Explore this idea

1. Inus condition e un termen introdus de Mackie pentru a desemna o cauza care nu e suficienta dar e necesara pt efect given un background (constelatie).
Dar smoking nu poate fi in acest caz o inus conditie a cancerului, fiindca nu s-a observat nici o conjunctie de legi care asociate cu fumatul sa cauzeze invariabil cancerul.
Obs. Un determinist ar replica ca nu s-au gasit inca legile adecvate, dar ele cu siguranta exista

2. Screening Off. (cum zice Kvart, blockerul). Reichenbach a descoperit screening off. Astfel elmina unele spurious causation. Dar nu pe toate.
De pilda, smoking ==> sport (ridica probabilitatea) . Sport ==> non-boli de inima. E posibil ca, din cauza asta, smoking ==> non-boli de inima. Dar asta e neintuitiv: noi stim ca smoking cauzeaza boli de inima.
aici iar ne lovm de marea mea intrebare: oare tranzitivitatea relatiei de "ridica probabilitatea" decurge din sau e respinsa de axiomatizarea probabilitatii? Cel caruia i-a venit in minte acest exemplu poate fie (1) a imaginat o situatie ipotetica in care
pbt(boli inima/smoking)

3. CUM NE APARAM DE OBIECTIA CU FUMATUL SI BOLILE DE INIMA?
Eu m-as fi gandit ca nu e nimic rau in a accepta ca uneori smoking cauzeaza non-boli de inima. Unii au considerat ca e foarte rau in asta, si de aia au introdus TEST SITUATIONS. O TEST SITUATION TREBUE TINUTA FIXA: O TEST SITUATION e un factor relevant cauzal (pozitic sau negativ) asupra efectului. De pilda, sportul in ex cu bolile de inima:

pbt (boala inima)/(fumat si sport) > pbt (boala inima/non-fumat si sport)

Vezi deci cum am tinut fixed sportul si asa ne-a iesit ca totusi smoking cauzeaza boli de inima.

Morala e ca sportul are un impact cauzal asupra bolilor de inima: deci e o TEST SITUATION. Ideea este: cauza trebuie testata tinand fixa o test situation. Mai trebuie adauat ceva: o TEST SITUATION nu trebuie sa fie ea insasi un efect al cauzei (a ceea ce testam pentru cauza). Pentru ca, daca este ea insasi un efect, atunci neutralizeaza relevanta probabilistica. (asta stii de a kvart).

obs. Totusi e ceva ce nu inteleg. In exemplul de mai sus, "a face sport" este cauzat (i se ridica probabilitatea) de catre fumat. Sau e imaginabil ca ar fi un efect al fumatului. (Gigi face sport tocmai pentru ca fumeaza si ii e frica de bolile de inima).

Articolul (scris de Hitchcock) vorbeste despre cauze independente ale afectului (adica alea care nu sunt cauzate de cauza). Astfe, the set of all factors that are causes of B, but are not caused by A, is the set of independent causes of B. A test situation for A and B will then be a maximal conjunction, each of whose conjuncts is either an independent cause of B, or the negation of an independent cause of B.

3. Chestia cu test situations e incorecta pentru ca unele exemple de test situations merg bine chiar daca test situations sunt cauzate sau nu de cauza. (Adica conditia e prea "dura", lasa pe dinafara prea mult). Exemplul cu sportul, care poate fi chiar efect al fumatului.
Hitchcock scrie insa ca chestia cu "test situations" e prea blanda, adica tolereaza prea multe. Anume, tolereaza blockeri care sunt cauzati de cauza, deci nu sunt crn.

In lumina acestor observatii (inclusiv a mea), intrebarea este: cum anume selectam test situations? Daca acceptam conditia cu "cauze independente" sau "Factori care au un impact cauzal asupra efectului in mod independent", atunci asta ar fi o conditie SUFICIENTA dar nu NECESARA a relatiei de cauzalitate. Anume, s-ar putea imagina exemple in care sa nu gasim nici o test situation; in care
intuitiv, A sa fie cauza lui C
dar A sa scada probabilitatea lui C in toate situatiile
desi, tinand orice B fix, A ridica probabilitatea lui C.
si de asemenea A sa fie a cause a tuturor B-ilor

De pilda,

4. Tot despre test situations, Hitchcock mai scrie ca:

obs. Eu sunt inclinat sa critic asta. Pentru oricare doua evenimentea si B se poate gasi o test situation in care A sa ii ridice pbt lui B tinand test-situation fixa. De pilda, incendiu in Australia si eu ridic degetul. In principiu, incendiul in Aus e irelevant pentru my raising a finger. Pentru mai multa forta, putem imagina chiar ca e un decreaser: incendiile in Aus ridica temperatura la mine cu 0.001 grade, iar eu, in virtutea unei conexiuni pe care biologia inca nu a explicat-o, nu prea ridic degetul cand e cald. Dar daca aflu de la televizor ca e incendiu in Aus, poate ma speriu si atunci cand ma speriu in fata televizorului, eu (nomologic) ridic degetul.