Baroul Bucuresti

3873 · Data înscrierii: 08/Noi/2006 Mesaje: 25

Campania Anti-Resemnare.
a avocatului Ionut DOBRINESCU
Candidat la demnitatea de cenzor al Baroului Bucuresti la alegerile din 31.03.2007

Organizarea alegerilor în Baroul Bucureşti

Cu mai puţin de o săptămână înainte de Adunarea Generală a Baroului Bucureşti convocată pentru data de 31.03.2007 ţin să reamintesc colegilor puţinele şi precarele prevederi ale Legii 51/1995 şi ale Statutului profesiei de avocat referitoare la alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat.

Concomitent, doresc să expun public defectul de reglementare a procedurii de vot care a făcut până acum posibilă organizarea unor alegeri nerelevante şi nereprezentative, cauza principală a imobilismului şi a lipsei de responsabilitate a membrilor organelor de conducere ale Baroului în raport de membrii alegători.

1. VOTUL SECRET

Art. 47 alin. 2 din Lege şi art. 4 alin. 3 din Statut arată că „Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.”

2. PREZIDIUL ADUNĂRILOR ELECTIVE

Deşi în mod normal adunările generale sunt conduse de decan împreună cu 5 membri aleşi prin vot deschis de cei prezenţi, prin excepţie, din prezidiul adunărilor elective nu pot face parte nici decanul, nici membrii consiliului.

Lege: Art. 51 (5) Şedinţa adunării generale este condusă de decan împreună cu 5 membri aleşi prin vot deschis de cei prezenţi, dintre care unul va fi desemnat secretar. În caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului nici unul dintre aceştia nu va face parte din prezidiu, iar şedinţa va fi condusă de cel mai în vârstă membru prezent.

3. CVORUMUL LEGAL

Atât adunările generale anuale, cât şi adunările elective sunt legal constituite cu participarea majorităţii membrilor Baroului (art. 52 din Legea art. 68 din Statut). În lipsă de cvorum la prima convocare, prezidiul adunării se constituie totuşi, şi, de faţă cu cei prezenţi stabileşte data unei noi adunări generale în termen de cel mult 15 zile, pe care Consiliul Baroului este obligat să o convoace cu cel puţin 7 zile înainte de data fixată. La cea de-a doua convocare, condiţia de cvorum a adunărilor generale ordinare este relaxata la cel puţin o treime din numărul total al membrilor baroului, nu însă şi condiţia de cvorum a adunărilor generale elective care rămâne neschimbată în toate cazurile: este necesară prezenţa majorităţii membrilor baroului pentru ca adunarea generală electivă să fie legal constituită, atât la prima cât şi la a doua convocare (ubi lex non distinguit)!

Baroul Bucureşti, spre deosebire de toate celelalte barouri, dispune şi de o derogare în privinţa votului prin reprezentanţi-electori. Cu toate acestea, numărul de avocaţi care îşi pot delega votul unui reprezentant-elector este de maximum 5.

Lege: Art. 52. - (1) Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorităţii membrilor săi.
(2) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale, de faţă cu cei prezenţi, stabileşte o nouă adunare generală în termen de cel mult 15 zile. Consiliul baroului are obligaţia să îndeplinească procedura convocării cu cel puţin 7 zile înainte de data fixată.
(3) Adunarea generală convocată în aceste condiţii este legal constituită cu participarea a cel puţin o treime din numărul total al membrilor săi.
(31) Adunările generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu prezenţa majorităţii membrilor baroului. Pentru Baroul Bucureşti alegerea organelor de conducere a baroului se face prin desemnare de reprezentanţi - electori, potrivit procedurii stabilite prin statutul profesiei.

Statut: Art. 68 (4) Adunările generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu prezenţa majorităţii avocaţilor care au dreptul de a participa la adunarea generală. Pentru Baroul Bucureşti alegerea organelor de conducere a baroului se poate face şi prin desemnare de reprezentanţi-electori. Pot fi reprezentanţi-electori avocaţii care au drept de a participa la adunarea generală a baroului.
(7) Membrii Baroului Bucureşti care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 66 alin. (2) din prezentul statut pot participa la adunarea generală electivă personal sau prin reprezentanţi-electori. Pot fi reprezentanţi-electori avocaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 66 alin. (2) din prezentul statut; numărul de avocaţi care îşi pot delega votul unui reprezentant-elector este de maximum 5.

4. NORMA DE REPREZENTATIVITATE

Numărul de consilieri este limitat prin art. 71 din Statut la 15 (cincisprezece). Decanul şi prodecanul (dintre care decanul este ales şi prin vot direct) fac parte din numărul total al consilierilor. Practic, trebuie aleşi 14 (paisprezece) consilieri. Alegerea unor consilieri supleanţi (în număr nedefinit) este la opţiunea adunării elective.

