%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
Multumesc organizatorilor acestui Romfest pentru invitatie si In special dlui Balasu personal, care a semnat aceasta invitatie In care spune ca: "Pentru ca aceasta manifestare sa fie la Inaltimea asteptarilor compatriotilor din tara, consideram ca prezenta Dvs., reprezentant de seama al Exilului, al culturii si traditiei romanesti este absolut necesara". Cu bunavointa dlui Balasu, am sa fac o rectificare In calificarile ce mi le atribue In invitaie, si anume as dori sa tai ca as fi un " reprezentant de seama al culturii roma-nesti ", ceea ce nu sunt si nu ma consider, si as lasa numai celelalte consideratii pe care cu bunavointa Dvs le accept. La astea Insa as dori sa mai adaug ceeace realmente am facut In exil, mai ales In prima parte a lui, pana In 1956, anume de a retipari carti care In tara erau arse, iar detinatorii lor erau arestati.
In 1951 am Infiintat la Salzburg editura "Colectia Omul Nou", In care au aparut aproape toate operele clasice ale Miscarii legionare. Pana In prezent In aceasta editura au aparut peste 70 titluri. In 1954 am pus in functiune la Mgnchen si o tipografie In care apareau doua reviste, " Vesti-torii " si " Exilul Romanesc ", si o alta revista In limba engleza, Eastern Europe's Tribune, s coasa de Miscarea Legionara In colaborare cu cercuri nationaliste ale Croatiloir, Slovacilor si Ungurilor.
Dupa 1953, si mai ales dupa 1956, dupa revolutia dinUngaria, viata politica In exil a pierdut mult din vitalitate. De unde pana atunci armata americana se bucura de prerogativa de a organiza politic si administrativ teritoriile cucerite In Vestul Europei, dupa 1956 aceasta prerogativa i-a fost retrasa si transferata State Departamentului. Ca sa fiu mai explicit, dupa terminarea razboiului grupurile de exilati au intrat in contact cu conducerea armatelor Aliate, si Impreuna duceau o lupta anticomunista. Asa a ajuns Miscarea legionara ca In colaborare cu Armatele Aliate sa realizeze parasutari de lup-tatori anti-comunisti In Romania, efectuate din 1951 pana In 1953.
Parasutistii fiind arestati, li s'a facut proces mare Intre 9-12 Oct., In care 13 insi au fost condamnati la moarte. Toate trei zilele cat a durat procesul, presa i-a dat o surprinzator de mare publicitate. Procurorul i-a acuzat pe Americani ca s'ar fi aliat cu legionarii Impotriva comunismului. Scopul marelui tam-tam al presei comuniste pe tema procesului a fost acela de a alarma si mobiliza cercurile politice de stanga din Vestul Europei si In special din Statele Unite ca sa-i ridice armatei acele prerogative care au dus la organizarea de actiuni anti-comuniste.
In 1953, la 17 Iunie, a avut loc marea revolta din Berlinul de Rasarit, cand Berlinezii din Vest vroiau sa treaca dincolo, In Berlinul de Rasarit, pentru a veni In ajutorul fratilor lor. In acest timp armata americana patrula de-a lungul liniei de demarcatie pentru a Impiedeca trecerea cuiva In sectorul de Rasarit. Astfel, la adapostul patrulelor ameri-cane pe partea de Vest a liniei de demarcatie, In Berlinul de Rasarit tancurile rusesti au putut Inabusi revolta populatiei In toata linistea. A fost primul semnal care ne-a sfasiat inimile de durere, cand a trebuit sa constatam ca americanii eraudispusi de-acum sa apere cu forta armata In Vest politica de coexistenta cu comunismul.
Tot pentru a ilustra recentul coexistentialism al Ame-ricanilor, va povestesc un caz din timpul revolutiei din Ungaria, in care am fost implicati si noi, si anume: In Spania traia cunoscutul aviator roman Bazu Cantacuzino, care-si avea avionul sau propriu. Cum Bazu era de Inalta vita nobiliara, si cum Intreaga societate spaniola era structurata pe ranguri de noblete, el a fost acceptat In Inalta societate. Asa a ajuns Bazu sa joace saptamanal bridge cu dna Franco. Cand a iz-bucnit revolutia In Ungaria, Bazu a cerut voie lui Franco ca pe cont propriu, cu avionul sau personal, sa transporte ajutor militar si sanitar luptatorilor anticomunisti din Ungaria. Guvernul spaniol a aprobat cererea lui Bazu, dar a trebuit sa ceara consimtamantul NATO-ului pentru zbor prin spatiul aerian controlat de el, din Spania pana In Ungaria. Raspunsul NATO-ului a fost: " orice avion care se va ridica din Spania cu destinatia Ungaria, va fi doborIt ". Asa s'a schimbat orientarea politica a guvernului american dupa 1953 si Indeosebi dupa 1956.
