Baroul Bucuresti

3873 · Data înscrierii: 08/Noi/2006 Mesaje: 25

13.03.2007
Alegeri in Baroul Bucuresti. Campania Anti-Resemnare
Ionut Dobrinescu - Candidat la demnitatea de cenzor al Baroului Bucuresti la alegerile din 31.03.2007

I. Scurta biografie:
Nascut la 18.08.1975, la Ramnicu Valcea, absolvent al Facultatii de Drept si al Colegiului Franco-Roman din Bucuresti, promotia 1994-1998, salariat intr-o firma de calculatoare in 1998 (plecat prin demisie), sclav intr-un S.R.L. de consultanta juridica in 1999 (liberat prin demitere), somer, avocat in Baroul Bucuresti incepand cu 15.09.1999, stagiar al maestrului Vasile Deleanu pana in 2001 (din intamplare), al maestrului Radu Gilescu pana in 2002 (din mila si necesitate), avocat definitiv din 2002. Casatorit din 1998, doi copii. Ateu. Leu. Stangaci. Poliglot: engleza/franceza. Predilectii juridice: drept societar, valori mobiliare, piata de capital. Fara titluri academice. Activist SOJUST. De aproape 2 ani militant anti-resemnare in profesia de avocat.

II. Angajamente in Campania Anti-Resemnare:

Iata ce as dori, ce as putea si ce anume m-as angaja sa fac in calitate de cenzor:

1. Voi determina Comisia de Cenzori, sa convoace in cel mai scurt timp, Adunarea Generala Extraordinara a Baroului Bucuresti in conditiile art. 51 alin. 3 din Legea 51/1995, deoarece, potrivit ordinii de zi publicate, Adunarea Generala din 31.03.2007 a fost convocata limitativ spre a fi prezentate anumite rapoarte si pentru alegeri, nu si pentru ca aprobarea proiectului de buget pentru anul 2007 si nici pentru descarcarea Consiliului cu privire la activitatea si gestiunea din perioada 2003-2007, conform prevederilor art. 50 alin. 2 lit. d) din Legea 51/1995. Cu aceeasi ocazie, Adunarea Baroului va trebui sa includa pe ordinea de zi si alegerea prin vot uninominal incremental (si nu prin taiere de pe lista) a delegatilor la Congresul Avocatilor, in astfel de conditii incat sa se descurajeze turismul electoral estival si actele de simpla prezenta la Congres.

2. Voi supraveghea indeaproape modul in care Consiliul Baroului s-a implicat in trecut si va intelege sa se implice pe viitor in coordonarea activitatii filialei Bucuresti a Casei de Asigurari a Avocatilor (in exercitarea prerogativei prevazute in art. 53 alin. 2, lit. i. din Legea 51/1995 si in art. 311 alin. 1), insistand pentru ca fondurile si plasamentele Filialei care potrivit rapoartelor din anul pe anul 2005 se ridicau la 39.130.774,35 lei (10,99 milioane Euro) sa fie temeinic auditate, ca de altfel si fondurile Baroului Bucuresti. Controlul financiar ocazional exercitat de o comisie de cenzori formata exclusiv din juristi nu poate constitui o garantie suficienta pentru buna administrare si integritatea patrimoniului si va fi intotdeauna net inferioara unui serviciu de audit financiar profesionist.

3. Voi investiga si expune public modul de comunicare a informatiilor si de coordonare a activitatii filialelor instituit intre Consiliul Baroului si Consiliul Filialei in temeiul art. 311 alin. 2 din Statutul profesiei de avocat.

4. Voi investiga motivele pentru care adunarea generala a filialei Bucuresti a Casei de Asigurari a Avocatilor nu a fost convocata concomitent cu Adunarea Generala a Baroului Bucuresti, cu incalcarea prevederilor exprese ale art. 311 alin. 3 din Statutul profesiei potrivit carora "Adunarea generala a filialei se intruneste anual, la aceeasi data cu adunarea generala ordinara a baroului sau ori de cate ori este nevoie". Voi propune Adunarii Generale a Baroului angajarea raspunderii disciplinare a persoanelor vinovate pentru neindeplinirea obligatiei de organizare a adunarii generale conform art. 67 alin. 4 din Statutul profesiei de avocat.

