Anti-resemnarea lui Ionuţ Dobrinescu

05.04.2007

 

Suntem într-o perioadă a anului când părerea mioarelor nu prea contează şi nici Campania Anti-resemnare nu se laudă cu succese notabile.

 

Dar Mioara asta,

Cea cu lâna rasta,

De trei zile'ncoace,

Stă cu vena ca pe ace,

Şi din iarba nu mai trage.

- Mioriţa, sister, yoo!

Care-i faza, ce e nou? (*)

 

Nou este că după examinarea mai multor propuneri şi opţiuni, Consiliul Stânei Bucureşti a reconvocat Adunarea Generală la data de 16.04.2007, zi de luni, tot la Sala Palatului, la ora 11. Deşi candidaţii prezentaţi în alegeri nu au putut mobiliza până la data de 31.03.2007 nici măcar o treime din electorat (turme), Consiliul nu a găsit de cuviinţă să redeschidă campania electorală.

 

Ciobănaşii din barou mai au aşadar o şansă să vină la dezbateri şi la vot, dar cu aceleaşi anoste opţiuni electorale. Şi dacă tot vin, ar face bine să vină în număr mare, pentru că dacă citim atent Legea (art. 51 alin. 3 indice 1) şi nu distingem morţiş acolo unde nici legea nu distinge, vom observa cum condiţia de cvorum a adunărilor generale elective nu se relaxează la cea de-a doua convocare.

 

Tot nou este şi că acum, prin convocator ni se cere suplimentar descărcarea Consiliului cu privire la activitatea şi gestiunea sa, precum şi alegerea delegaţilor Baroului Bucureşti la Congresul Avocaţilor ce va avea loc în perioada 24 – 30 iunie a.c.

 

Trecând peste nedumerirea legitimă legată de re-convocarea unei adunări cu puncte noi pe ordinea de zi, adăugirile nu pot decât să ne bucure, semn că de data aceasta se doreşte nu numai prezentarea unor rapoarte turmei de ciobănaşi, dar şi dezbaterea şi supunerea acestor rapoarte la vot! Probabil că vom primi şi unele răspunsuri din partea bacilor-consilieri în funcţie, pe baza cărora vom aprecia informaţi dacă este cazul să le acordăm – exigent, desigur – mult dorita descărcare de gestiune.

 

Convocatorul revizuit ne mai face să credem că anul acesta se renunţă la experimente nestatutare precum „adunările generale deschise” asortate cu „urne mobile” plimbate pe la stânişoarele mici şi mari de ciobănaşi nedeplasabili. Nu putem decât să presupunem că acei viitori delegaţi la Congres, care se vor sili să candideze spontan şi oportun până cel târziu miercuri 11 aprilie 2007 ora 12 în număr suficient de mare la aceste alegeri, vor apuca într-o formă sau alta să ne arate chiar în Adunare (în lipsa unei campanii electorale) ce îi face să se considere demni a ne reprezenta interesele în organul suprem al profesiei.

 

Cert este faptul că Comisia de numărare a voturilor va avea de lucru, nu glumă, dacă ne amintim că, potrivit art. 81 alin. 5 din Statutul profesiei, norma de reprezentare la Congresul Avocaţilor este de 1 delegat la 200 de avocaţi. Numai vreo 38 de delegaţi vor merge anul acesta pe banii organizaţiei la Congresul de la Eforie Nord, unde aparent vor paşte o întreagă săptămână (24-30 iunie). Dar dacă nu va fi suficient timp de mers la plajă, suntem siguri în urma unor experienţe recente, că Congresul, lucrând eficient ca şi anul trecut, şi-ar putea restrânge plictisitoarele lucrări cu 1-2-3-4 zile.

 

- Dragă bace, ascultă bine:

Dă-ţi averea lângă tine

Ca de poante nu îmi vine,

Zilele ţi-s numărate

Dacă n-o să treci la fapte.

Aşa că, dragă stăpâne,

Cată-ţi ghioaga şi un cîne

Ia-ţi la tine şi-un pumnal,

Nu strică şi-un Cod Penal.

Să ai tupeu şi gura mare

Când vor veni sa mi te-omoare (*)

 

Remarcabilă indiferenţa bacilor candidaţi dintre care nici măcar unul nu şi-a dat osteneala să preia întrebarea fundamentală: CE SE ÎNTAMPLĂ la Filiala Bucureşti a Casei de Asigurări? De ce nu suntem concomitent convocaţi, potrivit Statutului (art. 311 alin. 3 din Statutul profesiei) şi la Adunarea generală a Filialei, ca în toate celelalte stâne din ţară? Oare Adunarea membrilor Filialei nu are aceleaşi probleme cu cvorumul? Oare pentru Adunarea Filialei Sala Palatului nu intră în renovare generală? Când trebuie să aibă loc alegeri şi la Filială?