Apropiindu-ne de 1968, cand se implineau 50 de ani dela ReIntregirea Romaniei, si cunoscand penuria de carti despre noi in bibliotecile din lumea libera, m'am gand ca as putea retipari niste carti de istorie In limbile occidentale, pe care sa le donez bibliotecilor, pentru a Indulci umilinta ce-am simtit-o ca In aceste biblioteci nu se gasea nimic, sau aproape nimic, despre Romania. Pana In 1974, cand am parasit Europa, am reimprimat 18 titluri In cate 250 exemplare din autori ca Simion Mehedinti, Gheorghe Bratianu, Zenobiu Paclisanu, Nicolae Iorga, Alexandru Boldur, si altii, In limbile germana, franceza si engleza.
Ajuns In 1974 In Statele Unite, mi-au trebuit sase ani pana sa pun din nou pe picioare o tipografie pentru a con-tinua treaba Inceputa la Mgnchen.
Prima publicatie In aceasta noua serie a fost " Bessa-rabia and Bucovina" , destinata comemorarii a 40 de ani dela Inceperea razboiului Impotriva Uniunii Sovietice. Aceasta brosura a fost trimisa tuturor membrilor comitetelor de politica externa a Senatului si Camerei Reprezentantilor din Washington, la cca 80 de Inalti functionari ai Casei Albe si State Departament-ului, la 50 de ziare americane, cat si presei romanesti din Exil. Mai tarziu, In 1992, cand o delegatie a Frontului Popular din Moldova, Impreuna cu "Fundatia Romano-Americana" din New York, lucrau la obti-nerea din partea Congresului American a recunoasterii pentru Basarabia a dreptului la independenta, dl Olaru, presedintele Fundatiei, mi-a trimis urmatoarele randuri:
"In numele organizatiei noastre si al meu pesonal,
doresc sa va multumesc din nou pentru ajutorul de deosebita
importanta pe care l-am primit de la D-Voastra. Fara el nu
am fi putut realiza documentarea necesara care a permis in-troducerea In Senatul Statelor Unite a rezolutiei Nr. 148 cu
privire la dreptul Moldovei la independenta. Material din
lucrarea D-Voastra
Bessarabia and Bucovina
a fost folosit
pe larg ca informatie generala, formand de fapt introducerea
istorica pentru situatia Moldovei din prezentarea Senatorilor
Larry Pressler si Jesse Helms."
Am asteptat cateva luni ca doar, doar va apare un raspuns al vreunui compatriot la aceasta obraznicie a lui Lukacs, Insa de nicairi, nimic. Dar aceasta insulta nu putea sa ramana fara raspuns. Eu nu ma simteam In stare sa-i raspund lui Lukacs, care era istoric si publicist cu renume. Ce era de facut? Nu ma interesa atat de mult denigrarile sale, deoarececredeam ca el a fost pus sa scrie acest articol spre a fi folosit de catre Congresul american Impotriva Romaniei. Pe mine ma durea aparitia sa In Monitorul Oficial, prin care se dadea girul politic si moral gravelor insulte ce le aducea Lukacs poporului roman. Raspunsul trebuia dat insultelor si incorec-titudinilor lui Lukacs, dar el trebuia adresat Senatorului Moynihan, care-si Insusise - chiar si daca numai aparent - argumentele lui Lukacs, pentru ca Senatorul Moynihan nu avea niciun drept sa implice Congresul American In disputele dintre alte natiuni, si mai ales nu atat de partinitor cum a facut-o.
Prin actiunea Inceputa In 1968, aceea de a retipari carti cu caracter istoric pentru bibliotecile publice ale lumii libere, indirect raspundeam si revizionismului unguresc, In sensul ca cine vroia sa aiba un raspuns la desantata lor propaganda, Il gasea In acele biblioteci, dar aparitia arti-colului lui Lukacs si mai ales reproducerea lui In Monitorul oficial m'a pus In fata unei noi situatii. Ungurii patrunsesera In Congresul American si ne atacau direct de acolo, din in-cinta celei mai Inalte autoritati politice ale acestei lumi. Acestui atac trebuia sa i se raspunda. In presa din exil au mai aparut articole care combateau revizionismului unguresc, sau aparau drepturile noastre asupra Ardealului, dar ele erau scrise In romaneste. Cine le lua In seama? Raspunsul nostru trebuia sa fie Indreptat fara gres direct autorului si susti-natorilor sai, si sa fie scris In limba lor si pus pe biroul lor.
Timpul trecea si tacerea ma sufoca. Mandria de roman din mine nu-mi dadea ragaz. Era prea dureros ca dintre toti romanii din exil sa nu se gaseasca unul sa raspunda obrazniciei maghiare. Atunci mi-am luat inima In dinti si am raspuns eu. Aveam documentatia necesara. Amavut si suficienta documentatie maghiara. Pe baza lor am facut o scrisoare-raspuns de vreo 5 pagini pe care tradusa, am trimis-o Senatorului Moynihan si revistei "The New Republic". Versiunea In romana am trimis-o la revista " Curierul ", de la Los Angeles . In tot acest timp, de la trimiterea scrisorii lui Moynihan si publicarea ei In revista " Curierul ", si pana la ivirea primelor reactii, am trait sub o mare tensiune. Era nesiguranta, teama ca raspunsul meu ar putea sa nu apere cu suficienta competenta si demnitate cauza romanismului, ca as putea-o eventual chiar compromite.
