ISABELA VASILIU-SCRABA
DESCHIDEREA CERURILOR ÎNTR-UN MIT PLATONIC ȘI ÎN «MIORIȚA» / The opening of the skies in a Platonic myth
and in «Mioritza» ballad
Reintegrarea într-o natură
devenită cosmos «sanctificat liturgic» capătă în hermeneutica propusă o
surprinzătoare înfățișare. Pentru că ea îngemănează posibile surse comune
spiritualității populare românești și spiritualității din care a descins
platonismul. Subiect destinat
cititorilor culți din indiferent ce țară, el va fi cu atât mai incitant
pentru cei care s-au preocupat de înțelesurile «Mioriței». Dar și pentru cei care au încercat să înțeleagă
unul dintre miturile esențiale ale platonismului(Editura Star Tipp, Slobozia,
94p.: bibliogr, text în engl. trad. de Ileana Barbu, ISBN 973-8134-25-0).
CONTEXTUALIZĂRI.
Elemente
pentru o topologie a prezentului.
Trecând
în revistă tulburătoare probleme ale culturii românești contemporane, ilustrate
sugestiv prin figuri de scriitori
precum Alexandru Paleologu,
Alex. Ștefănescu, Andrei Pleșu, Sorin Alexandrescu, Horia-Roman Patapievici,
Gabriel Liiceanu, Ion Papuc, Anton Dumitriu, Horia Stamatu, Constantin
Amăriuței, Andrei Scrima, Mircea Vulcănescu, Dan Botta, Stelian Mate-escu,
Mircea Eliade și Nichita Stănescu,
autoarea conceptualizează o topologie a prezentului. Deși interesată
de tradiție, ea își asumă viziunea post-modernă care nu este străină de ispita
dislocării valorilor centrale. Pe alocuri ironică, pe alocuri învăluită în aura
acelui spirit filosofic apt de a condensa maximum de sensuri în minimum de
cuvinte, cartea apărută în 2003 conturează cu dexteritate tabloul trăsăturilor
distinctive ale culturii noastre post-moderne, prin punerea lor în relație,
altfel spus, prin contextualizări. Noua scriere a d-nei Isabela
Vasiliu-Scraba reprezintă un apel strălucit la discernământul cititorului,
invitat să traseze singur coordonatele lumii culturale căreia - cu voie sau
fără de voie -, îi aparține. Ceea ce are darul de a contribui la crearea unei sensibile atmosfere de conlucrare. De
aici rezultă marea noutate a acestei cărți: implicarea cititorului într-o
varietate de contextualizări. (Editura Star Tipp, Slobozia, 192p. bibliogr.,
index, ISBN 973-8134-24-2).
METAFIZICA
LUI NAE IONESCU
România celor două
decenii de după realizarea unității ei naționale. Iată locul privilegiat
al filosofiei românești. Cui pricepe fascinanta experiență a libertății de
gîndire ce a născut atîtea capodopere într-un timp atît de implacabil limitat
nu-i poate scăpa unicitatea și autenticitatea școlii filosofice naeionesciene.
Și desigur nici punctul ei de maximă iradiere, metafizica lui Nae Ionescu. În
limbajul unei contemplativități discrete, avînd drept permanent fundal trăirea
religioasă creștină, gîndirea
filosofică a Profesorului de metafizică și de logică de la Universitatea
bucureșteană prinde conturul ei propriu în discutarea problematicii «căderii
în cosmos». Spirit polemic, Isabela
Vasiliu-Scraba oferă o înfățișare incitantă nebănuitelor fațete ale acestei
gîndiri, ca și poticnelilor în marginea
ei. (Editura Star Tipp, Slobozia, 264p.: bibliogr., text în engl. trad.
de Ileana Barbu, ISBN 973-8134-06-4).
ÎN
LABIRINTUL RĂSFRÎNGERILOR: NAE IONESCU PRIN DISCIPOLII SĂI: P. Țuțea, Emil
Cioran, C-tin Noica, M.Eliade, Mircea Vulcănescu și V. Băncilă.
Va
veni o zi -scria Mircea Eliade - cînd patimile vor amuți și greșelile se vor
ierta; va veni o zi cînd judecata istoriei se va mărturisi de la sine, firesc,
aproape pe nesimțite. Noi, elevii și colaboratorii lui Nae Ionescu (...) așteptăm
fără teamă ziua aceea, chiar dacă ea va veni tîrziu de tot, cînd nu vom mai fi
pe aici ca s-o cunoaștem. Pînă atunci, însă, vom continua să mărturisim pentru
Profesorul Nae Ionescu. Să spunem, adică, ce-am învățat de la el și cum ne-a
învățat. Pentru Labirintul răsfrîn-gerilor, destinat unui public
interesat de semnificațiile mai adînci ale unui moment cultural fără egal în
istoria României, rîndurile lui Mircea Eliade scrise în 1951 reprezintă firul
Ariadnei. Desigur, fir iluzoriu pentru
cei care nu s-au putut încă elibera de tirania prejudecăților legate de
personalitatea filosofului Nae Ionescu. Cuvânt înainte de Ion Papuc. Ediție
bilingvă română-engleză; traducere de Ileana Barbu. (Editura Star Tipp,
Slobozia, 264p.:bibliogr., ISBN 973-8134-05-6).
