Multumesc organizatorilor acestui Romfest pentru invitatie si In special dlui Balasu personal, care a semnat aceasta invitatie, In care ma declara " reprezentant de seama al Exilului, al culturii si traditiei romanesti". Cu bunavointa dlui Balasu am sa tai ca as fi un " reprezentant de seama al culturii romanesti ", ceea ce nu sunt si nu ma consider, si as lasa numai celelalte consideratii, pe care cu bunavointa Dvs le accept. La astea Insa as dori sa mai adauga ceeace realmente am facut In exil, mai ales In prima sa parte, cand am retiparit carti care In tara erau arse, iar detinatorii lor erau arestati.
In 1954 am pus in functiune la Mgnchen si o tipo-grafie In care apareau doua reviste romanesti, " Vestitorii " si " Exilul Romanesc ", si una In limba engleza, Eastern Europe's Tribune, s coasa de Miscarea Legionara In cola-borare cu cercuri nationaliste croate, slovace si maghiare.
Dupa 1956, dupa revolutia din Ungaria, viata politica In exil a pierdut mult din vitalitate. De unde pana atunci armata americana se bucura de prerogativa de a organiza politic si administrativ teritoriile cucerite, dupa 1956 aceasta prerogativa i-a fost retrasa. Imediat dupa termi-narea razboiului exilatii au intrat in contact cu conducerea armatelor Aliate, si Impreuna au dus o lupta anticomunista. Asa a ajuns Miscarea legionara ca In colaborare cu Arma-tele Aliate sa realizeze parasutarile In tara, efectuate din 1951 pana In 1953.
Cand parasutistii au fost arestati, li s'a facut proces rasunator, In care 13 insi au fost condamnati la moarte. Cat a durat procesul, de la 9 la 12 Oct., presa i-a dat osurprinzator de mare publicitate, In care procurorul i-a acuzat pe Americani ca s'ar fi dat cu legionarii Impotriva comunismului. Scopul marelui tam-tam al presei comuniste pe tema acestui proces a fost, de a mobiliza cercurile poli-tice de stanga din lumea libera pentru a-i cere guvernului american sa ridice armatei acele prerogative care au dus la organizarea de actiuni anti-comuniste.
Tot In 1953, la 17 Iunie, a avut loc si marea revolta din Berlinul de Rasarit, cand berlinezii din Vest vroiau sa treaca dincolo, In Berlinul de Rasarit, pentru a veni In aju-torul fratilor lor In revolta lor Impotriva Rusilor. Ei au fost Impiedecati de armata americana, care patrula pe partea de Vest a liniei de demarcatie pentru a nu lasa pe nimeni sa treaca dincolo. Astfel, la adapostul patrulelor americane, In Berlinul de Rasarit tancurile rusesti au putut Inabusi In sange aceasta revolta In toata linistea. A fost primul sem-nal care ne-a sfasiat inimile de durere, cand a trebuit sa constatam ca americanii erau dispusi de-acum sa apere cu forta armata In Vest politica de coexistenta cu comunismul.
Tot pentru a ilustra recentul coexistentialism al Americanilor mai adaug ca In Spania traia cunoscutul avia-tor roman Bazu Cantacuzino, care-si avea avionul sau propriu. Cum Bazu era de Inalta vita nobiliara, si cum Intreaga societate spaniola era structurata pe ranguri de noblete, el a fost acceptat In Inalta societate spaniola. Asa a ajuns Bazu sa joace saptamanal bridge cu dna Franco. Cand a izbucnit revolutia In Ungaria, Bazu a cerut voie lui Franco ca pe cont propriu, cu avionul sau personal, sa transporte ajutor militar si sanitar luptatorilor anticomunisti din Ungaria. Guvernul spaniol a aprobat cererea lui Bazu,dar a trebuit sa ceara aprobarea NATO-ului pentru zbor prin spatiul aerian controlat de el. Raspunsul NATO-ului a fost: " orice avion care se va ridica din Spania cu desti-natia Ungaria, va fi doborIt ". Asa s'a metamorfozat anticomunismul guvernului american dupa 1953 si mai ales dupa 1956.
Apropiindu-ne de 1968, cand se implineau 50 de ani dela ReIntregirea Romaniei, si cunoscand penuria de carti despre Romania in bibliotecile din lumea libera, m'am gand ca In cinstea acestei aniversari as putea retipari niste carti de istorie In limbile occidentale, pe care sa le donez acestor biblioteci. Pana In 1974 cand am parasit Europa, am reimprimat 18 titluri In cate 250 exemplare din autori ca Simion Mehedinti, Gheorghe Bratianu, Zenobiu Paclisanu, Nicolae Iorga, Alexandru Boldur, si altii.