Intrebarea, de ce nu s'a gasit nimeni altul sa-i raspunda lui Lukacs si lui Moynihan este subiectul acestei conferinte si nu neaparat dorinta de a-mi etala ispravile. Daca o fac totusi Intr'o oarecare masura, este ca sa va prezint amploarea si importanta actiunii In care am fost angajat mai bine de zece ani, din 1982, de cand a aparut articolul lui Lukacs si pana In 1992, cand am Incheiat cu razboiul cu revizionismul unguresc. Dupa alegerile din 1992 din Roma-nia, sarcina de a apara interesele neamului revenea celor din tara, care erau de acum liber alesi si aveau mult mai multe posibilitati s'o faca decat mine.
La scurta vreme dupa aparitia raspunsului meu In
revista "Curierul", dl Gheorghe Theodoru din New York mi-a
scris: "Am citit In "Curierul" din Sept. 1982 "Raspuns dlui
Lukacs". Este cel mai bun articol privind Transilvania ce l-am citit pana acum.
Primeste, te rog, dle Golea calduroase felicitari.
Tot odata va cer permisiunea de a citi fragmente sau
chiar articolul Intreg In Intrunirile romanesti ce au loc la
New York."
"Compatriotul nostru Traian Golea a dat articolului
dlui John Lukacs
"In Darkest Transylvania"
, o replica de
Inalta tinuta stiintifico-istorica, cu numeroase referiri In
legatura cu Transilvania la istorici si politicieni maghiari cu
autoritate incontestabila. ...
Apelez acum la D-Voastra, stimati compatrioti pentru
ca, indiferent In ce colt al lumii va veti afla, sa initiati
scrisori asemanatoare, Insotite de liste cu cat mai multe
semnaturi, pe care sa le trimiteti Senatorului Moynihan,
pentru ca atat acesta cat si compatriotii sai sa stie ca In
spatele
Raspunsului
si a cererii dlui Golea se afla aliniata
Intreaga suflare originara din Romania."
Mai tarziu, acelas domn Theodoru de mai Inainte, a lansat si el un Apel publicat In " Cuvantul Romanesc " din Decembrie 1983, In care spune:
"Aceste randuri sunt adresate tuturor persoanelor de
origine romana, cat si celor iubitori de dreptate si adevar,
care doresc sa se alature actiunii Incepute de compatriotulnostru Traian Golea. Credem ca e timpul sa se duca o ac-tiune energica Impotriva revizionismului maghiar.".....
Domnul Traian Golea s'a adresat Senatorului
Moynihan printr'o scrisoare Insotita de un raspuns
exceptional de bun si de bine documentat. Pana astazi
senatorul Moynihan nu a dat niciun raspuns si de aceea
socotim ca o datorie a noastra a tuturor, sa-l sprijinim pe dl
Golea, cerand ca raspunsul sau sa fie introdus In
Congressional Records.
Si In continuare dl Theodoru spune: "O actiune similara a fost Intreprinsa de catre Comunitatea Romaneasca din Florida, care a strans 130 de semnaturi, S'au mai primit adeziuni de la Biserica Ortodoxa din Merillville, Indiana, cu 160 de enoriasi, Biserica Ortodoxa Romana din Middle Village, New York, cu 200 enoriasi, Fundatia Iuliu Maniu din New York, cu 342 membri, Mid West Romanian Radio Hour a dlui Nicolae Novac, Biserica si Asociatia Ortodoxa Romana din Nord-Vestul Germaniei cu 500 membri, Asociatia Roma-nilor din Berlinul de Vest, cat si alte liste cu semnaturi. Si "Federatia Asociatiilor Romanesti din Canada" , sub sem-naturile dlor Dr. Miron Georgescu si Dr. Jean Taranu i-au scris Senatorului Moynihan o scrisoare In care spun: "Subsemnatii membrii ai Federatiei Asociatiilor Romanesti din Canada va rugam sa dati curs cererii dlui Traian Golea pe care v'a trimis-o la 12 Iulie 1982 si sa mijlociti publicarea acestui raspuns In Congressional Records, astfel corectandu-se situatia prin care istoria de 2.000 de ani a natiunii romane a fost deformata si defaimata de catre dl Lukacs In Congressional Records de o maniera necontrolata." Intre timp, la aceasta scrisoare-raspuns am adaugat ca Intregire un capitol, "Aspecte ale relatiilor romano-maghiare" pe care, Impreuna cu o introducere, le-am prins Intr'o brosura de vreo 80 de pagini, care a fost trimisa tuturor Senatorilor si Deputatilor, Inaltilor functionari de la Casa Alba si State Departament, cat si la presa noastra din exil, Insotita de o scrisoare In care spuneam ca brosura, Tran-sylvania, un raspuns Senatorului Moynihan, lui John Lukacs si tututror celorlalti revizionisti maghiari" vrea sa fie un raspuns polemic la articolele, memoriile si brosurile pe care revizionistii unguri le-au raspandit In ultima vreme. Ea este scoasa ca sa fie raspandita pe o scara larga, sa ajunga peste tot pe unde au ajuns ungurii cu propaganda lor.
