiul fie singuri, fie luand ca aliati pe sarmatii, gotii si alte semintii migratoare aflati la moment in Tinutul Fraciei. Sunt atestate conflicte in anii 214-238, 245-247, 272, 295-297, 302-303, 306-311, 313-318. In urma acestor conflicte, unii dintre carpi au fost transferati in Imperiul roman, iar altii au continuat sa traiasca la bastina sa, alaturi de migratorii goti, huni etc, formand adesea pe teritoriul sau national din propria initiativa cu popoarele migratoare pre cum sunt gotii si hunii, aliante militare si statale temporare. De-a lungul existentei lor, au asimilat numeroase culturi, popoare fara a-si schimba semnificativ cultura. Intre carpi si romani au existat si unele relatii pasnice, fapt dovedit arheologic.
CARPIZII - Trib dacic inrudit cu carpii mentionati de Ephoros.
CARPODACII - Denumirea de carpodaci e interpretata de istorici in mod diferit : “daci amestecati cu carpi”, “daci de origine carpica”, “daci in tara carpilor”, fiecare formulare ofera concluzia ca n-ar fi vorba despre o singura populatie, ci despre doua neamuri dacii si getii(carpii) de aceeasi origine (fracica). Sunt mentionati de Zosimos in Istoria noua : "Teodosius a respins pe sciri si pe carpodaci si invingandu-i in lupta, i-a fortat sa treaca Istrul si sa se intoarca pe meleagurile lor". V.Parvan i-a identificat pe carpodaci cu carpii.
CAUCOENSII - Trib dacic, localizat de V.Parvan in "regiunea de munte din Neamt si Bacau si tinutul spre apus din tara secuilor". Caucoensii au fost vecinii de Sud ai costobocilor, locuind Nordul Moldovei, inclusiv in partea carpatica si dincolo de Siret pina la Nistru. Sunt mentionati de Ptolemeu.
CEIAGISII - Trib aflat la Sud de potulatensi, adica in Sud-Vestul Munteniei si Sud-Estul Olteniei (cursul inferior al Oltului). Sunt mentionati de Ptolemeu.
COSTOBOCII - Triburi de daci liberi care au locuit in Nordul si Nord-Estul Daciei. Apartenenta lor etnic fracica a fost dovedita arheologic. Aria de raspandire cuprinde bazinul superior(izvoarele) al Nistrului si cel superior al Prutului, respectiv regiunea Stanislav, Lvov din vestul Ucrainei, si Cernauti(Bucovinei de Nord, afectand deopotriva Maramuresul (istoric) si restul Bucovinei. Prezenta temporara a costobocilor prin Moesia Inferior, respectiv Dobrogea, este mentionata de doua epitafe descoperite la Adamclisi. Corespund culturii arheologice de tip Poiana-Racatau-Tinosul. Costobocii se impun, pe plan istoric, in special in sec. II, cand o serie de izvoare literare si epigrafice antice vorbesc despre incursiunile facute de ei in Imperiul roman. Cel mai puternic atac a fost cel din anul 170, când patrund în Fracia de Sud(Moesia Inferior, Thracia si Macedonia), ajungand pana in Ellada si profanand templul din orasul Eleusis. Dupa alungarea lor din imperiu, romanii i-au indemnat pe asdingi, de neam germanic, sa-i atace. In urma infrangerilor suferite in anii 170-172, sau retras incetand atacurile asupra imperiului, si traind pe teritoriile de bastina, impreuna cu nou venitii migratori de neam germanic si sarmat. Nordul Moldovei, zona de interferenta intre cultura carpica si cea costoboca, a fost dominat de costoboci pina in anul 170 e.n., dupa cum arata descoperirile arheologice. Costobocii, ca si carpii, au lasat o bogata mostenire perioadei de inceput a migratiei popoarelor. Prin actiunile militare intreprinse in sec. II-III e.n., costobocii si carpii au fost adversari redutabili ai Imperiului roman.
COTENSII - Unul din principalele neamuri geto-dacice. V.Parvan ii localizeaza pe “enigmaticii cotensi” in Estul Daciei, respectiv in Sud-Estul Moldovei. Sunt mentionati de Ptoelemeu la sud de ratacensi, caucoensi si biefi.
CROBIZII - Trib getic cel mai probabil din Dobrogea, din jurul oraselor Adina (intre Constanta si Mangalia), au fost condusi de Isanthes, mentionati de Herodot, Ptolemeu si altii.
" H "
HARPII - Trib fracic al dacilor, ramura intr-o anumita masura (necunoscuta), apropiata de cea a carpilor, au locuit in sec. II-III e.n. la Nord de gurile Dunarii, intr Prut si Nistru, Sudul Basarabiei. Ptolemeu vorbeste despre un oras din regiunea mentionata mai sus, numit Harpis. Prezenta harpilor este atestata si de ceramica din regiunea specificata.
" D "
DAURSII ("dacii albi") - Trib dacic(fracic) din Dalmatia.