Ajuns In 1974 In Statele Unite, mi-au trebuit sase ani pana sa pun din nou pe picioare o tipografie pentru a conti-nua treaba Inceputa la Mgnchen.
Prima publicatie aparuta In aceasta noua serie a fost brosura " Bessarabia and Bucovina" , destinata comemo-rarii a 40 de ani dela Inceperea razboiului Impotriva Uniunii Sovietice. Aceasta brosura a fost trimisa tuturor membrilor comitetelor de politica externa a Senatului si Camerei Reprezentantilor din Washington, la cca 80 de Inalti func-tionari ai Casei Albe si State Departament, cat si presei romanesti din Exil. Mai tarziu, In 1992, cand o delegatie a Frontului Popular din Moldova, Impreuna cu "Fundatia Romano-Americana" din New York, lucrau la obtinerea din partea Congresului American a recunoasterii pentru Basarabia a dreptului la independenta, dela dl Olaru,presedintele Fundatiei, am primit urmatoarele randuri:
"In numele organizatiei noastre si al meu pesonal,
doresc sa va multumesc din nou pentru ajutorul de deose-bita importanta pe care l-am primit de la D-Voastra. Fara
el nu am fi putut realiza documentarea necesara care a
permis introducerea In Senatul Statelor Unite a rezolutiei
Nr.148 cu privire la dreptul Moldovei la independenta.
Material din lucrarea D-Voastra
a fost folosit pe larg ca
informatie generala pentru situatia Moldovei din prezen-tarea Senatorilor Larry Pressler si Jesse Helms."
In acest timp, In Februarie 1982, a aparut In revista americana " The New Republic" , un articol, " In cea mai In-tunecata Transilvanie" , al lui John Lukacs, ungur, istoric si publicist cunoscut. O luna mai tarziu, In 3 Martie 1982, acest articol, la cererea Senatorului Moynihan, a fost re-produs In Monitorul Oficial al Congressului American, fiind invocat ca dovada ca In Romania nu se respecta Dreptu-rile Omului pentru minoritatea maghiara . Articolul lui Lukacs era din cale afara de defaimator la adresa noastra. El considera granita dintre Romania si Ungaria ca fiind granita dntre lumea civilizata a europenilor si cea primitiva a balcanicilor, Intre cea a ortodoxiei Inapoiate, si cea catolica si reformata, uitand pe semne cachiar atunci Polonia se gasea Intr'o permanenta rascoala Impotriva comunismului cu tot catolicismul ei. El sustinea ca Intreaga mizerie din Romania s'ar datora nu sistemului comunist, ci leneviei si primitivismului poporului roman, uitand ca In 1956 In Ungaria a avut loc o revolutie Impo-triva mizeriei si persecutiei regimului comunist. Adica Lukacs Isi alegea argumentele nu ca sa combata comunis-mul, care era reala cauza a tuturor relelor si nedreptatilor de care suferea lumea, ci ca sa insulte si sa denigreze poporul roman. Si acest Intreg articol, cu toate defaimarile lui la adresa noastra, Senatorul Moynihan l-a reprodus In Monitorul Oficial.
Am asteptat cateva luni ca sa apara un raspuns al vreunui roman la aceasta obraznicie a lui Lukacs si si de nicairi, nimic. Dar aceasta insulta nu putea sa ramana fara raspuns. Eu nu ma simteam In stare sa-i raspund lui Lukacs, care era istoric si publicist cu renume. Ce era de facut? Nu ma interesa atat de mult parerile si denigrarile sale, care cred ca a si fost pus sa scrie acest articol pentru a fi folosit de catre Congres Impotriva Romaniei. Pe mine ma durea reproducerea sa In Monitorul Oficial, prin care Congresul American dadea girul politic si moral gravelor insulte ce le aducea Lukacs poporului roman. Raspunsul trebuia dat insultelor si incorectitudinilor lui Lukacs, dar el trebuia adresat Senatorului Moynihan, care-si Insusise - chiar si daca numai aparent - argumentele lui Lukacs. Senatorul Moynihan nu avea niciun drept sa implice Con-gresul American In disputele dintre alte natiuni. Actiunea sa a fost abuziva, cu atat mai mult cu cat articolul lui Lukacs era tendentios, neadevarat si insultator.
