|
CONŢINUT
Regi înaintea lui Burebista
Burebista
Regi după Burebista
Decebal
Regi după Decebal
SITALCES - sec 5 i.e.n.- Tucidide spune ca acesta conducea uniunea odryzilor la Nord de Haemus de la Abdera in Sudul Traciei(Fracia de Sud)
SEUTHES - urmasul lui Sitalces, primea un tribut de 400 de talanti de la "barbari" si greci, alfam din izvoarele aceluiasi Tucidide
CHARNABON - sec 5 i.e.n.- mentionat de Sofocle
REX HISTRIANORUM - in 339 in confruntarea inerfracica, scitul Ateas intampina in Dobrogea o puternica rezistenta a anonimului rege a getilor, vasal al regului macedonean, care insa moare din cauze nementionate lasand calea deschisa lui Ateas spre Filip al II-lea dupa cum ne spune Arrian
MOSKON - in 335 i.e.n. se afla in fruntea unei uniuni de triburi fracice din Campia Dunarii care se va opune lui Alexandru Macedon. Numele acestui basileu apare pe monede descoperite in regatul sau
DROMICHAETES - in 300 i.e.n. geto-dacii din Muntenia sub conducerea lui Dromichaetes tin piept regelui fracic din Fracia de Sud, Lisimah (urmasul lui Alexandru Macedon din 306 i.e.n.). Dromichaetes intr-o prima lupta il ia prizonier pe Agatocle fiul lui Lisimah, dar ii da drumul in 292 i.e.n.. Dupa o noua confruntare, Lisimah insusi cade prizonier si primeste o lectie de la Dromichaetes prin banchetul organizat de regele get prin diferenta de bogatie dintre mesele celor doi regi, episod relatat de Diodorus. Pausanias adauga ca Lisimah si-a casatorit ulterior fiica dupa regele get. De retinut ca Dromichaetes ii convinge pe soldati sai, nu le ordona salvarea lui Lisimah ceea ce denota o democratie militarã
ZALMODEGIKOS - in sec 3 i.e.n. ne este atestata de catre un decret histrian existenta unui rege get din Muntenia sau poate din sudul Moldovei, destul de puternic pentru a tine ostatici 60 de histrieni si de a bloca veniturile majore ale cetatii milesiene
RHEMAXOS - in anul 200 i.e.n., un decret histrian in cinstea lui Agatocle ne comunica ca regele get Rhemaxos, stapanea pe malul stang al Dunarii pana in Moldova din stanga Prutului la Nord, dar isi intindea autoritatea si asupra cetatilor pontice care ii plateau tribut, aparandu-le de scitul Zoltes cu calaretii sai, mai apoi ajutat de fiului regelui Rhemaxos- Phradmon cu 600 de calareti
OROLES - in 200 i.e.n. dacii sufera o infrangere in fata bastarnilor mai mult rusinoasa decat dureroasã in urma careia regele dac isi pedepseste ostasii sa devina sclavii sotiilor lor pana cand isi vor fi spalat rusinea in razboi. De retinut din datele oferite de Pompeius Trogus diferenta doar geografica dintre daci si geti precum si autoritatea regelui asupra ostasilor sai
RUBOBOSTES - fara o datare precisa, Pompeius Trogus ne indica o crestere a puterii dacilor sub Rubobostes cel mai probabil imediat dupa Oroles. Acesta reprezinta momentul mutarii centrului puterii geto-dacilor din Campia Munteana in Transilvania.
PERSONALITATEA REGELUI - Un caracter în primul rând extrem de solid şi echilibrat, ajutat de calitaţile unui geniu militar şi un imens talent diplomatic. Un om robust cu bună condiţie fizică luptător fiind şi călător.
NUMELE - Numele regelui apare în multe izvoare în forme diferite chiar la acelaş scriitor.
De amintit sunt:
-Burebistas,Burbistas,Boirebista,Beirebistas la Strabon
-Burebista,Burabista în decretul dyonisopolitan în cinstea lui Acornion
-Burebeista în epigrafa de la Nesebar-Bulgaria
-Buruista la Iordanes
Mai des este Burebista, acesta fiind numele unanim acceptat.
