|
Prin bunavointa unor prieteni, am intrat in posesia unor
materiale puse in circulatie inca de pe la inceputul lunii august de Barou,
prin decanul Iordanescu, cu referire la continuarea initiativei de
integrare galactica a profesiilor juridice.
Oamenii isi vad de treaba, isi dau intalnire la Hilton, in fasta zi de 11
septembrie (ha!), adica in chiar cutremurata zi de greva a
avocatilor (conform hotararii de tot hazul a Congresului de la Mamaia), si
isi propun reanimarea fostei Asociatii a Magistratilor si Avocatilor din Romania.
Isprava, cred unii, ar reprezenta "o parte integranta a reformei
juridice din Romania"
(aviz si Monicăi Macovei, care, probabil luată cu trebi mai putin
importante prin minister si parlament, ratase faza asta cruciala pe drumul
reformei in justitie!).
Cum se afirma in document, este vorba despre un proiect "pe care am
inceput sa il gandim si sa il creionam impreuna" (C.Iordanescu-BB +
V.Costiniu-AMR). Nici nu este de mirare ca proiectul nu a facut si nu face
obiectul unei reale dezbateri publice, sau macar al uneia intime, in
interiorul profesiei, si ca nici o vorbulita in chip de anunt nu este
postata pe site.
Cum lista invitatilor la intrunirea de la Hilton este pe cat de ambitioasa,
tot pe atat de exclusivista, poate ca nici nu era cazul sa ne bagam cu
totii nasul si/sau putina noastra pricepere in initiativele integratoare
puse la cale de stapanire.
Personal, fac publica si banuiala proprie, ca pe aceasta cale se incearca
si legitimarea indirecta a institutiilor
Barourilor si UNBR. Nu fac decat sa ma repet, afirmand ca acestea
traverseaza o serioasa criza identitara si ontologica, intrucat ca se
pretind structuri sui-generis, izvorate ("descalecate", ar spune
Bota) direct din lege, si scutite de formalitatile uzuale de constituire si
functionare conform prevederilor Ordonantei 26/2000 cu privire la asociatii
si fundatii.
[NB - Chiar si AMERICAN BAR este tot ASSOCIATION!!! Noi oare de ce n-am fi
macar, ia, acolo, niste "persoane juridice de drept privat fara scop
patrimonial" (Art. 1 alin. 2 din OG26/2000). Nu de alta, dar cinstita
Ordonanta nu prea pare sa ne excluda expres, cum o face in Art. 2 alin. 3
cu altii: "Partidele politice, sindicatele si cultele religioase nu
intra sub incidenta prezentei ordonante." - Sa fie oare pentru ca
structurile paralele concepute de Pompiliu Bota, inamicul nostru numarul 1,
au fost constituite tocmai pe cadrul asociativ prevazut de OG26/2000 + L51/1995 !?]
Cu siguranta insa, taxele si contributiile noastre vor prinde bine la
achitarea notei de plata si a acestor (inutile)
activitati de protocol.
Sa facem deci public continutul acestei initiative si sa punem si fapta
asta pe raboj.
Urez de pe acum greva spornica tuturor de 9/11. Si daca tot veti arde
gazul, poate va azvarliti un pic si pe la Hilton.
ID
(COPY/PASTE)
ANTET: BAROUL BUCURESTI
6117/02.08.2006
ASOCIATIA MAGISTRATILOR DIN ROMANIA
Doamnei Presedinte Viorica COSTINIU
Stimata Doamna Presedinte,
Va adresam invitatia de a repune in actualitate proiectul privind
reinfiintarea, pe noi coordonate, a fostei Asociatii a Magistratilor si
Avocatilor, parte integranta a reformei juridice din Romania, proiect pe
care am inceput sa il gandim si creionam impreuna, dar care, din varii
motive, a ramas pe un loc secund.
Consideram ca realitatile actuale impun cu necesitate sa reluam discutarea
acestui proiect, pentru gasirea solutiilor optime de concretizare, in
vederea realizarii unei reale independente a Justitiei, ca putere a
statului de drept, prin asezarea participantilor la realizarea actului de
justitie (judecatori, procurori, avocati si consilieri juridici) intr-o
unica asociatie profesionala nationala.
In aceasta ordine de idei, va informam ca lideri ai Asociatiei Baroului
American (A.B.A.) si-au exprimat disponibilitatea de a acorda know-how si
de a media intrunirea tuturor factorilor romani interesati, in cadrul unui
seminar ce va fi organizat in ziua de luni, 11 septembrie a.c., la hotel
Hilton Bucuresti, cu incepere de la ora 9.30. Delegatia americana va fi
condusa de Robert GREY, fost presedinte al A.B.A.
