1. Cuvant inainte.......................................................
2. Un luptator aproape solitar, Traian Golea............................
3. Romanii de departe, Cap. Traian Golea...............................
4. Traditia familiala.................................................
5. Marturia lui Constantin Aronescu Baragan............................
6. Emil Cioran in Glasul Stramosesc, Sibiu, 1940......... .............
7. Cat a reusit Codreanu sa realizeze "legionarul" ......................
8. Raportul financiar pentru "S.O.S. Transilvania"......................
9. Tr. Golea in cartea "Drama maghiarizarii Romanilor"
din Covasna si Harghita.... ................... ...................
10. Dr. Ion Jovin, Bucuresti.............................. ......................
11. Dr. Ion Jovin......."..........................................................
12. Referatul prezentat Congresului American,
privind Biserica din Romania.......................................
13. Revista "Carpati", Australia........................... ..............
14. Asociatia Romanilor din Australia.......................................
15. Prof. Dtr. Ion Dan, Buenos Aires, Argentina............................
16. Sacha Davis, New South Wales
University, Australia...................................................
17. Joana Rees, Canterbury, Anglia................................................
18. A.F.D.P. Timisoara.........................................................
19. Zaharia Farcas si Vasile Borda, Blaj .....................................
20. Valerian Dobrescu, Germania..............................................
21. Dan Radovici, Bucuresti................................ ...................
22. A.F.D.P. Bucuresti.......................................................
23. Cezar Tanase, Cluj ......................................................
24. Prof. Laurentiu Manzat, Cluj............................................
25. Stefan Vadean, Cluj.....................................................
26. Grigore Oprita, Brasov.......................................................
27. Prof. Dr. Radu Iftimovici, Bucuresti................... ......................
28. Liviu Floda, Europa Libera New York.................... ......................
29. "Rivarol", Recenzie cartii "Romania, Beyond the Limits
of Endurance................................................................
30. Jean-Marie Le Pen, Presedinte,
"Frontul National", Franta......................... .......................
31. Dr. Schumm Basil Rolf, Germania....................... ......................
32. Mark Weber, Editor, Institut Historical Review........ ......................
33. "Omagiu", in Bul. Parohial al Par. Gh. Calciu......... .......................
34. Dr. Petre Turlea, Deputat. Comunicare in
Camera Deputatilor Bucuresti.............................................
35. Titrus Parvulescu, SuffernN.Y........................................................
36. Prof. Dr. K. Heitmann, Univ. Heidelberg...........................................
37. " " " ............... ..........................
38. Collegium Alexandrinum, Universitatea
Erlangen-Ngremberg.........................................................
39. Biblioteca Nationala a Australiei, Canberra,...............................
40. Ulrich Burger, Kgrten, Germania............................................
41. Max Plank Instyitut, Heidelberg...........................................
42. Universitatea Paris, .....................................................
43. Institutul de Istorie A.D.Xenopol, Iasi..................................
44. Biblioteca judeteana "Octavian Goga", Cluj.......................................
, New York, .......................................................................
46. Kurt W. Treptow, Cottage Grove, MI, USA.......................................
47. Dumitru Caranfil, Los Angeles, USA..........................................
48. Alexandru Ursu, Bucuresti...................................................
49. Dr. Liviu Cornea, California.................................................
50. Gh. Balasu, Comitetul International ROMFEST.................................
51. Vasile Basarabescu, Hermitage , PA .........................................
52. Biserica Sf. Gheorghe, Toronto, Canada......................................
53. Al. Pana, Pres. Asoc. Romanilor din Sudul Germaniei.........................
54. Vasile Andreica, Portland, Oregon, USA.....................................
55. Niculae Mihalache, Korb, Germania..........................................
56. Radu Popescu, San Diego, CA, USA............................................
57. Constantin Colimitra, Bridgeport, CT USA.....................................
58. Constantin Zisu, New York................................................
59. Senatorul USA Charles Percy..............................................
60. Congressman USA Clement Zablocky.........................................
61. Constabntin Sporea, Europa Libera.........................................
62. " " .............................................
63. Departamentul de Stat, Washington, USA...................................
64. Stefan G. Theodoru, Long Island, NY......................................
65. Faust Bradescu, Paris..................................................
66. John Halmaghi, Alliance, Ohio, USA.....................................
67. Apelul Dr. O.M. Petrovici,Canada......................................
68. Dorin Hategan, Cuv. Rom. Canada........................................
69. Apelul S.G.Theodoru, Cuv. Rom...........................................
70. Prof. Ambrus Miskolczy, Universitatea Budapesta.........................
71. Prof. Ambrus Miskolczy, Universitatea Budapesta.........................
72. Prof, Vasile Puiscas, Universitatea .Cluj...............................
73. " " " .........................................
74. " " " ..................... ...................
75. Erich Beck, Magstadt, Germania..........................................
76. Cebntru ptr. Studierea Evreeilor din Romania,
Universitatea Jerusalem..................... ....................
77. Departamentul de Stat, Washington........................................
78. Grigore Pop-Canm[peanu, Paris............................................
79. Dan Paun, Annaheim, CA USA......................... .....................
80. Editura Cris-Papier, Oradea..............................................
1
5
6
9
11
12
13
15
16
20
20
22
27
27
28
29
29
30
30
30
31
32
32
33
34
35
35
36
37
37
38
39
42
43
44
45
45
46
46
47
47
48
48
49
49
50
51
52
53
54
54
55
55
56
57
57
58
58
59
59
60
61
61
62
63
65
65
66
67
68
69
69
70
70
71
72
72
73
74
75
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
Ilie Traian, unul din redactiorii revistei "Curierul Romanesc", oficiosul Fundatiei Culturale Romane de sub conducerea dlui Augustin Buzura, in 1997 a publicat un articol elogios la adresa mea, articol pe care l-am reprodus in paginile ce urmeaza. In editia 2001-2002 al Almanahului "Flacara" a dlui Adrian Paunescu, Ilie Traian a revenit cu un alt articol in care se ocupa de mine, dar de data aceasta pe un ton cu totul opus.
In primul articol Ilie Traian face apel la niste citate din scrierile Par. Calciu, Par. Hategan, sl ale dlui Corneliu Florea pentru a ma caracteriza, in timp ce in recentul articol, neavand alte surse sa ma ponegreasca, isi exprima propriile pareri. El spune ca eu as fi "un batranel simplu, fara avere, functii sau titluri universitare. Are insa in urma sa o puternica traditie familiala in materie de patriotism." Chiar daca ar fi sa fie asa, el trebue sa se margineasca la opera, si sa nu se lege de particularitatile si problemele private ale cuiva.
Ca titlu universitar, eu sunt inginer agronom, absolvent al Institutului Politehnic Gheorghe Asachi din Iasi, 1943.
Cat despre " avere ": In exil, primii 16 ani am fost angajat exclusiv in activitati politice. Abia dupa 1956, cand Americanii si restul Occidentalilor au refuzat sa sprijine revolutia din Ungaria, cand adica ei au adoptat o politica de coexistenta cu comunismul, fapt care a dat o lovitura mortala activitatii politice a exilului, am fost obligat sa muncesc pentru castigarea existentei. Totusi, nesocotind munca, pentru editarea cartilor aparute in cele doua edituri ale mele, "Colectia Omul Nou" si "Studii Istorice Romanesti" numai pentru materiale si tarif postal am cheltuit peste 90.000 dolari.
In ce priveste " functiile si titlurile " , insusi Ilie Traian o marturiseste ca introducere la primul articol, spunand: "Multor romaninumele sau le este cunoscut. Aceasta pentru ca intensitatii actiunilor lui li se adauga si o durata remarcabila...."
Cum vom vedea si mai tarziu, in anul 2000 a aparut la Sf. Gheorghe, Covasna, o carte "Drama maghiarizarii Romanilor din Covasna si Harghita,, a Doamnei Dr. Maria Cobianu-Bacanu , in care Cap. VI se ocupa de "Diaspora romana in apararea demnitatii nationale" . Capitolul incepe cu 9 pagini consacrate lui "Traian Golea, o flacara vie, arzand pentru Romania . In concluzie Dna Maria Cobianu-Bacanu spune:
"Studiul lucrarilor lui Traian Golea.... m'a facut sa inteleg ca el
merita un loc in galeria marilor barbati care s'au batut pentru romani si
romanitate in momentele cele mai vitrege ale istoriei noastre sbuciumate."
"Cu rabdare si competenta, dl Golea rastoarna toate argumentele
ziaristului Lukacs, incepand cu istoria veche si terminand cu presupusa
"asuprire" a minoritatii maghiare in Romania de azi. Sinteza obtinuta
constitue o lectie de necombatut atat pentru revizionistii unguri cat si
pentru Senatorul Noynihan.
"Documentata, concentrata si fara patima, lucrarea dlui Traian
Golea vine sa umple un gol in panoplia armelor de aparare a drepturilor
noastre asupra Transilvaniei....."
Recenzia aceleasi carti a dlui John Halmaghi in rev. "Drum ":
"Relatiile romano-maghiare isi au istoria lor, asa cum arata Golea, si ele nu pot fi tratate cu superficialitate. De aceea, materialul acestei brosuri subliniaza cateva aspecte din relatiile romano-maghiare care sunt semnificative, si pe baza documentelor se stabileste o noua perspectiva, in lumina careia se vadeste absurditatea pozitiei revizioniste."
Dl Vasile Puscas, profesor de Istoria Romanilor la Universitatea din Cluj, spune:
"Tocmai am terminat de citit volumul Dvs despre Transilvania,
1982, care mi-a fost de mare folos atat ca informatie, cat si la capitolul
idei".......
"Indraznesc sa va scriu deoarece cartea Dvs mi-a oferit elemente
foarte pretioase... privind studierea revizionismului maghiar."
Adica, in timp ce pentru Ilie Traian sunt "un om simplu, fara functii si titluri universitare", Profesorul universitar de Istorie vine si spune: "Cartea Dvs mi-a oferit elemente foarte pretioase privind studiul revizionismului maghiar," si-mi face propunerea unei colaborari cu Facultatea de Istorie de la Cluj"."
Si atunci din nou intrebarea: De ce acest viraj de 180 grade in atitudinea lui Ilie Traian fata de mine, cand doar nu s'a intamplat nimic care sa-l justifice si nimeni altcineva nu s'a mai pronuntat in acest fel ?
In anii '92-'93 dl Octavian Capatina din Cluj, pe aunci deputat PUNR, intrand in contact cu mine si vazand cu ce ma ocup, din proprie initiativa i-a descris dlui Buzura activitatea mea, - pe care in fapt a considerat-o caar trebui sa fie si a Fundatiei - rugandu-l sa ia contact cu mine si sa ma ajute. Dl Buzura nu m'a invrednicit cu niciun raspuns.
Acelas lucru s'a repetat si mai tarziu, cu Prof. Vasile Puscas de la Universitatea din Cluj care, dupa ce a citit cartile publicate de mine si vazand intreaga mea activitate, tot din proprie initiativa l-a contactat pe dl Buzura si a incercat sa-l convinga sa ma ajute. Din nou din partea dlui Buzura niciun raspuns. Pentru dansul, pentru Fundatie si pentru Curierul Romanesc eu nu exist. Aici a fost gresala lui Ilie Traian in 1997, cand a publicat articolul elogios la adresa mea, fara sa-mi cunoasca orientarea politica, orientare care pentru dl Buzura este tabu. Si atunci, prin recentul articol din " Almanahul Flacara" Ilie Traian vrea s'o dreaga, sa ia o atitudine fata de mine acceptabila dlui Buzura.
Mai anii trecuti, intr'o discutie cu dl Ion Longin Popescu, un alt redactor al revistei Curierul Romanesc, i-am oferit 1.000 dolatri daca gaseste un alt roman care sa fi facut in exil pentru cauza neamuluiromanesc cat am facut eu, dar nu am primit niciun raspuns. Cu aceasta ocazie reinoiesc oferta atat pentru redactorii de la "Curierul Romanesc" cat si pentru oricare alt ziarist.
Dar nu numai aceste "lovituri sub centura " ale lui Ilie Traian m'au determinat sa-i raspund, cat mai ales atacul la Miscarea legionara. Niciodata, in intreaga mea activitate pe plan romanesc, nu am facut vreo mentiune sau referire la calitatea mea de legionar, ceea ce ar fi trebuit sa-i impuna lui Ilie Traian sa se nu lege de Miscare asa, fara niciun motiv, in articolele in care se ocupa de mine.
Atat acuzatia ca legionarii ar fi "pistolari si demagogi", cat mai ales fraza: "Ce fel de patriot o fi si asta? , vor fi exclamat unii.... dintre cei care plang pe la icoane si se imbraca in itari?" prin care isi bate joc, ia in deradere credinta noastra stramoseasca si portul nostru romanesc, sunt absolut inacceptabile si intolerabile pentru mine . Asta ma determina sa-l consider pe Ilie Traian ca fiind si el in slujba conspiratiei anti-nationale si anti-crestine.
Traian Golea
Curierul Romanesc", Sept.-Oct. 1997,
Ilie Traian
"Multor romani din emigratie numele sau le este cunoscut. Aceasta
pentru
ca intensitatii actiunilor lui li se adauga si o durata remarcabila: numai in
America sunt peste 20 de ani de cand fiinteaza editura "Romanian Historical
Studies", care a publicat pana in prezent 61 de titluri (14 in engleza, 10 in
germana, 6 in franceza , 31 in romana), si al carei director , patron , redactor si
chiar autor, este un singur om: Traian Golea.
"Sute de biblioteci straine, mai ales din America si Canada, au astazi
carti despre Romania adevarata (in contra-pondere cu tipariturile de orientare
comunist-sovietica, sau iredentist maghiara) datorita unuia si aceluias om, si acela
alungat candva din propria tara.
"Parintele Vasile Hategan din Cleveland, USA, el insusi un mare reper in
istoria emigratiei romanesti, il asemuia intr'o carte aparuta in 1987, cu legendarul
Badea Cartan, care trecea muntii ca sa ia carti de la Bucuresti si sa le duca alor
sai la Cartisoara.
"La randul sau Parintele Calciu spunea in 1996: "Dl Traian Golea, cu
modestele sale resurse financiare, a facut pentru Romania ceea ce nimeni n'a
facut, chiar daca au existat organizatii sustinute de administratia americana sau
intemeiate cu bani din Romania. Dumnezeu sa-l rasplateasca pentru de-votiunea
sa nelimitata fata de Ortodoxie si poporul roman."
"Desigur, pentru ca noi, oamenii, n'avem cum sa-l
rasplatim. Poate doar prin cuvinte ca cele rostite de un alt roman de isprava,
Corneliu Florea, din Canada: "Va cunosc, dle Golea si va citesc de peste 15 ani,
ani in care am invatat multe de la Dvs. Mai intai, sa raman ceea ce sunt, sa fiu
modest si harnic, sa fiu curajos, sa nu ma aplec, si sa nu cer."
"Inafara Buletinului care apare periodic, editura dlui Golea publica lucrari,
sinteze de studii, replici la carti care fac referiri intr'un fel sau altul la
Romania.........."
"Solitar ca un cavaler al dreptatii, Traian Golea, veteranul din Hallandale,
Florida, demonstreaza ca lupta pentru o cauza mare traeste chiar si atunci cand
se sprijina pe un singur om. - Ilie Traian". -
Dupa cinci ani, acelas domn Ilie Traian, - mereu unul din redactorii revistei " Curierul Romanesc " al Fundatiei condusa de dl Buzura, i-a parut rau, sau i s'a reprosat ca prea m'a elogiat cu citatele de mai sus si atunci a publicat la pag. 220, din "Almanah 2001-2002" al dlui Adrian Paunescu, editura "Flacara", sub titlul: " Romanii de departe " un articol in care se ocupa si de mine. Aici Ilie Traian ma prezinta drept " un batranel simplu, fara avere, functii sau titluri universitare". Daca ar fi asa, atunci de ce se mai ocupa de mine?. Si daca totusi o face, de ce o face? Cine-l mana?
Recenta mea prezentare in Almanahul Flacara are, probabil, menirea sa corecteze tonul prea favorabil - din punctul de vedere al conducerii Fundatiei dlui Buzura - de prezentare a unui legionar in cuprinsul "Curierului Romanesc". Citam din "Romanii de departe", cap.:
"Incepem cu dansul pentru ca este nu doar decanul de varsta al aparatorilor ideii romanesti pe continentul nord-american, ci si pentru ca este, prin viata si opera sa, si parintele spiritual al lobby-stilor romani din emigratie. Un roman din Florida , vecin cu Golea , dl Claudiu Matasa, vorbind despre el, spunea: "Omul acesta e ca o stanca."
"....Ei bine, dar stanca aceasta e un batranel simplu, fara avere, functii sau titluri universitare. Are insa in urma sa o traditie familiala puternica in materie de patriotism; de aici, pe semne, ii vine forta care impresioneaza."
Care este traditia familiala de patriotism a mea, dupa cum o prezinta Ilie Traian? Citam:
"Tatal sau, ardeleanul Nicolae Golea, a participat cu tricolorul in manala Adunarea de la Alba Iulia. Si in tot restul vietii sale, intre seceris si prasila, se
ocupa cu patriotismul : ridica monumente, troite, facea petitii, alerga, etc."
"
Fratele lui Traian Golea, Ion, a fost legionar. Dar nu dintre aceia care
"au tras cu pusca" ci a fost dintre cei care - odata fugit in Occident - unde se
putea deda libertatii si chivernisirii - s'a intors in muntii Romaniei ca sa lupte cu
invadatorul bolsevic. Ion Golea n'a facut patriotism demagogic; a luptat, a fost
prins, a fost executat."
"In America, (inainte de asta in Germania) Traian Golea a muncit ca sa-si
castige painea - si nu ca sa dobandeasca averi si faima. Darnic ca un calugar
si sfios ca o umbra, cum avea un ban "in plus" omul se gandea sa-l dea.... altora
! Pentru ca asta inseamna, in fond, sa te lupti pentru un interes care e inafara
si mai presus de nevoile tale stricte."
De ani de zile, mai ales in ultima perioada, "ferocele luptator" care a
speriat instantele americane cu petitii si campanii de semnaturi, locuieste intr'un
trup batran, care se misca tot mai greu pe micul balcon, unde-si are o mica
masina de tiparit; nu mai vede bine, iar picioarele-i sunt incaierate de o guta
indarjita.
"Cineva a avut curiozitatea sa calculeze in toata perioada sa americana,
pensionarul Golea, impreuna cu sotia Nina, tot o luptatoare originara din
Basarabia, au cheltuit peste 50.000 de dolari. Asta in timp ce, mergand in fiecare
dumineca la biserica noua romaneasca din Miramar, trec pe langa vilele
somptuoase ale unor romani instariti, pe care arareori ii vad la biserica - dar si
mai arareori dand banul, alaturi de ei, fie pentru o bursa, fie pentru alta cauza
romaneasca."
Desi ardelean, Golea se indarjea in mod egal pentru orice vorba
nedreapta ce atinge teritoriile romanesti: fie Basarabia, sau Bucovina. Cu ani in
urma el a initiat si organizat o intalnire in Florida cu primul ministru al Basarabiei
independente de dupa 1989, bucovineanul Mircea Druc.
In rezumat, dl Ilie Traian si aici bate campii:
- In Germania pana dupa revolutia din Ungaria, 1956, am fost angajat exclusiv in activitati politice. In 1951 am initiat editura "Colectia Omul Nou" cand ani de zile efectiv am lucrat la reproducerea cartilor legionare pe care comunistii in tara le ardeau. In 1954 am pus pe picioare o tipografie in Mgnchen, unde apareau doua ziare romanesti, "Vestitorii" si "Exilul Romanesc", cat si o revistain engleza , "Eastern Europe's Tribune". Dupa 1956 am lucrat pe cont propriu, dar printre ele am mai scos revista "Sentinela", o foaie legionara sub directia dlui Horia Sima. In 1968 am initiat o a doua editura, "Romanian Historical Studies", in care pana in 1974, cand am parasit Germania, am retiparit 18 titluri de carti de documentare istorica asupra Romaniei. Cartile au fost donate bibliiotecilor publice si universitare din lumea libera, (vezi mai jos confirmarile). Atunci ce mai ramane din afirmatia lui Ilie Traian ca "in Germania a muncit ca sa-si castige painea ? De ce nu aminteste nimic de reproducerea cartilor legionare si cele istorice, si de revistele ce le scoteam ? "
Ilie Traian continua: "De ani de zile, mai ales in ultima perioada, " ferocele luptator" care a speriat instantele americane cu petitii si campanii de semnaturi...." Cum pot fi atribuite atributele de mai sus aceleasi persoane in unul si acelas articol: " sfios ca o umbra" cu " luptator feroce care a speriat instantele americane" ?