ATENA
LUI KEFALOS
Rolul
pozitiv al criticii literare este acela de a ridica în conștiință, adică pe un
plan de luciditate, valorile de penumbră ale unei opere consemna Lucian Blaga.
Este tocmai ceea ce intreprinde în acest volum de eseuri Isabela Vasiliu-Scraba,
când deslușește în penumbra unui prolog platonic o anume «Atenă» spre care,
bine călăuzit, se îndreaptă Kefalos, personaj al dialogului Parmenide. Sau
când relevă surpările timpului, ale spațiului și ale materiei într-o poezie a
lui Radu Stanca, ori când tratează despre zilele cu sfinți și nopțile
noastre, spre a decela toposul amintirilor din copilăria lui Ion Creangă.
Incitantele abordări ale relației Eros-Thanatos într-un roman al lui Liviu
Rebreanu, înfățișarea (în coordonate post-moderne) a rolului povestitorului
într-o literatură națională, sau a altor teme din care o mai desprindem pe cea
a globalizării (Cu Mircea Eliade în Europa) indică, toate la un loc, un
spirit cultivat. Dar și un spirit prin excelență liber, ispitit uneori de posibilitatea
de multiplicare a planurilor estetico-literare pe care o oferă masca, ironia
fină cu vălurile ei destul de transparente. Volumul conține texte în limba
engleză traduse de Viola Duțescu. (Editura Star Tipp, Slobozia, 216 p.,
bibliogr., ISBN 973-98247-6-5)
CONFIGURAȚII
NOETICE LA PLATON ȘI LA EMINESCU
Orice
a gândit un om singur, fără s-o fi citit sau auzit de la alții, cuprinde o
sămânță de adevăr. Sînt cuvintele lui Mihai Eminescu, puse drept motto al
cărții. Așadar cumva dătătoare de seamă pentru conținutul volumului ce tratează
despre atemporalitatea noumenală a iubirii la Eminescu sau despre starea de
grație din ceasul căutării obârșiilor în Luceafărul... . În secțiunea dedicată lui Platon cititorul
este purtat într-o pasionantă călătorie spre a afla ceva despre configurațiile
noetice în filosofia lui Platon, precum și despre perpetuarea intuițiilor
platonice în creștinism, prin dificila problemă a participării. Eseurile sînt
însoțite de note și de o amplă bibliografie cu lucrări în limba română și în
limbile de circulație internațională. Spre sfîrșitul volumului se află inserate
două eseuri ancorate în problematica vremurilor noastre. Primul este pe tema interferenței culturilor în
literatura contemporană europeană, lucrare prezentată de autoare la
Universitatea din Namur (Belgia) în cadrul unui Colocviu internațional de
literatură. Al doilea tratează într-un mod original (și nedisimulat ironic)
despre premizele limbajului post-modern într-o Românie aflată în
post-tranziție. Cartea cuprinde texte traduse în limbile engleză și franceză.
(Ed. Star Tipp, Slobozia, 192 p., bibliogr., ISBN 973-98981-0-6)
MISTICA
PLATONICĂ a participării
la
divina lume a Ideilor
Obișnuiți
să uităm cele mai evidente lucruri (de pildă că Platon nu a scris în
românește), uităm ades și înțeleapta constatare conform căreia cel mai bun
comentariu platonic este o bună traducere. Cuprinzînd o nouă traducere a
primei părți din dialogul Parmenide (126 a -135 c), Mistica platonică
este un riguros comentariu al celui mai
dificil dialog platonic. Isabela
Vasiliu-Scraba a reușit să discearnă adânca subtilitate a filosofului grec,
preocupat de participarea omului la Ideea Supremă, la Binele Absolut. Cu
mărturia dialogului «Parmenide», și a altor dialoguri târzii, ea reconstruiește
faimoasa (și totuși atît de puțin înțeleasa) doctrină a Ideilor. Apariție de
excepțională originalitate, Mistica platonică presupune lecturi
filosofice substanțiale. Dar prin forma ei clară și (aparent) accesibilă,
această carte are darul de a îmbogăți spiritual pe orice cititor. Cuvânt
înainte de Pan Izverna. Secțiunea în limba engleză este tradusă de Alexandra
Coliban și de Viola Duțescu. (Ed. Star Tipp, Slobozia, 360 p., bibliogr., ISBN
973-99239-2-5).