CITAT: "A philosopher who, like myself, [believes the commonsense version of the world is just as legitimate as the scientific version], need not give up the claim that red things do have something in common. But he must separate this question from the question 'Do they have something in common which is describable in nondispositional terms at the level of exact science? Things can have something in common in one description of the world but not in another" (p.2)

In R&R, Putnam sustine
1) meaning holism. Se opune definitiilor. MEanings have an identity thru time but no essence
2) realism

Argumentul lui Putnam pentru comensurabilitate este trivial ("altfel nu am putea traduce defel, nu ne-am mai putea intelege"). Trebuie sa distingem, desigur, intre CARITATEA REZONABILA and EXCESSIVE CHARITY.
De aici, Putnam trage un argument anti-inateness: meanings evolueaza, desi creierele noastre nu au mai evoluat de 30000 de ani. deci meanings nu sunt in creier.
obs. mi se pare un argument foarte slabut. se poate sustine ca ba da, creirele noastre au evoluat in relevant respects. ADICA DE UNDE PREJUDECATA ASTA CA CREIERUL TREBUIE DESCRIS DOAR IN TERMENI STIINTIFICI? S-AR PTEA REPLICA"DACA IL DESCRII IN COMMON SENSE TERMS, LA CE ITI MAI FOLOSESTE?"

Apoi, Putnam sustine ca de fapt meanng nu se schimba.Dimpotriva, putem face DESCOPERIRI despre meanings. Cred ca e rezonabil sa sustinem ca intr-un sense meaings se schimba, in alt sens nu. (Daca nu s-ar schimba deloc, atunci excessive charity ar fi rezonabila si nu ar exista anacronism).
argumentul ca meanings se schimba (in masura in care o fac) iar creierul nostru nu (pentru ca nu a mai evoluat) mi se pare a depinde de faptul ca NU PUTEM FACE DESCOPERIRI DESPRE CREIERUL NOSTRU. DESI ASTA SE BATE CAP IN CAP CU TEZA CA CREIERUL NOSTRU AR FI INTERESANT DOAR DESCRIS IN TERMENI STINTIFICI. CU PUTIN TUPEU, II POTI ATRIBUI AICI LUI PUTNAM UN PARADOX.

fII atent la HDLL, care nu sustine ca 'doar specialistii know meaning of GOLD. dimpotriva, daca ar zice asa, atunci Putnam ar ajunge la incomensurabilitate.
Mai mult, Putnam nu sustine ca "aurul e element cu numarul atomic 79" ar fi analitic. Caci s-ar putea sa descoperim ca s-a comis o eroare chimica.
the chemist who knows that the atomic number of gold is 79' doesnt have a better knowledge of the meaning of word 'gold'; he simply knows more about gold. (p. 237)

interesant e ca Putnam isi asuma deschis scepticismul g afalrea meaningului (dar nu g meaning). se poate ca testele noastre pentru depistarea a ceva ca fiind gold sa fie gresite. THAT IS: PACE DAVIDSON, PUTNAM DOES NOT RULE OUT THE POSSIBILITY OF MASSIVE ERROR.

ceea ce sustine el e cumva paradoxal: pe de o parte, se poate ca noi sa nu stim sa distingem corect aurul.
pe de alta, noi in mod sigur ne referim la aur. la fel cum au facuto grecii si primitivii care aveau alte criterii

Ce anume a vrut Putnam sa atace prin HDLL? Evident, LOTH., pe care o considera versiune a teoriei reprezentationaliste aristotelice. (mitul muzeului).
Daca inteleg bine, Putnam e ealist, Fodor fiind ialist.

Putnam foloseste in acest scop distinctia lui kripke intre fixing the reference and being essential for. NACO fixeaza referinta, BROCO e esential.

obs. Cred ca Putnam aici e foarte criticabil.
1. In primul rind, el nu accepta esente definitive. (Iti vine sa zici wittgensteinian: daca crezi ca nu poti atinge esenta, de ce dracu sa crezi ca ea exista?). Neacceptand esente definitve, he does not rule out the possibility of massive error.
in atari conditii, realismul lui este ininteligibil. de ce sa credem ca toata lumea a folosit cuvantul 'angel', 'monk' referinduse la acelasi lucru? Poate ca s-au referit la cuvinte diferite si poate ca alte cuvinte din limba lor, de pilda "missus", erau mai potrivite decat "angelus".
Putnam combina un optimism lingvistic despre meanings cu un pesimism lingvistic despre knowing what a meaning is.