Si mai departe Ilie Traian mai spune o gogomanie:
"Desi ardelean, Golea se indarjea in mod egal pentru orice vorba nedreapta ce atingea teritoriile romanesti: fie Basarabia, sau Bucovina." Adica ardelenii, in conceptia lui Ilie raian, nu pot fi Romani, romani, ci obligatoriu trebuie sa fie regionalisti. Si o ultima minciuna ce mi-o atribue: "Cu ani in urma el a initiat si organizat o intalnire in Florida cu primul ministru al Basarabiei independente de dupa 1989, bucovineanul Mircea Druc." Intr'adevar, Mircea Druc a fost in Sudul Floridei, dar nu la initiativa si interventia mea. Eu am aflat ca el este aici de la dl Serban Olaru din New Jersey, care era vice-presedintele Fundatiei Romano-Americane, reprezentanta oficiala a Moldovei in Statele Unite. Dl Olaru mi-a dat hotelul unde au tras si unde i-am vizitat si am convenit sa ne faca o vizita la bierica noastra din Miramar. Acolo eu i-am urat bun venit si asta a fost tot.
Pentru a vedea cat de " feroce " si mai ales cat de " speriate" au fost instantele americane de "petitiile" si "campaniile de semnaturi" cu care le-am bombardat, propun lectura scrisorilor primite din partea Departamentului de Stat, sau de la senatorii si congressmenii Charles Percy, Clement Zablocky. Ileana Ros-Lethinen, Paul Simon, si in special a lui Roger Jepsen, care mi-a solicitat un raport despre Calvarul Bisericii in Romania comunista. Sa dea dl Ilie Traian un singur exemplu de demers in care m'as fi dovedit a fi "feroce" si cand Americanii "s'ar fi speriat".
Restul frazei ce urmeaza dupa "ferocele luptator" care i-ar fi speriat pe americani: "locuieste intr'un trup batran, care se misca tot mai greu pe micul balcon, unde-si are o mica masina de tiparit; nu mai vede bine, iar picioarele-i sunt incaierate de o guta indarjita", este menita sa ma discrediteze total fizic si moral. Desigur, sunt in varsta, am implinit 85 de ani si nu ma mai misc ca acum 20-25 de ani si nici sanatatea nu-mi este ireprosabila, dar un minim de bun simt ar fi trebuit sa-i impuna lui Ilie Traian sa nu se lege de chestiuni intime. Daca bunul simt nu i'a putut impune respectarea vietii private, noi ii amintim lui Ilie Traian ca acest lucru mai constitue si un principiu prevazut atat in legea de functionare a "Clubului Roman de Presa", cat si in Constitutie. Asta cu atat mai mult cu cat nu a existat niciun incident care ar fi putut motiva aceasta iesire a sa inafara de faptul ca, cu cinci in urma, imprudent, a scris acel articol elogios despre mine in "Curierul Romanesc" - reprodus mai sus - si care nu a fost, banuiesc, acceptat de conducerea Fundatiei. Atunci Ilie Traian " a vrut s'o dreaga" , asumandu-si astfel si el rolul de coada de topor in slujba conspiratiei anti-nationale.
Revenind la traditia familiala , de unde eu mi-as trage "forta care impresioneaza,." r referitor la tata Ilie Traian afirma ca el " se agita " pe teme patriotice, de unde concluzia obligatorie ca si eu am mostenit aceasta meteahna de a ma " agita " pe teme patriotice.
Intai de toate tata era taran si in multe randuri a fost primarul comunei. Ca taran nu facea " petitii ", nu se ocupa cu scriptologia, si ca primar, avea altii care sa alerge pentru interesele marunte ale comunei, dar pentru dl Ilie Traian sa ridici un monument pentru cei cazuti pentru intregirea Romaniei, intr'o comuna in care jumatate din populatie este ungureasca si in care exista una din vestitele familii de grofi, Bethlen, care inca se bucura de influenta si prestigiu, in loc de a fi o fapta laudabila, este "pura agitatie", pornita dintr'un ieftin impuls patriotic. Dl Ilie Traian, in cazul acesta, da dovada sau de o pornire rauvoitoare impotriva a tot ce este sentiment autentic romanesc, sau de incapacitate de a distinge si aprecia valorile si semnificatia actiunilor lui Nicolae Golea.
Una din actiunile majore ale lui Nicolae Golea, si anume, schimbarea cursului Vaii Cundului, careia in 1870 Groful a pus sa i se mute vadul, ca atunci cand vin apele mari sa nu-i mai inunde castelul si cosurile de tutun si porumb. Astfel, prin schimbarea cursului Vaii, o intreaga ulita romaneasca, zisa UlitaFrumoasa, a fost distrusa de apele mari care veneau primavara. Oamenii au trebuit sa se mute mai la deal, fara nici o despagubire pentru curtile si casele parasite. pentru ca pe atunci Groful insemna autoritatea locala suprema, el dicta Legea. Dupa ce Nicolae Golea a ajuns primar si a devenit constient de tragedia cauzata de schimbarea cursului Vaii Cundului din povestirile batranilor satului in 1870, - ceea ce s'a intamplat cu cca 20 de inainte de a se fi nascut, - au mai trecut alti 40 de ani pana sa se iveasca prilejul potrivit sa readuca valea pe fagasul ei natural de dinainte de 1870. Acest lucru s'a intamplat impotriva vointei Grofului, care a facut tot efortul ca sa-si fereasca castelul si cosurile de inundatii, impotriva Notarului comunei, a Pretorului si mai ales impotriva Sefului Serviciului Judetean al Apelor, inginerul Bogdan, care facea masuratori convenabile Grofului, cat si chiar impotriva Prefectului de judet castigat si el, ca si toti ceilalti, pentru cauza Grofului. Si aceasta actiune importanta a lui Nicolae Golea a fost ignorata de Ilie Traian.
A doua mare actiune a lui Nicolae Golea ignorata de Ilie Traian este ridicarea unei biserici noi in mijlocul comunei, cea veche fiind de acum foarte veche si mai ales era asezata undeva pe un deal la marginea satului inca de pe timpul Ungurilor, in timp ce biserica Ungurilor statea mandra in mijlocul comunei. Toate aceste actiuni sunt descrise in cartea de amintiri a lui Nicolae Golea, "O viata inchinata unui sat" , aparuta in ed. "Rom. Hist. Studies", iar in tara in editura "Transilvania", Tirgu Mures, 1996.
Trecand la al doilea stalp al traditiei patriotismului familial, la fratele, Dr. Ion Golea, dl Ilie Traian afirma: "Ion Golea a fost legionar. Dar nu dintre aceia care "au tras cu pusca", ci a fost dintre aceia care odata fugit in Occident, unde se putea deda libertatii si chivernisirii - s'a intors in muntii Romaniei ca sa lupte cu invadatorul bolsevic. Ion Golea nu a facut patriotism demagogic: a luptat, a fost prins, a fost executat."
Si in cazul lui Ion Golea. Ilie Traian bate campii. Ion Golea in 1948 a scapat dintr'o surprindere a politiei intr'un apartament din Sibiu, unde se gasea cu mai multi camarazi. Cu cateva focuri de revolver trase in gol, a culcat politistii la pamant, a sarit peste ei si cu alte focuri i-a culcat si pe cei care pazeau intrarea in cladire. A sarit si peste ei si nu a mai putut fi prins. Apoi din strainatate s'a intors in tara ca sa lupte impotriva regimului comunist. In editura noastra a aparut o carte "Am fost coleg si prieten cu Ionel Golea - Pentrumemoria lui si a luptei comune" , de Dr. Teofil Mija, Brasov, 1993. Un alt text pe care Ilie Traian il are despre Ion Golea, este " Marturisirea lui Constantin Aronescu Baragan" , in cartea primita de la mine, "In Exil, in slujba Neamului" , care descrie actiunea lui Ion Golea din timpul " Festivalului Mondial al Tineretului Comunist" care a avut loc in Bucuresti in August 1953. Toti cei peste 30.000 de participanti la Festival au primit manifestul lui Ion Golea asupra situatiei reale din tara, redactat in cinci limbi. Un ziarist suedez, intors de la Festival, a descris aceasta actiune asa:
- Daca te urcai in tramway, cand coborai, gaseai in buzunar un manifest.
- Cand te duceai la restaurant (rezervate pentru oaspeti), sub farfurie
gaseai un manifest.
- Cand te intorceai la hotel, bagat pe sub usa gaseai un manifest."
Dl Aronescu Baragan descrie astfel actiunea lui Golea:
"Cand au traversat Batistei si au ajuns in fata Creditului Minier, am vazut ca acesti tineri, in majoritate francezi, ascultau la unul din mijlocul lor care le vorbea limba si care era foarte aprins. Avea varsta studentiei, arata o fata deschisa, de statura mijlocie, ingrijit imbracat intr'un costum de vara. Parea insa un intelectual format, inteligent si vorbea cu multa ardoare." ......"Pentru flacara patriotica din inima acestui tanar, pentru cutezanta lui de a vorbi chiar in barlogul fiarei, pentru frumusutea faptei sale, l-am numit "Ferante Pala, omul liber" dupa eroul din romanul lui Stendhal".
"A venit apoi procesul celor 13 legionari parasutati de Americani, din 9-12 Oct. 1953, cand din relatarle ziarelor puteam banui ca tanarul Ferante Pala ar fi fost Ion Golea, autorul manifestelor care a dat peste cap intreg efortul regimului de a prezenta situatia interna a Romaniei miilor de vizitatori veniti la Festival, ca pe o fericire socialista. Peste 30 de ani, in lumea libera am dat peste o fotografie unde l-am identificat. Era cu adevarat el, Ion Golea, unul din cei 13 care s'au intors in Romania, tara a legendelor, pentru a se lua de piept cu fiara, intrand astfel ei insisi in legenda. - Constantin Aronescu Baragan."
Guvernul comunist al Romaniei, ajutat de celelate guverne si partide comuniste din toata lumea, au organizat un Festival prin care au dorit sa prezinte regimul din Romania celor 30.000 de particuipanti, ca pe o fericire socialista. Ion Golea, prin manifestele sale, in care descrie reala situatie politica, sociala sieconomica din Romania, si care au fost difuzate la toti partiicipantii, a rasturnat intreg efortul regimului. Cred ca pot afirma ca aceasta actiune a lui Ion Golea a fost unica ca indrazneala, anvergura si efect impotriva regimului de-a lungul intregei ere comuniste. In mod deosebit in acest caz se vadeste pornirea antinationala a dlui Ilie Traian care, in loc sa prezinte aceasta actiune a lui Ion Golea, de care obligatoriu stia, face "pura flecareala gazetareasca".
Fara niciun motiv dl Ilie Traian se leaga de calitatea de legionar a lui Ion Golea, facand afirmatia ca legionarii ar fi "pistolari si demagogi". Il somez pe Ilie Traian sa dea un singur exemplu de legionar "pistolar si demagog". Sa numeasca un ins din miile de legionari, care "ar fi tras cu pusca, si ar fi practicat un patriotism demagogic", sa descrie adica un caz, pentru a-si putea justifica acuzatia. Pana atunci raman la credinta ca face aceste afirmatii din obligatie fata de "big-brother", pentru a-si afisa antilegionarismul cerut de "political correctness" al revistei "Curierul Romanesc", sau altfel spus, a acceptat si el sa joace rolul de "coada de topor" in slujba conspiratiei anti-nationale.
In "Glasul Stramosesc", Sibiu . Anul VI, Nr.10 din 25 Dec. 1940, in " Portretul interior" ce-l face Emil Cioran Capitanului, gasim:
"Cu Corneliu Codreanu am avut doar cateva convorbiri. Am priceput din
prima clipa ca stau de vorba cu un om intr'o tara de flecari. ........ Dezastrul
spiritual al tarii deriva din inteligenta fara continut, din "desteptaciune". Lipsa de
miez a duhului preschimba problemele in elemente de joc abstract si rapeste
spirituluui latura destinului. Desteptaciunea degradeaza pana si suferinta in
flecareala".
"Capitanul a dat Romanului un rost. Inainte de el Romanul era numai
roman, adica un matetrial uman alcatuit din atipiri si umuilinti. Legionarul este un
roman de substanta, ..... ....Legionarul trebue sa fie un om in care mandria
sufere de insomnie."
"Eram obisnuiti cu patriotul de ocazie, gelatinos si vid. In locul lui apare
insul ce priveste tara si problemele ei cu o crunta inversunare. Este o deosebire
de densitate sufleteasca."
"(Pe Codreanu) fiecare credea ca-l intelege. El totusi scapa fiecaruia.
Depasise limitele Romaniei. Insasi Miscarii i-a propus un mod de viata care intrece
rezistenta romaneasca. A fost prea mare. Inclin uneori a crede ca el a cazut dinconflictul marimii lui cu micimea noastra. Nu este mai putin adevarat ca epoca
de prigoana a scos la iveala caractere pe care nici cea mai increzatoare utopie
nu le-ar fi putut banui. Intr'o natie de slugi el a introdus onoarea si intr'o turma
fara vertebre , orgoliul. Influenta lui n'a articulat numai pe ucenici, ci intr'un
anumit sens si pe dusmani, caci acestia din lichele au devenit monstri."
Cat a reusit Codreanu sa realizeze "legionarul" dorit de el, sa lasam sa ne-o spuna, dupa aproape 20 de ani de la asasinarea sa, dl Blat, evreul oficial asociat CC-ului al PCR pentru chestiunile juridice cu mare pondere politica, in Raportul sau prezentat in sedinta Comitetului Central dupa revolutia din Ungaria, 1956 - cand adica CC se temea de o eventuala revolutie si in Romania - (Extras din "Pe marginea procesului Noica-Pilat, aparut in "Cuvantul Romanesc", Hamilton , Canada, de Ion Boieru, Martie 1998). Citez:
"Sa ma fereasca Dumnezeu sa creada cineva ca propunerile mele sunt pornite din ura fata de legionari, dar ei sunt primii care sa intre in atentia noastra. Caci sunt cei mai periculosi adversari ai regimului nostru. Desi au fost peste 15.000 dintre ei condamnati si au intrat in inchisori. Din ceea ce stiu intr'o forma directa, de la fosti detinuti, pericolul legionar este mai mare decat oricand pentru noi. Ei au dominat intreaga suflare romaneasca a inchisorilor prin darzenia lor, prin intreg comportamentul lor si prin spiritul lor de rezistenta morala, pe care l-au raspandit in toata lumea detinutilor politici. Adaug ca si coreligionari de a mei, evrei, printre care si unii rabini mai tineri, au fost cuceriti sufleteste de tinuta legionarilor fata de ei. Si mi-au dat cazuri concrete in care au fost respectati si ajutati in toate imprejurarile de catre legionari. Si acesti legionari erau netematori de comunisti si de adversitatea comunistilor. Unii dintre legionarii condamnati au iesit afara si comportamentul lor este acelas, fara frica, de sfidare fata de regim, si plini de speranta ca regimul se va prabusi."- Acestia au fost si sunt legionarii lui Codreanu, de care dl Ilie Traian isi permite, intr'un regim neo-comunist care a adus tara intr'un hal de nedescris, sa-si bata joc. Este o problema de caracter si mai ales de demnitate personala si nationala, care insa lui ii sunt absente.
In acelas articol, "Romanii de departe" , vorbind de isprava meritorie a unui alt "Roman de departe", dl Ilie Traian afirma: "Ce fel de patriot o fi si asta?", vor fi exclamat unii traditionalisti, dintre cei care plang pe la icoane si se imbraca in itari," batandu-si astfel joc atat de crestinismul cat si de portulromanesc, doua elemente de baza ale trecutului nostru stramosesc insusite si de Miscarea Legionara. Simion Mehedinti in cartea sa "Crestinismul Romanesc", la pag. 36 spune: "Cand vom arata mai departe cum se oglindeste ideea de Dumnezeu in folclorul romanesc si indeosebi felul foarte omenesc in care a imbratisat masa romaneaca cultul Maicii Domnului si a lui Isus, se va vedea indata ca numai cei straini de intelegerea vietii rurale au putut categorisi poporul nostru ca ateu, opac, fara dorinte sufletesti."
In continuare, lie Traian afirma:
"Cineva a avut curiozitatea sa calculeze in toata perioada sa americana, pensionarul Golea........ a cheltuit peste 50.000 de dolari." Din nou un neadevar al lui Ilie Traian: Inca din 1993, cand am incheiat actiunea "S.O.S. Tansilvania", am incheiat si un raport fiancnair al acestei actiuni, raport care a fost publicat in cartea "S.O.S. Transilvania" la pag. 488-489. Conform raportului, pana in 1992 am cheltuit $72.855.17. Din 1993 si pana in 1998 pentru editatrea, tiparitrea si expedierea cartilor legionare si anti-conspirative, am cheltuit peste $17.000. In total ar fi deci cca 90.000 dolatri. Din 1998 incoace nu am o evidenta .
Pe pagina ce urmeaza redau copia acestui raport financiar cu cheltuielile avute intre 1980-1992. Ele nu cuprind cheltuielile avute la Mgnchen intre 1968-1974, cand au fost tiparite si distribuite bibliotecilor publice si universitare 18 titluri.
In cifrele date sunt cuprinse si cheltuielile avute cu actiunea de bombardare a oficialitatii lumii libere cu carti postale prin care ceream abolirea Pactului Ribentrop-Molotov, pentru a permite astfel Basarabiei si Bucovinei recastigarea independentei, actiune dusa sub auspiciile organizatiei "Natiunilor Captive" extinsa pe intreg cuprinsul USA. In plus, mai sunt si cheltuielile cu raspandirea scrisorilor de protest ale Dnei Doina Cornea impotriva demolarii bisericilor, a monumentelor istorice si mai ales a satelor in era Ceausescu.
Raportul financiar
In anul 2000 la Sf. Gheorghe, Covasna a aparut o carte a Doamnei Maria Cobianu-Bacanu, cu titlul "Drama maghiarizarii Romanilor din Covasna si Harghita. " Cap. VI al acestei carti se ocupa de " Diaspora romana in apararea demnitatii nationale, capitol care incepe cu
"Traian Golea -
Citam partial:
"Studiul lucrarilor dlui Traian Golea m'a facut sa inteleg ca am de a face
cu un luptator, un erou in viata care, prin activitatea bogata, incarcata de
dragoste de Tara si Neam, de grija si responsabilitate pentru imaginea lor in lume,
merita un loc in galeria marilor barbati care s'au batut pentru romani si
romanitate in momentele cele mai vitrege ale istoriei noastre zbuciumate. Asa
a aparut gandul de a-l alatura pe dansul, ca si pe dnii Gheorghe Olteanu, Ion
Ciurea si Vasile Marcu, ale caror interventii le-am cunoscut.
Traian Golea reprezinta romanul care, nemultumit de conditia umana din
tara si plecand in lume, nu numai ca nu a uitat-o, nu a hulit-o, ci a devenit un
aprig si energic luptator pentru restabilirea adevarului istoric despre romani si
Romania, impotriva revizionismului maghiar, ale carui tentacule se intind pana in
Congresul american. Activitatea sa publicistica de traducere a celor mai
importante lucrari din cultura romana, atitudinea sa prompta, documentata, pe
deasupra adanc indu-rerata de faptul ca exista un plan de desmembrare a
Romaniei din 1992, sau ca inca din 1982 "Ungurii patrunsesera in Congresul
American si ne atacau direct de acolo, din incinta celei mai inalte autoritati
politice a acestei lumi", ne-au determinat sa ne oprim asupra personalitatii si
activitatii sale..........