DOMNIA - Două izvoare:
"Getica" lui Iordanes şi decretul dyonisopolitan în cinstea lui Acornion (plus un tezaur monetar) ne dau informaţii despre domnia lui Burebista contestate şi discutate de toţi istoricii moderni care spun că al doilea îl exclude pe primul dar care în viziune reală se îmbină armonios. Primul ne spune că atunci când Sylla pune mâna pe putere la Roma (adică în anul 82 î.e.n.) Burebista deţinea deja puterea în Dacia, fapt susţinut şi de tezaurul menţionat de la Găliganul de Jos, AG, ce conţine monede dintre anii 150-81 î.e.n. îngropate probabil din cauza frământărilor ce incep odată cu "revoluţia" începută de Burebista. Pe baza celui de-al doilea izvor se poate face un frumos tablou al domniei lui Burebista.
Dupa cum se ştie, în anul 83, Burebista işi începe acţiunile, în anul 82 când avea aproape 30 de ani, este deja la putere la Costeşti. Între anii 80-70, Acornion acum cam la 30 de ani sau mai mult, îl întâlneşte pe tatăl lui Burebista în vârstă de 65 de ani la Argedava, de unde a plecat Burebista. În anul 48, Acornion acum la 60 de ani îndeplineşte ultima misiune diplomatică menţionata de decret. În anul 44-42, Burebista este asasinat la o vârstă de maxim 70 de ani (cu o mare toleranţă). Astfel rezultă o domnie de 38 de ani, între 30 si 70 de ani şi o viaţă de 70 de ani, cifre perfect plauzibile.
În virtutea celor mai sus spuse, se poate spune că anii între care a trait Burebista sunt: 111-43 î.e.n.
CAPITALA - Mai înâi Argedava, apoi se stabileşte la cea mai mare cetate de la acea oră de lângă Orăştie: la Costeşti şi mai târziu Sarmizegetusa.
Aşadar Costeşti a fost o capitală temporară, Sarmizegetusa una ideologică, religioasă, pe masura regatului infăptuit de marele rege şi un refugiu suprem.
POLITICA INTERNA - Unificarea tuturor triburilor dacilor şi geţilor din Fracia Centrală (Dacia) sub acest regat uriaş a avut loc pe mai multe planuri:
-militar: cu o oaste, dupa izvoare de 200.000 de ostaşi bine antrenaţi fizic şi tactic, cifră plauzibilă dacă ne gândim că azi se cunosc sute de localitati geto-dacice şi că armata a avut şi elemente străine, din Fracia de Sud şi Fracia de Nord.
-social: cel mai probabil că în ajutorul lui Burebista a venit marea majoritate a juzilor tribali şi comaţilor. Aici ar trebui menţionat şi numarul populaţiei: dacă la un luptator se considera patru necombatanţi rezultă o populaţie de circa un milion de oameni, ce pentru Fracia Centrală ar fi o cifră prea mică chiar la timpurile celea.
-administrativ: Burebista e conducatorul suprem care convinge cu mai multă sau mai putină forţă, Deceneu este cel care convinge cu blandeţe şi inteligenţă, iar curtea competentă îi ajută pe cei doi sa-şi pună planurile în aplicare.
-economic: bate moneda pentru că cea existentă devine insuficientă comerţului care atinge cote uriaşe, fapt susţinut cu certitudine de arheologie.
-juridic: se redactează faimoasele "belagines"(legi).
-moral-religios: oamenii sunt aduşi la o viaţă după norme morale avangardiste împlementate în mare parte cu ajutorul religiei.
POLITICA EXTERNA - Pe plan militar primele mari acţiuni îl găsesc pe Burebista atacând în anul 74 î.e.n. Fracia de Sud în alianţă cu tribul fracic al scordiscilor, cărora însă mai apoi, din cauza unor neânţelegeri le provoacă o înfrângere. În jurul anului 60, nimiceşte celţii-boi si celţii-taurisci în fruntea cărora se afla Critasiros. Mai apoi între anii 55-48, curaţă de inamicii săi, întregul litoral pontic între Olbia şi Apollonia.