Prin actiunea Inceputa In 1968, aceea de a retipari carti pentru bibliotecile publice, indirect raspundeam si revizionismului unguresc, In sensul ca cine vroia sa gaseasca un raspuns desantatei propagande, Il gasea In acele biblioteci, dar aparitia articolului lui Lukacs reprodus In Monitorul oficial m'a pus In fata unei noi situatii. Ungurii au patruns In Congresul American si ne atacau de acolo, din incinta celei mai Inalte autoritati politice ale acestei lumi. Acestui atac trebuia sa i se raspunda. In presa din exil au mai aparut articole care tratau revizionismului unguresc, sau aparau drepturile noastre asupra Ardealului, dar ele erau In romaneste si cine le lua In seama? Ras-punsul nostru trebuia sa fie Indreptat fara gres direct autorului si sustinatorilor sai, scris In limba lor si pus pe biroul lor.
Timpul trecea si tacerea ma sufoca. Mandria de roman din mine nu-mi dadea ragaz. Era prea dureros ca dintre toti romanii sa nu se gaseasca unul sa raspunda obrazniciei maghiare. Atunci mi-am luat inima In dinti si am raspuns eu. Aveam documentatia necesara. Pe baza ei am facut o scrisoare-raspuns de vreo 5 pagini pe care tradusa, am trimis-o Senatorului Moynihan si revistei "The New Republic". Versiunea In romana am trimis-o la revista " Curierul ", de la Los Angeles, scos de Gabriel Balanbescu . In tot acest timp, de la trimiterea scrisorii lui Moynihan si publicarea ei In revista " Curierul ", si pana la ivirea primelor reactii, am trait sub o mare tensiune. Era nesiguranta, teama ca raspunsul meu ar putea sa nu apere cu sufici-enta competenta si demnitate cauza romanismului.
Intrebarea, de ce nu s'a gasit un altul sa-i raspunda luiLukacs si lui Moynihan este subiectul acestei conferinte si nu neaparat dorinta de a-mi etala ispravile. Daca o fac totusi Intr'o oarecare masura, este ca sa va prezint am-ploarea si importanta actiunii In care am fost angajat mai bine de zece ani.
La scurta vreme dl Gheorghe Theodoru din New York
mi-a trimis urmatoarele randuri: "Am citit In "Curierul" din
Sept. 1982 articolul "
Raspuns dlui Lukacs"
. Este cel mai
bun articol privind Transilvania ce l-am citit pana acum.
Primeste, te rog, dle Golea calduroase felicitari.
Tot odata va cer permisiunea de a citi fragmente sau
chiar articolul Intreg In Intrunirile romanesti ce au loc la
New York."
"Compatriotul nostru Traian Golea a dat articolului dlui
John Lukacs
o replica de Inalta tinuta stiintifica, cu nume-roase referiri In legatura cu Transilvania la istorici si
politicieni maghiari cu autoritate incontestabila. ...
Si
Mai tarziu, acelas domn Theodoru de mai Inainte, a lansat si el un Apel publicat In " Cuvantul Romanesc " din Decembrie 1983, In care spune:
"Domnul Traian Golea s'a adresat Senatorului Moynihan printr'o scrisoare Insotita de un raspuns exceptional de bun si de bine documentat. Pana astazi senatorul Moynihan nu a dat niciun raspuns si de aceea socotim ca o datorie a noastra a tuturor, sa-l sprijinim pe dl Golea, cerand In continuare ca raspunsul sau sa fie introdus In Congressional Records.
"O actiune similara a fost Intreprinsa de catre Comunitatea Romaneasca din Florida, care a strans 130 de semnaturi, de Biserica Ortodoxa din Merillville, Indiana, cu 160 de enoriasi, de Biserica Ortodoxa Romana din Middle Village, New York, cu 200 enoriasi, de Fundatia Iuliu Maniu din New York, cu 342 membri, de Biserica si Asociatia Ortodoxa Romana din Nord-Vestul Germaniei cu 500 membri, de Asociatia Romanilor din Berlinul de Vest, cat si alte liste cu semnaturi."
Intre timp, la aceasta scrisoare-raspuns am adaugatun capitol, "Aspecte ale relatiilor romano-maghiare" pe care, Impreuna cu o introducere, le-am prins Intr'o brosura de vreo 80 de pagini, care a fost trimisa tuturor Senatorilor si Deputatilor, Inaltilor functionari de la Casa Alba si State Departament. Am trimis-o si la presa noastra din exil, Insotita de o scrisoare In care spuneam ca brosura este scoasa ca sa fie raspandita pe o scara larga, sa ajunga peste tot pe unde au ajuns ungurii cu propaganda lor:
Pentru a putea realiza aceasta raspandire, facem apel la ajutorul tuturor acelora care au legaturi cu personalitati politice, sau cunosc si stiu de organizatii si oameni la care raspunsul nostru ar trebui sa ajunga. Ei ne pot cere numarul de brosuri pentru a le plasa singuri, sau ne pot trimite adresele pentru a le trimite din partea editurii.