5. As superviza constant si evidentia in rapoarte publice hotararile consiliului de administratie al filialei Bucuresti a Casei de Asigurari a Avocatilor care, potrivit art. 311 alin. 4 din Statutul profesiei, se comunica atat Casei de Asigurari a Avocatilor cat si consiliului baroului.

6. Voi cauta sa particip personal la sedintele consiliului baroului si mai ales la sedintele comune ale consiliului baroului cu consiliul de administratie al filialei care intereseaza gestiunea sau plasamentul fondurilor alimentate din taxele si contributiile avocatilor.

7. Voi veghea la corecta convocare a adunarilor generale, la intocmirea, publicarea si diseminarea in timp util a rapoartelor de gestiune si a proiectelor de buget, in special prin intermediul internetului si al postei electronice. Voi cere ca rezultatele anuale sa fie pe viitor prezentate in termeni comparativi, cu indicarea tendintelor pe parcursul a cel putin 3 ani, astfel incat votul in adunarile generale sa fie unul pe deplin avizat iar proiectiile bugetare sa tina seama de necesitati autentice.

8. Voi initia practica publicarii in mediul virtual a unor rapoarte critice semestriale privind activitatea baroului, punand accentul pe transparenta deciziilor luate si pe nominalizarea voturilor exprimate in: Consiliul Baroului, Comisia de Cenzori, Comisia de Disciplina.

9. Voi descoperi si voi face publice raspunsurile la cele 16 intrebari lansate de av. Mircea Stanculescu.

10. Voi fi un cenzor incomod si exigent pentru orice formula a viitorului Consiliu al Baroului Bucuresti.

Pentru ca sa pot indeplini macar unele dintre aceste angajamente, va cer nu numai votul, dar si asigurarea unei majoritati doritoare de reforma in comisia de cenzori. In principiu o astfel de majoritate este usor de atins intr-un organ format din numai trei membri. Voi cauta sa identific printre ceilalti candidati si sa comunic in timp util cel putin inca o persoana (exceptand-o din capul locului pe pluridisciplinara doamna av. Prelipceanu Maria Zahara), cu sprijinul careia as putea constitui o comisie de cenzori eficienta. Aceeasi rugaminte as avea-o si daca (prin absurd) as fi incredibil de popular si as cumula majoritatea optiunilor de vot: este nevoie ca cel putin inca un cenzor progresist sa primeasca un numar suficient de voturi pentru a functiona ca o Comisie de Cenzori. Asadar, ATENTIE.

Si din nou ATENTIE. In lipsa unor reglementari statutare sau legale clare cu privire la modalitatea de vot in alegerile ce urmeaza sa aiba loc la 31.03.2007, si ma declar de pe acum impotriva oricaror propuneri de vot negativ, adica de vot prin "taiere" a unor candidati de pe o lista limitativa. Votul trebuie sa fie uninominal si incremental, astfel incat rezultatul votului sa spuna nu numai cine a fost ales, dar si cat de reprezentativ a fost in functie de numarul voturilor exprimate pentru respectiva candidatura. Numai un astfel de vot poate da suficienta legitimitate demnitarului ales in exercitarea oricaror demersuri ulterioare in plan institutional.

III. Observatii critice pe marginea raportarilor financiare ale Baroului pentru anul 2006

Materialele pentru Adunarea Generala din 31.03.2007, au fost publicate abia in data de 12.03.2007 pe site-ul Baroului Bucuresti. Iata linkuri la aceste materiale, din pacate nu si la materiale mai vechi ce ar putea servi drept termen de comparatie, intrucat acestea au fost demult aruncate la cosul istoriei:

Raportul Consiliului privind activitatea desfasurata in 2006
Raportul financiar-contabil pentru 2006
Raportul Comisiei de cenzori privind activitatea financiar-contabila in 2006
Proiectul de buget pentru 2007
Raportul auditorului extern.

Situatiile financiare sunt raportate in aceeasi nota simplista si total lipsita de justificari atat Barou si de Cenzori, cat si de Auditorul Extern CONTWIO-AUDIT SRL.