Pe plan diplomatic, duce tratative cu Pompeius căruia îi şi oferă ajutor militar şi care vorbeşte în faţa Senatului roman, de un prieten personal. Are legaturi diplomatice cu dalmaţii când se amestecă în rascoala acestora pe malul Adriaticii. Se presupun legaturi şi cu Midridates VI Eupator.
FRONTIERELE - Celui mai mare Regat din istoria românilor, i se pot urmări frontierele pe următorul traseu: se pleacă de la Sud de Pont din Sozopol, (Bulgaria de azi), se merge de-a lungul Balcanilor de unde se urcă spre Nord-Vest paralel cu Morava, apoi spre Nord pe Dunare până la Bratislava de azi. De aici cuprinzând Carpaţii nordici, se ajunge la câmpia Transcarpatică de Nord până la paralela izvoarelelor Bugului de Sud, spre est până la izvoarele amintite în domeniul Carpilor, şi dea lungul cursului râului până la Pont iaraşi.
Regatul Daciei in perioada domniei lui Burebista. Anii; 82 - 44 i.e.n.
SFÂRŞITUL lui BUREBISTA - Este asasinat între anii 44-42 î.e.n. într-o "revoltă de palat"
DECENEU - 44-X i.e.n. - Preotul vicerege, preia si puterea laica dupa moartea lui Burebista (in probabil cel mai mare din cele 4 apoi 5 regate in care se imparte Dacia burebistiana), imaginandu-ne ca au existat 2 fractiuni una rasculata si una condusa de Deceneu, ultima castigand, astfel lui Deceneu i se mai adauga si titlul de rege, judecator suprem (ceea ce atesta existenta altor judecatori) si probabil comandant suprem al armatei, titlurilor pe care le avea si pe timpul lui Burebista: mare preot, instructor in filozofie, morala, stiinte (fizica, logica-psihologie, astronomie, medicina)
COMOSICUS - X-29 e.n. - Aceeasi situatie e si in cazul lui Comosicus, preotul care ii urmeaza lui Deceneu si care "nu ii este cu nimic mai prejos"
SCORILO-CORYLLUS - 29-69 en - Acesta conducea Dacia in timp ce la Roma erau mari confruntari civile dupa moartea lui Octavian - Tiberius. Majoritatea dacilor il indemnau pe rege la amestecul prin forta in lupta pentru putere de la Roma. Frontinus ne comunica ca regele dac le da o pilda vie contra acestei actiuni: el ia doi caini pe care ii pune sa se lupte si aduce un lup. Atunci cei doi caini (romanii) uita de divergente, si se aliaza sa se apere de lup (daci)
DURAS-DIURPANEUS - 69-87 en - Fratele lui Scorilo mentionat de Dio Cassius si Iordanes, nu are parte de evenimente marcante, lui surazandu-i insa atacurile asupra posesiunilor romane pana ii cedeaza locul nepotului sau Decebal.
COSON - ~30 i.e.n. - Regele get il ajuta pe Brutus in lupta pentru putere dintre Octavian si Antoniu care este de partea celui de-al doilea. Alegerea este gresita deoarece Octavian iese invingator dar il va ierta pe Coson (dupa cum ne spune Suetoniu vorbind despre posibila incuscrire dintre Coson si Ovidiu)
COTISO - ~30 i.e.n. - Rege care stapaneste in muntii dintre Banat si Oltenia, cu o oarecare aproximatie, de la inceputul domniei lui Augustus (27 i.e.n.) si despre care autorul antic Florus ne spune ca ataca Fracia de Sud trecand Dunarea cand aceasta ingheata. Dupa victoria lui Octavian in razboaiele civile, romanii iau masuri de pedepsire a regelui dac, acesta fiind infrant de generalul Marcus Licinius Crasus. Intr-o oda dedicata protectorului sau Mecena, poetul Horatiu il sfatuieste pe acesta sa nu mai fie framantat de grija Romei, caci armata lui Cotiso a pierit.
