Cu ocazia împlinirii a 15 ani de la independenţa Republicii Moldova, s-a organizat la Bruxelles un dineu oferit de Misiunea acestei ţări pe lângă Uniunea Europeană, ocazie cu care am putut discuta cu ambasadorul său, domnul Eugen Carpov. Dineul a beneficiat de participarea unor oficiali din UE şi NATO. O prezenţă observată de toată lumea a fost aceea a ambasadorului Federaţiei Ruse, de pe lângă Misiunea UE, Vladimir Chizhov care a ţinut să onoreze cu prezenţa sa pe gazdele moldave. Nu aceeaşi lucru se poate spune despre ambasadorul României pe lângă UE, Lazăr Comănescu care a strălucit prin prezenţă. Nici ambasadorii români de pe lângă NATO sau cel al statului belgian nu au dat curs invitaţiei Misiunii, dar aceştia au avut scuza lipsei lor din Bruxelles. Cum toată lumea vorbea de rezultatele pozitive, l-am întrebat pe ambasadorul Eugen Carpov care sunt neîmplinirile din timpul celor 15 ani de independenţă statală a Republicii Moldova:

Daca vreţi să o luăm cu neîmplinirile este evident că principalul obstacol rămâne situaţia din regiunea transnistreană a Republicii Moldova care, spre regret, nu a fost soluţionată pe parcursul acestor 15 ani, nici măcar cu ajutorul comunităţii internaţionale, până de curând reprezentată de OSCE. Dar, după cum ştiţi, anul trecut s-au produs mai multe evoluţii pozitive, inclusiv in procesul de soluţionare a conflictului transnistrean şi as enumera aici implicarea directă a Uniunii Europene si a Statelor Unite în procesul de soluţionare a conflictului. Cunoaşteţi ca UE acum s-a alipit acum formatului care se numeşte acum 5+2 (Rusia, Moldova, Ucraina, Transnistria, OSCE) si are o contribuţie esenţială in acest proces.

Va avea loc un referendum în Transnistria?

Autorităţile transnistrene au declarat organizarea unui aşa-zis referendum privind viitorul acestei regiuni care urmează sa aibă loc pe data de 17 septembrie. Cunoaşteţi cu siguranţa atitudinea nu doar a Republicii Moldova, dar si a întregii Comunităţii Internaţionale reprezentată prin Uniunea Europeana, Statele Unite ale Americii, ţările membre ale OSCE, care au calificat referendumul respectiv drept unul anticonstituţional, ilegal, fără nici o bază juridică pentru a fi organizat. Deci aş putea caracteriza această acţiune ca o nouă provocare organizată de autorităţile separatiste pentru a tergiversa, de a bloca în continuare procesul de negociere.

Vă afectează schimbările politice care au avut loc la Kiev?

In prezent s-a schimbat guvernul ucrainean, dar după cum cunoaştem, preşedintele este acelaşi, ministrul de externe este acelaşi ca si unii membrii ai Guvernului, cu care Republica Moldova a avut o cooperare foarte buna. Noi speram foarte mult ca Guvernul Ucrainean îşi va respecta toate angajamentele pe care statul ucrainean le-a luat în raport cu anumite aspecte legate de regiunea transnistreană.

După noua configuraţie din Ucraina se poate vorbi de o reorientare a autorităţilor de la Chişinău spre Federaţia Rusă?

Nu, eu nu am observat nici un fel de reorientare in ultima perioada a statului nostru spre Rusia. Ne orientăm spre a avea relaţii normale cu statul rus, să dialogăm, să găsim soluţii acceptabile pentru ambele parţi in probleme de mare actualitate pentru statul nostru, cum ar fi asigurarea cu agenţi energetici, asigurarea posibilităţii exportării produselor moldoveneşti pe pieţele din statele vecine. Deci astea sunt elementele de baza, plus participarea Federaţiei Ruse intr-o maniera constructivă la negocierile in problema transnistreană.

Chiar dacă vinul moldovenesc i-a gâdilat în mod plăcut nările versatului ambasador rus, exportul său este interzis de Moscova care se pregăteşte în schimb să deschidă secţii de votare pentru transnistreni. Între timp, reforma diplomaţiei româneşti se insinuează timid şi neconvingător, adică mai deloc.