Din lucrarile si luarile sale de atitudine se observa de la prima vedere ca
avem de a face cu un om care traeste intr'o lume libera, democratica, care isi
exprima gandurile si convingerile fara nicio rezerva. In el Romania are departe
de ea, in America, un adevarat soldat, mai bine zis, un "granicer" ne-platit insa,
al intereselor nationale. In lucrarea
Cu date si documente istorice, Traian Golea lupta impotriva acuzatiei
nedrepte ca in Romania reinvie "fascismul" si un "nationalism salbatec", exprimata
de congressmenii americani Alfonse d'Amato si Christopher Smith in scrisoarea
adresata Presedintelui Ion Iliescu in 13 Iunie 1995. ......
La acuza congressmenilor americani, ca desi Antonescu a fost "fascist"
si "criminal de razboi", in tara i se ridica busturi in multe localitati, Traian Golea
da o replica imbatabila: "Daca Ion Antonescu este acuzat de a fi fost "fascist"
si "criminal de razboi" numai pentru ca s'a aliat cu Germania lui Hitler in razboiul
pentru recucerirea Basarabiei si Bucovinei, atunci Roosevelt si Churchill pot fi
acuzati ca ar fi fost comunisti, pentru ca s'au aliat cu Stalin si cu regimul sau
comunist impotriva restului lumii libere si crestine. Antonescu nu poate fi acuzat
de a fi fost "fascist" si pentru ca pana la numirea sa ca Cobnducator al Statului
era cunoscut drept un om cu simpatii pentru Anglia si Franta, ceea ce a tras in
cumpana hotaritor la investirea sa cu autoritatea de Conducator...........
La ideea reinvierii "nationalismului saltbatec" pe baze etnice, la care se
face referire in scrisoarea congressmenilor americani, Traian Golea aminteste de
Ungurii care in 1940, dupa Dictatul de la Viena, au dat dovada de cel mai
salbatec sovinism impotriva poporului roman, intrecand in bestialitate si cruzine
tot ce istoria a putut sa inregistreze pana atunci, macelarind sate intregi,
daramand biserici, scoli si asezaminte culturale.
Pentru a face lumina totala in ceea ce priveste "nationalismul salbatec",
reda pasaje din lucrarea lui Dgcs_ Csaba, "Fara mila", si aduce marturii din
odiioasele crime de la Ip, Traznea si Sarmas din zilele ocuparii Transilvaniei deNord de catre horthisti. In incheiere, Traian Golea roaga pe congressmenii
americani sa-si ceara iertare pentru insultele nedrepte aduse poporulu roman,
insulte pe care le respinge cu indignare si subliniaza cateva trasaturi ale poporului
roman pe care domnii congressmeni este bine sa le retina:
1. Sa stie acesti domni ca suntem un popor de crestini din nastere.
2. Ca suntenm incapabili de ura.
3. Ca suntem de o bunatate prosteasca, cum afirma si Nicolae Iorga in
articolul din Neamul Romanesc, 6 Iulie 1940, dupa cedarea Basarabiei si
Bucovinei.
4. Faptul ca suntem incapabili de niciunn fel de atrocitati, si cu atat mai
putin de felul acelora care s'au produs impotriva noastra de catre Evrei in
evacuarea din Basarabia in 1940 si ca acelea care s'au produs tot impotriva
noastra de catre Unguri in Ardealul de Nord.............
Traian Golea este un reprezentant de seama al exilului, al traditiei
romanesti si al editorilor si difuzorilor de carte si revista romaneasca in America
si in lume. A tiparit si retiparit carti de istorie in limbile occidentale, pe care le-a
donat bibliotecilor, "pentru a indulci umilinta ce am simtit-o - spune Traian Golea - ca in aceste bibliteci nu se gasea nimic, sau aproape nimic despre Romania".
Desi Traian Golea avea un proiect de anvergura, de a tipari carti despre
Romania pentru bibliotecile americane si mai sarace in fond de carte romaneasca,
intr'un moment cand SUA devenise cea mai mare putere politica si militara de
pe glob, el trebnue sa-si schimbe orientarea. In revista americana "The New
Republic", oficios de stanga american, a aparut un articol, "In cea mai intuncata
Transilvanie", de John Lukacs, istoric si publicist cunoscut ungur, articol care la
o luna a fost reprodus in Congressional Records la cererea Senatorului Moynihan.
Articolul cuprindea o seama de insulte si defaimari la adresa Romaniei,
precum ca granita dintre Romania si Ungaria ar fi granita dintre lumea civilizata
a europenilor si cea primitiva a balcanicilor, intre cea a ortodoxiei inapoiate si
cea catolica si protestanta avansate.
Traian Golea, citind articolul defaimator si umilitor, a asteptat cateva
luni, sperand ca va apare un raspuns al vreunui roman la obraznicia lui Lukacs si
nedreptatea lui Moynihan. Lipsa de raspuns il sufoca pe Golea. "Mandria de
roman din mine nu-mi dadea ragaz. Era prea dureros ca dintre toti romanii din exil
sa nu se gaseasca unul care sa raspunda obrazniciei maghiare. Atunci si-a luatinima in dinti si cu documentatia necesara a redactat o scrisoare raspuns de vreo
5 pagini, a tradus-o si a trimis-o Senatorului Moynihan si revistei "The New
Republic". Versiunea in romana a trimis-o revistei Curierul din Los Angeles.
Pana la primele reactii, Traian Golea a trait o reala tensiune, nascuta
din teama ca raspunsul sau nu a aparat cu suficienta competenta si demnitate
cauza romaneasca. Nu dupa multa vreme insa au inceput sa curga reactiile la
raspunsul sau din "Curierul". De pe intreg cuprinsul SUA si Canada au sosit
cuvinte de apreciere si semnaturi de solidarizare cu actiunile energice ale autorului
impotriva revizionismului maghiar.
Intre timp scrisoarea a devenit o brosura de vreo 80 pagini, cu informatii
suplimentare asupra relatiilor romano-maghiare, care a fost trimisa tuturor
senatorilor si congressmenilor, inaltilor functionari de la Casa Alb si Departamentul
de Stat, cat si presei.
Incheiem aici cu analiza activitatii pro-romanesti in diaspora a impatimitului Traian Golea care, parca s'a departat de tara pentru a o servi mai bine, pentru a-i fi de folos acolo unde spusele si scrisele lui au o rezonanta mai mare in apararea neamului romanesc, a mandriei si demnitatii sale, a dreptului sau la suveranitate si integritate, la a-i respecta istoria si jertfa. Truda sa de traducator, editor si difuzor de carte romaneasca, spiritul sau de dreptate si adevar care nu se impaca nici intr'un fel cu insultele, calomniile si defaimarile la care a fost permanent expus de-a lungul istoriei sale poporul roman din partea maghiarlor, l-au aruncat in lupta fara sa-si propuna, cu arma scrisului si a diplomatiei, penru a contracara tot ce ar putea umbri imaginea poporului din care provenea si pe care il venera. De aceea el poate fi numit un excelent diplomat roman in America, fara portofoliu si fara simbrie, dar care, ca si alti generosi romani din tara, si-au cheltuit stransura de bani munciti pentru a creste zestrea de carte romaneasca in rafturile bibliotecilor din America, din Europa si chiar dinRomania. Pentru toate acestea el merita un loc de frunte in aprecierle contemporanilor si ale cercetatorilor problemei nationale. - Maria Cobianu-Bacanu."
Dr. Ion Jovin
Bucuresti , Paris, 12 Febr. 1986
"Simate domnule Golea,
"Vi se adreseaza uh ardelean de 88 ani, fost delegat la 1 Decembrie
1918 la Alba Iulia din partea Societatii Petru Maior din Budapesta, pentru a va
multumi pentru tot ce faceti pentru a combate puternica propaganda maghiara.
Am in mana cartea Dvs. "Transilvania". Din bibliografie vad ca sunteti bine
documentat in ce priveste literatura din trecut, incepand cu cea a bunului meu
prieten Paclisanu. Eu sunt aici la Paris la fiica mea pentru 1 - 2 luni. La
intoarcere la Bucuresti va pot trimite si alte documente si literatura de pret.
Aici la Paris situatia asa zisei contra-propagande, e dezolanta. Acei care
s'au decis sa faca aceasta treaba, sunt foarte putini si au de luptat cu trei
dusmani:
Primo: cu Ungurii, bine inteles.
Secundo: cu indiferenta si iritarea marei mase a exilatilor. "Ce ma
plictisiti cu Ardealul? Eu am venit aici sa scap de saracie si mizerie. Ce am eu cu
Ardealul?"
Tertio:. Cu cei care au luat in brate pe fata cauza Ungurilor in raport cu
Ardealul. Ultima lor pozna e "Declaratia Romanilor Liberi in chestia nationala".
Probabil ca o cunoasteti, ea a fost citita la Europa Libera si a fost publicata in
"Contra-Punct" a lui Ratiu si in "Lupta" lui Korne, bine inteles.
Ce-i de facut in lupta asta pe trei fronturi ? Toata lauda si recunostinta
lui Govora si Traian Popescu de la Madrid. La "Cuvantul Romanesc" mai apar din
cand in cand articole fara dubii. In rest prea putin, sau chiar neant. Multumiri si
felicitari e prea putin spus pentru ce faceti Dvs., dle Golea. Sper sa am cateva
randuri de la Dvs.
Aici la Paris, daca vii cu chestia Ardealului, risti sa fi taxat de agent al
lui Ceausescu, al Securitatii, sau sa te alegi cu cine stie ce epitete.
- Al Dvs., cu toata stima, Dr. Ion Jovin.
Dr. Ion Jovin, alta scrisoare 30 Mai, 1988.
"Mult stimate domnule Golea,
"Am sosit la Paris pe ziua de 20 Mai si acolo, la fiica mea, m'a asteptat
scrisoarera Dvs. Sunt de perfect acord cu analiza ce o faceti situatiei dramatice
in care se gaseste exilul, dar asa suntem si noi, cei de acasa, cand se pune
problema sa combatem o propaganda maghiara in Vest din ce in ce mai subtila,
mai supla si mai eficace. Problema pentru noi este, cum poti sa te angajezi in
combaterea propagandei maghiare fara sa cazi in pacatul de a apara politica lui
Ceausescu ? Noi acasa aceasta problema o rezolvam unilateral. Aparam doar
drepturile Romanilor asupra Ardealului in asa fel incat sa nu fim obligati public sa
ne pronuntam asupra unei politici care a discreditat Tara si Neamul. Este, de
altfel, ceea ce faceti si Dvs.
Cand am aratat activitatea Dvs, cele doua brosuri si cartile postale
adresate Congresului, am starnit, recte Dvs. ati starnit admiratie. Nu m'am ferit
sa le arat chiar si oamenilor Securitatii, care ma viziteaza regulat si ma
spioneaza cu cele mai variate si rafinate mijloace. Remarca spontana a unuia a
fost: "legionarul ala face mai mult decat toti ceilalti laolalta". Cel de Sus sa va
ajute sa faceti in continuare tot ce va dicteaza constiinta de Neam.
Dupa primul contact, acum doi ani, reintors in tara, v'am trimis carti prin
Soc. "Romania", unde am gasit o bine venita complicitate cu totul inocenta, dar
care pentru unii domnisori de aici e compromitatoare. Din nou le raspund cu
vorbele lui Drake, aviatorul privat al Reginei Elisabeta: "Wrong or right, it's my
country." Le-am povestit acestor domnisori ce a facut marele nostru ardelean,
Iuliu Maniu, cand era vorba de tara. De altfel Virgil Candea, secretar al Asociatiei,
a semnat recent, alaturi de 5 arhitecti, un memoriu adresat lui Ceausescu in care
cer incetarea demolarilor de monumente istorice. Cei de la Romania nu fac decat
sa ma ajute la expediere. Fara ajutorul lor, o expediere de carti in vest dureaza
uneori o zi intreaga. Cartile sunt controlate fila de fla.
Va rog sa-mi comnicati urgent de ce material mai aveti nevoie, de carti
si publicatii. Tot odata va rog sa-mi trimiteti publicatiile Dvs mai noi.
Iubite domnule Golea, implinesc 90 de ani. Ar fi poate cazul sa ma
pregatesc pentr ultimul drum, dar pana la ultima suflare voi lupta pentru Ardealul
nostru, pentru care au suferit si au murit atatea generatii. Cine a fost la AlbaIulia, nu poate uita acea zi. Acolo am contractat un legamant si la acest legamant
ma gandesc mereu. - Cu o calda strangere de mana, Dr. Ion Jovin."
Referat Roger Jepsen 2
Referat Roger Jepsen 3
Referal Roger Jepsen 4
Referat Roger Jepsen 5
Revista "Carpati"
Australia Sydney, 12.7.1983
"Stimate domnule Golea,
"Am luat cunostinta despre brosura Dvs.
Ca redactor al singurului ziar romanesc din Sydney, lupt din rasputeri cu
revizionistii maghiari din Australia, si prin interventie la guvern am reusit sa oprim
o demonstratie publica planificata de elemente iredentiste maghiare.
Va trimit un numar din ziarul nostru cu textul adresat Primului Ministru
din luna Mai curent.
Romanii nostri de aici sunt totusi cam indiferenti la actiunile Ungurilor,
dar eu, cu cativa insi, vom continua lupta fara sovaire.. Asteptam brosurile si
raspnsul Dvs. - Cu stima si respect, J. Griescov, Redactor Sef."
Asociatia Romanilor din Australia
Sydney 2 Iulie 1983
"Stimate domnule Golea,
"Tin sa va felicit pentru efortul Dvs in a apara drepturile Romaniei
asupra Transilvaniei. In sedinta de Comitet al Asociatiei, l-am insarcinat pe casier
sa va trimita suma de 100 dolari pentru a sprijini financiar campania dusa de Dvs
si totodata am publicat apelul Dvs. in Buletinul Asociatiei pentru a-l raspandi.
L-am insarcinat de asemena pe dl Nixon Nicoara sa va ceara cca 20-30
exemplare din brosura Dvs pe care voim sa le expediem la cateva persoane
proeminente din viata politica si literara a Australiei.
Mai vreau sa scriu in Buletinul Asociatiei un articol in limba engleza pe
tema Transilvaniei, pe care sa-l trimitem impreuna cu brosura Dvs. - Va urezsucces in lupta Dvs . - Cu stima, Prof. Craciun Pantis."
Prof. Dr. Ion Dan
1425 Buenos Aires 7 Nov. 1983
"Prea stimate domnule Golea si prea iubit compatriot,
"Am primit zilele acestea scrisoarea Dvs. si ma grabesc sa va raspund
dupa cum urmeaza.
In adevar, am vorbit cu dl Ovidiu Gaina despre Dvs si despre cartea
"Transilvania" pe care ati publicat-o si pe care o cunoasteam din anunturile din
periodice. L-am rugat sa va scrie sa-mi trimiteti si mie cateva exemplare..
Cunoscand acum care este situatia fnanciara si scopul acestei publicatii,
daca se poate, va rog sa-mi trimiteti vreo 20 exemplare pentru a le distribui in
cercurile universitare si intelectuale in care ma aflu si pe care le cunosc. Vor fi
bine venite, caci despre noi, Romanii, se stie prea putin in aceste tari sud-americane care, desi sunt neo-latine in limba, dar nu si in altceva.
Cu aceasta ocazie, pe langa placerea de a ne cunoaste prin scris, am
si bucuria de a va felicita personal pentru lupta patriotica pe care o duceti in
general si pentru cea in problema Transilvaniei. Ma bucur cu atat mai mult cu cat
si eu sunt ardelean si simtim deci mai intim adevarul si atacurile impotriva lui.
Stim, si e prea clar ca anumiti unguri din exil, aproape toti fii de grofi, ai caror
parinti au exploatat infam pe parintii nostri inainte de primul razboi mondial, azi
in strainatate, impreuna cu horthistii criminali care au crucificat Nordul
Transilvaniei intre 1940-1944, fac multa propaganda sovina peste tot, ca si aici
in tarile sud-americane; dar aici, ca si in Europa, fara prea mare rezultat, pentru
ca lumea ori nu stie cum stau lucrurile, ori nu au niciun interes pentru aceasta
problema. Aici nimeni nu se preocupa, desi Ungurii publica sistematic, agitand
situatia in mod paranoic (sunt cam 100.000 unguri aici in Argentina). Unde stim
ca prinde, dar nu prea mult, e in USA, caci au anumiti senatori ori rude, ori
casatoriti cu unguroaice, ori altfel de nebinecuvantate legaturi, repetand istoria
murdara a unguroaicelor si Contele Ciano, ministrul de externe al Italiei fasciste,
pe care l-am cunoscut personal, cat si pe socrul sau, Mussolini.
Si eu pregatesc, dar merge foarte incet, o trilogie despre problema
Transilvaniei. Primul volum e pe sfarsit si sper sa-l pot publica candva si cumva.
Reinnoind indemnul meu si felicitarile mele pentru aceasta nobila cauza
pentru care luptati, ma alatur in totul si va salut cu cele mai dragi ganduri si
sentimente romanesti si crestinesti, MonseYor Ion Dan."
Sacha Davis
New South Wales University Australia, 13 Ian. 1999
"Draga Domnule,
"Sunt un doctorand al Universitatii "New South Wales" din Australia si
studiez istoria Romaniei. Sunt deosebit de interesat in texte care privesc perioada
dintre cele doua razboaie mondiale, texte care sa fie traduse in engleza de
preferat, sau in germana. Multa vreme nu am fost in stare sa localizez "Roma-nian Historical Studies" (dupa ce m'am mutat din Miami Beach, in 1994, in
Hallandale, Fl.). V'as fi cu totul recunoscator daca mi-ati trimite un catalog al
publicatiilor Dvs.
Va rog sa-mi trimiteti orice informatii pe care le credeti folositoare, pe
adresa Facultatii de Istorie,. sau sa ma faxati la numarul +61 +2 9363 9225. - Cu multe multumiri, al Dvs. Sacha Davis."
Joana Rees
Canterbury, Anglia 19 Ian. 1994
"Stimate domn,
"Recent am citit cartea publicata de Dvs. cu titlul "What is Transylvania", de Prof. S. Mehedinti. Din acea carte am luat adresa Dvs. si va scriu in speranta ca Dvs. veti putea sa-mi trimiteti mai multe informatii despre Transylvania si Romania.
In prezent eu pregatesc un doctorat la Universitatea din Kent, cu titlul "Analiza conflictelor internationale". Pentru tematica dizertatiei mele am ales ca subiect "Transylvania si istoria ei in relatie cu Romania si Ungaria". In acest moment eu fac o lectura preliminara si asa am dat peste cartea Prof. Mehedinti, care-mi este foarte utila. De aceea nutresc speranta ca Dvs imi veti putea trimite mai multa literatura despre acest subiect, sau imi veti putea furniza informatii,unde as putea sa gasesc astfel de literatura.
Sper ca veti putea sa ma ajutati si raman in asteptarea raspunsului Dvs. - Cu prietenie, Joana Rees." Asociatia Fostilor Detinuti Politici
Timisoara
"Stimate domnule Golea,
"Va anuntam cu bucurie ca am primit lucrarea Dvs. "Romania, - Dincolo
de limita rabdarii - Un apel disperat adresat lumii libere", aparuta in "Romanian
Historical Studies", 1988, expediata noua pe adresa dlui Alexandru Telesman.
Suntem dornici sa putem publica in versiune romaneasca aceasta
lucrare, - traducerea o va face un coleg de-al nostru atat in publicatia noastra
"Memento", cat si la o editura locala.
Daca acceptati aceasta propunere, atunci va solicitam formal ingaduinta
de a o publica. Va multumim in numnele Asociatiei si va dorim multa sanatate. - Presedinte, NN".
Zaharie Farcas si Vasile Borda
Blaj 26.5.1995
"Domnule Traian Golea,
"Noi suntem un grup de studenti de la Institutul Teologic Greco-Catolic
din Blaj si am citit trei din studiile Dvs.