In revista "Carpatii" din Madrid, Aprilie 1983, despre aceasta brosura dl Faust Bradescu spune:
"Dl Traian Golea si-a luat raspunderea punerii la punct
a Indraznelii unguresti si a senatorului american. In cele
80 de pagini dense, pline de citate, marturii autentice si
anexe revelatoare, autorul demonstreaza neadevarurile
sustinute de ziaristul Lukacs si evidentiaza absurdul
exigentelor unui popor care a fost totdeauna un asupritor
al altor neamuri.
Autorul, pentru a-si Intari argumentarea, pune
accentul pe opiniile unor scriitori de renume mondial,
majoritatea occidentali sau unguri. Astfel aduce In
cumpana dreptatii noastre marturiile unor oameni ce nu
pot fi banuiti de partinire. Cu sobrietate atrage atentia
opiniei americane si mondiale asupra exceselor si crimelor
comise de autoritatile maghiare asupra natiunii romane Inchiar aceasta Transilvanie pe care o vor iesita de sub
dominatia
valaha."
Documentata, concentrata si fara patima, lucrarea dlui
Traian Golea vine sa umple un gol In panoplia armelor de
aparare a drepturilor noastre asupra Transilvaniei. Publi-cata Intr'o limba si Intr'o tara ce doreste sa cunoasca
adevarurile istorice ale altor neamuri, cartea aceasta va
avea un rol important in clarificarea unei probleme
spinoase."
"Aceasta carte trebue sa ne fie un exemplu de
tenacitate si demnitate In fata amenintarilor ce se abat
peste natiunea romana. Si mai ales un Indemn maret
pentru cei ce au capacitatea necesara si ar putea face mai
mult pentru neamul romanesc."
In revista "Zori de zi" din Germania, Aprilie 1984, dl
Ovidiu Vuia, In articolul
"O carte binevenita",
spune:
"Trebue sa-i fim recunoscatori dlui Traian Golea pentru
aceasta carte, raspuns In limba engleza senatorului ame-rican Moynihan si lui John Lukacs, unul dintre reprezen-tantii revizionismului maghiar contemporan."
"Autorul are grija sa pastreze nivelul stiintific cerut,
evitand polemica joasa; cu astfel de criterii indiscutabile
reia, pentru cei straini de adevar, problema Transilvaniei
romanesti, a continuitatii romanilor In Dacia, a originii
noastre daco-romane, si al dreptului sfant ce-l avem
asupra Ardealului, recunoscut nu de Wilson, Lloyd George
sau Clemenceau, ci impus de vointa poporului roman la
Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, la 1 Decembrie
1918.
Si dl Halmaghi, In revista Drum, s'a ocupat de brosuraTransylvania, Incheind recenzia sa cu urmatoarele
afirmatii: "Bogatia materialului documentar pe care-l
prezinta Golea este impresionanta si capabila sa reduca
la tacere pe orice revizionist cu bun simt, mai ales ca
articolul lui Lukacs nu ar fi meritat nicio atentie daca nu ar
fi aparut Intr'o publicatie guvernamentala. Este incoherent
si plin de date incorecte si neverificate. Senatorul
Moynihan a savarsit o adevarata inadvertenta care
demonstreaza o pregnanta ignoranta politica si istorica si
frizeaza incompetenta pozitiei sale senatoriale.
"Ma bucur nespus de mult sa constat ca desi plecat
din batrana Europa, n'ai parasit activitatea publicistica si
mai cu seama lupta pentru apararea Transilvaniei noastre.
Cunosc la Paris multi intelectuali francezi susceptibili
sa fie interesati In publicatiile tale, cum ar fi aici la noi, la
"Scoala de Inalte Studii In Stiinte Sociale", apoi la Sorbona
si de asemenea la Colegiul Frantei. Mai cunosc si alti cati-va oameni politici. La noi la scoala, printre vreo 50 de
centre de cercetari, exista doua centre direct interesate,
cum ar fi Centrul de Cercetari Istorice si Centrul de Studii
asupra Europei Orientale".
Te rog deci trimite-mi vreo 15-20 - cate poti -
exemplare din brosura Transylvania. O sa ma ocup eu de
difuzarea lor aici la Paris. Trimite-mi de asemenea tot ce
publici si crezi ca i-ar interesa pe intelectualii francezi."