Consiliul nu se simte nici in acest an obligat sa isi pledeze convingator descarcarea de gestiune (pe care de altfel nici nu o solicita expres Adunarii, observati convocatorul).

In mod similar, proiectul de buget pentru anul 2007 este prezentat sec intr-un tabel pe doua pagini, fara nici un fel de note de fundamentare, si in mod sigur nu poate fi aprobat in lipsa unor serioase discutii si corectii.

O analiza in termeni comparativi a situatiilor financiare 2006 ale Baroului prin raportare atat la Bugetul aprobat al anului 2006 cat si la situatiile financiare ale anului precedent 2005 este cu siguranta mult mai relevanta in primul rand pentru intelegerea performantelor manageriale ale consiliului care acum isi ispraveste mandatul, cat si pentru fundamentarea proiectului de buget pentru anul 2007. Am pregatit eu o astfel de analiza ce poate fi observata AICI (PDF).

[Nota: In fisier am marcat cu indicatori color variatiile de crestere/descrestere ce necesita explicatii. Culorile reprezinta albastru = pozitiv, incurajator, respectiv rosu = negativ, ingrijorator, inexplicabil.]

Iata cateva concluzii proprii in urma analizei datelor:

– La capitolul VENITURI, ar fi de dorit sa ni se explice cum se face ca dupa un an in care veniturile din cotizatiile si taxele membrilor au crescut de la 3.680.901 (in 2005) la 4.882.413 (in 2006), adica cu 132,64% (probabil pe fondul primirii/reprimirii in profesie a 1010 juristi), in BVC2007 se prevad venituri de numai 4.000.000, adica chiar mai mici decat in anul 2006. Oare ce ii face pe consilieri sa creada ca in 2007 veniturile din taxe si contributii vor scadea in acest barou deja suprapopulat? Pregatesc oare o relaxare fiscala? In an electoral nici nu ar fi de mirare.

– Ma indoiesc ca veniturile cu grad mare de certitudine (taxe si contributii) pot scadea in viitor. Cu toata inflatia noilor primiri/definitivari in profesie susceptibile de taxare (683 noi avocati stagiari, 962 noi cabinete individuale, 49 SCPA in 2006), cheltuielile Baroului cu examinatorii au scazut in 2006 (333.014) fata de 2005 (375.778) =88.62% dar in BVC 2007 se pune problema ca aceste cheltuieli sa creasca la 700.000 (210,20% fata de 2006). Deci mana cereasca a examenelor de masa organizate de Barou nu ne va ocoli nici in 2007!

– Asadar este cel putin improbabil ca veniturile Baroului previzionate in 2007 sa scada pana la aproape nivelul anului 2005 (5.200.000), cand in 2006 ele au atins cifra istorica de 6.152.124 (1,75 mil. Euro). Diferenta in minus (952.124 RON sau 272.000 Euro) previzionata in BVC2007 necesita o explicatie!

– La capitolul CHELTUIELI se pot face observatii inca si mai interesante. La capitolul cheltuielilor cu consumabilele s-a facut serios economie, cheltuindu-se in 2006 (150.519) mai putin decat in 2005 (192.956 = 78%) dar mai putin si decat previzionat (250.000=60,21%). Totusi, consiliul insista sa previzioneze in BVC 2007 tot 250.000! Oare de ce a ramas repetent la aceasta materie si de ce se incapataneaza sa repete incercarea fixand stacheta la acelasi nivel?

– Daca in privinta cresterii cheltuielilor cu intretinerea si reparatiile, respectiv cu primele de asigurare, cresterile semnificative fata de 2005 (245%, respectiv 1176%) precum si fata de BVC2006 (291%, respectiv 979%) sunt totusi explicabile date fiind amenajarile din instantele bucurestene datorate in parte Baroului Bucuresti, nu la fel stau lucrurile in privinta cheltuielilor cu activitatile consiliului (232.315) care au depasit cifra din BVC2006 cu 136,66%! BVC2007 impinge aceste cheltuieli pana la 250.000, astfel incat sa acopere si sa intreaca cheltuiala din acest an cu 107,61%. Oare cum pot fi explicate aceste cresteri? Oare bugetul pe acest an este la fel de slab fundamentat ca si cel de anul trecut, chiar si la reperul cheltuielilor cu activitatile Consiliului?