Cenzorii (în număr de 3, plus 2 supleanţi) şi membrii Comisiei de Disciplina (în număr de 7, plus 2 supleanţi) sunt aleşi prin vot direct (la Bucuresti si prin vot delegat) întocmai ca şi consilierii.

5. MODALITATEA DE VOT

Nici Legea şi nici Statutul nu oferă un set de reguli clare cu privire la modalitatea de vot în adunările elective. Practic nu se specifică nici formatul buletinelor de vot, şi nici modalitatea de vot ce trebuie respectată.

Ştim doar că adunările elective ale baroului aleg prin vot deschis prezidiul adunării (condus de decanul de vârstă al adunării), iar prin vot secret: decanul, consilierii, cenzorii şi membrii comisiei de disciplină.

Cu toate acestea, nu reiese de nicăieri dacă alegerile au loc prin vot pe liste de candidaţi sau prin vot uninominal. Nu ştim nici dacă votul se exprimă pozitiv şi incremental, pentru fiecare candidat în parte, sau negativ, prin tăiere de pe listă.

Nici Regulamentul pentru desfăşurarea adunării generale de alegere a organelor Baroului nu aduce clarificări substanţiale. Regulamentul vorbeşte despre înscrierea candidaţilor în ordine alfabetică pe buletinele de vot, însă despre votul propriu-zis nu spune decât că acesta se exprimă în mod secret în cabinele de votare special amenajate. Regulamentul se arată mai preocupat de transparenţa urnelor de vot decât de modalitatea de vot, cu toate că transparenţa fizică a urnelor este ultima dintre garanţiile imaginabile pentru desfăşurarea unor alegeri corecte. (Din păcate, nu am putut face nimic pentru a îmbunătăţi acest regulament, întrucât propunerile mele nu au fost preluate decât în parte).

Regulament alegeri:
Art.13. Cu 5 (cinci) zile inainte de data adunarii generale personalul administrativ desemnat de Consiliu va proceda la tiparirea buletinelor de vot pentru fiecare demnitate, sub coordonarea membrilor Comisiei de validare a candidaturilor si a mandatelor reprezentantilor-electori. Buletinele de vot vor avea culori diferite pentru fiecare demnitate. Pe buletinele de vot , candidaţii vor fi inscrisi in ordine alfabetica. Fiecare candidat va putea sa desemneze un reprezentant care sa asiste la tiparirea buletinelor de vot.
Un proces-verbal, special întocmit, va atesta numarul de buletine de vot tiparite pentru fiecare demnitate in parte. Procesul verbal va fi certificat prin semnătură de către Preşedintele Comisiei de validare a candidaturilor si a mandatelor reprezentantilor-electori şi reprezentantii candidatilor care au asistat la procedura tipăririi şi numărării buletinelor tipărite.
După editare, buletinele de vot impreuna cu procesul verbal intocmit vor fi sigilate si preluate de către Preşedintele Comisiei de validare a candidaturilor si a mandatelor reprezentantilor-electori, care va raspunde de integritatea buletinelor de vot.
Art. 14. In ziua adunarii generale persoana desemnata sa asigure integritatea buletinelor de vot le va preda Comisiei de votare desemnata de adunarea generala, pe bază de proces verbal care va cuprinda numarul de buletine predate pentru fiecare demnitate.
Art. 15. Comisia de votare, dupa verificarea identitatii alegatorului sau reprezentantului-elector, va inmâna câte un singur set de buletine de vot (pentru decan, consiliu, comisia de cenzori si comisia de disciplina) pentru fiecare persoană care votează personal sau prin reprezentant-elector. La inmanarea setului de buletine de vot Comisia de votare va stampila buletinele cu stampila cuprinzand textul “ADUNAREA GENERALA ELECTIVA 2007 BAROUL BUCURESTI” iar alegatorii vor confirma primirea setului de buletine prin semnarea tabelului de alegatori, ori a tabelului de reprezentanţi-electori, după caz. Buletinele de vot ramase nedistribuite vor fi anulate de Comisia de votare, intocmindu-se un proces verbal in acest sens.
Art. 16. Alegătorii isi vor exprima votul in mod secret in cabinele de votare special amenajate, dupa care vor introduce buletinele de vot in urnele transparente aflate in sala in care se desfasoara adunarea generala.

6. CUM SE FURĂ ALEGERILE?

În mod cu totul regretabil, în Baroul Bucureşti alegerile urmează mimetic prevederile absurde ale Statutului profesiei cu privire la alegerea Consiliului UNBR de către Congresul avocaţilor. Pentru acest important organ al profesiei (şi numai pentru acesta), statutul prevede imperativ cea mai perversă modalitate de vot secret: votul negativ pe liste.

