ISTORIA  ROMÂNILOR

ru

ro

DACIA

CULTUL


CONŢINUT

  • RELIGIA


  • SANCTUARE - CALENDARE

    • RELIGIA

    Zeitatile Daciei:

  • BENDIS - Zeita din mitologia dacica adorata de stramosii romanilor ca zeita a Lunii, a padurilor, a farmecelor, a noptii si poate ca zeita magiciana. Unele reprezentari plastice ca bustul de bronz de la Piatra Rosie o arata cu sani proeminenti ca si presupunerea ca era o divinitate adorata mai ales de femei, ar fi un indiciu ca era socotita poate in primul rand zeita dragostei si a maternitatii. Herodot ne spune in Istorii(IV,94;V,7) ca tracii(Fracia de Sud) au imprumutat-o de la daci(Fracia Centrala).

  • CAVALERUL TRAC - Tanar zeu al tracilor din Fracia de Sud si fracilor danubieni, reprezentat calare, adesea in scene de vanatoare. Atributele si originea zeului sunt deocamdata obscure. Numit "Theos Heros" - stapan capetenie, mai apoi semizeu de origine muritoare iar in varinata romana, "Deus sanctus Heron", unele imagini ale calaretului trac sunt insotite de inscriptii unde numelui "Heron", "Heros" ii urmeazã adesea diverse epitete: "Invictus" - Invincibilul, "Aeternus" - Eternul, "Katahtonios" - Stapanul mortilor, "Ktistes" - intemeietorul de neamuri, mai des "Vetespios". Iconografia romaneascã l-a pastrat in chipul Sf.Gheorghe.

  • DERZELAS - Zeu apartinand mitologiei daco-getice, avand un cult de origine autohton-locala. E considerat fie zeu al sanatatii, al energiei vitale (I.I.Russu) fie o divinitate subpamanteana (I.H.Crisan). Un templu al lui Derzelas s-a zidit la Histria in sec al III-lea i.e.n.

  • GEBELEIZIS - Zeu geto-dacic al cerului innourat si pluvial, diriguitor al furtunii si al fulgerelor, in onoarea sau contra caruia dacii si getii trageau cu arcurile (dupa unii spre a purifica fata zeului ceresc risipindu-i norii, dupa altii spre a-i reprosa norii excesivi, aducatori de grindina si de trasnete primejdioase pentru paduri, gospodarii, grane si pentru vita de vie). Aceasta practica e inregistrata si in alte zone geografice, tirul aglomerat de sageti si strigatele masive puteau creea curenti de aeri ce risipeau norii. Gebeleizis e amintit numai de Herodot, care il citeazã imediat dupa Zamolxis ceea ce a dus la false presupuneri ca cei doi s-ar confunda. In iconografia romaneasca s-a pastrat ca Sf. Ilie.

  • KOGAIONON - Mitologicul munte dacic in care a fost sediul lui Zamolxis sau locuinta marelui preot dac. Semnalat de greci, muntele nu a fost identificat. Presupunerile au adus in discutie celebre varfuri muntoase ca Gugu, Ceahlaul, Dealul Gradistii, Omul, fiecare cu argumente pro si contra. Anumite asemanari semantice din unele izvoare grecesti impun prima ipotezã, semnificatia numelui il impune pe Omul, de asemenea Sfinxul din pare sa aiba o semnificatie deosebita. Dar toate sunt ipoteze romantice. Strabon scrie despre pestera de retragere a lui Zamolxis: "Tot asa si acest munte a fost recunoscut drept sacru si astfel il numesc si getii; numele lui, Kogaionon, era la fel cu al raului ce curgea alaturi."(Geografia,VII,3,5). Acest citat lanseaza o interesanta ipoteza: numele mai important ar fi al raului, dupa care a fost numit si muntele deci muntele este langa un rau insemnat (poate nu doar din punct de vedere al debitului). Voi prezenta mai jos fragment dintr-o harta veche care reprezinta raul Cogaeonus, prin suprapunerea hartii antice cu cea a Romaniei moderne, acest rau se identifica cu Bicazul, care trece pe langa Ceahlau, munte care a inspirat multi poeti si scriitori romani de-a lungul timpului, asadar un argment solid in favoarea identificarii Ceahlaului cu Kogaiononul.