Dupa actiunea lui Moynihan din 1982 In Congresul American, au aparut an de an alte rezolutii care vroiau sa denunte pretinsa persecutie a minoritatii maghiare din Romania. Asa a fost proiectul de rezolutie 147 din CameraReprezentantilor, 1984, In care se sustine ca:
- Provincia Transilvaniei are 2.5 milioane de Unguri si a constituit timp de o mie de ani parte din Ungaria, ca
- Ungurii din Transilvania au fost supusi unei permanente desnationalizari sub toate regimurile, fie ca au fost monarhiste, fasciste sau comuniste.,
"Camera Reprezentantilor deplora refuzul drepturilor minoritatii maghiare si cere Presedintelui si Secretarului de Stat sa discute cu guvernul Romaniei problema drepturilor omului a minoritatii maghiare, incluzand dreptul lor la auto-determinare."
La acest proiect de Rezolutie am raspuns printr'o alta brosura, Transylvania, Clarificarea problemelor ridicate de Rezolutia 147" despre care Buletinul Miscarii Legio-nare din Madrid, Decembrie 1984, spune:
"Meritul acestei brosuri este ca In 10 pagini dl Golea
a concentrat tot ce este necesar sa se stie asupra istoriei
Transilvaniei In general si asupra minoritatii maghiare in
particular. Brosura ar trebui publicata si In romaneste
pentru a pune la dispozitia exilului un material pretios
Intr'o forma concentrata."
"Mi s'a cerut sa raspund scrisorii Dvs. de catre seful personalului de la Casa Alba, James Baker, precum si de Subsecretarul de Stat din State Department, W. Allen Wallis, prin care va exprimati opozitia fata de proiectul de Rezolutie 147 al Camerei Reprezentantilor, cu privire lasituatia Ungurilor din Romania, scrisoare Insotita de brosuri In care combateti revizionismul maghiar si proiectul de Rezolutie 147." Dupa ce dl Lynch o scalda cu perse-cutia minoritatii maghiare din Romania, mai spune:
"Revizuind brosurile Dvs., am constatat ca am mai
multe puncte de desacord cu cateva din argumentele Dvs.
decat permite spatiul unei scrisori. Pentru a evidentia una,
Dvs spuneti In brosura
Transylvania,
pag. 9, ca:
"In 1944 armata sovietica a impus un regim comunist
In Romania cu aprobarea guvernului Statelor Unite. De la
acea data toate cele 22 milioane de locuitori ai Romaniei,
si nu numai cei 1 milion si sase sute de mii, cat reprezinta
minoritatea maghiara, sunt oprimate de catre un regim
nepopular, sustinut de Uniunea Sovietica, precum si de
Statele Unite prin legaturi diplomatice, ajutor economic si
chiar persecutarea adversarilor sai, perpetuand astfel
posibilitatile regimului de a oprima populatia In continuare
si prevenind prabusirea lui."
Mai departe despre brosura raspuns la Rezolutia 147, Buletinul " Casa Romana " din California, in numarul dinDecembrie 1984, dl Ilie Smultea scrie:
"Traian Golea pune pe cei doi congressmeni In fata
unei documentari zdrobitoare, desvaluind lipsa lor de
cunoastere a faptelor istorice si usurinta cu care
Congresul American se lasa antrenat pe o pista de
propaganda revizionista jenanta.
Brosura Transilvania este un act de netagaduita si
ireprosabila punere la punct si autorul ei merita
recunostinta si apreciere."
La un an de la raspandirea brosurii prin care am raspuns proiectului de Rezolutie 147, a aparut un alt Proiect de Rezolutie Nr. 56, cu absolut acelas text ca si precedenta. Niciun punct si nicio virgula schimbata, ceeace Insemna ca oricat le-as raspunde eu, ei tot o tin pe-a lor. Atunci am ajuns la concluzia ca trebuie sa declansez o actiune prin care sa se exercite o presiune politica si morala asupra membrilor Congresului, pentru a-i determina sa Inceteze cu sustinerea la infinit a vaicarelilor unguresti. O astfel de presiune putea fi exercitata numai printr'un bombardament cu scrisori de protest, trimise de mii de romani tuturor membrilor comisiilor de politica externa a Congresului American.
Pentru a urni o astfel de actiune, trebuia mai Intai lansat un apel semnat de mai multe institutii de seama, care sa mobilizeze Intreg exilul ca sa trimita astfel de scrisori de protest. In acest scop am cerut adeziunea celor doi episcopi romani din America de Nord, Nathanail, capul Bisericii Ortodoxe Romane, si Louis Puscas, capul Bisericii Unite Romane, a dlui Balasu, directorul Cuvantului Roma-nesc, si a dlui Santeiu, presedntele Uniunii si LigiiSocietatilor Romanesti din America de Nord. Textul propus de mine a fost acceptat. Pentru ca redactarea scrisorilor In engleza ar fi fost o problema pentru multi, m'am angajat sa livrez carti postale cu text pretiparit, care sa fie doar semnate, adresate, timbrate si trimise. Publicarea Apelului si a instructiunilor privind adresarea si expedierea cartilor postale, cat si distribuirea primelor carti postale s'a facut prin ziare. Astfel au fost distribuite 72.000 de c.p., iar la cerere personala Inca 66.823 c.p. In total au fost distribuite 138.823 c.p. Daca mi s'ar fi cerut, eram dispus sa livrez pana la un milion de carti postale.