- "Introducere in politica zielor noastre" - Bill Clinton, Prieten sau
dusman - de Ann Wilson
- Pe drumul cutropirii mondiale, de Garry H. Kahn,1994
- Factorul sionist, rezumat, de Ivor Benson, 1993.
Noi am apreciat mult aceste studii si suntem interesati de procurarea lor
si al altor asemenea studii, daca Dvs mai aveti la editura. - Cu mult respect si
consideratie, Zaharie farcas si Vasile Borda."
Valerian Dobrescu,
Germania 15.3.1995
"Draga domnule Golea,
"Eu sunt un fost ofiter - Comandantul Companiei a VI-a din Regimentul
I al Armatei Nationale de la Viena. Dupa razboi am ramas in Germania si amlucrat ca inginer constructor pana la pensionare. Atunci am absolvit un studiu de
Istorie , Politologie si Romanistica la Universitatea locala. De studiu am avut
nevoie pentru a putea face o lucrare de istorie la care lucrez acum foarte intens:
"Romania in capcana sovietica, 1944-1947".
Unul din capitolele principale este
"Rezistenta nationala in contra
comunismului"
. Aici am o serie de informatii, printre care si cartea lui Neagu
Cosma,
"Cupola- Securitatea vazuta din interior"
, Bucuresti, 1994. Acest
Cosma a fost in Securitate, in aparatul de Contraspionaj in anii 1950-1973 si a
fost scos la pensie la 50 deani. El a condus serviciul de Contraspionaj indreptat
contra parasutistilor si aminteste mai ales la pag. 170... de soarta fratelui Dvs,
Ion Golea, iar la pag. 177 si numele Dvs. Capitolul Parasutistilor va fi unul din
subcapitolele Rezistentei Nationale. Stiu ca ati scris despre Procesul Parasustilor
in mai multe randuri. Este posibil sa-mi trimiteti un exemplar ? De la dl Dimitriu
am aflat ca "Procesul parasutistilor a fost publicat in Scanteia in 10, 11 si 13
Octombrie, 1953. Imi inchipui ca aveti aceste exemplare din Scanteia si v'as
ruga sa-mi trimiteti si mie o fotocopie.
Munca la care m'am inhamat ia proportii tot mai mari, care aproape ca
ma depasesc. Am respect si recunostinta pentru aportul Dvs. in aflarea adevarului
si a demascarii comunismului. La aceeasi caruta m'am inhamat si eu. Va rog sa
m'ajutati, daca puteti.
Va doresc succes la treaba si o batranete senina. Al Dvs., V. Dobrescu.
Dan Radovici
Bucuresti, pe Internet 12.12.1999
"Draga domnule Golea,
"Sunt bucuros ca am ocazia, pe aceasta cale, sa va adresez gandurile
noastre bune acum, in ajunul Craciunului. Alaturi de acestea indraznesc sa-mi
exprim si admiratia ce v'o port pentru toate eforturile Dvs depuse permanent, si
care ne sunt de un incontestabil folos noua, generatiei tinere, sau mai bine spus,
celor ce am am aflat mai tarziu de miracolul, de adevarul legionar. Personal pot
spune ca intamplarea a facut sa citesc cartea Capitanului in editia reeditata de
Dvs si reactia mea, pana la sfarsitul cartii, s'a derulat exclusiv pe linia si scopul
autorului, si-mi doresc sa raman permanent la aceeasi intensitate.
Am avut si placuta surpriza sa cunosc, in aceasta lume noua, si
persoane din generatiile contemporane cu acele evenimente si cele ce au urmat
apoi, care mi-au completat nevoia de a afla cat mai multe despre adevarul acelor
perioade.
Sigur ca ar fi foarte multe de spus, subiectul fiind de asemnenea
vastitate, dar nu vreau acum, in aceste putine randuri sa incerc sa-l desvolt.
Oricum, nu am vrut sa ratez nici ocazia de a va scrie si nici de a va felicita de
aceasta inaltatoare sarbatoare.
Doresc pe aceasta cale sa adresez tuturor camarazilor din apropierea
Dvs si pe care as dori sa-i cunosc, un An Nou care sa ne aduca realizarea unui
Om Nou atat la Dvs cat si aici in tara. - Craciun fericit, Dan Radovici."
Exemple de lucrari publicate de editura noastra, inafara de cele legionare si cele cu caracter istoric , sunt "Controversa Sionului" , de Douglas Reed, lucrare de 585 pagini pe care noi am rezumat-o la cca 325 apgini, si "Factorul sionist" , de ivor Benson, amandoua foarte solicitate.
Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Bucuresti, prin scrisoarea din 4
Aprilie 1995 ne scrie: "De la Puiu Atanasiu am luat cunostinta de cartea
"Controversa Sionului". Din lecturarea ei am ajuns la concluzia ca este una din
cartile absolut necesare trezirii sentimentului de iubire de Neam si Tara. In
consecinta, va rugam, daca se poate, sa ne mai trimiteti inca cateva exemplare,
si eventual acordul autorului de a o tipari in tara.
Pentru informarea noastra asupra starii de lucruri, va rugam sa va
ganditi si la noi. Suntem doritori si de alte carti." Semneaza: Dr. Damian Radu
Petre, Dr,. Cristache Stefanescu, Dr. Paul Mitrea si Dr. Mircea Mihalcea.
Cezar Tanase
Cluj-Napoca 3 Iunie 1992
"Stimate camarade Golea,
"Pe data de 27 Mai am primit pachetul ce mi l-ati trmis. Ce sa va spun
? Bucuria a fost asa de mare, ca imediat m'am trezit cu lacrimi in ochi. Am
strans la piept pachetul cu cartile pe care le-am primit si le-am sarutat in fata
sotiei, care a ramas foarte impresionata. In aceste carti este credinta noastra de o viata, pentru care atat de mult am suferit. Este adevarat ca a fost si este
o onoare sa lupti si sa mori pentru acest mare vizionar pe care l-a avut neamul
romanesc in persoana Capitanului, pe care atat de mult l-am iubit cu totii.
Cu o luna mai inainte am mai primit un pachet de la Dvs. cu un
continut valoros, pe care l-am si pus in circulatie. Pana la ora aceasta a fost citit
si de doi profesori universitari din Cluj, care au fost foarte multumiti ca au putut
sa intre in posesia unor informatii de care ei nu averau cunostinta. Este singurul
lucru folositor, dupa parerea mea, ca acest material legionar sa circule in aceasta
lume desorientata si sa ia cunostinta de ce a reprezentat cu adevarat Miscarea
Legionara in Romania. Intr'adevar, sunt multi tineri care se intereseaza de soarta
Miscarii de la nasterea ei si pana azi. Am mai multe cunostinte personale.
Acum, domnule Traian, din cunostintele pe care le am, si din
investigatiile facute, am identificat persoana Dvs. Sunteti fratele lui Ion Golea,
Dumnezeu sa-l odihneasca. Stau si ma gandesc, ce frumoasa acticvitate
desfasurati, raspandind peste tot crezul legionar. E o munca uriasa. Dumnezeu sa
va ajute si sa traiti multi ani.
Spre satisfactia noastra, se ridica o noua generatie de care ne ocupam
noi azi si care, cunoscand bine Miscarea din cartile pe care le avem si din
povestirile noastre, vor duce aceasta Miscare la biruinta pe care insa noi nu o
vom mai apuca. Dar ce mare satisfactie este pentru noi, vazand ca prin munca
noastra punem o caramida la zidirea Romaniei legionare de maine.
Pe la inceputul lunii Mai v'am trimis o scrisoare de multumire si in
acelas timp cu rugamintea de a bine voi sa-mi trimiteti urmatoarele carti: : "Cranii
de lemn", "Crucificatii", "Pe drumul cu Arhangheli", si "Nicadorii".
Eu va sunt foarte recunoscator pentru tot ce mi-ati trimis si-mi veti mai
trimite, si reinnoiesc, cu aceasta ocazie, invitatia ca, daca veniti pe la Cluj,
neaparat sa ma vizitati la adresa ce o cunoasteti, pentru a va primi si gazdui cu
toata dragostea ce s'a putut cimenta intre noi fara sa ne cunoastem. -
Primiti din partea mea o imbratisare frateasca, Cezar."
Prof. Laurentiu Manzat
Cluj
" Stimate domnule Golea,
"Se implinesc aproape doi ani de cand am avut norocul sa-l cunosc pe
dl Dr. Cezar Tanase. Dumnezeu ajuta si indruma pasii celor insetati de Adevar si
Lumina.
Gratie bunavointei dlui Cezar, am avut acces la scrierile Dvs. si la carti
si brosuri deosebite, pe care ati binevoit sa le trimiteti. Prin admirabilele Dvs
sinteze, mi-ati castigat sufletul pe de-a'ntregul, fara rezerve. Motivul este simplu,
pentru ca sunt scrise in lumina Adevarului, a Dreptatii si a Dragostei fata de
neamul nostru, fata de indureratul nostru neam situat la incrucisarea tuturor
vanturilor si valurilor."
Intr'o alta scrisoare dl Manzat imi scrie:
"Va multumesc mult pentru cartile remarcabile pe care mi le-ati trimias, in special va multumesc pentru cartea lui Douglas Reed, "Controversa Sionului", care intr'adevar este extraordinara..... - Laurentiu Manzat"
"Stefan Vadean
"Cluj
"Avand fericita ocazie sa citesc o parte din cartile scrise si editate de
Dvs., doresc sa va multumesc pentru tot efortul si energia ce o consacrati
luminarii neamului nostru si mai ales in aceste vremuri cand fortele intunerecului
dau probabil ultimele asalturi pentru inrobirea lumii.
O perioada de aproape o jumatate de secol de dominare totala a acestor
forte in tara noastra a dus la situatia greu de conceput si de acceptat: mutilarea
mintii si ticalosirea sufletelor a majoritatii populatiei tarii pe toate treptele
ierarhice ale societatii, de la opinca pana la vladica, cum spune poporul nostru.
Aceasta stare de lucruri face ca activitatea Dvs sa aiba o valoare si importanta
deosebita.
Din pacate in tara se intrprinde prea putin pentru contracararea
activitatii fortelor malefice, iar mijloacele de informare, in special televiziunea, sunt
infestate de agentii activi ai raului. Cum cartile Dvs ajung in tara intr'un numar
infim, ma gandesc ca ar fi util ca o editura din tara sa le reediteze, facandu-le
astfel mai numeroase si mai accesibile.
Iertati-mi permisiunea ce mi-am luat-o de a va deranja; durerea ce mi-oproduce starea in care a fost siluit sa ajunga poporul nostru m'a facut sa-mi
permit acest lucru. - Cu alese sentimente, Stefan Vadean."
Dl Grigore Oprita
Brasov,
"Stimate domnule Golea
"Am facut cunostinta pentru prima oara cu lucrarile editurii "Rom.
Historical Studies" in 1991, de la dl Traian Lupascu, din Lgbeck, Germania.
Doamna Mioara Baicu din Brasov, orasul in care locuesc, mi-a oferit in continuare
spre lectura noile aparitii ale editurii Dvs.
Am putut intra pana acum in posesia cartilor fundamentale despre
fenomenul legionar, in special datorita straduintei lui Ovidiu Gules din Timisoara,
de a le edita si difuza prin tara, acolo unde a fost posibil, dar doua dintre cartile
editate recent de Dvs. sunt practic imposibil de procurat din alte surse.
Astfel, mi-am luat indrazneala, cu toate scuzele pentru cazul in care
scrisoarea mea este inoportuna, sa va rog sa-mi trimiteti:
- Controversa Sionului, de Douglas Reed, si
- Factorul sionist, de Ivor Benson, indicandu-mi si modul de plata.
Dat fiind ca nu am apucat sa traesc sub prea multe regimuri (am 30 de
ani) citirea sistematica si repetata a acestor lucrari mi-ar furniza o orientare justa
in acest haos informational coordonat, care se experimenteaza si peste capetele
romanilor. Am aratat aceste doua carti imprumutate de la Doamna Mioara Baicu
mai multor cunoscuti, care au insistat enorm sa le citeasca. Va asigur deci ca
un singur exemplar ar starni interesul a inca cel putin 15-20 persoane.
Cu toate multmirile pentru rabdarea Dvs de a fi parcurs aceste randuri,
va rog sa primiti cele mai calde urari de bine. - Cu profund respect, Grigore
Oprita."
Prof. Dr. Radu Iftimovici
Autorul articolului "Spulberarea unei legende:
"Pogromul de la Abator". 22 Iunie 1992.
"Stimate domnule Golea,
"Am citit cu mare interes cartile referitoare la Iorga si Madgearu,
inclusiv povestea evolutiei lui Boieru. In tara nu se stie ca Miscarea s'a
desolidarizat de actul vindicativ al lui Boieru, (desi, desigur, in oarecare, masura
antipatia legio-narilor fata de marele egocentrist, copilul razgait al natiunii, Iorga,
apare ca justificata (teoretic). Evident ca, asa cum subliniaza Horia Sima, istoricul,
(cu unele scaderi chiar si in istoria facuta uneori "dupa ureche") nu poate fi
confundat cu omul politic infatuat si calcator in strachini, care a fost. Iorga a
fost intrucatva un soi de Ceausescu, nu ma refer la forta politica , ci la "delirul
mesianic" (cunoscut in psihologia psihiatrica).
Nasul meu, Prof. Eugen Pohontea, universitar iesean, l-a cunoscut bine,
fiindu-i secretar la "Fontenay aux Roses" de la Paris. Era un computer ambulant,
o eruditie senzationala, dar credul si naiv ca un copil, si tot ca un copil iubea si
ura orbeste, fara ratiune. (Ura pentru C.Z.Codreau, devenise patologica).
Astea toate trebuiesc nuantate in scrisul romanesc ca sa se priceapa de
toti "stupid people", ca Iorga istoricul e una si Iorga politicianul execrabil e alta.
Din pacate istoria adevarata a Romaniei abia acum incepe sa se scrie.
E meritul Dvs., Domnule Golea, ca devotat roman ce sunteti, sa fi contribuit la
elucidarea unor controverse, a fi luminat niste colturi pe care politicienii venali de
azi le tin in continuare, voit, in umbra. -
Va salut cu admiratie - Radu Iftimovici."
Europa Libera, Radio Liberty
New York, Liviu Floda 24 Ianuarie 1977
"Stimate domnule Golea,
"Va trimit alaturat caseta, continand copia programului asa cum a fost
transmis in tara (interview-ul ce vi l-am luat), de catre Centrala noastra din
Mgnchen. A trebuit sa renunt, cu regret, la o parte din material, fiindca de la 1
Ianuarie asa numitele "Panorame" trebue sa fie mai scurte, ca in timpul dedicat
lor sa poata intra cat mai multe si mai diverse materiale. Dar si asa a iesit
interesant datorita celor spuse de D-ta.
Multe multumiri si o calda strangere de mana, Liviu Floda."
*
"Romania, Beyond the Limit of Endurance"
R I V A R O L
24 Febr. 1989
"Romania", de Traian Golea,
"Matiriul Romaniei nu a iceput odata cu Ceausescu, chiar daca acesta
a impins suiferinta poporului roman "
Dincolo de limitele rabdarii"
- subtitlul
cartii - ci odata cu intrarea trupelor sovietice, atunci cand partidul comunist nu
numara decat 972 membri, dar cari s'au inmultit foarte repede si au prins tara
in chingi, asfixiindu-o economic si descrestinandu-o sistematic, dupa batjocura
de alegeri din Nov. 1946.
Sprijinindu-si lucrarea pe documente secrete ale partidului comunist,
Traian Golea ajunge la evenimentele actuale, cu lichidarea tuturor opozantilor reali
sau banuiti, ca si la revoltele de la Iasi si Brasov.
Va intelege oare Occidentul acest "
Apel disperat
"? Cartea a aparut in
Romanian Historical Studies, 1029, Euclid Avenue, Miami Beach, Florida, 33139,
USA."
Jean-Marie Le Pen, Presedinte
" Le Front Natonal " St. Cloud-, 20 Dec. 1988
"Scumpe domnule,
"Am citit cartea Dvs. "Romania, Beyond the Limits of Endurance" cu
mult interes si doresc sa va multumesc de doua ori: intai pentru ca am fost
onorat de la inceput de a fi primit cartea Dvs. si apoi pentru ca ea desvaluie
publicului european si restului lumii libere fapte si intamplari necunoscute.
Comunismul este atat de atroce incat incearca sa omoare sufletulfiecarei natiuni, dar pentru ca este profund materialist, el crede ca poate realiza
acest lucru distrugand tot ceea ce este carne si os in om, dar sufletul rezista.
Fata grava a lui Ion Golea (cui ii este dedicata aceasta carte), exprima eternitatea
unor certitudini spirituale si intelectuale care simbolizeaza trainicia destinului
natiunii romane. Eu stiu acum cat sufere natiunea romana, in momentul cand
calaul ei incearca disperat sa distruga orice vestigii ale trecutului ei bimilenar.
Cu multmirile mele reinnoite, va rog sa acceptati expresia sentimentelor
mele cele mai distinse. - Jean-Marie Le Pen."
Despre Buletinele pe care le-a publicat editura noastra, un domn din Germania, Dr. Schumm Basil Rolf, imi scrie:
"Stimate domnule Golea
"Un necunoscut va scrie, in dorinta de a obtine dela Dvs buletinele
"Studii Istorice Romanesti", pe care le-ati publicat in ultimii ani.
"Aceste buletine sunt o senzationala aducere la cunostinta, de marea
masa practic necunoscute, si care intentionat sunt trecute sub tacere de cercurile
interesate. Ele reprezinta o imensa munca , cu o documentare serioasa veridica
si minutioasa, avand marele merit de a imprastia intunerecul minciunei si al
desinformarii, care la ora actuala domneste peste tot, impus de
"In timpul vizitei facute cu ocazia Sf. Paste la locul meu natal in Piatra
Neamt, am citit cateva buletine de ale Dvs. la un amic, Popa Nicolae, care le-a
obtinut de la Dvs. si am ramas profund impresionat de valoarea lor documentara
si informativa si cu mare exactitate stiintifica.
"Eu va rog sa-mi trimiteti cate uh numar din publicatiile Dvs si daca imi
este permis, eu le copiez ca sa fie accesibile unui numar cat mai mare de cititori,
pentru ca exista un deosebit de mare interes.
"Cu multumiri si dorinta de sanatate, raman un mare admirator, care va
pretueste in mod deosebit pentru valoroasa contributie la raspandirea adevarului
in lume si demascarea plutocratiei internationale.
- Schumm Basil Rolf".
Historical Review
Historical Review pag. 2
Historical Review pag 3.
Dupa cum am vazut, dl Ilie Traian, vorbind de mine, spune c'as fi " un batranel simplu, fara avere, functii sau titluri universitare"... Aceasta fraza contine mare parte din veninul pe care vrea sa-l descarce impotriva mea prin recentul sau articol din "Almanahul lui Adrian Paunescu".
Sa completam caracterizarea dlui Corneliu Florea, citat de insusi Ilie Traian in "Curierul Romanesc" din Sept.-Oct. 1997, pentru a vedea ""cat sunt de simplu, fara functii sau titluri universitare":
"Va cunosc, domnule Golea, si va citesc de peste 15 ani. Ani in care
am invatat multe de la Dvs. Mai intai, sa raman ceea ce sunt, sa fiu modest si
harnic, sa fiu curajos, sa nu ma aplec, si sa nu cer" cu textul de mai jos
dintr'o
scrisoare a dlui Corneliu Florea si publicata in cartea "In Exil, in slujba Neamului,
pag. 406), Dl Corneliu Florea spune in continuare (am invatat de la Dvs.):
"
Sa fiu
eficient prin mine insumi, practic. Sa citesc mult si sa fiu corect; sa fiu foarte
bine documentat, sa nu ma hazardez in nostradamosisme si sa am discernamant;
sa-mi accept greselile cum imi accept si bunele."