    • Harta Kogaionului mitologic (Ciahlaului)

    Deasemenea, se stie ca lui Zamolxe dacii i-au construit o locuinta mare in caverna, deci trebuie sa se mai gaseascã ruinele acestei locuinte in caverna. Autorii mentioneaza ca dacii isi numeau preotii "calatori prin nori" ceea ce propune pentru localizarea acestui munte un varf foarte inalt. Caverna mitica a lui Zamolxe, ar fi putut sa aiba intortocheate galerii ceea ce ar explica disparitia lui.

    Preotii daci:


    In literatura de specialitate, se intalnesc trei categorii de preoti:

    1. KAPNOBATAII - "umblatorii prin nori". Explicatia denumirii s-a pierdut in negura timpului. Probabilitatea o are calatoria in muntii cu varfurile inconjurate de nori, deci, in chilii(schituri) asemanatoare calugarilor de azi. Se intelege ca traiau in simplitate, regim alimentar si in meditatie in fata zeului lor (si de ce nu poate si al nostru pentru ca exista izvoare care ne spun ca dacii credeau intr-un zeu suprem caruia nu ii spunea numele nu de frica, rusine, sau alte motive, ci pentru simplul fapt ca nu ii puteau exprima complexitatea).

    2. KTISTAII - "intemeietorii de neamuri". Voi face un nou apel la atat de controversata "interpretie graeca" pentru a sublinia posibilitatea ca grecii sa se fi inselat: posibil adevaratul inteles al numelui acestor preoti era "intretinatorii de neamuri", "vindecatorii de neamuri", deci renumitii medici daci. Ca o dovada in plus aceeasi observatie convine si cavalerilor traci: "intretinatorii de neamuri", "aparatorii de neamuri". Acesti preoti erau renumiti prin tehnica lor de a incepe cu sufletul si a continua cu tratarea corpului. De aceea aveau probabil nevoie de religie sub o forma pe care nu o mai cunoastem azi (sau poate da: bioenergoterapia). v.Derzelas.

    3. POLISTAII - "intemeietorii de orase". La aceasta casta preoteasca denumirea ei ii propune membrii ca invatatori. Sunt celebre exemple pentru a sustine aceasta teorie: Zamolxe, Deceneu. Acesti preoti-invatatori excelau in stiinte (fizica, astronomie), morala, psihologie, filosofie, ultima, implicand si religia.

    4. PREOTII LUPTATORI - Strabo ne mai spune ca tinerilor preoti daci li se predica curajul. Acestia fiind lipsiti de teama. Pentru ce altceva de cat pentru prezenta pe campul de lupta? Rolul lor de a imbarbata ostenii, sau ca medici-militari, este indoelnica, rolul lor fiind unul mult mai complex. Asadar o noua casta care nu a fost inteleasa de autorii antici deci nu a fost mentionata de cat de Iordanes, care ne spune ca "armata lui Filip al Macedoniei, fu imprastiata de preotii geti", asa ca se poate doar propune aceasta varianta. Si aici avem un exemplu celebru: preotul (vicerege! si care nu era ktistai ci mai degraba polistai) Vezina a luat parte la lupta de la Tapae.

    Sa observat un fel de cale pe care marii preoti trebuiau s-o urmeze. Sa cunoasca mari religii si concepte filosofice chiar daca nu aderau la ele. De mentionat trebue ca e vorba de o instruire a preotilor daci in tari straine deoarece ei detineau cunostinte pe care egiptenii si grecii nu le aveau. Poate un flux de la daci la egipteni si greci e mult spus mai corect ar fi un schimb de experienta dar cine stie? Apoi marii preoti intorsi in Patria sa, se asociau cu regele. Preotii nu-si convingeau regii sa li se asocieze ci doar urmau un obicei existent deja (avem ca exemple pe Zamolxis, Decenu, Vezina). Undeva in acest rastimp, marii preoti trecand de un anumit prag, o anumita incercare complexa sunt zeificati. Dacii aveau niste legi foarte vechi dupa care se ghidau de mult timp.