Din aceasta cifra, dupa comunicari si aprecieri, au fost trimise Congresului cca 40.000 c.p.
In urma acestei actiuni am primit din partea celor doi presedinti ai Comisiilor de Politica Externa scrisori In care amandoi recunosc ca In Romania sunt persecutati toti locu-itorii tarii si nu numai minoritatea maghiara, cum sustineau proiectele de rezolutii. Senatorul Richard Lugar la 21 Martie 1985 Imi scrie: "In mod sigur Impartasesc conclu-ziile Dvs. ca Intreaga populatie a Romaniei, indiferent de originea lor etnica, sufar sub actualul regim."
Iar Congressmanul Dante Fascel la 19 August 1985
Imi scrie: "Congresul a adoptat un interes activ In
problema drepturilor Omului In Transylvania, atat cele ale
minoritatii maghiare cat si cele ale majoritatii romane. Fara
Indoiala ca nevoia de a fi Imbunatatita respectarea Drep-turilor Omului pentru amandoua categoriile ramane In
preocuparea vie a membrilor Congresului."
Paralel cu raspunsurile date Congresului pe tema revizionismului unguresc pregateam si cartile care urmau sa fie trimise bibliotecilor. In acest scop am ales urmatoarele carti:
1. Lupta Ungariei de a anihila minoritatile nationale, - de Zenobiu Paclisanu.
2. Ce este Transilvania?, de Simion Mehedinti,
3. Continuitatea Romanilor In Dacia Romana, Evidenta lingvistica, de Virgiliu Stefanescu-Draganesti.
4. Rumania, de Romulus Seisanu.
5. Ungaria revizionista, de Dr. S. Fenyes, carte interzisa In Ungaria si pentru care autorul ei a fost expulzat de catre guvernul maghiar.
6. La aceste cinci carti am adaugat "Transilvania si revizionismul unguresc", care cuprinde scrisorile adresate lui Moynihan si autorilor celorlalte rezolutii, doua capitole noi " Aspecte ale relatiilor romano-maghiare" , si " Ce vor Ungurii? ". Intreaga serie de sase carti a fost trasa In 1.700 exemplare, din care 1.200 au fost trimise biblio-tecilor, iar 500 exemplare au ramas pentru personalitati politice si alti doritori sau interesati. Marilor biblioteci din capitalele lumii am trimis carti cartonate. Volumul S.O.S Transylvania cuprinde si lista bibliotecilor unde au fost trimise cartile, cat si parte din confirmari. Numai bine cand am terminat aceste sase carti, la Brasov, la 15 Noembrie 1987, a avut loc revolta muncitorilor Impotriva regimuluicomunist. Presa din vest s'a aratat destul de interesata In decursul evenimentelor din Romania, dar cel mai prodigios a fost ziarul milanez Corriere dela Serra, care a redat scene miscatoare de pe strazile Brasovului, si ai carui reporteri au reusit sa strecoare peste frontiera un film, pe care l-au difuzat In preajma Craciunului cu scene emotio-nante. Atunci am considerat ca este necesar sa public o cartulie despre suferintele si mai ales luptele poporului roman Impotriva comunismului, si sa Inchei cu revolta minerilor din Valea Jiului din 1977, a studentilor de la Iasi din primavara 1987, si mai ales cu cea a muncitorilor de la Brasov. Cartea se cheama "Romania - dincolo de limite-le rabdarii" . Cartea a fost larg raspandita In cercurile politice mai ales din Europa. Am primit mai multe confir-mari, printre care una de remarcat este cea a lui Jean-Marie Le Pen, Presedintele Frontului National francez, care a dat o deosebuita atentie suferintelor poporului roman, cat si a saptamanalul francez Rivarol , din 24 Februarie 1989, care despre aceasta carte scrie: "Martiriul Romaniei nu a Inceput odata cu Ceausescu, chiar daca acesta a Impins suferinta compatriotilor sai dincolo de limitele rabdarii ", - care este subtitlul cartii - ci de la venirea Sovietelor, atunci cand PC nu numara decat 972 membri, dar care s'au Inmultit foarte repede, au prins tara In chingi, si dupa farsa alegerilor din Noembrie 1946, au sufocat-o economic si au descrestinat-o sistematic. Prezentand studiul sau bazat pe documente ale PC-ului, Traian Golea ajunge la ultimele evenimente, revoltele de la Iasi si de la Brasov, cu lichidarea sangeroasa de catre regim a oricarei opozitii, fie reala sau presupusa. Va Intelege oare Occidentul acestapel disperat?"