– Exista si cheltuieli pe care Baroul le face cu plata onorariilor pentru sustinerea intereselor Baroului. Mai ales in conditiile in care interesele baroului se suprapun pe interesele decanului Iordanescu, suntem curiosi sa aflam CINE incaseaza aceste onorarii 40.250 in 2006 (cu o depasire de 134% fata de BVC2006) cu sanse sa incaseze pe viitor 50.000 conform proiectului BVC2007. Presupun ca nu a avut loc o licitatie de servicii juridice. Lasand la o parte problema definirii intereselor Baroului, nu reiese de nicaieri cu ce rezultate au fost aparate/promovate aceste interese in instante.

– Confirmand reputatia sa cu totul deosebita, Baroul Bucuresti a facut in 2006 cheltuieli considerabile cu protocolul si publicitatea: 269.512 fata de numai 74.416 in 2005 – vorbim de o crestere de 362,17%! Sa zicem ca nu mai conteaza ca BVC2006 a fost depasit la acest reper cu 179,67% si nici ca BVC2007 e mai mult de cat dublu-generos cu aceste cheltuieli, previzionand 350.000. Am fi foarte interesati sa aflam ce structura exacta au avut aceste cheltuieli, si cu ce ne-am ales noi toti de pe urma lor. Eu stiu ca am incasat doar vreo 800 RON de la Barou ca sa imi platesc deplasarea si cazarea la Mamaia, la Congresul Avocatilor 2006, in rest nu am mancat nici macar un fursec la o manifestare a Baroului. Oare ATA, omniprezenta asociatie de la toate manifestarile institutionale ale Baroului Bucuresti si presedintele sau Arin Avramescu, invitat special – si nu ales! – in delegatia BB la Congresul de la Mamaia (a stat chiar langa mine), o fi beneficiat mai mult de pe urma cheltuielilor Baroului cu protocolul?

– O ciudatenie ce merita investigata intalnim la rubrica cheltuielilor Baroului cu cotizatiile la organisme internationale (nici nu stiu care sunt acelea!). Stim doar ca acestea au fost in scadere dramatica la 59% in 2006 (numai 2.838 RON) fata de 2005 (4.813 RON), cu toate ca BVC2006 era generos la acest capitol (10.000) iar BVC2007 se vrea dublu-generos la acest reper (20.000). Vorbim de o crestere a cheltuielii previzionate de 704,72% fata de 2006. Oare ce organizatii am parasit in 2006 si la ce noi si sublime organizatii urmeaza sa aderam spre binele nostru, al tuturor, in 2007?

– Un alt paradox poate fi acela rezultat din cresterea in 2006 veniturilor din activitati economice (1.017.256, cu 115,17% fata de 2005), insotita totusi de o scadere a cheltuielilor cu impozite si taxe de la 27.358 in 2005 la 17.404 in 2005. Este unul dintre putinele repere din proiectul de BVC care nu misca in sus in anul 2007. Probabil ca Baroul Bucuresti are parte de o consultanta fiscala de top!

– Personalul (insuficient, deh!) al Baroului, a fost in general mai bine platit in 2006 dar va asigur ca are mari sperante de la viitor. Totusi BVC2007 strange cureaua la maxim prevazand la acest reper o crestere de numai 9% fata de cheltuiala pe 2006. Am o banuiala ca informatizarea temeinica a institutiei, externalizarea unor servicii (precum distributia de tipizate) precum si renuntarea la serviciile directorului general Emil Nistor, coleg neavocat si posibil nejurist titularizat pe o pozitie complet nestatutara, platit din cate se pare cu 6400 RON venit brut lunar si partas consecvent la mana periodica a examenelor si examinarilor, ar aduce economii importante si ar face pe mai putinii salariati ramasi sa traiasca mai bine din acelasi fond de salarii, si, de ce nu, sa fie mai putin stresati cu munca si intrigile, precum si infinit mai eficienti!