Pentru a putea realiza aceasta raspandire, facem apel la ajutorul tuturor acelora care au legaturi cu personalitati politice, sau cunosc si stiu de organizatii si oameni la care raspunsul nostru ar trebui sa ajunga. Ei ne pot cere numarul de brosuri de care au nevoie, sau ne pot trimite adresele pentru a le trimite din partea editurii.
Presa din exil despre aceasta brosura a spus ur-matoarele:
In "Carpatii" din Madrid, Aprilie 1983, sub titlul "Replica dlui Golea", dl Faust Bradescu spune:
"Dl Traian Golea si-a luat raspunderea punerii la
punct a Indraznelii unguresti si a senatorului american. In
cele 80 de pagini dense, pline de citate, marturii autentice si
anexe revelatoare, autorul demonstreaza neadevarurile sus-tinute de ziaristul Lukacs si evidentiaza absurdul exigentelor
unui popor care a fost totdeauna un asupritor al altor
neamuri.
Autorul, pentru a-si Intari argumentarea, pune
accentul pe opiniile unor scriitori de renume mondial,
majoritatea occidentali sau unguri. Astfel aduce In cumpanadreptatii noastre marturiile unor oameni ce nu pot fi banuiti
de partinire. Cu sobrietate atrage atentia opiniei americane
si mondiale asupra exceselor si crimelor comise de autori-tatile maghiare asupra natiunii romane In chiar aceasta
Transilvanie pe care o vor iesita de sub
dominatia
valaha."
Documentata, concentrata si fara patima, lucrarea
dlui Traian Golea vine sa umple un gol In panoplia armelor
de aparare a drepturilor noastre asupra Transilvaniei. Publi-cata Intr'o limba si Intr'o tara ce doreste sa cunoasca
adevarurile istorice ale altor neamuri, cartea aceasta va avea
un rol important in clarificarea unei probleme spinoase."
"Aceasta carte trebue sa ne fie un exemplu de tena-citate si demnitate In fata amenintarilor ce se abat peste
natiunea romana. Si mai ales un Indemn maret pentru cei ce
au capacitatea necesara si ar putea face mai mult pentru
neamul romanesc."
"Autorul are grija sa pastreze nivelul stiintific cerut,
evitand polemica joasa; cu astfel de criterii indiscutabile
reia, pentru cei straini de adevar, problema Transilvaniei
romanesti, a continuitatii romanilor In Dacia, a originii
noastre daco-romane, si al dreptului sfant ce-l avem asupra
Ardealului, recunoscut nu de Wilson, Lloyd George sau
Clemenceau, ci impus de vointa poporului roman la Marea
Adunare Nationala de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918."
"Tara si Exilul" din Madrid, buletinul MiscariiLegionare, spune:
"Revizionismul maghiar a gasit In ultimul timp ecou
si sprijin In Senatul american. Senatorul Moynihan s'a facut
portavocele protestelor maghiare, cerand ca articolul scrii-torului ungur Lukacs, plin de neadevaruri la adresa Roma-niei, sa fie reprodus In Congressional Records."
"Ingrijorat de aceasta escalada a revizionismului
maghiar, dl Traian Golea a trimis o scrisoare Senatorului
Moynihan In care a combatut cu argumente istorice afirma-tiile scriitorului Lukacs. Dar nu s'a multumit cu atata, ci a
completat replica data lui Lukacs cu un capitol Intitulat
"Aspecte ale relatiilor romano-maghiare". In felul acesta atat
senatorul Moynihan cat si toti care se intereseaza de pro-blema Transilvaniei, au la Indemana un material documentar
organizat, cules din cele mai autentice si sigure izvoare."
Si dl Halmaghi, In revista Drum, s'a ocupat de bro-sura Transylvania, Incheind recenzia sa cu urmatoarele afirmatii:
"Bogatia materialului documentar pe care-l prezinta
Golea este impresionanta si capabila sa reduca la tacere pe
orice revizionist cu bun simt, mai ales ca articolul lui Lukacs
nu ar fi meritat nicio atentie daca nu ar fi aparut Intr'o
publicatie guvernamentala. Este incoherent si plin de date
incorecte si neverificate. Senatorul Moynihan a savarsit o
adevarata inadvertenta care demonstreaza o pregnanta igno-ranta politica si istorica si frizeaza incompetenta pozitiei sale
senatoriale."
"Relatiile romano-maghiare Isi au istoria lor, asa cum
arata Golea, si ele nu pot fi tratate cu superficialitate. De
aceea materialul acestei brosuri subliniaza caetva aspecte din
legaturile romano-maghiare cari sunt semnificative si pe bazadocumentelor se stabileste o noua perspevctiva, In lumina
careia se vadeste absurditatea pozitiilior revizioniste.
Adevarul este ca Ungurii nu s'au putut niciodata integra
spiritului european si dorinta lor de a recuceri Transilvania
nu este decat o noua verificare a inadaptarii lor la climatul
culturii si civilizatiei occidentale."
Cunosc la Paris multi intelectuali francezi susceptibili
sa fie interesati In publicatiile tale, cum ar fi aici la noi, la
"Scoala de Inalte Studii In Stiinte Sociale", apoi la Sorbona
si de asemenea la Colegiul Frantei. Mai cunosc si alti cativa
oameni politici. La noi la scoala, printre vreo 50 de centre
de cercetari, exista doua centre direct interesate, cum ar fi
Centrul de Cercetari Istorice si Centrul de Studii asupra
Europei Orientale".