Anul 1990 a fost anul Basarabiei, anul In care Frontul Popular al Moldovei a reusit sa Intruneasca la 16 Decem-brie 1990 In Piata Unirii din Chisinau, peste 800.000 de Moldoveni. Cu aceasta ocazie ei au emis " Proclamatia celei de a doua Mari Adunari Nationale". Aceasta Pro-clamatie de 7 pagini, am tradus-o In engleza si i-am dat cea mai larga raspandire dintre toate pe care le-am facut eu. Momentul politic era favorabil actiunilor care tindeau la destramarea Uniunii Sovietice. Apoi In cadrul "O rganizatiei Natiunilor Captive " am participat la actiunea de bombar-dare a Vestului cu carti postale cu text prin care Ii ceream sa declare Pactul Ribbentrop-Molotov nul si neavenit si sa recunoasca independenta tarilor luate cu japca de catre Uniunea Sovietica In 1940.
Despre toate acestea am publicat o brosura, "In sprijinul Basarabiei ", despre care dl Horia Sima In Buletinul Miscarii In numarul din Decembrie 1991 scrie:
"Indemnam cititorii sa cerceteze brosura "In sprijinul Basarabiei", pentru a descoperi ce munca si sacrificii s'au depus pentru apararea drepturilor acestei provincii. Dar nu numai Basarabia, ci si Transilvania s'a bucurat de aceeasi atentie si difuziune cand cercurile maghiare sovine cautau sa rastalmaceasca istoria."
Si ca Incheiere dl Horia Sima spune: "Iata ce poate face un om singuratec cand este Insufletit de o mare credinta. Tinerii de azi, dornici sa cunoasca trecutul neamului nostru, au la dispozitie acest tezaur de carti romanesti editate de Traian Golea, si exemplul acestui om care si-a Inchinat Intreaga viata pentru a salva patrimoniulcultural al neamului nostru."
Si acum un ultim fragment dintr'o alta recunoastere a activitatii mele. Ea a venit In sedinta din 1 Oct. 1996, In Camera Deputatilor, unde dl Dr. Petre Turlea a facut o comunicare care a fost publicata In Monitorul Oficial Nr. 65, din 11 Octombrie 1996, in care spune:
"Mai Intai va prezint munca de o viata a unui roman
transilvanean, stabilit In Statele Unite si care este
presedintele Asociatiei Romanilor din Sudul Floridei,
roman care si-a investit toti banii In publicarea de carti
istorice, carti care atesta drepturile Romanilor asupra
tuturor teritoriilor pe care le locuiesc. Printre altele a
publicat lucrari de valoare incontestabila a lui Simion
Mehedinti, Zenobiu Paclisanu, Romulus Seisanu, Gheor-ghe Bratianu, Alexandru Boldur, Nicolae Iorga si altii.
Toate aceste carti le-a trimis la mai mult de o mie de
bibliioteci din aproape toate tarile, inclusiv biblioteci ale
forurilor legislative, umpland un gol In ceea ce priveste
cunoasterea Romaniei In lume, gol datorat nepasarii
Statului roman de ieri si de azi. Cea mai raspandita carte
dintre acestea este "S.O.S. Transilvania, Impotriva
revizionismului unguresc cuibarit In Congresul American".
Pentru publicarea si raspandirea acestor carti autorul a
cheltuit pana In 1992 suma de 72,855 dolari, adica echiva-lentul de azi (1998) In lei 619,267.500 lei.
Romanul de care v'am vorbit si care merita toata
aprecierea si recunostinta noastra pentru ceea ce a facut
pentru cauza neamului romanesc, se numeste Traian
Golea"
Incerc acum sa dau un raspuns la Intrebarea pe caream enuntat-o mai Inainte, si anume, de ce a trebuit sa ma angajez eu sa raspund impertinentei lui Lukacs si nedrep-tatii lui Moynihan, cat si celorlalte rezolutii, eu care nu eram nici istoric, nici diplomat, nici gazetar, nici politician. Unde erau cei chemati sa raspunda unor astfel de nevoi?