"Ceea ce am admirat foarte mult la Dvs a fost atitudinea de a fi alaturi
cu toti cei care se dedica cu devotament Romaniei si lupta cinstit pentru
apararea demnitatii romanesti, indiferent de orientarile lor ideologice. Prin asta
v'ati ridicat mult deasupra multora; ati devenit un exemplu de Roman total. La
multi ani! Corneliu Florea."
Apoi dl Ilie Traian il citeaza si pe Par. Gheorghe Calciu care, in 1996, a spus: "Dl Traian Golea, cu modestele sale resurse financiare, a facut pentru Romania ceea ce nimeni n'a facut, chiar daca au existat organizatii sustinute de administratia americana sau intemeiate cu bani din Romania. Dumnezeu sa-l rasplateasca pentru devotiunea sa nelimitata fata de Ortodoxie si poporul roman."
In completare aducem un articol publicat in Buletinul Parohial Nr. 8, din Mai 1999, al Par. Calciu, sub titlul:
"Buletinul parohial aduce pe aceasta cale un omagiu unuia din cei mai
bravi veterani ai exilului romanesc din SUA, luptator pentru demnitatea Tarii si a
poporului roman supus, in anii postbelici, unui adevarat bombardament sacrilegial,
privind spiritualitatea noastra."
"Cu o determinare rar intalnita printre noi, cu o decenta care starneste
admiratia, si cu o impartialitate in care niciodata agresivitatea, barfa, limbajul
grosier si calomnia nu si-au gasit spatiu in scrierile sale, domnul Traian Golea din
Florida a facut pentru Romania si pentru dreptatea romaneasca mai mult decat
oricare dintre noi. Nu a existat o calomnie impotriva poporului nostru la care dl
Golea sa nu fi adus o replica argumnentata si zdrobitoare. Orientarea dumnealui
este de dreapta, dar inainte de toate ea este romaneasca si crestina, si nu a
crutat nici osteneala, nici banii pentru a tipari carti, brosuri, scrisori, pamflete si
tot arsenalul intelectual si argumentativ pentru a spulbera orice calomnie. A
aparat cu egala daruire orice persoana sau grupare care dovedea dragoste de
Tara, de Biserica, de Credinta si de demnitate, punand in slujba Tarii si a
Neamulu toate darurile si generozitatea cu care Dumnezeu l-a inzestrat. Nu a
facut deosebire de confesiune si si-a exprimat desaprobarea fata de orice injus-titie religioasa."
"Tot ceea ce a tiparit - si lista cartilor e uriasa - a facut-o cu osteneala
mainilor sale si nu a cerut niciodata nimic de la ninmeni. Tipografia era instalata
in casa sa si adeseori trudea pana spre ziua pentru a da un raspuns drept si
demn denigratorilor."
"Dl Golea mai trudeste si astazi cu aceeasi sarguinta la tiparirea cartilor
destinate apararii Neamului si Bisericii Ortodoxe si Dumnezeu stie cata ravna si
cat sacrificiu il costa aceasta devotiune de intelect si credinta. La multi ani
domnule Golea si o fructuoasa, indelungata si neostenita lupta pe mai departe in
slujba adevarului romanesc."
In continuare redau un fragment dintr'o comunicare facuta in sedinta din 1 Oct. 1996 in Camera Deputatilor din Bucuresti , a Dr. Petre Turlea , publicata in Monitorul Oficial Nr. 65, din 11 Oct. 1996, in care spune:
"Mai intai va prezint munca de o viata a unui roman transilvanean
stabilit in Statele Unite si care este presedintele Asociatiei Romanilor din SudulFloridei, roman care si-a investit toti banii in publicarea de carti istorice, carti care
atesta drepturile Romanilor asupra tuturor teritoriilor pe care le locuesc. Printre
altele a publicat lucrari de valoare incontestabila a lui Simion Mehedinti, Zenobiu
Paclisanu, Romulus Seisanu, Gheorghe Bratianu, Alexandru Boldur, Nicolae Iorga
si altii. Toate aceste carti le-a trimis la mai mult de o mie de biblioteci din
aproape toate tarile, inclusiv biblioteci ale forurilor legislative, umpland un gol in
ceea ce priveste cunoasterea Romaniei in lume, gol datorat nepasarii Statului
roman de ieri si de azi. Cea mai raspandita carte dintre acestea este
"S.O.S.
Transilvania, Impotriva revizionismului unguresc cuibarit in Congresul
American".
Pentru publicarea si raspandirea acestor carti autorul a cheltuit pana
in 1992 suma de 72.855 dolari, adica echivalentul de azi (1996), in lei
619,267.500 lei.
Romanul de care v'am vorbit si care merita toata aprecierea si
recunostinta noastra pentru ceea ce a facut pentru cauza neamului romanesc,
se numeste Traian Golea."
Ca o completare a textelor Par. Calciu si Corneliu Florea, cat si a Dr. Petre Turlea, mai aduc si partea intaia a unei scrisori a dlui Titus Parvulescu , dn 25.8.1985, publicata si ea in "In Exil, in slujba Neamului" pag. 30:
"Mult stimate domnule Golea,
" Mai intai va multumesc din toata inima pentru scrisoare si pentru
brosurile trimise. Am ramas uimit de activitatea uriasa pe care ati desfasurat-o
de cand sunteti in USA pentru a face cunoscute drepturile Romanilor asupra
teritoriilor locuite de ei de totdeauna si a raspunde intrigilor si minciunilor
dusmanilor nostri. Ma gandesc aproape cu spaima la imensa munca pe care v'a
cerut-o aceasta activitate, mai ales la sacrificiile, imense si ele, pe care a trebuit
sa le faceti de timp si de viata, ca sa nu mai vorbesc de cele materiale. A spune
ca activitatea Dvs. inlocuieste activitatea unui Minister al Propagandei (in intelesul
cel bun al cuvantlui) nu e inca indestul decat din punct de vedere al cantitatii
muncii si realizarilor, dar nu si din punct de vedere al devotamentului si al
sacrificiului moral pentru tara."
"Va rog sa primiti pentru aceasta intreaga mea admiratie si, ca Roman,
recunostinta. - Titus Parvulescu"
Pentru a vedea cat este de pornit Ilie Traian impotriva mea este suficient sa comparam doar aceste aprecieri ale Par. Calciu, ale dlor Corneliu Florea , Petre Turlea si Titus Parvulescu, dar ele sunt mult mai multe reproduse aici. Singura desaprobare a venit din patea lui Ilie Traian, angajatul Fundatiei Culturale Romane de sub conducerea dlui Buzura, institutie guvernamentala care ar fi trebuit sa fie direct interesata in activitatea mea, conform concluziilor Prof. Vasile Puscas de la Universitatea din Cluj. (Vezi scrisorile sale mai jos).
Dar sa mergem ceva mai inapoi cu recunoasterile. In 1968 am Inceput sa tiparesc carti istorice asupra Romaniei pentru bibliotecle publice si universitare din lumea libera.
Din 1968 si pana in 1974, cand am parasit Germania, am tiparit 18 titluri in cate 450 exemplae. In majoritatea cazurilor am primit confirmari".
Prof. Dr. K. Heitmann,
Seminarul de Romanistica a
Universitatii Heidelberg, 20.9.1973,
Stimate domnule Golea,
"Cele patru carti despre istoria Romaniei, a relatiilor romano-maghiare,
cat si despre Basarabia imi sunt de o valoare cu totul deosebita. Cartea lui
Alexandru Boldur despre Basarabia am folosit-o cu mult beneficiu si succes cand
m'am ocupat de asa zisa limba si literatura "moldoveneasca". Este foarte pretios
din partea Dvs sa fi retiparit aceasta lucrare si s'o puneti la dispozitia stiintei. In
mod precis, toti oamenii de specialitate vor fi de acord cu mine ca Dvs., prin
reimprimarea cartilor care privesc istoria tarii Dvs. si a opiniilor anumitor
specialisti in politica europeana, care astazi sunt tinute mai degraba sub tacere,
ati facut un serviciu imens. Va multumesc inca odata si va felicit pentru splendida
initiaiva.
Al Dvs., Prof. Dr. K. Heitmann."
A doua scrisoare a Prof. Heitmann:
"Pentru ultima trimitere de carti si pentru amicala Dvs scrisoare doresc
sa va multumesc deosebit. Dupa cum v'am scris cu catva timp mai inainte, eu
vad activitatea Dvs editoriala ca pe o inestimabila contributie la raspandirearezutatelor literaturii si stiintei romanesti, despre care in Europa occidentala nu
e nici urma. Acest lucru este valabil in mod deosebit pentru opere ca a lui Nae
Ionescu, despre care odinioara, dupa cautari zadarnice in toate bibliotecile
germane, am dat, in sfarsit, peste un exemplar in Muzeul Britanic La o ocazie
potrivita cu placere am sa ma refer la activitatea Dvs editoriala.
- Multe multumiri si salutari amicale. Al Dvs., Prof. K. Heitmann."
Collegium Alexandrinum
Universitatea Erlangen-Ngremberg
"Stimate domnule Golea,
"Din "Sgdostdeutschen Vierteljahresbl?ttern" N. 1, din 1974, pag. 6, am
luat la cunostinta ca Dvs reimprimati opere de istorie despre Romania, pe care
le donati bibliiotecilor publice. De aceea ne permitem intrebarea, daca nu am
putea fi cuprinsi si noi in acest cerc de beneficiar.i De noi mai apartine si filiala
Erlangen a Societatii Sgd-Ost Europa, condusa de dnii Prof. Dr. M Schmid si Dr.
W. Kucher. Am saluta aceste trimiteri cu multa recunostinta.
- I.A. - J.A. Stupp"
Biblioteca Nationala a Australiei
Canberra, A.C.T. 2.600 17 Dec. 1969
"Stimate domn,
"In serviciul ei pentru administratia statala, pentru oamenii de stiinta si
cercetatori, Biblioteca Nationala a Australiei se stradueste sa ridice o
atotcuprinzatoare colectie de lucrari si documente, care sa cuprinda acte
guvernamentale si publicatii ale institutiilor de cercetari ale diferitelor societati si
organizatii.
Am fi bucurosi sa aflam ca organizatia Dvs este dispusa sa intre intr'un
schimb de lucrari cu biblioteca noastra. Recentele lucrari primite de la Dvs. sunt
de un deosebit interes pentru noi. Am fi desemenea bucurosi daca ati adauga
adresa noastra pe lista Dvoastra de trimiteri, sau intr'o operatie de schimb. Daca
acest lucru nu este posibil, va rugam sa ne trimiteti lista publicatiilor Dvs cu
preturile respective.
Asteptam vesti de la Dvs si va multumim cu anticipatie pentru ori ce
sprijin sau colaborare. -
Al Dvs. H.L. White."
Ulrich Burger
51575 Kgrten, Germania
"Stimati domni,
"Am gasit adresa Dvs in cartea dlui Traian Golea, "Romania, Beyond the
Limits of Endurance" (Romania, Dincolo de limitele rabdarii).
In prezent eu pregatesc o teza de doctorat la Universitatea din Bonn, si
tema mea este: "Rezistenta Generaluilui Sanatescu in fata sovietizarii Romaniei
de la 23 August 1944, pana la 5 Martie 1945", pentru care datele din cartea
dlui Traian Golea imi sunt de mare folos. V'as fi foarte recunoscator daca ati
putea sa-mi trimiteti o lista a altor publicatii ale Dvs. privind aceasta perioada
a istoriei.
Ma intereseaza probleme care privesc transformarile interne in Romania
ca urmare a introducerii administratiei militare sovietice, situatia partidelor politice,
viata economica, si in ultinma instanta, Romania ca subiect al politicii externe a
Sovietelor, a Statelor Unite si ale Marei Britanii.
Intru cat nu este mult publicat in acest domeniu, caut cu disperare orice
dara care m'ar putea duce la surse de informare incat, daca Dvs ati putea sa
ma ajutati cu ceva in plus, ar fi o mare binefacere pentr lucrarea mea. - Cu
deosebita stima, al Dvs Ulrich Burger"
Institutul Max Plank
6900 Heidelberg 1, Germania 10.6.1991
"Stimate domnule Golea,
"Va multumesc pentru trimiterea celor sase volume care privesc istoria
Romaniei si a relatiilor romano-maghiare, cat si pentru cea scrisa de
Dvs."Romania, Dincolo de limitele rabdarii". Este foarte amabil din partea Dvs sa
trimiteti cadou aceste materiale bibliotecii noastre. Noi dedicam mare atentie tocmai relatiilor dintre nationalitatile din Sud-Estul Europei. Pentru acest motiv,
cu siguranta cadoul Dvs se va bucura de atentia cititorilor interesati.
Cu salutari prietenesti, Schwietzke,
Bibliotecar."
Universitatea Paris
Bibliteca de Documentare Internationala Contemporana
Centrul Universitar Paris 16 Martie 1974
"Domnilor,
Va multimim calduros pentru ultima Dvs trimitere de opere din colectia
"Studii Istorice Romanesti".
Am fi deasemenea fericiti sa putem insera in sectia "Romania" urmarea
acestei colectii si in acelas timp va rugam, daca e posibil, sa ne trimiteti si
volumul "Roza Vanturilor", de Nae Ionescu, cat si alte colectii de articole politice
de acelas gen din epoca respectiva aparute in editura Dvs.
Va multumim anticipat si va rugam sa acceptati distinsele noastre
salutari. - Bibliotecar sef, VIronique Blum."
Institutul de Istorie A.D.Xenopol
6600 Iasi 14 Iunie 1991
"Stimate domnule Golea,
"Am primit cele sase carti trimise, impreuna cu binevoitoarea misiva
insotitoare. Va suntem foarte indatorati, dat fiind ca ele acopera un gol, intr'un
moment cand forte obscure agita din nou idei revizioniste.
Ca Institut de Istorie noi am dori sa avem la indemana, pe cat posibil,
si celelalte publicatii scoase de Dvs. de-a lungul anilor. Ele ar imbogati
patrimoniul nostru si ar sprijini eforturile celor care se intereseaza de chestiunile
respective.
V'am fi indatorati, de asenmenea, daca ne-ati recomanda si alte
mijloace de a raspunde acelorasi exigente. Din pacate, nu dispunem de resurse
banesti pentru a satisface cum se cuvine trebuintele Institutului in acestdomeniu.
` Multmindu-va cordial inca odata, va rog sa primiti asigurarea deosebitei
noastre stime si gratituidini.
- Directotr, Dr. Alexandru Zub."
Biblioteca Judeteana "Octavian Goga"
3400 Cluj-Napoca 6 Nov. 1996
"Stimate domnule Traian Golea,
"Mai intai de toate dorim sa va felicitam pentru laudabila Dvs
straduinta de a informa strainatatea asupra problemelor Romaniei prin editarea
unor lucrari de un real interes si nu mai putin, pentru difuzarea lor in lumea
intreaga.
Am primit si noi cele doua colete trimise in luna August curent,
cuprinzand un numar de zece titluri, pentru care va transmitem multumirile
noastre si asigurarea ca in cel mai scurt tmp aceste carti vor fi puse la dispozitia
publicului cititor.
Folosim acest prilej pentru a va ruga, avand in vedere interesul de care
se bucura aceste lucrari, ca in masura posibilitatilor, sa ne expediati inca cate
doua exemplare din aceste titluri, nadajduind ca nici oe viitor nu ne veti uita cu
ocazia editarii unor noi carti, suntem convinsi, la fel de interesante si importante.
-
Cu deosebita stima, Director,, Traian Brad."
26 Mai 1984
"Stimate domnule Golea,
" Am citit cu interes scrisoarea ce ati trimis-o la
The New York
Tribune
". Informatiile pe care mi le-ati dat sunt mult apreciate. In ultimele luni
multi romani ne-au scris din diferite parti ale Statelor Unite si chiar din Europa.
Ei au exprimat cam aceleasi sentimente ca si Dvs.
Din moment ce Radio Ruropa Libera este o insitutie sensitiva siimportanta, este greu pentru mine sa inteleg, de ce guvernul Statelor Unite
angajeaza pentru aceasta institutie fosti membri ai partidului comunist, care au
avut pozitii impor-tante in tarile de origine. Acestia au fost beneficiarii regimului
comunist si din aceasta cauza ei nu se bucura de increderea auditorilor, care vor
sa auda vocea anti-comunistilor, sau cel putin programe anti-comuniste.
Eu sper ca datorita publicitatii ce a facut-o "The New York Tribune" pe
aceasta tema (pana acum am publicat cinci articole si peste 20 scrisori), vor
determina guvernul Statelor Unite si administratia organizatiei Europa Libera, sa-si
revizuiasca politica de angajare a personalului si sa dea prioritate elementelor
anticomuniste, acelora care, in tara fiind, au luptat impotriva regimului.
Iti multumesc pentru informatiile furnizate.
Cu stima - Dirk Anthonis".
Kurt W. Treptow
Cottage Grove, MI 53527, USA 5 August 1994
"Stimate domnule Golea,
"Iti multumesec foarte mult pentru scrisoarea din 10 Martie 1994 si
pentru cartile pe care mi le-ai trimis. Iarta-mi intarzierea raspunsului, dar am fost
in Romania pana acum.
Ai dreptate in presupunerea ca eu vorbesc romaneste (desi american).
De fapt, romaneasca mea este aproape fluenta. Eu sunt istoric si mi-am completat
studiile la Universitatea din Illinois. In ultimul timp lucrez in Romania in cadrul
Fundatiei Culturale Romane. Treaba mea aici este sa public in continuare jurnalul
"Civilizatia romaneasca"", (Romanian Civilization), cat si un numar de carti din
care mai multe ti-am si trimis.
Mai nou m'am mutat de la centrul pentru Studiul Transilvaniei din Cluj,
la Iasi, unde am deschis o filiala a Fundatiei Culturale Romane. Treaba mea aici
este sa public in continuare "Jurnalul" si mai multe carti in limba engleza, pentru
a promova in strainatate o mai buna cunoastere a istoriei si culturii romanesti,
in loc sa ma concentrez exclusiv pe problema Transilvaniei. Din moment ce
urmarim amandoi scopuri similare, am putea colabora mai intens, si eu iti
adresez invitatia ca sa colaborezi la Jurnalul nostru.
Sunt foarte interesat in problema Miscarii Legionare si apreciez mult
cartile ce mi-ai trimis. De fapt asta este una din directiile mele principale de
cercetari. In exemplarul alaturat din "Romanian Civilization" vei putea gasi
recenzia noii editii a` cartii "Pentru legionari". Dupa cum sti, mai sunt multi
romani care nu vor sa auda de Corneliu Codreanu si despre Miscarea Legionara
si care prefera sa propage mitologia comunista. Asta este o continua lupta cu
care trebue sa ma confrunt atat in interiorul Fundatiei, cat si inafara. Sunt
incantat ca D-ta continui sa faci tot ce poti pentru a face aceasta problema mai
bine inteleasa atat in Romania cat si in strainatate; si eu incerc sa fac, pe cat
pot, acelas lucru. Esti absolut corect cand faci afirmatia ca natiunea romana
trebue sa-si recastige increderea si respectul de sine.
Poate ca esti interesat sa sti ca sotia mea este romanca din Iasi, tatal
si alte multe rude au fost activi in cadrul Legiunii in regiunea Borosani. Ea este
de asemenea foarte activa in a ma ajuta pe mine in aceasta sarcina.
Daca D-ta esti interesat in distribuirea cartilor D-tale in Romania, eu as
fi foarte bucuros sa te ajut. - It multumesc inca odata pentru toate. -
Cu prietenie, Kurt Treptow."
Dumitru Caranfil
Los Angeles 4 Iulie 1987
"Stimate domnule Traian Golea,
"Ma numesc Dumitru Caranfil, sunt cineast de profesie si m'am stabilit
aici in Statele Unite impreuna cu familia de mai multi ani.
Nu rare sunt clipele cand ma gandesc cu mandrie si cu admiratie la
inima Dvs voinica de roman adevarat.