Te rog deci trimite-mi vreo 15-20 - cate poti -
exemplare din brosura Transylvania. O sa ma ocup eu de
difuzarea lor aici la Paris. Trimite-mi de asemenea tot ce
publici si crezi ca i-ar interesa pe intelectualii francezi."
Iti multumesc anticipat si te rog sa primesti, Impreuna
cu felicitarile mele pentru splendida ta actiune, salutul meu
fratesc si o calda Imbratisare. Grig."
- Provincia Transilvaniei, care are 2.5 milioane deUnguri si care a constituit timp de o mie de ani parte din
Ungaria, ca
- Soarta Ungurilor din Transilvania au fost cea a unei
pemanente supuneri la desnationalizare sub toate regimurile,
fie ca ele au fost monarhiste, fasciste sau comuniste,
"Camera Reprezentantilor deplora refuzul drepturilor
minoritatii maghiare si cere Presedintelui si Secretarului de
Stat sa discute cu guvernul Romaniei aceasta problema,
inclusiv dreptul lor la auto-determinare."
"Meritul acestei brosuri este ca In 10 pagini dl Golea
a concentrat tot ce este necesar sa se stie asupra istoriei
Transilvaniei In general si asupra minoritatii maghiare in
particular. Brosura ar trebui publicata si In romaneste pentru
a pune la dispozitia exilului un material pretios Intr'o forma
concentrata.
"Mi s'a cerut sa raspund scrisorii Dvs. din 14 Septembrie 1984 de catre seful personalului de la Casa Alba, James Baker, precum si de Subsecretarul de Stat din State Department, W. Allen Wallis, prin care va exprimati opozitia fata de proiectul de Rezolutie 147 al Camerei Reprezentantilor, cu privire la situatia Ungurilor din Romania, scrisoare Insotita de brosuri In care combatetirevizionismul maghiar si proiectul de Rezolutie 147." Dupa ce dl Lynch o scalda cu persecutia minoritatii maghiare din Romania, mai spune:
"Revizuind brosurile Dvs., am constatat ca am mai
multe puncte de desacord cu cateva din argumentele Dvs.
decat permite spatiul unei scrisori. Pentru a evidentia una,
Dvs spuneti In brosura
Transylvania,
pag. 9, ca:
"In 1944 armata sovietica a impus un regim comunist
In Romania cu aprobarea guvernului Statelor Unite. De la
acea data toate cele 22 milioane de locuitori ai Romaniei, si
nu numai cei 1 milion si sase sute de mii, cat reprezinta
minoritatea maghiara, sunt oprimate de catre un regim
nepopular, sustinut de Uniunea Sovietica, precum si de
Statele Unite prin legaturi diplomatice, ajutor economic si
chiar persecutarea adversarilor sai, perpetuand astfel
posibilitatile regimului de a oprima populatia In continuare
si prevenind prabusirea lui."
Tot despre brosura raspuns la Rezolutia 147, Buletinul " Casa Romana " din California, in numarul din Decembrie 1984, scrie:
"Traian Golea pune pe cei doi congressmeni In fata
unei documentari zdrobitoare, desvaluind lipsa lor de cu-noastere a faptelor istorice si usurinta cu care Congresul
American se lasa antrenat pe o pista de propaganda revizio-nista jenanta.
Maxima de pe pagina Intaia a brosurii este bine
aleasa si serveste de avertisment potrivit puterilor care vor sa
joace rolul de arbitru: "errudimini, qui judecatis terram" -
informati-va, voi care guvernati lumea."
Brosura Transilvania este un act de netagaduita si
ireprosabila punere la punct si autorul ei merita recunostinta
si apreciere."
Din partea dlui Aurel Vlad din New York, mai tarziu devenit bun prieten, In Octombrie 1984 am primit urma-toarele randuri laconice:
"Am primit brosura Transilvania, adica protestul Dvs
justificat la Rezolutia 147. Aceasta scrisoare ar putea con-stitui un capitol din manualul de istorie al Romaniei viitoare
reIntregite.
"Nimic In plus, nimic In minus. Concis, ferm. Secole
de suferinte, oprimare, jug si sange, condensate Intr'o
scrisoare raspuns la obraznicia milenara. Recunostinta si mii
de multumiri, Aurel Vlad.
La un an de la raspandirea brosurii prin care am raspuns proiectului de Rezolutie 147, a aparut un alt Proiect de Rezolutie Nr. 56, cu exact acelas text ca si precedenta. Niciun punct si nicio virgula nu au fost schimbate, ceeace Insemna ca oricat le-as raspunde eu acestor Congressmeni, ei o tin tot pe-a lor. Atunci am ajuns la concluzia ca trebuie sa declansez o actiune prin care sa se exercite o presiune politica si morala asupra membrilor Congresului, pentru a-i determina sa Inceteze cu sustinerea la infinit a vaicarelilor unguresti. O astfel de presiune putea fi exercitata numai printr'un bombar-dament cu scrisori de protest, trimise de mii de romani tutu-ror membrilor comisiilor de politica externa a Congresului American.