Statut Art. 83. - (2) Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul alege o comisie de numărare a voturilor dintre delegaţii care nu candidează, compusă din minimum 5 membri. Votul secret se exprimă prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se menţionează: numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează şi baroul din care face parte.
(3) Votul "pentru" se realizează prin lăsarea intactă a numelui şi prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprimă prin ştergerea numelui şi a prenumelui persoanei propuse.
(4) Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de congres, cele care nu poartă ştampila de control, precum şi buletinele pe care numărul candidaţilor votaţi "pentru" este mai mare decât numărul funcţiilor pentru care se candidează.

Această modalitate de vot negativ pe liste este una cât se poate de nefericită, deficienţele sale fiind cât se poate de uşor de evidenţiat. În loc de „alegeri” generale vom avea „respingeri” generale. Iată câteva anomalii la care conduce invariabil votul negativ pe liste:

• Exceptând decanul, candidaţii la celelalte demnităţi sunt aleşi în bloc, precum cei de pe lista unui partid politic, cu toate că ei reprezintă poziţii şi opţiuni diferite faţă de problemele profesiei, neavând un program comun de acţiune şi nefiind membri ai unei alianţe electorale.
• Candidaţii preferaţi nu sunt promovaţi direct, ci indirect, prin eliminarea tuturor celorlalţi. Opţiunea afirmativă este incertă (lăsarea intactă a numelui candidatului dorit) în timp ce opţiunea negativă este exprimată printr-un gest pozitiv (tăierea efectivă sau ştergerea candidatului respins)
• Alegătorii exprimă mai mult decât un singur vot pentru fiecare demnitate a profesiei (încălcând regula elementară: un alegător, un vot). Practic fiecare alegător îşi multiplică votul şi alege 1 până la 14 consilieri, 1 până la 3 cenzori (plus 2 supleanţi), şi 1-7 membri ai comisiei de disciplină (plus 2 supleanţi).
• Numărul total de voturi exprimate nu va mai fi egal cu numărul participanţilor la alegeri, întrucât va fi imposibil să ştim câte voturi multiplicate a exprimat fiecare alegător prin tăiere de pe listă (idem, nu vom putea şti câte candidaturi a lăsat netăiate pe liste)
• Votul negativ nu învesteşte persoanele astfel „alese” cu legitimitate, făcând improbabilă identificarea unui lider de opinie în organele colective pe baza voinţei majoritare exprimate în urma campaniei electorale. Practic, votul negativ pe liste este uniformizant şi diluează responsabilitatea „aleşilor” în raport de alegători şi de propriile angajamente din campania electorală. Alegătorii vor fi reprezentaţi în organele colective de un grup (listă) amorf(ă) de aleşi şi nu neapărat de anumiţi candidaţi care au convins prin platformele lor electorale.
• Voturile exprimate pe buletine pot fi cu uşurinţă falsificate prin tăierea ulterioară şi a altor nume de pe listă, fără ca tăierile suplimentare să invalideze votul, şi fără ca acestea să poată fi detectate rapid.
• Buletinele prezumtiv nule (precum cele pe care alegătorul a executat un număr insuficient de tăieri de pe listă) pot fi uşor validate în interesul unuia sau altuia dintre candidaţi prin executarea ulterioară a tăieturilor care lipsesc.
• Numărarea voturilor este întotdeauna incertă, fiind mult mai anevoioasă decât numărarea voturilor uninominale incrementale.

Ţin să notez că repetiţia generală pentru derularea unor alegeri dezastruoase în Baroul Bucureşti la 31.03.2007 a avut loc cu ocazia alegerilor delegaţilor pentru Congresul Avocaţilor din 29 iunie 2006.

Mai subliniez şi faptul că Sondajul online de opinie pentru funcţia de membru al Consiliului Baroului Bucuresti (http://www.juridice.ro/consilieri_baroul_bucuresti/) promovează în mod iresponsabil aceeaşi variantă de vot negativ pe liste, fără a medita măcar o clipă la neajunsurile fundamentale ale acestei metode şi nici la faptul că această modalitate de vot nu se aplică nicidecum obligatoriu în alegerile din Barouri. Foarte probabil, acest sondaj pregăteşte alegătorii pentru starea de spirit necesară unor alegeri formale, nereprezentative şi lipsite de perspectivă cum se anunţă şi cele din data de 31.03.2007.

Încă mai este timp să reflectaţi, şi să acţionaţi în Adunarea Generală pentru ca voturile noastre să nu fie în zadar.

Anti-Resemnaţi-vă!

Av. Ionuţ Dobrinescu

Email: [email protected]
Tel: 0722296224