" O "
OBULENSII - Trib getic localizat dupa izvoare vechi si dupa cercetari recente in Estul Dobrogei, unde s-au descoperit numeroase orase, posibile capitale ale acestui trib. Tribul obulensilor este mentionat de Ptolemeu.
OINENSII - Trib traco-getic, localizat in Estul Moesiei inferioare, adica partea de Vest a Dobrogei Centrale. Sunt mentionati de Ptolemeu.
ORDYSII - Trib de pe malurile Argesului.
" P "
PIAGETII -
PIEDAVENSII - Trib din Vestul Muntilor Apuseni (Carpatii), "pie" insemna "inamic".
PIEFIGII - Trib cu o certa fracica origine geto-dacica, au fost localizati de V.Parvan in Campia munteana, aproximativ in fostul judet Vlasca si in actualele judete Ilfov si Ialomita, iar mai recent de catre R.Vulpe in special pe valea Argesului, in jurul cetatii Sornum. Corespund culturii arheologice de tip Varteju-Bucuresti. Atat tribul cat si capitala lor, sunt mentionati de Ptolemeu. Inceputurile lor pot fi urcate in timp pana in timpul regelui Dromichete, cand getii se afirma prin victoriile repurtate, in doua randuri asupra armatei lui Lisimah. In perioada imediat premergatoare lui Burebista, in uniunea de triburi getice din mijlocul Munteniei, piefigii reprezinta daca nu principalul, unul din principalele puncte de sprijin ale lui Burebista in opera sa de unificare a tuturor triburilor fracice a geto-dacilor din Fracia Centrala.
POTULATENSII - Neam dacic, dupa opinia lui V.Parvan ar fi populat partile de Nord ale Olteniei si zona deluroasa din Vestul Munteniei. Corespund culturii arheologice de tip Adancata-Manastirea din a doua jumatatee a sec. II i.e.n. Sunt mentionati de Ptolemeu.
PREDAVENSII - Trib dacic, localizat la Nord de Muresul inferior, pana aproape de Crisuri. Corespund culturii de tip Toc-Cherelus. Sunt mentionati de Ptoelemeu. Au ca perioada de maxima inflorire, sec. II-I i.e.n.
" R "
RACATAII - Trib dacic de pe teritoriul actualei Ungarii.
RACATRIAII - Trib dacic de pe teritoriul actualei Ungarii care folosea cimpoaie.
RATACENSII - Trib plasat de V.Parvan in platoul transilvanean dintre Tarnave si Somes, mai nou in platoul dintre valea Muresului si a Tarnavelor. Corespund culturii Radulesti-Hunedoara, Aiud-Cugir si Petelea. Sunt pomeniti de Ptolemeu. Preced in timp momentul unificarii realizate de Burebista.
" S "
SACII - Trib dacic, localizat de V.Parvan in jurul orasului Sacidava, la Sud de Axiopolis (Cernavoda). Acest trib este mentionat de Aurelius Victor.
SARGETII - Trib fracic scito-getic in Vestul Muresului si pe Siret.
SIENSII - Trib dacic care dupa calculele lui V.Parvan, ar fi locuit de-a lungul raurilor Ialomita si Buzau adica in partea de Nord-Est a Munteniei, corespunzatoare judetelor Buzau si Braila. Corespund culturii arheologice Dumbraveni si Inotesti-Racoasa. Sunt mentionati de Ptolemeu. Siensii au jucat un rol deosebit in viata politica si economica a oraselor grecesti de pe coasta de vest a Marii Negre, inca din sec. III i.e.n.
SUCII - Trib getic care dupa ultimele cercetari a fost plasat in trecatoarea Succilor din muntii Balcani(Fracia de Sud). Se presupune ca de aici au emigrat in doua directii stabilindu-se in doua locuri si intemeind orasele Sucidava: unul la Izvoarele (CT) si unul la Celei-Corabia (OT). Sunt mentionati de Tabula Peutingeriana, Itinerarium Antonini si de o inscriptie din timpul lui Aurelian (Sucidava Dobrogeana), de Procopius. Sucii din campia romanateana au fost organizati intr-un territorium Sucidavense, cei din Dobrogea au intretinut relatii stranse cu elenii pontici, ceramica atestandu-le prezenta intre sec. III i.e.n.-IV e.n.
" B "
TAGRII - Trib fracic al getilor, localizat de V.Parvan pe cursul inferior al Nistrului. Ptolemeu ii mentioneaza “langa Dacia, intre bastarni si tyrageti”.
TIRIZII - Trib fracic traco-getic, localizati in capul Terizis la Est de Balcic (Dionysopolis). Sunt mentionati de Hellanicos, Photios, Suidas. Ultimul ne spune ca acestia credeau in nemurirea sufletului, fapt care in corelatie cu descoperirile arheologice confirma apartenenta terizilor la neamul getic.
TYRAGETII - Trib de pe malurile Tyrasului.
|