Pentru a urni o astfel de actiune, trebuia mai Intai lansat un apel semnat de mai multe institutii de seama, care sa mobilizeze Intreg exilul ca sa trimita astfel de scrisori de protest. In acest scop am cerut adeziunea celor doi episcopi romani din America de Nord, Nathanail, capul Bisericii Orto-doxe Romane, si Louis Puscas, capul Bisericii Unite Romane, a dlui Balasu, directorul Cuvantului Romanesc, si a dlui Santeiu, presedntele Uniunii si Ligii Societatilor Romanesti din America de Nord. Textul propus de mine a fost acceptat. Pentru ca redactarea scrisorilor In engleza ar fi fost o problema pentru multi, m'am angajat sa livrez carti postale cu text pretiparit, care sa fie doar semnate, adresate, timbrate si trimise. Publicarea Apelului si a instructiunilor privind adresarea si expedierea cartilor postale, cat si distribuirea primelor carti postale s'a facut prin ziarele din exil. Astfel au fost distribuite prin ziare 72.000 de c.p., iar la cerere per-sonala 66.823 c.p. In total au fost distribuite 138.823 c.p. Personal am fost dispus sa livrez pana la un milion de carti postale, daca mi s'ar fi cerut.
Din aceasta cifra, dupa comunicari si aprecieri, au fost trimise Congresului cca 40.000 c.p.
In urma acestei actiuni am primit din partea celor doi
presedinti ai Comisiilor de Politica Externa scrisori In care
amandoi recunosc ca In Romania sunt persecutati toti locui-torii tarii si nu numai minoritatea maghiara, cum sustineau
proiectele de rezolutii. Senatorul Richard Lugar la 21 Martie
1985 Imi scrie: "In mod sigur Impartasesc concluziile Dvs. ca
Intreaga populatie a Romaniei, indiferent de originea loretnica, sufar sub actualul regim." Iar Congressmanul Dante
Fascel la 19 August 1985 Imi scrie: "Congresul a adoptat un
interes activ In problema drepturilor Omului In Transylvania,
atat ale minoritatii maghiare cat si ale majoritatii romane.
Fara Indoiala ca nevoia de a fi Imbunatatita respectarea
Drepturilor Omului pentru amandoua categoriile ramane In
preocuparea vie a membrilor Congresului."
Paralel cu raspunsurile date Congresului pe tema revizionismului unguresc pregateam si cartile care urmau sa fie trimise bibliotecilor. In acest scop am ales urmatoarele carti:
1. Lupta Ungariei de a anihila minoritatile nationale, - Bazata pe documente secrete unguresti - de Zenobiu Pacli-sanu, pe care am retiparit-o si In limba germana.
2. Ce este Transilvania?, de Simion Mehedinti, la fel am retiparit-o si In limba germana.
3. Continuitatea Romanilor In Dacia Romana, Evi-denta lingvistica, de Virgiliu Stefanescu-Draganesti, carte aparuta pentru prima data In editura noastra.
4. Rumania, de Romulus Seisanu, care este o prezen-tare istorica a Romaniei.
5. Ungaria revizionista, de Dr. S. Fenyes, carte inter-zisa In Ungaria si pentru care autorul ei a fost expulzat de catre guvernul maghiar. Ea a aparut prima data In Romania In 1935.
6. La aceste cinci carti am adaugat "Transilvania sirevizionismul unguresc", care cuprinde cele doua brosuri ale mele de mai Inainte, plus doua capitole noi " Aspecte ale relatiilor romano-maghiare" , si " Ce vor Ungurii? ". Intreaga serie de sase carti a fost trasa In 1.700 exemplare, din care 1.200 au fost trimise bibliotecilor, iar 500 exemplare au ramas pentru personalitati politice si alti interesati. Marilor biblioteci am trimis cartile cartonate. Volumul S.O.S Tran-sylvania cuprinde si lista bibliotecilor unde au fost trimise cartile, cat si parte din confirmari.
Numai bine cand lucram la aceste sase carti, la Brasov, la 15 Noembrie 1987, a izbucnit revolta muncitorilor Impotriva regimului. Presa din vest s'a aratat destul de interesata In desfasurarea evenimentelor In Romania, dar cel mai prodigios a fost ziarul milanez " Corriere dela Serra ", care a redat multe reportaje foarte miscatoare de pe strazile Brasovului, si ai carui reporteri au reusit sa strecoare peste frontiera un film, pe care l-au difuzat In Italia In preajma Craciunului cu scene emotionante. Atunci am considerat ca este necesar sa public si o carte despre suferintele si mai ales luptele poporului roman Impotriva comunismului, pe care s'o Inchei cu revolta minerilor din Valea Jiului din 1977, a studentilor de la Iasi din primavara 1987 si mai ales cu cea a muncitorilor de la Brasov. Cartea se cheama "Romania - dincolo de limitele rabdarii" . Cartea a fost larg raspandita In cercurile politice mai ales din Europa. Am primit mai multe confirmari, printre cele de remarcat este cea a lui Jean-Marie Le Pen, Presedintele Frontului National francez, care a dat o deosebita atentie suferintelor poporului roman. Si saptamanalul francez Rivarol , din 24 Februarie 1989, despre aceasta carte scrie: "Martiriul Romaniei nu a Inceput odata cu Ceausescu, chiar daca acesta a Impins suferintacompatriotilor sai dincolo de limitele rabdarii ", - care este subtitlul cartii - ci de la venirea Sovietelor, atunci cand PC nu numara decat 972 membri, dar care s'au Inmultit foarte repede, au prins tara In chingi, si dupa farsa alegerilor din Noembrie 1946, au sufocat-o economic si au descrestinat-o sistematic. Prezentand studiul sau bazat pe documente ale PCR-ului, Traian Golea ajunge la ultimele evenimente, revoltele de la Iasi si de la Brasov, cu lichidarea sangeroasa de catre regim a oricarei opozitii, fie reala sau presupusa. Va Intelege oare Occidentul acest apel disperat?"