De asemenea imi plange inima de bucurie, dar si de triste, cand ma
gandesc la eforturile ce le faceti pentru a arata si a demonstra lumii, pentru a nu
stiu cata oara (?) cine suntem noi Romanii si ce reprezinta pentru noi spatiul
sfant al Transilvaniei. Sunt alaturi de Dvs. si in aceasta privinta nu poate ramane
nici un semn de indoiala.
In planurile mele de viitor se afla la loc de frunte Romania, iar in prima
urgenta se situeaza Transilvania. Dupa cunm va dati seama, S.O.S.-ul Dvsreferitor la Transilvania va continua sa se raspandeasca pe toate meridianele.
Desi este foarte greu, din motive lesne de inteles, sper ca in cele din
urma sa realizez un film documentar despre Transilvania, film care sa infatiseze
bucuriile si necazurile neamului nostru.
Profit de abnegatia Dvs pentru a va adresa o rugaminte: aveti Dvs
timpul necesar si amabilitatea sa-mi trimiteti sau sa-mi indicati cu bogatie de
amanunte, tot ce stiti ca se afla scris, docuemnte si bibliiografie si cate altele
privitor la istoria Romaniei si a Transilvaniei in special ? Poate ca va cer prea
mult si prea in general si va veti uimi de ignoranta mea. Eu nu sunt istoric, ci
cineast.
Sincer marturisind, doresc sa ma folosesc de devotamentul, invatatura
si experienta de viata a unor mari romani ca Dvs. ca in acest fel sa-mi maresc
dorinta si fantezia creatoare, ca sa fiu cat mai aproape de adevar si de inima
Romanului.
Un film documentar despre Transilvania si Romania, bine facut, in
adevarata lumina a istoriei, poate aduce mari servicii cauzei noastre. Sigur, am
in vedere si pe cei ce s'au jertfit si isi jertfesc fiinta in binele si in interesul
neamului nostru.
In acest sens indraznesc chiar sa va provoc la o fructuoasa colaborare.
In alta ordin de idei, m'ar interesa tot ce s'a scris si se poate sti despre
Gheorghe Sincai si epoca sa. Sunt avid dupa lectii sincere de istoria Romaniei si
a Transilvaniei, pe care sa le primesc de la oameni competenti si cu suflet mare.
Nu am nicio indoiala ca veti fi generos cu mine.
Cu toata dragostea, Dumitru Caranfil."
Alexandru Ursu
Bucuresti 5 Iulie 1995
"Mult stimate domnule Golea,
"Va rog, inante de toate, sa-mi permiteti sa ma prezint. Ma numesc
Ursu Alexandru, sunt fiu de refugiat politic din judetul Soroca, absolvent al
Institutului Politehnic Bucuresti si organizator al "Departamentului pentru Tineret"
din cadrul "Partidului National al Reintregirii".
Scriu aceste randuri in nume personal, sub influenta a doua evenimentede maxima importanta pentru mine: desfasurarea primului "Congres Mondial al
Refugiatilor si Descendentilor acestora din Teritoriile Romanesti ocupate de fosta
Uniune Sovietica", si lectura volumului Dvs ajuns la mine prin bunavointa unor
prieteni, intitulat: "
In sprijinul Basarabiei"
.
Surpriza mea a fost foarte mare cand am constatat ca exista si in
diaspora adevarati romani care nu precupetesc nimic atunci cand este vorba de
Romania, si care militeaza activ atat pentru afirmarea noastra ca natiune, cat si
pentru sustinerea cauzei noastre juste de realizare a reintregirii tarii.
De curand am participat la acest prim "Congres Mondial al
Refugiatilor...", care a avut loc la Iasi in peroada 30 Iunie - 4 Iulie a.c. Deviza
sub care s'a desfasurat lucrariile Congresului au fost:
"Nu vorbiti despre iubire, iubiti-va !"
"Nu vorbiti despre unire, uniti-va !"
Revenind la lucrarea Dvs., am descoperit in finalul volumului o lista
foarte bogata de titluri care reflecta intensa activitate pe care o desfasurati. Imi
exprim cu aceasta ocazie regretul ca in Romania nu ajung decat pe cai ocolite
si in numar foarte mic lucrari ale editorului si scriitorului Traian Golea. V'as fi
profund indatorat daca mi-ati putea trimite macar una din scrierile Dvs. dedicate
Miscarii Legionare, care este atat de deformat prezentata in presa pro-guvernamentala cat si de opozitie.
In speranta ca imi veti raspunde, va urez multa sanatate si putere de
munca. - Cu deosebita stima, Alexandru
Ursu."
Dr. Liviu Cornea
California 3.8.1995
"Stimate domnule Golea.
"Va sunt recunoscator si va aduc multumirile mele pentru deosebitul
gest, urmare caruia am primit Buletinul Nr. 1 al editurii Dvs si cartea "Pana unde
am ajuns".
Este interesant si tragic , chiar cutremurator. Macar daca romanii de aici
si cei de acasa, vorbind de cei patrioti si onesti, ar citi si difuza la randul loraceste scrieri, pentru ca sa afle si generatiile in crestere ce-i asteapta.
Va rog sa aveti amabilitatea sa-mi trimiteti inca 4 exenplare din Buletin
si 4 exenmplare din "Clinton, pe drumul cutropuirii". Doresc sa le triimit unor
vechi prieteni si buni romani. Va rog sa primiti expresia celor mai alese
sentimente, - - Dr. Liviu C. Cornea."
COMITETUL INTERNATIONAL "ROMFEST"
15 Iunie 1998
"Stimate domnule Golea,
"Dupa cum ati putut afla dn invitatia alaturata, intre 17-20 Sept. crt,
va avea loc la Bucuresti editia a 6-a Romfest -
"ROMFEST '98"
. Aceasta va
fi prima manifestare de anvergura a Exilului in Romania, dupa 50 de ani de
comunism. Este timpul ca cel putin cei ce au mai ramas din Exilul romanesc sa
se intalneasca cu Tara.
Pentru ca aceasta manifestare sa fie la inaltimea asteptarilor
compatriotilor nostri din Tara, consideram ca prezenta Dvoastra, reprezentant de
seama al Exilului, al Culturii si traditiei romanesti este absolut necesara, acum
cand spiritualitatea romaneasca in Tara e la un punct critic.
Am dori ca Dvs sa fiti prezenti la lucrarile ROMFEST '98 cu o lucrare
pe tema si la sectia pe care Dvs o veti alege - Istorie, Cultura, Politica, Religie.
Va rugam sa ne raspundeti, indicandu-ne si titlul conferintei Dvs. pana
la data de 15 Iulie 1998, pentru a putea fi trecuta in program.
Cu calde sentimente romanesti.
Pt. Comitetul "ROMFEST International", - George Balasu.
Vasile Basarabescu
Hermitage, PA, USA 21 Iulie 1985
"Stimate domnule Golea,
"La 11 August 1985 la biserica Sf. Cruce din Hermitage, PA, va avea
loc un pic-nic (serbare campeneascca) in cadrul Comitetului Central din Ohio,
Pensilvania si West Virginia, pendinte de Uniunea si Liga Societatilor Romanesti
din USA, la care de obicei iau parte cateva sute de romani.
In Intelegere cu preotul Nicolae Moldovan, am dori sa ne expediati mai
multe carti postale ce ati pregatit pentru a fi trimise deputatilor si senatorilor
americani drept protest impotriva pretentiilor unguresti asupra Transilvaniei.
Preotul Nicolae Moldovan si subsemnatul dorim sa difuzam cat mai multe
astfel de carti postale si sa convingem romanii nostri sa le semneze si trimite.
Daca credeti ca nu este prea tarziu, va rugam sa ne expediati uh numar
de carti postale, cate credeti de cuviinta, (am trmis 500 pe adresa Preotului N.
Moldovan) ca sa le difuzam, dand si noi astfel o mana de ajutor cat de mica in
aceasta cauza romaneasca.
Pentru aceasta activitate nationala noi va felicitam.
- Cu multumiri si cu romanesti salutari, Vasile Basarabescu."
Biserica "Sf. Gheorghe"
Toronto, Ont. Canada 24 Iulie 1985
"Stimate domnule Golea,
"Am onoarea si placerea sa va comunic ca, in problema Transilvaniei, am
expediat Senatorilor si Congressmenilor americani 450 carti postale. Dintre
acestea 400 au fost expediate prin Biserica, iar celelalte 50 au fost trimise
individual.
Am speranta ca multi alti romani din Toronto si imprejurimi au semnat
si trimis cartile postale primite prin ziarul Cuvantul Roamanesc.
Cred ca glasul romanilor liberi va avea rasunetul asteptat, iar stradania
forurilor care au semnat Apelul, si a Dvs personal, va avea efectul dorit.
Preot Mihai Handrabur, Parohul Bisericii."
Alexandru Pana, Presedinte
Asociatia Romanilor din Sudul Germaniei -
Mgnchen 20 Sept. 1985
"Draga Traiane,
"Am intarziat sa-ti raspund la scrisoarea ta cu actiunea S.O.S.
Transilvania". Vinovat este timpul si viata cu necazurile ei.
Sunt deceptionat de rezultatele actiunii intreprinse aici pentru a te
sustine in campania "S.O.S. Transilvania". Din 280 de plicuri impartite personal
sau trimise cu posta, continand Apelul vostru, au raspuns foarte putini. In fata
acestei situatii, Comitetul nostru s'a gandit la urmatorul plan. Asociatia noastra,
impreuna cu cele doua biserici locale, ca intotdeauna, de 1 Decembrie organizeaza
serbarea Intregirii Romaniei. Pentru aceasta ocazie vom intocmi liste separate cu
numele senatorilor si deputatilor americani de pe lista ta, care urmeaza sa fie
semnate de fiecare participant la serbare. Este tot ce ne-a ramas sa facem. -
Cu drag, Alexandru."
Vasile Andreica
Portland, Oregon, USA 20 Iulie 1985
"Domnule Golea,
"Am trimis toate cartile postale pe care le-am primit, congressmenilor
si senatorilor, conform instructiunilor.
Eu sunt din comuna Soldube, Judetul Satu Mare, comuna care are cca
400 familii, dintre care numai doua sunt de unguri, si doua de evrei, iar restul
numai romani.
Dupa 1940 numele tuturor au fost schimbate, mai bine zis, maghiarizate,
traduse in ungureste. Pe mine m'au numit din Vasile Andreica in Laszlo AndrIka.
Pe tata din Gheorghe Andreica in Gy_rgy AndrIka si pe mama din Maria, in
Marika AndrIka.
Cand au dus cele doua familii de evrei, taranii din sat au plans si au
mers sa-si ia ramas bun de la ei, dar jandarmii maghiari i-au brutalizat, i-au injurat
si i-au impins, spunandu-le: nu plangeti dupa jidani, ci mai bine sa plangeti dupavoi, pentru ca dupa jidani urmati voi.
La scoala se preda numai in limba maghiara, desi nimeni nu intelegea ce
se vorbeste.
Bataia era prezenta zilnic in scoala, dar nu numai in scoala, pentru ca
tatal meu, care a luat pozitie fata de invatatorul ungur care-i batea pe copii la
scoala, a fost dus la jandarmerie si batut, calcat in picioare pana ce a urinat
sange.
Ardealul a fost, este si va ramane romanesc.
Cu tot binele, Vasile Andreica."
Niculae Mihalache
Korb, Germania 30 Sept. 1985
"Stimate domnule Traian Golea
"Va comunic ca am trimis toate cartile postale tuturor membrilor inscrisi
pe lista, atat celor din Senat cat si deputatilor.
Daca ar sti cineva cat sunt de sarac si ca totusi am cheltuit atatia bani
cu aceasta expediere, m'ar crede nebun, dar eu am facut-o bucuros si din toata
inima, caci am inteles ca fac ceva pentru tara. Ce bine ar fi daca ar intelege
acest lucru intregul exil romanesc. - Cu toata stima, Niculae Mihalache."
Radu Popescu,
San Diego, California 15 Oct.1985
"Stimate domnule Golea,
"Prin prezenta va confirm primirea setului de 100 carti postale trimis de
Dvs referitor la Transilvania, facandu-va cunoscut in acelas timp ca intre 12-15
Oct. am trimis cate o carte postala tuturor senatorilor si congressmenilor de pe
lista.
Totodata va rog sa aveti amabilitatea sa-mi trimiteti un numar
corespunzator de carti postale pentru inca 8 persoane (800 c.p.) dispuse sa lesemneze si expedieze.
Cu aceasta ocazie va trimit un decupaj dintr'un ziar local "San Diego
Union", aparut la 13 Oct. curent in legatura cu aceasta problema.
As dori sa fac o ibservatie, ca cifra de 1,7 milioane (respectiv 2
milioane sustinuta de unguri) reprezinta totalul minoriotatii maghiare pe intreg
teritoriul Romaniei, respectiv si in Banat si Bucuresti, etc., si nu numai in
Transilvania, ceea ce consider ca este important a se cunoaste.
Va multumesc si va urez succes in activitatea Dvs.
Cu stima, Radu Popescu."
Constantin Colimitra
Poet, Literat, Publicist
Bridgeport, Ct. USA 12 August 1985
"Stimate domnule Golea,
"Plicul cu intreg continutul a sosit in lipsa mea. Intors ieri din vacanta,
l-am desfacut si am putut sa constat ca pot aviza 200 de congressmeni si
senatori privind agitatia maghiarilor in legatura cu Transilvania.
Desi treziti putin cam tarziu, actiunea noastra poate duce la o lamurire
completa a Congressmenilor, care fac jocul maghiarilor fiindca nu cunosc istoria,
sau din calcule politice personale.
Eu voi trmite in numele meu cele 200 c.p. si pentru ca aici mai sunt
cativa romani care se mai gandesc la Neamul si Tara lor, va rog sa-mi mai
trimiteti
nca 400. In eventualitatea ca voi mai gasi si alti romani, va voi scrie sa-mi mai
trimiteti. Niciodata nu-i pre tafrziu, sau, decat niciodata, e bine si mai tarziu.
Trebue sa facem ca Ungurii sa inteleaga ca incercarile lor vor fi zadarnice.
Cu stima si cu ferma credinta ca Transilvania este si va fi de-a pururi
pamant romanesc, trup din trupul Romaniei, al Romaniei Mari. - C. Colimitra."
Constantin Zisu
New York 6 August 1985
"Stimate domnule Traian Golea
"Sunt deosebit de impresionat de actiunea intreprinsa prin intermediul
ziarului "Cuvantul Romanesc" si, bine inteles, vreau sa rasphund si eu din tot
sufletul la aceasta actiune, trimitand cat mai multe carti postale reprezentantilor
din comitetele in chestiune.
Ca atare, fiindca vrea sa mobilizez si niste prieteni de aici din New York,
va rog sa-mi trimiteti neintarziat 250 carti postale.
In 1981, la implinirea a 40 de ani de la declansarea razboiului nostru sfant impotriva Uniunii Sovietice, am editat o brosura "Bessarabien and Bucovina" , careia i-am dat o larga difuzare. Aceasta brosura a fost trimisa tuturor membrilor comitetelor de Politica Externe a Congresului American, la cca 80 de functiionari de la Casa Alba si Departamentul de Stat, la 50 de ziare americane cat si presei romanesti din exil.
Senatorul Charles H. Percy,
presedintele Comitetului de Politica Exterena
October 20, 1981
Iubite Dle Golea,
"Iti multumesc pentru ca mi-ai trimis o copie a studiului D-tale recent
despre anexarea de catre Soviete a provinciilor romanesti Basarabia si Bucovina.
Sunt bucuros sa am in plus aceste vederi interne in tragica soarta si istorie a
acestor doua vechi si distinse provincii.- Charles Percy, Chairman.
Congressman Clement Zablocky,
Presedintele Comitetului de Politica Externa
Iubite dle Golea,
Prin aceste randuri vreau sa-ti confirm si sa-ti multmesc pentruscrisoarea recenta si studiul inclus al Asociatiei Romane, Inc. care descrie
anexarea de catre Soviete a Basa-rabiei si Bucovinei.
Apreciez primirea acestui studiu. El ne arata odata mai mult tragica
perioada postbelica a Europei de Rasarit si brutala tactica a Uniunii Sovietice.
Fii asigurat ca intamplarile descrise in acest studiu vor fi prezente in
memorie cand teme privind relatille USA-Uniunea Sovietica si USA-Romania vor
veni inantea acestui Comitet pentru a fi discutate. -
Cu cele mai bune dorinti, Clement Zablocky, Chairman"
Mai tarziu, n 1992, cand o delegatie a Frontului Popular din Moldova impreuna cu Fundatia Romano-Americana din New York, lucrau la obtinerea din partea Senatuluui American a recunoasterii pentru Basarabia a dreptului la independenta, dl Serban Olaru, vice-presedintele Fundatiei, mi-a trimis urmatoarele randuri:
"In numele organizatiei noastre si al meu personal, doresc sa va
multumesc din nou pentru ajutorul de deosebita importanta pe care l-am primit
de la Dvs. Fara el nu am fi putut realiza documentarea necesara care a permis
introducerea in Senatul Statelor Unite a Rezolutiei Nr. 148 cu privire la dreptul
Moldovei la independenta. Material din lucrarea Dvs.
Bessa-rabia
and Bucovina
a fost folosit pe larg ca informatie generala, formand de fapt introducerea
istorica pentru situatia Moldovei din prezentarea Senatorilor Larry Pressler si
Jesse Helms."
Inca odata va multumim pentru ajutorul neprecupetit si increderea ce
ne-ati acordat-o. -
Cu deosebit respect, Serban Olaru, Vce-Presedinte."
Dr. Constantin Sporea,
Comentator, Europa Libera, Mgnchen, 14.8.1981
"Stimate domnule Golea,
"Sunt in urma cu corespondenta. Faptul ca am peregrinat cinci
saptamani prin Statele Unuite, a contribuit sa se adune maldarul de scrisori; deabia dupa intoarcere, treptat, treptat am ajuns sa le rezolv. Nu sunt intarziat insa
cu achitarea datoriei dupa indicatiile ce mi le-ai dat.
Intre timp a sosit si brosura "Bessarabien and Bucovina"; un lucru
frumos si impoprtant. Accept oferta pe care mi-ai facut-o si te rog sa-mi trimiti
ocazional inca un stoc (10-15) exemplare, Voi cauta sa le distribui la biblioteci si
periodice. Sunt gata sa-ti indic si adrese, dar as dori sa stiu cine si la cine mai
da aici (Boaca, Mailat), pentru a nu ne dubla. As lua contact cu ei si as face
completari, in masura in care ei nu le-au semnalat..
- Cu alese sentimente, Constantin Sporea."
Constantin Sporea 7 Sept. 1981
"Stimate domnule Golea,
"Iti multumesc pentru scrisoarea detailata din 26 August si ma bucur ca
desfasori iarasi o activitate de documentare romaneasca atat de intensa.
Vroiam sa aman raspunsul meu pentru a-ti da indicatii documentare cat
mai precise, dar am renuntat a amana scrisoarea caci mi-am dat seama ca nu
voi reusi in curand sa-ti comunic tot ce as putea sau ar trebui. Prefer deci sa-ti comunic acum, pentru moment, ce stiu, si sa revin mai tarziu cu alte informatii.
I. Relativ la cele 13 adrese pe care mi le-ai comunicat, Insitutul fcr
Zeitgeschichte s'a mutat in local propriu, Leonrod Str. 46 B, Mgnchen.
II. Privitor la adrese de retinut, am notat numele a patru profesori care
stiu ca in ultimul timp s'au ocupat intens de probleme romanesti. Am adaugat
apoi adresele a cinci nstitutii unde cred ca matetrialul pe care il tiparesti D-ta ar
fi bine venit.
III. In ceea ce priveste actiunea Ungurilor, am cautat la repezeala, pe
unde am putut, si am notat 9 adrese de centre unguresti. Cum observi, sapte din
ele sunt in USA, asa ca poate le stii, iar daca nu, este bine sa le cunosti. Pe cele
de la numerele 3-6 le-am notat trecand pe la Bayerische Staatsbibliothek, unde
in fiecare luna, intre 1 si 10, sunt expuse noi achizitii de litaratura privitoare la
Rasaritul Europei. Vezi deci ca ceea ce tiparesc Ungurii in Stetele Unite, ajung si
aici.