La Inceput credeam ca aceasta lipsa a unei elite a neamului este o tragedie a noastra, datorata revolutiei comuniste care a avut loc si care a Intors lumea pe dos. Mai tarziu m'am lamurit ca exista de fapt o conspiratie anti-crestina si anti-natiinala, dar nicairi nu am gasit exprimate scopurile imediate ale acestei conspiratii ca In cartea "Complot Impotriva Bisericii" , de Maurice Pinay. Aici am dat peste un text preluat dintr'o circulara a "Aliantei Izraelite Universale", redactata In yidish si raspandita In 1919 In Petrograd, In care se cere: "OmorIti toate capetele acestui popor pentru ca sa nu se mai poata ridica niciodata. Numai asa Il vom putea stapani." Realii autori ai acestei carti, " Complot Impotriva Bisericii" sunt sapte cardinali, cari si-au scris cartea bazata pe exceptionala documentare a Vaticanului. Maurice Pinay este un nume convenit.
Pentru cmpletarea schemei folosita de conspiratia anti-nationala si anti-crestina mai recurg la un citat care ne prezinta rezolutia "Conferintei Rabinilor din Statele Unite", din 1936, care a fost publicata In "Sentinel", din Chicago, la 24 Sept. 1936, In care se spune:
"Cea mai de remarcat si In acelas timp cea mai de regretat consecinta a primului razboi mondial a fost aparitia de noi miscari nationale, si Intarirea celor existente. Nationalismul este pericolul pentru evrei, pentruca este dovedit ca evreii nu pot trai In tari puternice, cu o Inalta cultura nationala." Atunci am Inteles ca prin mana criminala a lui Carol al II-lea, inspirata din aceste cercuri oculte, s'a initiat actiunea de decapitare a neamului romanesc de elita sa conducatoare, " pentru a putea fi stapanit " cum spune circulara din Petrograd. Numai In noaptea de 21/22 Septembrie 1939, In acea noapte a Sfantului Bartolomeu, politia carlista a suprimat vietile a 260 de persoane, In majoritate intelectuali, pentru simplul motiv ca erau legionari. Apoi operatia Inceputa de Carol al II-lea a fost continuata de Generalul Antonescu, care a fost alesul oligarhiei romanesti pentru acest scop. Au venit apoi comunistii care au dus la bun sfarsit decapitarea neamului romanesc de Intreaga sa elita morala, culturala si politica. Asa se explica ca am ajuns eu, din nu stiu care esalon de pe scara valorilor elitei nationale, ca sa apar interesele majore ale neamului romanesc.
Am facut-o cu bucurie, dar pe de alta parte am Ingramadit si multa amaraciune In suflet, anume ca neamul romanesc nu a avut sansa In ceasurile sale grele sa fie aparat de oameni nascuti si crescuti pentru a-si asuma astfel de raspunderi. Eram constient ca nu eram In totul corespunzatoer, ca responsabilitatile asumate In buna masura ma depaseau, dar pe care trebuia sa le accept pentru ca nu s'a ivit un altul s'o faca. Aici se cereau oameni care dincolo de ce am facut eu, stiau sa deschida usile cancelariilor vestice, unde sa prezinte pasurile noastre Intr'o forma adecvata vietii politice curente, nu numai cu demersuri trimise cu posta, cum faceam eu, cari chiar daca erau bune, nu erau suficiente. Respectiviichemati la astfel de sarcini trebuiau sa aiba si darul vorbirii, ca sa poata prezenta problemele, sa poata tine conferinte la radio, la televiziune, la Intruniri, etc.
Un om talentat face lucrurile cu minimum de efort si maximum de eficienta, pe cand unul care are numai vointa, bunavointa si dragoste de neam, trebue sa depuna mult sarg si mult sacrificiu pentru a realiza totusi o treaba cat de cat acceptabila.
Dar nenorocirea In care se gaseste acum neamul romanesc nu se margineste numai la lipsa unei elite nationale. Comunistii au instituit un sistem de educatie si selectionare a elementelor care sa conduca treburile obstesti bazat pe cultivarea Insusirilor negative ale individului, pe paratul vecinilor la Securitate, pe paratul parintilor daca vorbeau de rau partidul, pe parvenitism, pe hotie, pe lingusire si pe slugarnicie, adica tot ce poate fi mai abject In materie de educatie. Intr'un astfel de climat s'au ridicat cei ce conduc azi Romania.
Dureros este ca o elita a unui neam nu se ridica In cativa ani. Pentru formarea ei se cer mai multe generatii. Obligatia noastra In aceste timpuri ar fi sa creem acele conditii In care generatiile ce ne urmeaza sa fie bogate Intr'o reala elita, suficient de talentata pentru a putea face fata tuturor sarcinilor pe care le cere existenta neamului si Implinirea destinului sau istoric.
In acest sens Imi permit sa strig din tot sufletul:
Traiasca Romania Intregita!
Traiasca Romania independenta!
Traiasca Romania crestina!
Traiasca Romania eterna!
Va multumesc!
Traian Golea
_______________________________