Anul 1990 a fost anul Basarabiei, anul In care Frontul Popular al Moldovei a reusit sa Intruneasca la 16 Decembrie 1990 In Piata Unirii din Chisinau, peste 800.000 de Moldo-veni. Cu aceasta ocazie ei au emis " Proclamatia celei de a doua Mari Adunari Nationale". Aceasta Proclamatie de 7 pagini am tradus-o In engleza si i-am dat cea mai larga raspandire dintre toate cate le-am facut eu pana atunci. Momentul politic era favorabil actiunilor care tindeau la destramarea Uniunii Sovietice. Apoi am participat la o actiune larga In cadrul organizatiei Natiunilor Captive din America, de bombardare a clasei politice din Vest cu carti postale cu text pretiparit, prin care le ceream sa declare Pactul Ribbentrop-Molotov nul si neavenit si sa recunoasca independenta tarilor luate cu japca de catre Uniunea Sovietica In 1940, ca Basarabia, Tarle Baltice si Polonia.
Despre toate acestea am publicat o brosura, "In sprijinul Basarabiei" , despre care dl Horia Sima In Buletinul Miscarii, sub titlul Editura Traian Golea, In numarul din Decembrie 1991, scrie:
"In volbura care s'a abatut asupra Patriei noastre, cu
atata lume In suferinta sau desradacinata peste hotare, e omangaiere sa gasim In mijlocul nostru oameni vrednici sa
ramana credinciosi idealului national. Multi dintre exilati se
Ingroapa In necazurile existentei, dar rari sunt aceia care vad
mai departe, In viitorul Indepartat al natiei, si Isi fixeaza ca
linie de conduita sa o serveasca pana la ultima fibra a
vietii."
"Traian Golea pe unde a trecut, pe la Salzburg, la
Mgnchen si apoi In Florida, a lasat urme adanci In ogorul
national. El s'a consacrat tiparnitei, gazetariei, editarii de
carti In exil."
"Paralel cu lucrarle de ordin ideologic, el si-a
concentrat sfortarile si resursele materiale In reproducerea
marilor opere istorice ale savantilor nostri.
..............
A fost o munbca grea si costisitiare, caci nu erau
carti care sa se vanda si prea putini se interesau de istoria
Indepartata a acestor provincii. Cu o viziune profetica a mers
Inainte, reproducund alte si alte carti cari sustin dreptatile
romanesti asupra Transilvaniei si Basarabiei. Astazi exista o
bogata biblioteca referitor la aceste provincii In rafturile
editurii lui Traian Golea.
...............
Dar Traian Golea a mers mai departe.... Ori de cate
ori se ivea un prilej de actiune sau protest, Traian Golea s'a
adresat forurilor americane pentru a le pune la curent cu
situatia reala a Romaniei. Din brosura ce a publicat-o In
1991,
In sprijinul Basaraiei,
constatam ce difuziune larga
a cunoscut interventiile lui In favoarea acestei provincii.
Si ca Incheiere dl Horia Sima spune: "Iata ce poate face un om singuratec cand este Insufletit de o mare credinta. Tinerii de azi, dornici sa cunoasca trecutul neamului nostru, au la dispozitie acest tezaur de carti romanesti editate de Traian Golea, si exemplul acestui om care si-a Inchinat In-treaga viata pentru a salva patrimoniul cultural al neamului nostru."
Acum catre sfarsit Imi permit sa mai redau un frag-ment dintr'o alta recunoastere care a venit In sedinta din 1 Oct. 1996, In Camera Deputatilor, unde dl Dr. Petre Turlea a facut o comunicare care a fost publicata In Monitorul Oficial Nr. 65, din 11 Octombrie 1996, in care spune:
"Mai Intai va prezint munca de o viata a unui roman
transilvanean stabilit In Statele Unite si care este presedintele
Asociatiei Romanilor din Sudul Floridei, roman care si-a
investit toti banii In publicarea de carti istorice, carti care
atesta drepturile Romanilor asupra tuturor teritoriilor pe care
le locuiesc. Printre altele a publicat lucrari de valoare
incontestabila a lui Simion Mehedinti, Zenobiu Paclisanu,
Romulus Seisanu, Gheorghe Bratianu, Alexandru Boldur,
Nicolae Iorga si altii. Toate aceste carti le-a trimis la mai
mult de o mie de bibliioteci din aproape toate tarile, inclusiv
biblioteci ale forurilor legislative, umpland un gol In ceea ce
priveste cunoasterea Romaniei In lume, gol datorat nepasarii
Statului roman de ieri si de azi. Cea mai raspandita carte
dintre acestea este "S.O.S. Transilvania, Impotriva revizio-nismului unguresc cuibarit In Congresul American". Pentru
publicarea si raspandirea acestor carti autorul a cheltuitpana In 1992 suma de 72,855 dolari, adica echivalentul de
azi (1998) In lei 619,267.500 lei.