– Si Comisia de Disciplina a dus-o probabil bine (rubrica nu e evidentiata la cheltuieli, dar e prevazuta in BVC), cheltuiala urmand sa creasca de 4000 in 2006 la 5000 in 2007. Vom fi asadar mai disciplinati!

– In fine, putem constata si cere unele explicatii pentru cresterea cu 110,57% a cheltuielilor totale 2006 (4.012.446) fata de bugetul prevazut si, zice-se "aprobat" in Adunarea Generala din 11.03.2006 (3.628.800) si cu siguranta trebuie sa aflam cum vor creste acestea la un previzionat 4.912.000 in anul 2007. De asemenea ponderea unor cheltuieli in totalul cheltuielilor da de asemenea de gandit: cheltuielile cu deplasarile reprezinta 5% din total cheltuieli, adica aproape tot atat cat si cheltuielile cu activitatile Consiliului (6%), care sunt totusi mai mici decat cheltuielile cu protocolul si reclama (7%), care aproape egaleaza cheltuielile cu logistica examenelor (8%). Un onorabil 2% din cheltuielile totale ating cheltuielile "cu persoanele implicate in desfasurarea examenelor" – de aflat care!, urmate indeaproape de onorariile platite pentru sustinerea intereselor Baroului Bucuresti: 1% - de aflat cui!

– In legatura cu Raportul Auditorului Independent CONTWIO-AUDIT SRL, nu ar fi multe de zis, altceva decat ca NU ESTE CEEA CE AVOCATII AU CERUT la 11.03.2006 (si in orice caz, atunci s-a cerut mai cu seama auditarea Filialei Casei de Asigurari a Avocatilor, acolo unde merg grosul contributiilor profesionale). Doamna auditor Viorica Iorgulescu a muncit fara sens pentru a produce o opinie de audit care nu este nici ceruta ca atare de lege, nici utila pentru informarea membrilor baroului. Totusi, pentru a produce aceste 3 pagini de raport auditorul nu a muncit de pomana, acesta a incasat (sa facem un pariu!) aproape 6000 de euro, ca de la o firma mare.

– Este probabil inutil acum, si totusi relevant, sa mai amintim faptul ca selectia auditorului s-a facut in mod cu totul netransparent de catre Consiliul Baroului, exact entitatea in raport de care opinia de audit trebuia sa fie critica si cu totul independenta. Decanul Iordanescu, si executivul Emil Nistor, au circulat in cerc restrans si atent controlat CAIETUL DE SARCINI nr. 9036/16.11.2006 (nepublicat nicaieri, nu ma intrebati cum am facut rost de o copie a acestui document totusi oficial si prezumat public, acum accesibil aici).

Prodecanul Stanculescu a intervenit si a protestat fata de mutarea cunoscuta in plic, iar plicul castigator a fost inlocuit cu cel al doamnei Iorgulescu, careia ii multumim pentru acest audit de forma si pentru opiniile de audit pline de generalitati si truisme, care atunci cand nu sunt evazive, pot fi considerate de-a dreptul elogioase fata de mandatul de exceptie al acestui Consiliu.

– In sfarsit, recunosc ca nu am pledat decat rareori in cazuri penale, si din acest motiv nu sunt competent sa ma implic in problema recurenta a oficiilor penale si a administrarii lor de catre Barou. Remarc totusi ca tot mai multi invinuiti probabil isi permit acum un aparator ales si bineinteles, platit din buzunar, intrucat numarul cererilor de numire a unor avocati din oficiu a fost in scadere in 2006 (4852 solicitari) fata de 2005 (5504). Probabil ca avocatura din oficiu nu reprezinta o cariera de mare viitor, iar concurenta intre avocatii doritori de oficii nu va face decat sa creasca. Nu si daca organele de politie vor prinde din ce in ce mai multi infractori sarmani, pentru care Statul va plati din oficiu consumatia de servicii avocatiale!