O observatie: personal socotesc ca literatura in limba engleza este bine
venita si mult apreciata, bine inteles, dupa cea germana. -
Cu alese sentimente, Costantin Sporea."
Departamentul de Stat
Washington DC 13 Februarie 1991
"Scumpe dle Golea,
"Va raspund la scrisoarea Dvs din 13 Februarie 1991 cu privire la
Republica Moldova.
Departamentul de Stat a urmarit desfasurarea evenimentelor in Moldova
indeaproape. In contactul nostru atat cu guvernul sovietic cat si cu cel
moldovenesc, noi am facut presiuni pentru dialog, luand in considerare luptele
interne care i-a cuprins pe toti, inclusiv minoritatile etnice.
Am avut recent oportunitatea sa discutam cu dl Prim-Ministru al
Moldovei, Mircea Druc, in cursul vizitei sale in Statele Unite in luna Ianuarie.
Secretarul de Stat in functie, dl Eagleburger, a comunicat dlui Prim Ministru
interesul nostru de a extinde contactele noastre cu toate fostele republici
sovietice, inclusiv Moldova.
In contactele noasre cu guvernul Uniunii Sovietice noi am insistat asupra
caracterului periculos al tensiunilor internationale in Uniunea Sovietica, care a
cuprins si Moldova. Noi credem ca orice schimbare in statutul Moldovei, atata
timp cat se petrece pe o cale pasnica si democratica, ramane in competenta celor
doua parti afectate sa fie rezolvate.
Va multumesc ca ne-ati comunicat punctele Dvs de vedere in aceasta
importanta chestine. -
Al Dvs. James Curtis Struble, Subdirector, Relatii Bilatetrale, Oficiul
Relatiilor cu URSS."
Aprecieri asupra raspunsului articolului "In cea mai intunecata Transilvanie", a ziaristului maghiar Lukacs in revista americana "The New Republic", si mai ales Senatorului Moynihan, la cererea caruia acest articol injurios la adresa Romaniei a fost reprodus in Congressional Records drept dovada ca Romania nu respecta drepturile omuluui pentru minoritatea maghiara.
S.G. Theodoru,
Long Island, New York:
"Stimate dle Golea,
Am citit in "Curierul" din Sept. crt. "Raspuns dlui Lukacs". Este cel mai
bun articol privind Transilvania ce l-am citit pana acum.
Primeste te rog, dle Golea, cele mai sincere si calduroase felicitari. Imi
permit cu aceasta ocazie sa va rog a-mi comunica ce trebue sa fac ca sa pot
obtine brosura de care s'a facut mentiune. Tot odata va cer permisiunea de a
citi fragmente, sau chiar articolul intreg, la intrunirile romanesti ce au loc la New
York.
In asteptarea raspunsului Dvs. va multumesc anticipat si va rog sa
primiti toata admiratia si stima mea. -
S. G. Theodoru"
Dr. Faust Bradescu,
Recenzie "Carpatii" Madrid Apr. 1983,
"In realitatea istorica, neindoielnic, ADEVARUL iese la lumina cu
rabdare, pentru a tine in ordine nedreptatile comise impotriva unui neam. Asa s'a
intamplat cu Romania la sfarsitul primului razboi mondial cand mai multe provincii
si-au regasit locul in trunchiul tarii. Dupa secole de suferinta, Adevarul iese la
lumina.
Dar nu-i mai putin real faptul ca in framantarea istorica, adica in
razboirea zilnica cu incidentele rauvoitoare, mincinoase, falsificate, provocate de
cei care n'au simtul echitatii, ADEVARUL trebue sustinut cu tarie in imediat. E
legea dreptului de aparare si a instinctului de supravietuire. Faptul este mai mult
decat un drept. Este o obligatie morala fata de neam si viitorul lui. In primul rand
este vorba de incredere intr'o lege naturala; in al doilea rand de replica.
Pe fagasul acesta, al replicii corecte si documentate se inscrie cartea
dlui Traian Golea,
"TRANSYLVANIA - An Answer to Senator Moynihan and
to John Lukacs and all other Hungarian revisionists"
Lucrarea porneste de la un articol al dlui Lukacs incarcat de insulte,
neadevaruri istorice si insinuari. Acesta, ca toti revizionistii unguri, isi ingaduie sa
publice in presa americana (in scopul de a mentine o atmosfera de suspiciune
daunatoare Romaniei), clasicele argumente perfide ale Ungurilor asupra
Transilvaniei si poporului roman.
Mai mult chiar, un senator american luase in brate teza ungureasca,
purtand argumentele ziaristului Lukacs la cunostinta Senatului, fara a le fi analizat
sau macar verificat in prealabil. Fapt extrem de important intr'o tara in care se
tine seama de opinia publica.
Argumentele si exigentele continute in articolul incriminat erau insa cu
totul inafara adevavarului istoric si a acceptabilului. Se incerca transformarea unor
elucubratii maghiare intr'o "
Problema internationala"
adusa in fata uneia dintre
cele mai importante adunari ale lumii de azi. A nu pune la punct aceasta
problema si a nu combate aluziile indraznete ale Ungurilor, ar fi putut apare ca
o recunoastere a celor emise si ca o capitulare in fata ofensivei deslantuite de
Budapesta.
Dl Traian Golea si-a luat raspunderea punerii la punct a indraznelii
unguresti si a senatorului american, cam imprudent. In cele 80 de pagini dense,
pline de citate, marturii autentice si anexe revelatoare, autorul demonstreaza
neadevarurile sustinute de ziaristul Lukacs si evidentiaza absurdul exigentelor unui
popor care a fost totdeauna un asupritor al altor neamuri.
Autorul, pentru a-si intari argumentarea, pune accentul pe opiniile unor
scriitori de renume mondial, majoritatea occidentali sau unguri. Astfel, aduce in
cumpana dreptatii noastre marturiile unor oameni ce nu pot fi banuiti de
partinire. In plus, sunt oameni care au cunoscut adevarurile unor evenimente
sfasietoare pentru neamul romanesc si celelalte nationalitati ce au suferit sub
dominatia ungureasca. Cu sobrietate atrage atentia opiniei americane si mondiale
asupra exceselor si crimelor comise de autoritatile maghiare asupra natiunii
romane in chiar aceasta Transilvanie pe care o vor iesita de sub "dominatie"
valaha.
Cu rabdare si competenta, dl Golea rastoarna toate argumentele
ziaristului Lukacs, incepand cu istoria veche si terminand cu presupusa
"
asuprire
" a minoritatii maghiare in Romania de azi. Sinteza obtinuta constitute
o lectie de necombatut atat pentru revizionistii unguri, cat si pentru Senatorul Moynihan. De asemenea, pentru orice om, ziarist sau politician corect si de buna
credinta, care-si va da silinta sa citeasca replica Dlui Golea, revizionismul unguresc
si insinuarile perfide ale Maghiarilor vor apare ca niste simple impertinente, puse
in slujba unor pretentii lipsite de fundament.
Documentata, concentrata si fara patima, lucrarea dlui Traian Golea vine
sa umple un gol in panoplia armelor de aparare a drepturilor noastre asupra
Transilvaniei. Publicata intr'o limba si intr'o tara care doreste sa cunoasca
adevarurile istorice ale altor neamuri, aceasta carte va avea un rol important in
clarificarea unei probleme spinoase.
Prin importanta ei documentara si de aparare a fiintei neamului, va trebui
sa nu lipseasca din biblioteca niciunui roman. Mai mult, va trebui sa fie raspandita
in lumea diplomatica, ziaristica, biblioteci si personalitati interesate, pentru a pune
la dispozitie un manunchi de adevaruri incontestabile asupra unor probleme ce
n'au luat inca sfarsit.
Aceasta carte trebue sa ne fie un exemplu de tenacitate si demnitate
in fata amenintarilor ce se abat peste natiunea romana. Si, mai ales, un indemn
maret pentru cei ce au capacitatea necesara si ar putea face mai mult pentru
neamul romanesc. - Faust Bradescu"
Dl John Halmaghi
in revista "Drum" .
"Bogatia materialului pe care-l prezinta Golea este impresionanta si
capabila sa reduca la tacere pe orice revizionist cu bun simt, mai ales ca articolul
lui Lukacs nu ar fi meritat nicio atentie daca nu ar fi aparut si intr'o publicatie
guvernamentala; este superficial, incoherent si plin de date incorecte si
neverificate. Senatorul Moynihan a savarsit o adevarata inadvertenta care
demonstreaza o pregnanta ignoranta politica si istorica si frizeaza incompetenta
pozitiei sale senatoriale.
"Relatiile romaano-maghiare isi au istoria lor, asa cum arata Golea, si
ele nu pot fi tratate cu superficialitate. De aceea, materialuil acestei brosuri
subliniaza cateva aspecte din relatiile romano-maghiare care sunt semnificative
si pe baza documentelor se stabileste o noua perspectiva, in lumina careia se
vadeste absurditatea pozitiilor revizioniste. Adevarul este ca Ungurii nu s'au putut
niciodata integra spiritului european, si dorinta lor de a recuceri Transiilvania nueste decat o noua verificare a inadaptarii lor la climatul culturii si civilizatiei
occidentale. - John Halmaghi."
"Congressional Records al Congresului Statelor Unite a reprodus la 3
Martie crt. articolul dlui John Lukacs "
In Darkest Transylvania
". Titlul
articolului nu necesita comentarii.
Compatriotul nostru Traian Golea a dat articolului de mai sus o replica
de inalta tinuta stiintifico-istorica, cu numeroase referiri, in legatura cu
Transilvania, la autori si politicieni maghiari de autoritate incontestabila. Articolul
dlui Golea, intitulat "Raspuns dlui Lukacs", a fost publicat in revista "Curierul" Nr.
8, Sept. 1982, Santa Clara, California. Dl Golea, intr'o scrisoare adresata
Senatorului american Daniel Patrick Moynihan, i-a cerut acestuia sa-l ajute la
publicarea articolului sau in Congressional Records asa cum l-a ajutat si pe John
Lukacs, pentru ca in felul acesta Americanii sa poata judeca in cunostinta de
cauza ambele pozitii, si de ce oamenii lor politici din trecut au acordat dreptate
istorica Romaniei atunci cand au intocmit si semnat Tratatul de Pace de la
Trianon in 1920.
Nu-l cunosc pe dl Golea. Am considerat insa ca este de datoria mea sa-l
sprijin prin toate mijloacele posibile. De aceea am apelat la unele comunitati
romanesti din Canada si la participantii la Congresul Limbii Romane ce a avut loc
la Toronto, Ontario, in luna Oct. crt., ca sa semneze o scrisoare adresata
Senatorului amercan, prin care sa-i aduca la cunostinta acestuia ca noi toti, cei
originari din Romania, ne insusim si sprijinim atat articolul dlui Golea, cat si
cererea sa de a i se publica articolul respectiv in Congressional Records.
Scrisoarea respectiva a fost semnata de cca 200 persoane si trimisa dlui
Moynihan pe adresa: Senate Office Buildng, Washington, DC, 20510. USA.
Apelez acum la Dvs, stimati compatrioti, pentru ca indiferent in ce colt
al lumii v'ati gasi, sa initiati scrisori asemanatoare, insotite de liste cu cat mai
multe semnaturi, pe care sa le trimiteti Senatorului Moynihan, pentru ca atat
acesta, cat si compatriotii sai, sa stie ca in spatele
Raspunsului
si a cererii dlui
Golea se afla aliniata intreaga opinie originara din Romania. -
Dr. O.M.Petrovici"
Dl Dorin Hategan in
"Cuvantul Romanesc" , Febr. 1984,
(patial)
"S'ar putea obiecta ca mai avem ceva carti in engleza despre
Transilvania, si-i adevarat. Una foarte buna ar fi cea a dlui Govora, "Romanian
Transylvania", de la editura Carpatii din Madrid. O excelenta prezentare istorica.
Ceea ce aduce nou cartea dlui Traian Golea, pentru ca dansul este
autorul, este o expnere la zi, o prezentare a anumitor aspecte ale relatiilor
romano-maghiare, a revizionismului sovin maghiar, parerile unor personalitati, a
unor istorici straini de seama, o sumedenie de marturii, documente si anexe,
dar
mai ales raspunsul potrivit, exact, am putea spune, la "In Darkest Transylvania"
de John Lukacs, articol publicat in Congressional Records din 3 Martie 1982
. Ori
acest fapt nu poate fi trecut cu vederea. Felicitari Dlui Golea ! Noua ne revine
sarcina de a raspandi aceasta carte acolo unde trebue sa ajunga. Ea va fi un
auxiliar pretios pe masa specialistului si o satisfactie pentru toti pasionatii. -
Dorin Hategan"
"Aceste randuri sunt adresate tuturor persoanelor de origine romana, cat
si celor iubitori de dreptate si adevar, care doresc sa se alature actiunii incepute
de comopatriotul nostru Traian Golea. Credem ca e timpul sa se duca o actiune
ener-gica romaneasca imopotriva revizionismului maghiar care raspandeste
indemnuri de genul copiei pe care o anexam.
Domnul John Lukacs a scris un articol defaimator si comoplet lipsit de
adevar istoric, intitulat "In Darkest Transylvania", care a fost introdus in
Congressional Records pe 3 Martie 1982 de catre Senatorul statului New York,Daniel Patrick Moynihan.
Dl Traian Golea s'a adresat Senatorului Moynihan printr'o scrisoare,
insotindu-o de un raspuns catre dl John Lukacs exceptional de bun si de bine
documentat si a cerut ca si acest raspuns sa fie introdus in Congressional
Records alaturi de articolul defaimator al lui John Lukacs.
Pana astazi Senatorul Moynihan nu a dat curs acestei cereri si de aceea
socotim ca o datorie a noastra a tuturor, sa-l sprijinim pe dl Traian Golea, cerand
in continuare ca si raspunsul sau sa fie introdus in Congressional Records,
conform principiilor democratice ale Statelor Unite.
O actine similara a fost intreprinsa de catre Comunitatea Romaneasca
din Sudul Floridei, care a strans cca 130 semnaturi. Pana la ora asta s'au mai
primit adeziuni de la Biserica Romana Ortodoxa din Merilleville, Indiana, V. Rev.
G.D.Gage cu 160 enoriasi, Biserica Ortodoxa Romana din Middle Village, New
York,, V.Rev. O., Rosu, cu 200 enoriasi; Fundatia Iuliu Maniu, New York,,
Presedinte A. Popa, cu 342 membri; Mid-West Romanian Radio, Nicolae Novac,
Biserica si Asociatia Ortodoxa Romana din Nord-Vestul Germaniei, Dr. Alex. Suga,
cu 500 enoriasi; Biserica Ortodoxa Romana din Mgnster, West Germany, V. Rev.
M. Caitar, Asociatia Romanilor din Republica Federala Germana si Berlinul de
Vest, N. Paul, cat si liste cu semnaturi din Europa si din Arizona.
Cu indemnul si speranta ca in continuare participarea la aceasta actiune
impotriva revizionismului maghiar sa fie cat mai mare si eficace, alaturam
scrisorile pe care, spre usurinta, le trimitem ca Anexe...............
Pentru usurinta participantilor la aceasta actiune anexam si scrisori gata
formulate, ce urmaeaza doar sa fie completate si semnate.
Rugam ca dupa semnare aceste scrisori sa fie trimise la adresa: 28-18
29th Street. Long Island, New York, asfel ca toate sa insoteasca cererea noastra
adresata atat Senatoruluui Moynihan, cat si altor senatori carora le vom cere
sprijinul la aceasta actiune. - Stefan G. Theodoru"
Prof. Ambrus Miskolczy,
1384 Budapest V 9 Mai 1991
"Mult stimate domnule Golea.
"Subsemnatul Miskolczy Ambrus, seful catedrei de Filologie Romana din
cadrul Universitatii din Budapesta, cu multa invidie am vazut cartile aparute in
editura Dvs. la Institutul de Etnogtrafie.
Permiteti-mi sa va adresez o rugaminte: daca este posibil, va rog sa ne
trimiteti cate un exenplar din seria Dvs. In schimb, se intelege de la sine, va
trimitem si noi cartile aparute la noi si care pot sa va fie de folos.
Va rog sa primiti, stimate domnule Golea, asigurarea sincerelor mele
sentinmente, - Cu stima, Ambrus Miskolczy"
Prof. Ambrus Miskolczy,
Budapesta
"Stimate domnule Golea,
"Permiteti-mi sa ies din anonimat fata de Dvs., adresandu-va o
rugaminte. Fiind istoric si preocupat de perioada interbelica, si mai ales de
generartia Eliade-Cioran, socot ca in deosebi sub acest aspect, ca si in general
pentru o mai buna cunoastere a atmosferei timpului, publicatiile Dvs. prezinta un
mare interes pentru mine.
Dat fiind faptul ca sunt si seful catedrei de filologie romana din cadrul
Universitatii de la Budapesta, cartile la care ma refer vor imbogatii in mod
binevenit biblioteca noastra. In mod deosebit ma refer la publicatiile: Horia Sma,
Antologie legionara, si revista "Drum", 1982, a dlui John Halmaghi" - cu articolul
lui Polihroniade, "Criza nationalismului".
Primiti va rog expresia multumirilor si consideratiei mele, -
Ambrus Miskolczy".
Prof. Vasile Puscas, 2 Aug. 1990
Urbana, Champaign, IL. USA
"Draga domnule Traian Golea,
"Tocmai am terminat de citit volumul Dvs despre Transilvania, 1982,
care mi-a fost de mare folos atat ca informatie, cat si la capitolul idei. De aici
am luat adresa Dvs. si de aceea m'am decis sa va scriu. Dar sa ma prezint:
Sunt Vasile Puscas, asociat profesor la Departamentul de Istorie al
Universitatii din Cluj. De cateva luni sunt si Decan Asociat al facultatii de Istorie-Filosofie de la Universitatea amintita; sunt roman, originar din Salaj, am 38 de
ani, actualmente locuesc in Cluj, ma aflu la University of Illinois at Urbana-Champaign, deoarece am primit o bursa de studii de trei luni in USA; studiez
Istoria Transilvaniei in secolul al XX-lea, pe care o si predau, alaturi de Istoria
Europei Contemporane, studentilor din Cluj.
Indraznesc sa va scriu deoarece cartea Dvs mi-a oferit elemente foarte
pretioase privnd studierea revizionismului maghiar. Tot odata as vrea sa stiu ce
a mai publicat centrul Dvs "Romanian Historical Studies" dupa 1982. V'as fi
recunoscator daca mi-ati recomanda o bibliografie foarte noua la acest subiect.
Indraznesc sa fac oferta colaborarii intre Departamentul de Istorie a Universitatii
din Cluj, Facultatea de Istorie-Filosofie si Centrul Dvs. -
Cu deosebita consideratie, Vasile Puscas"
Alta scrisoare a Prof.V.Puscas:
"In legatura cu munca extraordinara ce o depuneti Dvs., am vorbit cu
scriitorul Augustin Buzura, presedintele Fundatiei Culturale Romane si cu Prof.
Raoul Sorban, vicepresedinte al acestei institutii, care mi-au promis ca vor lua
legatura cu Dvs si va vor da tot sprijinul atat in faza publicarii cat si a
distributiei.
Am prezentat activitatea Dvs atat la Departamentul de Istorie cat si la
Consiliul Facultatii de Istorie si Filosofie a Universitatii noastre. De aceea, acum
pot sa va intaresc asigurarea ca exista aici o reala disponibilitate din partea
acestor institutii academice de a colabora cu Dvs. in editare, difuzare, etc.
Urmeaza ca Dvs sa va exprmati propriile directii si sa mi le scrieti, iar eu, mai
mult in calitate de istoric decat de pro-decan, voi contacta direct factorii care va
intereseaza."