In calitate de gazda a acestui seminar, Baroul Bucuresti va adreseaza
invitatia de a participa personal la aceasta intrunire, tinand cont de
faptul ca proiectul presupune adoptarea unor decizii ce nu pot fi asumate
decat de reprezentantii oficiali ai celor mai importante institutii
implicate in realizarea reformei juridice.
Va rugam sa confirmati participarea dumneavoastra pana la data de
11 august a.c.
Cu deosebita consideratie,
D E C A N,
Av. Cristian IORDANESCU
Anexa 1. – Principii generale ale proiectului
Anexa 2 – Lista participantilor invitati la seminar
Anexa 1 – Principii generale ale proiectului
1. Existenta continua a unei societati libere si democratice depinde de recunoasterea
conceptului de justitie bazata pe lege. Justitia, ca stare de fapt, este
posibila daca legea este cladita pe respectul pentru individ si pe capacitatea
acestora de a se auto-guverna si daca demnitatea persoanei este respectata
si protejata. In lipsa unor astfel de temeiuri ale legii, drepturile individuale
devin subiect al puterii nelimitate, respectul pentru lege este anihilat iar
auto-guvernarea rationala este imposibila.
2. Ca parte a sistemului judiciar, avocatii sunt gardieni ai legii si ai
justitiei, fiind esentiali pentru conservarea societatii. Ca parte
componenta si reprezentanti ai societatii civile, avocatii sunt o
contra-pondere necesara la sistemului organelor statale si principalul
instrument al realizarii drepturilor persoanelor si al apararii drepturilor
omului.
Avocatura reprezinta instrumentul esential al realizarii dreptului, adica
al transformarii legii in fapt, si al apararii drepturilor si libertatilor fundamentale
ale omului. Avocatul pretinde si valorifica, in numele clientului,
drepturile acestuia. Scopul profesiei de avocat este de a pune la dispozita
publicului servicii profesionale educate de reprezentare si asistenta juridica.
Profesia de avocat, ca infrastructura si concept, este menita a sprijini
publicul in ansamblu si fiecare individ in parte sa-si cunoasca drepturile
si modalitatile de a si le realiza si proteja. Fara a fi, de principiu,
obligata sa apeleze la avocat pentru a-si realize drepturile, putind face
acest lucru in mod direct, persoana fizica sau juridical trebuie sa
cunoasca dezavantajele realizarii directe a dreptulurilor sale. Un public
educat si avizat asupra conceptelor legii si justitiei poate constientiza faptul
ca nu este indicat sa actioneze pentru realizarea si protejarea drepturilor
pe cont propriu, fara reprezentarea unui avocat. Cresterea complexitatii
vietii civile si a afacerilor reclama un corp profesional
specializat care sa asiste publicul în afacerile civile si comerciale.
3. Necesitatea reformarii justitiei este de netagaduit. Orice reforma a justitiei,
insa, ar fi o eroare fundamentala daca nu ar include si profesia de avocat.
Reorientarea corpusului legii catre dreptul non-conflictual, implementarea
tehnicilor alternative de solutionare a conflictelor (medierea, arbitrajul,
administrarea probelor prin avocati etc.), imperative ale momentului in
Romania, datorita numarului mare de cauze aflate pe rolul instantelor
judecatoressti, nu se pot realiza in lipsa unei profesii legale unice si
exclusiv autoritata sa practice legea. Competenta profesionala ridicata a
judecatorilor nu poate fi atinsa fara o sustinuta experienta in practicarea
legii din pozitia de avocat. Ca arbitru al intereselor aflate in conflict,
judecatorul trebuie sa poata privi litigiul in primul rind din perspectiva
unui avocat. De aceea, judecatorii trebuie
selectati exclusiv dintre avocati cu experienta in avocatura pledanta. Statutul
legal al procurorilor in Romania
este anacronic, fiind sanctionat de catre CEDO (cazul Pantea contra
Romaniei). Intr-adevar, procurorul roman nu este un magistrat independent,
intrucit el este subordonat ierarhic Procurorului General si, conform
Constitutiei, isi desfasoara activitatea sub controlul Ministrului
Justitiei, si nu este un magistrat impartial, intrucit este parte in
procesul penal, fiind adversarul inculpatului. Cu toate acestea, procurorul
roman se considera egalul judecatorului, si nu egalul avocatului. Pentru
a-si capata independenta profesionala pe care, in prezent nu o are, si pentru
a pune de acord pozitia sa procesuala cu imperativele procesului penal,
procurorul roman trebuie repozitionat in sistemul judiciar roman drept avocat
al acuzarii (avocat al statului sau avocat al interesului general in procesele
civile). Pe de alta parte, lupta impotriva coruptiei, inclusiv a coruptiei
magistratilor, poate deveni eficienta in momentul in care magistratul este
sub autoritatea disciplinara a unui corp profesional independent, asa cum
este corpul profesional al avocatilor.