    ZAMOLXE:


    ZAMOLXE - Controversele asupra personalitatii lui Zamolxe au inceput sa apara odata cu mentionarea lui de catre Herodot si continua pana azi. Parintele istoriei Herodot, recunoaste cinstit ca Zamolxe a trait (in jurul anului 1400 i.e.n.-nb) si nu a fost un zeu inchipuit. De altfel el este unul din cei trei profeti ai lumii (Zamolxe, Zaratustra si Moise), insa numai despre Zamolxe exista izvoare "stiintifice". De ce a devenit asa celebru acest "rege al nostru [...] ca zeu ce este" (Platon,Harmides,156)? Pentru ca a fost un erou civilizator, un preot venerat de toate castele: de kapnobatai care i-au mostenit obiceiul de a trai retrasi, de ktistai care au invatat mestesugul vindecarii de la el, de polistai care nu se stie de unde detineau fantasticele cunostinte pe care le predau mai departe, de "preotii-luptatori" (si ostasi) care rosteau numele lui in batalii, de regi care se pare ca au preluat belaginele de la Zamolxe. Cat despre retragerea lui in caverna si aparitia dupa 4 ani nu a avut rolul de mister initiatic ci a fost o lectie pentru poporul care poate nu ii urma toate indemnurile (acest domeniu al pildelor in care dacii excelau). In plus aceasta situatie pare contravine cu momentul cand Zamolxe redacteaza necesarele belagine. Dacii au recunoscut in Zamolxe, omul complex demn de luat drept model, zeificarea venind in mod natural.

    SANCTUARE - CALENDARE

    In cele ce urmeaza, se va face o prezentare a sanctuarelor de la Sarmizegetusa. Pe langa faptul ca dacii au realizat unul din cele mai exacte calendare ale antichitatii, acesta are o proprietate unica: anul incepe cu prima zi a unei saptamani si se termina in ultima zi a alteia.
    In continuare se vor folosi urmatorii termeni: zi(24h) , saptamana(o grupare de 6,7,8 zile) , an(un ciclu variabil de aproximativ 360 de zile) , sensul de parcurgere a calendarelor este ales cel trigonometric(antiorar) , lespede(paralelipiped) , stalp (paralelipiped cu latura bazei tangenta la cerc mai mica decat a lespedei sau un cilindru acoperit cu teracota) , calendar solar(calendarul urmareste evolutia soarelui pe cer), anul tropic(365.242198).

  • SANCTUARUL MIC ROTUND:

    -- Micul sanctuar rotund este alcatuit din 114 piese dintre care 13 sunt lespezi , iar 101 sunt stalpi. Cei 101 stalpi sunt impartiti de cele 13 lespezi în 13 grupãri în urmãtoarea ordine: 8 grupe de 8 stâlpi, 1 de 7 stalpi, 3 de 8 stalpi si una de 6 stalpi.

    Micul sanctur rotund intruchipeaza un calendar solar:

    -1 stalp=1 zi

    -1 lespede=1 marcaj pentru o saptamana si pentru un an

    -numaratoarea poate incepe de langa oricare lespede

    -un an se atinge prin 3 rotatii complete + 8 saptamani

    -se marcheaza anul scurs pe lespedea la care s-a ajuns

    -se incepe noul an de la stalpul urmator

    -se efectueaza un ciclu de 13 ani (pana se marcheaza toate lespezile)

    -in acest interval anul dacic ramane in urma cu 1 zi fata de anul tropic si se aplica corectia de o zi

    -din cauza celor 2 saptamani de 6 si 7 zile durata anilor fluctueaza dand urmatoarea succesiune: 364-366-365-366-365-364-366-365-364-367

    -singurul deficit al acestui sanctuar este nevoia de a tine minte saptamanile impediment ce poate fi usor inlaturat prin calcularea punctului unde se termina anul nou si marcarea lui.

    -structura simpla a calendarului il indica ca fiind unul civil.

    Sanctuar mic, (Circ mic)

  • SANCTUARUL MARE ROTUND:

    -- Marele sanctuar rotund este structurat pe 3 cercuri concentrice plus o absida in interiorul lor.
    Cercul exterior(A) este alcatuit din 104 lespezi (de 45 de cm inaltime) lipite una de alta si care formeaza un cerc perfect inchis. Lipit de primul, al doilea cerc(B) este format din 210 piese: 180 de stalpi (cu inaltimi intre 120-135 cm) despartiti in 30 de grupuri de cate 6 de 30 de lespezi (cu inaltimi intre 55-65 cm). Al treilea cerc(C) la o distanta considerabila de primele doua este format din 68 de stalpi (cu inaltimea de 3m, acoperiti cu teracota si dotati cu piroane ce aveau in capat inele) aranjati in 4 grupuri despartiti de lespezi in urmatoarea ordine: 17 stalpi-4 lespezi-18 -3 lespezi-16 stalpi-4 lespezi-17 stalpi-4 lespezi. Absida contine 72 de blocuri:68 de stalpi impartiti in 2 grupe despartiti de cate 2 lespezi astfel: 13 stalpi-2 lespezi-21 de stalpi-2 lespezi. Lespezile din cercul C si din absida formeazã 2 axe perpendiculare. Pe directia celei orizontale in afara sanctuarului se afla pragul de acces un dreptunghi de 4x5 lepezi.

    Sanctuarul mare intruchipeaza de asemenea un calendar solar:

    -1 stalp din B si C reprezinta o zi

    -numaratoarea poate incepe de oriunde la B si C dar putin probabil

    -un an se atinge prin doua rotatii ale cercului B

    -concomitent se parcurge si cercul C la a carui fiecare parcurgere se adauga o zi la cercul B(se muta marcajul pe stalpul dinainte) rezultand ani fluctuanti de 365-366de zile

    -corectia este foarte buna pentru un ciclu de 13 ani

    -1 stalp din absida reprezinta un an, parcurgerea ei (21+13+13=47 ani) implicand corectia de 7 zile esalonat sau deodata

    -1 stalp din cercul A =1 an, parcurgerea lui (104 ani) implicand corectia de 2 zile deodata
    Functionarea de mai sus e inventia autorul siteului "dragones", in continuare dumnealui incerca sa combata cateva ipoteze ale autorilor mentionati:

    -1 stalp de pe absida=1 saptamana din calendarul mic

    -calendarul mare se corecta anual
    Aceste ipoteze implica o folosire mult prea complicata prin corectii in grup de 5-6 zile pe an, o parcurgere ciudatã pe sectoare a cercului C, se impune legatura dintre sanctuare care este improbabila.

    -impartirea calendarului in 3 segmente: vara(21 de saptamani), toamna(13 saptamani), iarna(13 saptamani)

    Sa fi ignorat dacii anotimpul reanvierii naturii si a unui nou inceput pentru agricultura? Zero sanse! Constructia mai complexa cu o destinatie mai complexa probabil. Aceasta ar putea insemna ca era un calendar religios. Folosirea ceva mai complicata decat cel mic are avantajul unei corectii mai bune pe termen mai lung, poate era folosit la anticiparea mai usoara a anumitor evenimente probabil a sarbatorilor religioase (care posibil erau insemnate pe cercul C) oricum destinatia era cert diferita datorita saptamanilor. Diferenta de opinii se refera doar la modul de folosire a sanctuarelor caci algebric calculele ies minunat pe hartie, aratându-ne originalitatea absoluta a calendarului dacic si exactitatea surprinzatoare a lui.

    • Sanctuar mare, (Circ mare)

  • SANCTUARELE DREPTUNGHIULARE:

    -- Unul pe terasa mai inalta de 6x10 tamburi, pe terasa de jos unul de 5x3, unul de 5x3 si unul de 4x13+7.
    Ipoteza ca si acestea sa fi fost folosite la masurarea timpului nu pare posibil, desi ultimul ar oferi calendarului dacic la un interval de 2275 de ani dacici o diferenta practic zero fata de anul tropic.

    In combaterea teoriei de mai sus se bazeaza pe mai multe lucruri:

    -sanctuarul mare dreptunghiular s-ar baza pe corectarea ciclurilor de 13 ani lucru de care sanctuarul mare rotund ar fi in corelatie nu are nevoie

    -parcurgerea lui nu e naturala

    -cat despre "reforma calendarului dacic" (cei 7 tamburi adaugati sanctuarului) putin posibil ca era modalitatea dacilor de a face un calendar mai bun

    -sanctuarul dreptunghic in discutie a fost construit inaintea celui rotund deci nu avea cum sa-l completeze.

    Acestea erau probabil salase religioase sau educationale sau amandoua, despre care nu avem nici o informatie deci speculatiile nu-si au rostul.

    • Sanctuare dreptunghiulare

    Hosted by www.Geocities.ws

    1