DICOMES - ~30 i.e.n. - Se amesteca si el in lupta pentru putere intr-un prim moment de partea lui Octavian dar acesta neraspunzandu-i (sau poate din solidaritate cu Coson) il ajuta pe Antoniu. Dacii cazuti prizonieri sunt pusi sa lupte in amfiteatre cu suebi
ROLES - ~30 i.e.n. - Vasal al Romei, regele dobrogean castiga titlul de "aliat si prieten al poporului roman", de la Octavian la Corint, dupa ajutorul dat lui M.Licinus Crassus in a invinge tracii denteleti.
DAPYX - ~30 i.e.n. - Intra in conflict cu Roles, vecinul din sud care cu ajutorul lui Crassus il alunga pana intr-o cetate unde un tradator se intelege cu generalul roman. Dapyx piere eroic in fruntea ostasilor sai.
ZYRAXES - ~30 i.e.n. - Regele cu tribul dobrogean cel mai nordic, este atacat in capitala sa Genucla de Crassus pentru ca detinea stindardele lui Hybrida din 61 i.e.n.. Zyraxes stiind ca nu va rezista se retrage temporar in stinga Dunarii.
REICIPIER - Rege cu capitala la Ramidava
TIAMARCOS - Acest rege get este mentionat fara alte date
PIEPOR - sec II e.n. - Rege al costobocilor a carui sotie, Zias, fiica lui Tiatus moare la Roma, unde nepotii ei Natoporus si Drilgisa ii pun un epitaf.
DOMNIA - Cu ocazia ofensivei imparatului Domitian, batrânul rege Duras-Diurpaneus ii cedeaza in anul 87 e.n. tronul tânarului Decebal, care va conduce Dacia pâna in anul 106, când se sinucide pentru a muri liber.
CAPITALA - Fara discutie Sarmizegetusa, acum o capitala in adevaratul sens al cuvântului, cetatea mult superioara celei a lui Burebista este inconjurata si de o asezare civila de loc neglijabila.
POLITICA INTERNĂ - S-au pastrat documentate scrieri, care afirma cu siguranta, ceea ce totus ne impiedica sa intelegem unele ciudatenii care se vor puncta pe parcurs.
-pe plan militar si cu ajutorul mesterilor romani trimisi de Imperiul Roman, isi doteaza armata in stil roman, cu arme si masini de razboi, o instruieste si construieste cetati pentru a rezista cat mai bine armatei romane in special;
-pe plan social e de mentionat stratificarea mai pregnanta a paturilor sociale;
-pe plan administrativ se stie ca imparte conducerea ramurilor economice intre prefecti, iar la curtea lui se cunosc multe personalitati ca viceregele Vezina, fratele regelui Diegis, o cancelarie competenta,s.a. Aici trebue de mentionat ca in ciuda persoanelor de incredere care il inconjurau, tradarile l-au si distrus;
-pe plan economic canalizeaza negotul (care atinge valori maxime dupa cum ne-o dovedeste arheologia), agricultura, mestesugurile pentru o intarire financiara a regatului, cu multa dibacie;
-pe plan religios construieste noi si magnifice sanctuare (apogeul atingandu-l cu marele calendar) unele neterminate.
POLITICA EXTERNĂ - Imbina cu ingeniozitate actiunile militare si cele diplomatice cu adversarii si aliatii.
In anul 87 in urma unei solii batjocoritoare, Fuscus ataca Dacia, fiind distrus la Turnu Rosu. Ofensiva e reluata de romani in anul 88 sub conducerea lui Tettius Iulianus. Apriga batalie de la Tapae, ii scoate oficial pe romani invingatori (aici Vezina scapa de pe front, prefacandu-se mort). Domitian nu fructifica avantajul si pleaca sa ii pedepseasca pe cvazi si marcomani, dar actiunea se termina rau pentru romani, care vor cadea la pace cu dacii. Ciudat este episodul acestei paci (din anul 89), care pare a avea termeni buni pentru romani, Diegis promeste diadema de rege clientelar, Domitian premiaza ostasii romani si totusi dupa ani si ani, aceasta pace este privita la Roma ca una rusinoasa pentru romani.