Romanul de care v'am vorbit si care merita toata
aprecierea si recunostinta noastra pentru ceea ce a facut
pentru cauza neamului romanesc, se numeste Traian Golea"
In acel moment, cand am fost confruntat cu nevoia de a raspunde eu acestor atacuri, mi-am dat seama de tragica situatie In care se gaseste neamul nostru.
La Inceput credeam ca aceasta lipsa a elitei este o tragedie a noastra, inerenta unor framantari interne, urmate de revolutia radicala comunista, pana cand am dat peste niste documente care mi-au deschis alte perspective. Asa de exemplu, in cartea "Complot Impotriva Bisericii" , de Maurice Pinay, am dat peste un text preluat de autor dintr'o circulara a "Aliantei Izraelite Universale", redactata In yidish si raspandita In 1919 In Petrograd, In care se cerea revolutionarilor: "OmorIti toate capetele acestui popor pentru ca sa nu se mai poata ridica niciodata. Numai asa Il vom putea stapani." Realii autori ai acestei carti, " Complot Impotriva Bisericii" sunt sapte cardinali, cari si-au scris cartea bazati pe exceptionala documentare a Vaticanului. Maurice Pinay, care figureaza ca autor, este un nume convenit.
Am dat si peste alte texte lamuritoare, dintre care citez doar unul, textul rezolutiei "Conferintei Rabinilor dinStatele Unite", care s'a tinut In 1936, si care a fost publicata In "Sentinel", din Chicago, la 24 Sept. 1936, In care se afirma:
"Cea mai de remarcat si In acelas timp cea mai de
regretat consecinta a primului razboi mondial a fost aparitia
de noi miscari nationale, si Intarirea celor existente.
Nationalismul este pericolul pentru evrei, pentru ca este
dovedit ca evreii nu pot trai In tari puternice, cu o Inalta
cultura nationala."
Am facut-o cu drag, dar pe de alta parte am Ingra-madit si multa amaraciune In sufletul meu, anume ca neamul acesta nu a avut norocul sa fie aparat de oameni nascuti si crescuti pentru a-si asuma astfel de raspunderi. Eram constient ca eu nu eram In totul corespunzator, ca In maremasura ele ma depaseau, dar pe care trebuia sa le accept pentru ca nu s'a ivit un altul care s'o faca. Aici se cereau oameni care peste ce am putut eu face, ar fi stiut sa deschida usile cancelariilor vestice, unde sa prezinte pasurile noastre Intr'o forma adecvata relatiilor politice curente, nu numai cu demersuri trimise cu posta, cum am facut eu, cari chiar daca au fost bune, nu erau suficiente. Respectivii ar fi trebuit sa aiba si darul vorbirii ca sa poata prezenta problemele In conferinte la radio, la televiziune, la Intruniri, etc. Un om talentat face lucrurile bine cu minim de efort si maximum de eficienta, pe cand unul care are numai vointa, bunavointa, dragoste de neam, trebue sa depuna mult sarg si mult sacrificiu pentru a realiza totusi o treaba cat de cat acceptabila.
Dar nenorocirea In care se gaseste acum neamul ro-manesc nu se margineste numai la lipsa unei elite nationale. Comunistii au Impins dezastrul nostru la desavarsire. Dupa ce au decapitat tot ce-au mai gasit ca elita, pentru restul au instituit un sistem de educatie si selectionare bazat pe cultivarea Insusirilor negative ale individului, pe paratul vecinilor, pe paratul parintilor daca vorbeau de rau partidul, pe parvenitism, pe hotie, pe lingusire si pe slugarnicie, adica pe tot ce poate fi mai abject In materie de educatie. Intr'un astfel de climat s'au ridicat cei ce conduc azi Romania.
Dureros este ca o elita a unui neam nu se ridica In cativa ani. Pentru formarea ei se cer generatii. Obligatia noastra In aceste timpuri, a celor ce se simt responsabili pentru soarta neamului, adica a Romanilor romani, ar fi sa creem acele conditii In care generatiile ce ne urmeaza sa fie bogate Intr'o reala elita, suficient de numeroasa si de talentata pentru a putea face fata tuturor sarcinilor pe care le cereexistenta neamului si Implinirea destinului sau istoric.
In acest sens Imi permit sa strig din tot sufletul:
Traiasca Romania Intregita!
Traiasca Romania independenta!
Traiasca Romania crestina!
Traiasca Romania eterna!
Va multumesc!
Traian Golea
_______________________________