IV. Ganduri pentru almanahul "ANTICIPATIA".

Alte intentii sau deziderate fie ar excede competentele unui cenzor, fie ar intrece puterile mele personale, fie ar fi pur si simplu premature. Totusi, profit de ocazie pentru a enumera si dintre acestea cateva:

ˇ Modificarea legii si a statutului profesiei in sensul reglementarii mai clare a raporturilor ierarhice de subordonare dintre Barouri si Filialele CAA (precum si la nivelul subordonarii dintre UNBR si CAA).

ˇ Disocierea imperativa a componentelor nominale ale consiliilor barourilor (si a consiliului UNBR) in raport de consiliile filialelor CAA (precum si al Casei Nationale). In aceeasi ordine de idei este de dorit si emanciparea Consiliului UNBR de sub tutela de facto a Baroului Bucuresti, pentru ca prezenta unora si acelorasi oamenii in structuri aflate in contrapondere reciproca, face invariabil ca mecanismele de control sa nu functioneze.

ˇ Fundamentarea economica judicioasa si asezarea mai echitabila a taxelor si contributiilor profesionale.

ˇ Implicarea Baroului in instituirea unui sistem de standardizare si ghidaj al practicilor contabile in partida simpla, adaptat profesiei de avocat, eventual prin conceperea si distributia unui program informatic de inregistrare, evidentiere si raportare a inregistrarilor fiscale, de evidenta a contractelor, angajamentelor, raspunderilor.

ˇ Redactarea unui Manual al Bunelor Practici Avocatiale, care sa serveasca drept reper atat avocatilor tineri in curs de formare, cat si avocatilor mai varstnici indrumatori de stagiari, precum si justitiabililor, in privinta tratamentului adecvat si uniform al clientelei, in privinta relatiei cu presa, cu instantele, cu functionarii publici etc.

ˇ Evidentierea si urmarirea practicilor corupte sau nediligente in profesie prin intermediul unei Comisii mai degraba de Etica decat de Disciplina, pe deplin credibile si predictibile, pe baza unei practici publice de referinta, exercitand si rol prudential activ pe baza unui Cod Deontologic al profesiei (care isi asteapta inca aparitia), realist si adaptat acestei parti de lume, dezinhibat de complexe de superioritate si de simple prezumtii rituale. In definitiv la ce foloseste forma fara fond a asigurarilor de raspundere profesionala incheiate conform art. 40 din Lege si 218 din Statut, daca practica judiciara, conventionala sau arbitrala a angajarii raspunderii profesionale a avocatului lipseste cu desavarsire?

ˇ Renuntarea la obligativitatea statutara a purtarii robei (art. 223 din Statut) intrucat: a) nu haina il face pe om; b) mimetici si orgoliosi, practic toti juristii din instante poarta acum robe (judecatori, procurori, consilieri juridici, avocati traditionali si clandestini etc.); c) roba reprezinta o traditie desueta, incomoda si inutila (nu isi are nicidecum ratiunea halatelor albe ale medicilor, sau a salopetelor muncitorilor), astfel incat generalizarea sa din prezent e total inoportuna.

ˇ Rezolvarea crizei identitare a profesiei de avocat printr-o raportare sincera si lipsita de prejudecati la toate celelalte profesii juridice, o data cu renuntarea la diversele prezumtii de monopol legal profesional, la practicile institutionale restrictive, la privilegii si discriminari in functie de vechime.

ˇ Descurajarea naturala a fenomenului avocaturii clandestine sau alternative de tip "Bota" prin oferirea unui exemplu institutional demn, coerent si ireprosabil atat in mediile de juristi, cat si fata de justitiabili, astfel incat calitatea de membru in barou sa recomande si totodata sa oblige. Victimele acestei iluzii comice numite "barouri alternative" ar cauta singure sa se integreze intr-o profesie legitima de avocat! Sa speram ca vor avea in curand, atat ocazia cat si dorinta sa o faca.

ˇ O simpla modificare legislativa in sensul plasarii Tablourilor Avocatilor (documente publice de referinta) sub autoritatea Tribunalelor ar face imposibila aparitia sau supravietuirea barourilor alternative.

Anti-Resemnati-va!

Ionut Dobrinescu

13.03.2007

Email: [email protected]
Tel: 0722296224