 

Răspunsurile neoficiale de până acum sunt dezarmante: Adunarea Filialei Bucureşti a CAA nu a fost convocată concomitent cu Adunarea Baroului pentru că nu se doresc încurcături, precum la 11 martie anul trecut (mioara s-a informat personal la bacii şefi de stână Viorel Pascu, Cristian Iordănescu).

 

Pe de altă parte, alegeri la Filială nu au loc prea curând întrucât conducerea Filialei aleasă în 2003 (Ionică Alexandru, Dobran Mircea, Niki Teodorescu, Badulescu Mihai, Georgescu Alexandru) în parte a demisionat, în parte a fost demisă în vara anului 2004 prin decizia Casei Naţionale de Asigurări a Avocaţilor la presiunile conducerii Baroului Bucureşti, instalate în urma alegerilor din 2003.

 

Noua conducere a Filialei compusă din preşedinte-baci Petroşel Florin, vicepreşedinte-baci Tănăsescu Mihai, consilieri-baci: Olaru Vasile, Mehedinteanu Irinel, Burea Alin a organizat în anul următor 2005 nişte alegeri la care a avut grijă să candideze şi să le şi câştige, cu singura variaţie că vicepreşedinte a devenit Ursu Victor Mihai, în timp ce Mihai Tănăsescu a rămas mâna dreaptă a baciului-Decan în Consiliul Stânei.

 

Această conducere de baci a Filialei consideră că mandatele le expiră abia peste doi ani, în 2009, şi între timp nu datorează nici un fel de rapoarte cu privire activitatea de plasamente a celei mai bogate filiale CAA din ţară. În schimb ciobănaşii resemnaţi îi datorează an de an, în necunoştinţă de cauză, un vot aprobator şi descărcător de gestiune.

 

O dată cu dispariţia subită în pustiul afgan (şi) a inamicului public, lupul singuratic Pompiliu Bota – care după ultimele ştiri a ţinut mai mult decât creştineşte postul Paştelui, intrând pe 28 martie în greva foamei, o umilire prea puţin importantă ca să intereseze măcar presa de scandal – întreaga atenţie de la problemele curente ale stânei şi ale Filialei a fost capacitată de miza plusului facil de vizibilitate în alegeri.

 

Cu toată bruma de campanie electorală derulată în premieră anul acesta, din perspectiva resemnată a ciobănaşului alegător, o serie de candidaţi la posturi de baci-consilieri au comentat realitatea în nesfârşite nuanţe de gri, incapabili de poziţii tranşante, şi nici unul nu a plecat de la analiza pragmatica a unor date financiare şi situaţii concrete. Întâlnirile ATA, frecventate de bacii-candidaţi şi mai puţin de ciobănaşii-alegători au fost un bun prilej de a încheia noi şi fructuoase complicităţi.

 

Practic, candidaţii se deosebesc anevoie unii de alţii, şi mai mult după nume şi tupeu (poartă şube la fel), deoarece relativismul lor politicos îi aseamănă şi îi uneşte. Aproape toţi vorbesc despre problemele şi frustrările generale ale PROFESIEI, uitând sau omiţând să afle că Stâna Bucureşti are in special probleme ce ţin de GUVERNAREA CORPORATISTĂ!

 

Toţi se abţin să comenteze situaţiile financiare pe ultimii ani si proiectul de buget pe 2007, dar se cred în stare să preia frâiele stânii pe viitor.

 

Toţi promit transparenţă dar este neclar CE AR FACE si mai ales CUM AR PROCEDA odată aleşi în locul actualilor baci-consilieri (în bună măsură unii şi aceiaşi).

 

Nu e de mirare că majoritatea ciobăneilor a rămas indiferentă la sunetul tulnicelor şi nici nu a aflat că s-ar ţine adunarea generală a Stânei la 31.03.2007, astfel încât cvorumul a fost compromis. Asta cu atât mai mult cu cât o aceeaşi formaţie Holograf a cântat de dragul bacilor toate şlagărele de anul trecut, şi pe acelea din mulţi alţi ani. Putea să cânte şi Irina Logout, condiţia de cvorum tot ar fi rămas o reala problema într-o profesie atât de fragmentată!

 

Ironia sorţii: în urmă cu 4 ani, voturile celor peste 2000 de participanţi, ar fi fost din punct de vedere numeric mai mult decât suficiente pentru alegerea Consiliului, de această dată nu au ajuns nici măcar pentru constituirea cvorumului. Deh, aşa păţesc profesiile care uită să se auto-reformeze la timp, în schimb mor de grija diversionistă a oieritului alternativ!

 

Inacceptabila pentru orice candidat doritor să acceadă la demnităţi în profesie este mai ales recunoaşterea faptului nepopular că reforma trebuie făcuta nu numai CU ciobăneii, dar şi IMPOTRIVA lor. Am mai avut ocazia să constat acest trist adevăr mioritic în raportul SOJUST şi până acum nu am avut plăcerea să fiu contrazis nici măcar de cei pe care i-am deranjat.

 

 

(*) © Radio Guerrilla – Campania Anti-resemnare, Mioriţa rescrisă, creatie colectivă