Dupa trei ani de pregatiri, la 25 martie 101, Traian pleaca din Roma pentru a intra in Dacia in fruntea a 13-14 legiuni in total 150.000 de legionari. In timpul inaintarii, aflam de la Dio Cassius, ca burii germanici cu aliatii lor, ii trimit lui Traian o ciuperca uriasa pe care scria ca il sfatuiesc sa se intoarca inapoi. La Tapae se da o noua batalie, una sangeroasa pentru ambele tabere. Invingator, Traian e aclamat ca imperator si se stabileste peste iarna in depresiunea Hategului. Pentru a-i scoate de aici Decebal ataca garnizoanele de la sudul Dunarii, ceea ce il face pe Traian sa duca jumatate de armata aici insa gheata este subtire si multi daci, sarmati si roxolani se ineaca. In primavara anului 102, pilleati(juzi) de frunte merg in solie la Traian, care ii trimite pe Sura si Claudius Livianus dar care nu vor reusi sa vorbeasca cu Decebal (probabil din cauza unor probleme interne). Maximus o ia prizoniera pe sora lui Decebal, la care se adauga caderea cetatii Costesti si patrunderea lui Lusius Quietus prin Turnu Rosu ori pasul Vulcan si a lui Marius Laberius Maximus prin pasul Bran, ceea ce il va face pe Decebal sa mearga personal la Traian, care in schimbul pacii il pune pe regele dac sa predea toti soldatii si mesterii romani, si sa darame zidurile cetatilor (ce au vorbit cei doi nu stie, cert este ca Traian renunta la lupta cand era practic la poalele Sarmizegetusei).
Traian il pune pe Apollodor din Damasc sa construiascã faimosul pod de la Drobeta, (sa-l reconstruiasca mai bine zis, pentru ca podul exista demult, fiind construit de daci, care au ars elementele de lemn lasand doar pilonii, se afirma aceasta deoarece romanii nu puteau fauri o lucrare de asemenea amploare, doar in trei ani, astfel Apollodor a reconstruit puntea de lemn), aduna armata, Decebal la fel. La 4 iunie105, Traian pleaca de la Roma in fruntea legiunii I Minerva. Decebal parasit de unele capetenii geto-dace, aproape ca reuseste sa il asasineze pe Traian, il ia ostatic pe Longinus care insa se sinucide. Aceste lucruri nu il impiedica pe Traian sa treaca la ofensiva. Romanii intra in Dacia pe trei cai:
1. Tapae
2. pasul Vulcan si
3. pasul Oituz.
Dupa multe lupte in munti, Sarmizegetusa in urma unei tradari, nu rezista fara apa care venea prin conductele taiate de romani. Decebal cu cativa juzi, capetenii, se retrag spre nord-est pentru o regrupare dar in urma unei noi, tradari Decebal este gasit si se sinucide. Ca un detaliu, ostasii romani au omorat un taraboste dac, caruia i-au luat capul si mana dreapta, ducandu-le in castru. Doar aici au aflat ca l-au prins pe marele rege. Capul sau a fost dus la Roma si aruncat pe scarile Forumului.
SFARŞITUL - Infrangerea si ocuparea partiala a acestui maret regat, vine nu din cauza atacului celei mai teribile armate a antichitãtii condusa de unul din cei mai teribili generali ai sai, ci din cauza unor ciudati factori interni: de ce s-a tradat atata? de ce nu s-a strans o armata la capacitatea maxima? De ce nu a existat unitatea ideologica de pe timpul lui Burebista? (aceasta avand loc din cauze economice si din frica de Roma) de ce actiunile lui Decebal par a se invarti in cerc?
Intrebari fara raspuns pana la aparitia unor izvoare mai concludente.
Oricum ar fi fost, o tragedie are loc, alaturi de alte bogatii, tone de aur iau drumul Romei (dupa tradarea dacului Bicilis, care dezvaluie locul in care s-a ingropat o parte din tezaur) a.i. cursul aurului scade brusc din Egipt pana in Imperiul Roman.
|
