Reforma justitiei romanesti a inceput tirziu si a fost mai degraba impusa de apropierea datei de finalizare a capitolelor de negociere cu Uniunea Europeana impotriva intereselor cumetriilor cu aspecte penale din sistem.
Pe parcursul anului 2005, de cind Monica Macovei s-a aflat in fruntea Justitiei romanesti, s-a rezolvat cam tot ceea ce Comisia Europeana cerea din 1998, cu exceptia majora a inexistentei condamnarii a macar unui caz important de coruptie. S-a scos la iveala sistemul de complicitati si interese din lumea celor cu justitia pe buze si argintii in buzunar, iar Uniunea Europeana a inteles cum s-a reusit privatizarea frauduloasa a domeniului de stat si consecinta imediata, conservarea vechilor structuri politico-economice. Lupta la baioneta pentru reformarea Justitiei va continua si dupa luna mai, atunci cind Raportul Comisiei Europene va recomanda sau nu aderarea Romaniei la UE in ianuarie 2007 sau 2008. Din pacate, Justitia nu se va vindeca odata cu stelutele galbene afisate pe fondul gri al mizeriei din tribunalele comunale. Sentinta suedezilor pronuntata in cazul Gregorian Bivolaru, abuzurile comise de catre politisti in cazul „Larisa“ sau sinuciderea procurorului Panait sint simbolurile fetei schimonosite a Justitiei romanesti. Dupa un an de guvernare a Aliantei, este evident ca magistratii cu vechi feude in regimul comunist au reusit sa prelungeasca o „performanta“ sumbra, si anume nici un caz de coruptie rezolvat! Joost Lagendijk, europarlamentar olandez, constata in decembrie 2005 minciunile fostului procuror anticoruptie Ioan Amarie, reprezentantul unui sistem care s-a conservat incredibil de bine si dupa decembrie 2005. Amarie il asigurase, la inceputul anului, ca exista dosare de coruptie si ca vor fi instrumentate urgent. „A trecut un an“, spunea Lagendijk cu ocazia Raportului Moscovici din decembrie 2005, „si nu am vazut nici macar un singur dosar rezolvat, din atitea amintite de media europeana si romaneasca“.
Fireste, un europarlamentar nu are puterea unui Chirac sau a fostului cancelar Schröder, insa exprima ceva mai mult - opinia publica olandeza, si la rigoare - pe cea europeana. Spre deosebire de politicienii din UE care nu s-au impacat cu situatia „coruptiei care genereaza saracie (Emma Nicholson) - coruptia din Romania continua sa fie foarte raspindita si sa afecteze toate paturile societatii“ (Raportul CE) - politicienii romani veniti recent pe scaunele puterii sint interesati de alte subiecte. Ei par a astepta momentul apoteotic al bataii pe burta cu cei europeni. Cind, de voie sau de nevoie, vom avea unda verde la aderare si festivitatile bizantine vor incepe inainte de prima sticla de sampanie, corifeii politicii romanesti ar trebui sa se uite pentru doua minute in ochii lui Joost Lagendijk. •