4. Existenta unor profesii legale separate (avocati, consilieri juridici, judecatori,
procurori) cu functii diferite, dar cu trasaturi comune (practica dreptului,
independenta în actul profesional) si scop final comun (protectia si exercitiul
drepurilor si libertatilor civile, realizarea acestor drepturi, realizarea
sau sprijinirea directa si indirecta a actului de justitie) necesita unificarea
profesiilor legale intr-un singur corp profesional, care sa respecte aceleasi
reguli legale, statutare, etice si deontologice. Legea isi propune unificarea
profesiilor legale intr-un singur corp profesional.
5. Profesia legala, in general, si profesia de avocat, in special, trebuie
sa faca fata mai multor provocari si amenintari cu extinctia. La nivelul
executivului comunitar european exista numeroase proiecte de deschidere a
profesiei legale catre orice prestator de servicii, cu sau fara calificare
profesionala ori apartenenta la un corp profesional, sub masca protectiei
consumatorilor de servicii legale si a competitiei. Competitia, in cazul
profesiei legale, poate fi conceputa numai intre membrii acestei profesii.
Consumatorii de servicii legale nu sunt altceva decit clienti ai „prestatorilor”
de servicii legale, care au la dispozitie pentru protectia drepturilor lor
fata de culpa profesionala codurile deontologice si disciplinare ale
profesiei. Pe de alta parte, din moment de avocatii fac parte din sistemul
judiciar, orice competitie intre avocati si alti prestatori de servicii
legale devine lipsita de sens. Institutiile romanesti cu atributii in
realizarea reformei justitiei si a actului de justitie, precum si unii
judecatori si procurori au o atitudine ostila sau dispretuitoare la adresa
avocatilor, vazuti fie ca simpli auxiliari ai justitiei, fie ca frine ale
functionarii „normale” a justitiei. Tentatiile autoritariste
ale administratiei Romaniei au produs ideea constituirii unui corp de
avocati paralel barourilor, care sa se ocupe exclusiv cu asistenta juridica
si reprezentarea din oficiu a inculpatilor fata de care se propun masuri preventive,
corp de avocati care sa fie in permanenta la dispozitia politiei judiciare,
parchetelor, instantelor etc. Aceleasi tentatii autoritariste au dus la absolutizarea
meritelor organelor de represiune penala (politie judiciara, parchet si,
mai nou, servicii de informatii) in dauna magistratilor de scaun si a avocatilor. In Romania, unificarea profesiilor
liberale si integrarea avocatului in sistemul judiciar sunt necesare mai
mult decit oricind, datorita proliferarii practicarii ilegale si ilegitime
a profesiei legale de catre structuri asa-zis profesionale paralele sau de
catre structuri organizationale aparent legale (societati comerciale de
consultanta si de recuperare a creantelor care practica avocatura ilegal,
ONG care ofera servicii legale gratuite sau se substituie organelor normale
ale sistemului judiciar).
6. Legea urmeaza a redefini si a repozitiona profesia de avocat in sistemul
judiciar romanesc. Avocatul si organele profesiei de avocat fac parte din sistemul
judiciar. Sistemul judiciar va fi redefinit, ca infrastructura din care fac
parte avocatii, organele profesiei de avocat, instantele, parchetele si organele
acestor din urma profesii. Din profesia de avocat fac parte
: (i) avocatii compatibili ; (ii) avocatii interni (salariati ai
unei persoane juridice, in house lawyers) ; (iii) avocatii institutiilor
publice (avocati publici, cu statut de functionar public) ; (iv) avocatii
de asistenta judiciara ("public defenders") ; (v) procurorii si judecatorii
(magistrati).
7. Principiul independentei profesiei de avocat se aplica tuturor tipurilor
de avocati. Avocatii incompatibili (functionarii publici, avocatii
dedicati), sunt independenti din punct de vedere profesional, chiar daca
sunt subordonati, din punctul de vedere al raporturilor juridice de munca.
N O T A : aceasta initiativa
presupune in principal modificarea Legii nr.51/95 (cu modificarile
ulterioare) privind organizarea si functionarea profesiei de avocat precum
si adaptarea corespunzatoare a legilor celorlalte profesii legale.
Anexa 2 – Lista participantilor invitati la seminar
1. Ministrul Justitiei
2. Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii
3. Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Romaniei
4. Presedintele Curtii de Apel Bucuresti
5. Procurorul General – Ministerul Public
6. Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania
7. Colegiul Director – Asociatia Procurorilor din Romania
8. Presedintele Uniunii Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania
9. Presedintele Uniunii Juristilor din Romania
10. Presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania
11. Decanul Baroului Bucuresti
12. Presedintele Baroului American – domnul Robert GREY
13. Mediator, Baroul American
14. Director pentru Romania,
American Bar Association
|
