1 iulie 03
1. Am citit niste chestii despre eutanasia si sinucidere in revista "Bioethics". Am aflat de distinctia dintre desire-based justification si value-based justification. Daca accepti value-based nu poti trata pacientii asa cum doresc ei, ci trebuie sa fii motivat de chestiuni precum calitatea vietii etc. (Un pacient care doreste foarte mult sa traiasca nu merita tratat mai bine decat unul care nu prea doreste sa traiasca).
2. am mai citit despre polemica daca exista vreo diferenta intre killing si letting die. Mi se pare evident ca nu.
3. Am mai frunzarit "Husserl studies" si am aflat ca Husserl sustine ca celalalt e un alter ego, iar LEvinas zice ca celalalt e ireductibil la ego.
4. am mai citit un articol despre Hutcheson care ar fi crezut in idei innascute sub influenta lui Shaftesbury si impotriva lui Locke.
5. am mai citit o chestie draguta despre wittgenstein. De ce respinge wittgenstein cauzarea mentalului de catre fizic? Pentru ca daca aceasta cauzare ar fi adevarata ar implica esentialismul. Adica pentru wittgenstein cautarea cauzei unui fenomen si cautarea esentei sale ascunse sunt similare.
2 iulie 03
1. Maim profetia e naturala
2. sensul ascuns e explicabil prin metafore (pentru ce? Rambam are acces la
sensul ascuns) . Dilema interesanta a lui Rambam: cum sa explic sensul ascus? Direct? Atunci as fi innacesibil. Metaforic? Atunci as explica ceva dintr-un gen printr-o specie a aceluiasi gen .
3. Relativitatea asemanarii dar asta se poate spune si g interpretare
4. Adam si Eva au discernut binele de rau inainte de izgonire
3 iulie
1. quine inscrut re e un caz particular al underdeterminarii empirice. Limbjele sunt ca niste teorii, care se pot contrazice desi sunt compatibile cu datele empirice (problema iepurelui)
wittg- LBPsi 8e: the language game of reporting can be given such a turn that the report gives the person asking for it a piece of information abou the one making the report, and not about its subject matter.
43. diferitele coloraturi afective ale lui a spune "mi-e frica". Asta vine in sprijinul tezei mele psihotice: chiar si "enunturile psihologice" pot fi descriptive. (Desi nu stiu daca e corect).
Teza mea e ca aqd cineva spune "im afraid" and MAKES FUN OF HIS OWN FEELINGS sau CONFESSES IT [HIS FEAR] TO US RELUCTANTLY, BUT FOR THE SAKE OF CANDOUR, este vorba despre stari mintale diferite. Paragraful se incheie cu
intrebarea retorica "nu cumva toate aceste stari se refera la uac frica?" - IMO rs e negativ: nu nu e aca frica
89 JUST BECAUSE SOMEONE SEES SOMETHING ACCORDING TO A CERTAIN INTERPRETATION THAT DOESN'T MEAN THAT HE EXPERIENCES AN INTERPRETATION.
O noua idee pe care o detectez in LBPSi:
talk about unconscious: daca o experienta ar insoti o intentie, atunci acea xp ar fi interesanta pentru intentia inconstienta. (91-92).
solidul mintal <--> inconstientul
Eu inteleg asa: FPA e fondata tocmai pe nesubstantialitatea sufletului. Daca ar exista solidul mental, atunci nu am mai avea FPA.
ma lasa mintea:
LBP16: ochiul analitic I can be interested in seeing similarities in lines even where apparently there are none. That is, in my analytical eye Eu zis asa: de ce analitic? pentru ca ar fi convins ca exista o identitate indiferent cum ar sta faptele
199: SOLIDUL MINTAL: Daca cineva ar exprima (ausspraeche) tot ce e in "interiorul sau" nu am fi siguri ca il intelegem. (wir muessten ihn nicht verstehen).
Asta trebuie corelat cu 89 (aia despre xpe) si 120: Daca totul merge normal, atunci nimeni nu se gandeste la faptele interioare care insotesc intelegerea.
4 iul
1.Quine scrie ca iredutibilitatea brentaniana a intentionalului la natural e totuna cu indeterminarea traducerii. Eu inteleg asa: oricit de multe am sti despre faptele psihologice, totusi nu am sti intentiile. (Wittg). Dar Quine de aici trage concluzia ca trebuie sa ne dispensam de intentii. (cu "T").
2.Davidson mai considera ca schema noastra cocneptuala e in cea mai mare parte adevarata. "Successful communication proves the existence of a shared, and largely true, view of the world". aici e marea diferenta fata de Wittg, care ar fi obiectat ca cadrul nu e nici fals nici adevarat
3.INTERPRETUL OMNISCIENT Davidson considera ca Dzeu, daca ar descoperi ca majoritatea beliefsurilor noastre sunt false, nu ne-ar putea convinge de asta.
6 iulie
1. ANSCOMBE zice ca subiectul e cel care coreleaza Bildurile cu Shvle in TLP
(ceea ce stim cu totii)
>br> 2. Distinctia indicatie/expresie la Husserl: expresia trimite la un meaning ideal, indicatia poate indica orice, in mod psihologic. (Asa zice WATARU KURODA in Annalecta Husserliana vol. 8
3. KURODA zice ca LU exclude statutul lingvistic al semnelor behaviorale
4. Alta teza a lui Kuroda este ca TLP e precum LU: realism semantic.
PG ar marca cotitura, pentru ca