Inca o scrisoare a Prof. V. Puscas:
"Am primit scrisoarea si documentele atat de interesante, inclusiv via
Brasov, cu bucurie si amaraciune. Cu bucurie fiindca m'am gandit adesea la Dvs
si la munca Dvs de daruire; cu amaraciune pentru ca inteleg perfect efortul Dvs.la care am incercat sa-l asociez pe dl Buzura, dar regret ca acesta nu a raspuns
promisiunii facute.
Abia la sfarsitul lui Martie am primit setul de carti pe care le-ati daruit
bibiliotecilor din Romania si pe care le-am distribuit bibliotecilor din Bucuresti,
Cluj, Iasi. Ceea ce pot sa va spun este ca la Cluj ele au intrat deja in atentia
specialistilor de la Universitate si Institutul de Istorie, de la care am auzit cuvinte
frumoase de apreciere, pe care intentioneaza sa le tipareasca in publicatiile
noastre de specialitate.
Am intreprins o tentativa de "atentionare" asupra eforturilor Dvs.
fantastice si la Ministerul de Externe, dupa ce am scris un serial de articole
foarte critice la adresa acelui Departament. Mi-au promis si cei de la Cultural,
iar ca efect al acestor presiuni ale mele, este si propunerea lor ca eu sa vin la
New York prin detasare, deci neparasindu-mi catedra de Istorie de la Universitatea
din Cluj.
Curand voi merge la Chisinau pentru o conferinta la Facultate, si pentru
o comunicare la Parlament despre "Pactul Ribbentrop-Molotov". Sper ca in
curand sa va dau vesti mai placute si mai concrete. Pana atunci raman al Dvs
admirator si sustinator in ceea ce intreprindeti. - Vasle Puscas"
Erich Beck
7031 Magstadt, Germania 18 Ian. 1974
"Stimate domnule Golea,
"Dvs ati fost atat de amabil si mi-ati trimis alte patru carti
reimprimate din seria celor publicate de Dvs. si care sunt ca documentare asupra
intregirii Romaniei. Cu aceasta ocazia as dori sa-mi exprim adanc simtita
multimire pentru cele trmise, dar inainte de toate as dori sa va felicit pentru ideea
de a retipari acdeste luicrari foate importante, care nu se mai gasesc pe piata.
Admir in acelas timp si curajul de a va fi inhamat la o astfel de treaba.
In continuare as dori sa va rog ca ocazional sa-mi comunucati, cu ce va sunt
dator, pentru ca in coletele primite nu am gasit nici o socoteala si va rog sa-mi
mai trimiteti tot ce a aparut si va mai apare in editura Dvs.
As dori sa mai fac o observatie: problema reunirii Bucovinei cu Patria
Mama, cat si in general intreaga problema a Romanilor din Bucovina, a fost sieste gandita si tratata vitreg in Romania. Desigur ca nu ma refer la Dvs., ci la
cercurile politice si culturale din Romania.
Daca Dvs in viitor ati putea include in programul Dvs editorial si alte
lucrari cu privire la Bucovina, personal v'as fi recunoscator si eu as putea ajuta
la largirea cercului de interesati in astfel de literatura. Asupra amanuntelor ar
trebui sa mai revenim in viitoarea corespondenta. Daca cumva va lipsesc astfel
de lucrari, cu mare bucurie as putea sa va ajut eu. Dispun de o bogata biblioteca
cu lucrari despre Bucovina. M'ar bucura daca in viitor as primi stiri de la Dvs. - Cu salutari prietenesti, Erich Beck."
The University of Jerusalem
Centrul de Cercetari al Evreimii din Romania 17.12.1987
"Stimate domnule Golea,
"Din revista "Curierul", Los Angeles, Nr. 5, 1981, aflam ca ati publicat
o brosura "Bessarabien and Bucovina", pe care v'am fi recunoscatori daca ne-ati
trimite-o pentru biblioteca noastra. Noi colectionam aici tot ce este in legatura cu
Romania, tara noastra de origine, in vederea cercetarilor si studiilor despre
comunitatea evreilor de acolo. De aceea, am strans aici de la volumele
Hurmuzachi, la Istoria Romanilor de A.D. Xenopol, de la bibliografia periodicelor
lui Aerva-Modos si S. Ionescu, pana la memoriile lui Titu Maiorescu, E. Lovinescu,
C. Stere, s.a. Avem si o destul de bogata colectie de publicatii ale emigratiei
romanesti actuale, cat si diverse carti aparute in exil. De aceea va rugam si pe
Dvs. sa ne trimiteti, daca e posibil, cele 18 carti si brosuri ce ati publicat in
"Colectia Studii Istorice Romanesti" si le-ati distribuit gratuit bibliotecilor nationale
si universitare.
Noi avem legaturi cu cercetatori din Franta, USA, Canada, Anglia,
Germania Federala, care ni se adreseaza uneori pentru lamuriri nu numai sopecific
evreesti. Centrul de Sovietologie al Universitatii noastre de la Jerusalem, de care
apartinem noi, se intereseaza de asemenea si de probleme generale, spre a
cunoaste si "l'autre son de cl]che".
Suntem convinsi ca va dati seama de ce importanta are si pentru
scopurile Dvs. ca sa putem oferi si noi documentarea necesara. -
Cu deosebita stima, Dr. Th. Lavi."
Departamentul de Stat al USA
Washingtn, DC, 19 Nov. 1984
"Draga domnule Golea,
"Mi s'a cerut sa raspund scrisorii Dvs din 14 Sept. 1984 de catre Seful Personalului Casei Albe, James Baker, precum si de Subsecretarul de Stat W. Allen Wallis, prin care va exprimati opozitia fata de "Proiectul de Rezolutie 147" al Camerei Reprezentantilor, cu privire la situatia ungurilor din Romania, scrisoare insotita de brosurile in care combateti revizionismul maghiar si " Proiectul de Rezolutie 147" .
"Atitudinea guvernului Statelor Unite fata de aceste probleme este
determinata de mai multi factori. Noi sprijinim toate sansele ca minoritatile
nationale sa se bucure de Drepturile Omului si Libertatile Fundamentale in spiritul
Actului Final de la Helsinki si recunoastem ca ungurii din Romania constitue cea
mai numeroasa entitate minoritara din Europa de Rasarit, inafara de Uniunea
Sovietica, cu toate ca nu sprijinim cifrele statistice pe care le prezinta fiecare din
parti cu privire la numarul maghiarilor din Romania........................
"Revizuind brosurile Dvs. am constatat ca am mai multe puncte de
desacord cu cateva din argumentele Dvs decat permite spatiul unei scrisori.
Pentru a evidentia una, Dvs spneti in brosura
"Transylvania , Clarification of
the Issues Raised in House Rezolution 147"
pag. 9:
"In 1944 armata sovietica a impus un regim comunist in Romania cu
aprobarea guvernului Statelor Unite. De la acea data toate cele 22 milioane de
locuitori ai Romaniei, si nu numai cei 1.600.000, cat reprezinta minoritatea
maghiara, sunt oprimate de catre un regim nepopular, sustinut de Uniunea
Sovietica, precum si de Statele Unite prin legaturi diplomatice, ajutor economic
si chiar persecutarea adversarilor, perpetuand astfel posibilitatle regimului de a
oprima populatia in continuare si prevenind prabusirea lui."
- Cu stima. Thomas Lynch"
Grigore Pop-Campeanu,
Paris 11 Iulie 1983
"Draga Traiane,
"Ma bucur nespus de mult sa constat ca, desi plecat din batrana Europa
de cealalta parte a Oceanului, n'ai parasit activitatea publicistica si mai cu
seama lupta pentru apararea Transilvaniei noastre.
Cunosc la Paris o multime de intelectuali francezi susceptibili sa fie
interesati de lucrarile tale; chiar aici la scoala noastra (Ecole des Hautes Etudes
en Sciences Sociales) si la Sorbona, si de asemeni la Colegiul Frantei, si mai
cunosc si cativa oameni politici.
La noi la scoala, printre vreo 50 de centre de cercetari, exista doua
centre direct interesate (Centre de Recherches Historiques", si "Centre d'Etudes
sur l'Europe Orientale".)
Te rog deci trimite-mi vreo 15-20 (cate poti) exemplare din lucrarea ta
"Transylvania, An Answer to Senator Moynihan, and to John Lukacs, and all
other Hungarian revisionists". O sa ma ocup eu de difuzarea lor. Trimte-mi de
asemenea tot ce publici si crezi ca i-ar putea interesa pe intelectualii francezi.. Iti
multumesc anticipat si te rog primeste, impreuna cu felicitarile mele pentru
splendida ta actiune, salutul meu fratesc si o calda imbratisare .
- Al tau, cu toata fidelitatea, Grig."
Arhitect Dan Paun
Annaheim, California 11 Iulie 1991
"Stimate domnule Golea,
"Va multumesc mult pentru amabilitatea de a-mi trimite materialul
documentar. Am apreciat extrem de mult pertinentul Dvs studiu despre "Noua
ordine mondiala". Excelent.
"Sunt impresionat si tin sa va felicit pentru truda de a tine aici in exil - prin zecile de carti tiparite in conditii de sacrificii grele - flacara valorilor
nationale si crestine, cat si determinarea de a ne opune comunismului.
"Cand se va scrie candva istoria diasporei romane, numele Dvs va fimentionat, odata cu a celor cativa, - putini la numar - care o viata intreaga au
stat mandri si neclintiti in idealurile lor, sfidand vicisitudinile istoriei si precara
conditie a exilului.
"Cuvinte elogioase am deasemenea si pentru succintul, dar expresivul
studiu
"Miscarea Legionara in lumina unor intamplari, depozitii si marturii".
Aceasta brosurica ar trebui raspandita cu miile in Romania, pentru a imprastia
norii confuziei si ai desinformarii neocomuniste.
"Chiar si aici in exil, oameni de calibrul Dvs ar trebui sa-si raspandeasca
"slova", ca sa deschida ochii pestritei noastre diaspore, educandu-i in spiritul celei
mai autentice miscari politice din istoria neamului romanesc, Miscarea Legionara.
- Cu stima, Dan Paun."
Editura "Cris-Papier",
Oradea, 27.1.1995
"Stimate domnule inginer Traian Golea ,
"Va multumim pentru onoarea ce ne-ati facut-o, acordandu-ne dreptul de
a publica lucrarea Dvs de exceptie "S.O.S. Transilvania".
Suntem o societate privata, specializata in tiparirea si difuzarea de
lucrari grafice, carti, reviste, ziare, etc.
Ne-am propus sa tiparim integral aceasta carte, intr'un tiraj de 50.000
exemplare editia in limba romana; sa includem in interior o harta a Romaniei si
sa concepem o coperta care sa exprime printr'o grafica adecvata, esenta
ideologica a continutului cartii Dumneavoatra.
Am dori de asemenea sa tiparim si uh numar de exemplare in limbile de
circulatie internationala; engleza, germana, franceza, traducerea fiind asigurata
de specialisti abilitati de catre Dvoastra. Sau in cazul in care aveti deja aceste
traduceri, ne-am bucura daca ni le-ati pune la dispozitie pentru tiparire.
Consideram necesar sa va furnizam si cateva detalii tehnice. Intentionam
ca lucrarea sa fie tiparita pe un format mai mare, cu coperta cartonata, pe
sistem brosat-cusut. Intentionam de asemenea ca 20% din tiraj sa fie executat
in editie de lux, in maniera lucrarilor din Colectia Britanica.
In contecxtul celor expuse mai sus, va multumim inca odata pentru
onoarea facuta. Va asiguram ca de indata ce vom avea contractul semnat deDvoastra, transmis prin Fax si in original, vom incepe tiparirea cartii.
Climatul din Romania de astazi este extrem de favorabil lansarii pe piata,
cu succes, a unei asemenea lucrari.
Cu deosebita consideratie,
Pres. Dorel Puchianu, - Dir. Editura, Maria Vesa Aursulesei
_____________
PS. Pana la urma cartea a fost tiparita doar editia in romana si distribuita prin Media Print.
Personal in exil am facut rareori caz ca as avea un titlu academic. In exil in primii ani dupa 1949 m'am incadrat in organizatiile existente ale exilului, formate din cei care au fost in 1944-1945 fie in Guvernul National, fie in Armata Nationala de la Viena. Mai tarziu mi-am pus pe picioare o mica intreprintredere de Heliografie, fotocopiere si multiplicare, in care am avut mult de lucru din prima zi, fiind situata peste drum de Scoala Politehnica. Acea ocupatie nu avea nicio tangenta cu pregatirea mea de inginer agronom. Am incercat odata sa-mi echivalez dimploma, dar cum din Romania nu am reusit sa obtin decat o copie legalizata, nu mi s'a aprobat echivalarea.
In 1995 in tara a aparut cartea "S.O.S. Transilvania, in Editura Media Print.
Scrisoarea dlui Puchianu:
Pe dosul copertein este nota biografica a autodului, unde se specifica: Traian Golea urmeaza Faculotatea de ASgronomie din Iasi-Chisinau, pe care o termine in 1943. Intra apoi in Scoala Militara de Ofiteribnde Rezerva"
In America, (Inainte de asta in Germania), Traian Golea a muncit ca sa-si poata castiga painea - si nu ca sa dobandeasca averi si faima. Darnic ca un calugar si sfios ca o umbra , cum avea un ban "in plus", omul se gandea sa il dea.....altora! Pentru ca asta inseamna, in fond, sa te lupti pentru un interes care e inafara si mai presus de nevoile tale stricte.
De ani de zile, mai ales in ultima perioada, "ferocele luptator", care a speriat instantele americane cu cu petiti si campanii de semnaturi, locuieste intr'un trup batran, care se misca tot mai greu pe micul balcon, unde isi are o mica masina de tiparit; nu mai vede bine, iar picioarele ii sunt incaierate de o guta indarjita.
Cineva a avut curiozitatea sa calculeze in toata perioada sa americana, pensionarul Golea, impreuna cu sotia sa, Nina, tot o luptatoare originara din Basarabia, au cheltuit peste 50.000 de dolari. Asta in timp ce mergand in fiecare Dumineca spre biserica noua romaneasca din Miramar, ei rec pe langa vilele somptoase ale unor romani instariti, pe care rareori ii vad la Biserica - dar si mai rareori dand banul, alaturi de ei, fie pentru a bursa, fie pentru alta cauza romaneasca.
Desi ardelean, Golea se indarjea in mod egal pentru orice vorba nedreapta ce atingea teritoriile romanesti, fie Romania, Basarabia sau Bucovina. Cu ani in urma el a initiat si organizat o intalnire in Florida cu Primul Ministru al Basarabiei indepenente de dupa 1989, bucovineanul Mircea Druc. Ilie Traian
Dintr'un alt articol privind "Romanii de departe", a dlui Ilie Traian in acelas Almanah, cu privire la la mine, am gasit:
"....in timp ce utopicul Golea, la numai cativa pasi de locuinta sa, se batea cu morile de vant ale mediilor americane, ba pentru Basarabia si Ilascu, ba pentru Romanii din Secuime......."
"Ce fel de patriot o fi si asta? - vor fi exclamat unii traditionalisti, dintrecei care plang la icoana si se imbraca in itari."
Multumesc organizatorilor acestui Romfest pentru invitatie si In special dlui Balasu personal, care a semnat aceasta invitatie, In care ma declara " reprezentant de seama al Exilului, al culturii si traditiei romanesti". Cu bunavointa dlui Balasu am sa tai ca as fi un " reprezentant de seama al culturii romanesti ", ceea ce nu sunt si nu ma consider, si as lasa numai celelalte consideratii, pe care cubunavointa Dvs le accept. La astea Insa as dori sa mai adauga ceeace realmente am facut In exil, mai ales In prima sa parte, cand am retiparit carti care In tara erau arse, iar detinatorii lor erau arestati.
In 1954 am pus in functiune la Mgnchen si o tipo-grafie In care apareau doua reviste romanesti, " Vestitorii " si " Exilul Romanesc ", si una In limba engleza, Eastern Europe's Tribune, s coasa de Miscarea Legionara In cola-borare cu cercuri nationaliste croate, slovace si maghiare.
Dupa 1956, dupa revolutia din Ungaria, viata politica In exil a pierdut mult din vitalitate. De unde pana atunci armata americana se bucura de prerogativa de a organiza politic si administrativ teritoriile cucerite, dupa1956 aceasta prerogativa i-a fost retrasa. Imediat dupa termi-narea razboiului exilatii au intrat in contact cu conducerea armatelor Aliate, si Impreuna au dus o lupta anticomunista. Asa a ajuns Miscarea legionara ca In colaborare cu Arma-tele Aliate sa realizeze parasutarile In tara, efectuate din 1951 pana In 1953.
Cand parasutistii au fost arestati, li s'a facut proces rasunator, In care 13 insi au fost condamnati la moarte. Cat a durat procesul, de la 9 la 12 Oct., presa i-a dat o surprinzator de mare publicitate, In care procurorul i-a acuzat pe Americani ca s'ar fi dat cu legionarii Impotriva comunismului. Scopul marelui tam-tam al presei comuniste pe tema acestui proces a fost, de a mobiliza cercurile poli-tice de stanga din lumea libera pentru a-i cereguvernului american sa ridice armatei acele prerogative care au dus la organizarea de actiuni anti-comuniste.
Tot In 1953, la 17 Iunie, a avut loc si marea revolta din Berlinul de Rasarit, cand berlinezii din Vest vroiau sa treaca dincolo, In Berlinul de Rasarit, pentru a veni In aju-torul fratilor lor In revolta lor Impotriva Rusilor. Ei au fost Impiedecati de armata americana, care patrula pe partea de Vest a liniei de demarcatie pentru a nu lasa pe nimeni sa treaca dincolo. Astfel, la adapostul patrulelor americane, In Berlinul de Rasarit tancurile rusesti au putut Inabusi In sange aceasta revolta In toata linistea. A fost primul sem-nal care ne-a sfasiat inimile de durere, cand a trebuit sa constatam ca americanii erau dispusi de-acum sa apere cu forta armata InVest politica de coexistenta cu comunismul.
Tot pentru a ilustra recentul coexistentialism al Americanilor mai adaug ca In Spania traia cunoscutul avia-tor roman Bazu Cantacuzino, care-si avea avionul sau propriu. Cum Bazu era de Inalta vita nobiliara, si cum Intreaga societate spaniola era structurata pe ranguri de noblete, el a fost acceptat In Inalta societate spaniola. Asa a ajuns Bazu sa joace saptamanal bridge cu dna Franco. Cand a izbucnit revolutia In Ungaria, Bazu a cerut voie lui Franco ca pe cont propriu, cu avionul sau personal, sa transporte ajutor militar si sanitar luptatorilor anticomunisti din Ungaria. Guvernul spaniol a aprobat cererea lui Bazu, dar a trebuit sa ceara aprobarea NATO-ului pentru zbor prin spatiulaerian controlat de el. Raspunsul NATO-ului a fost: " orice avion care se va ridica din Spania cu desti-natia Ungaria, va fi doborIt ". Asa s'a metamorfozat anticomunismul guvernului american dupa 1953 si mai ales dupa 1956.
Apropiindu-ne de 1968, cand se implineau 50 de ani dela ReIntregirea Romaniei, si cunoscand penuria de carti despre Romania in bibliotecile din lumea libera, m'am gand ca In cinstea acestei aniversari as putea retipari niste carti de istorie In limbile occidentale, pe care sa le donez acestor biblioteci. Pana In 1974 cand am parasit Europa, am reimprimat 18 titluri In cate 250 exemplare din autori ca Simion Mehedinti, Gheorghe Bratianu, Zenobiu Paclisanu, Nicolae Iorga, Alexandru Boldur, si altii.
Ajuns In 1974 In Statele Unite, mi-au trebuit sase ani pana sa pun din nou pe picioare o tipografie pentru a conti-nua treaba Inceputa la Mgnchen.
Prima publicatie aparuta In aceasta noua serie a fost brosura " Bessarabia and Bucovina" , destinata comemo-rarii a 40 de ani dela Inceperea razboiului Impotriva Uniunii Sovietice. Aceasta brosura a fost trimisa tuturor membrilor comitetelor de politica externa a Senatului si Camerei Reprezentantilor din Washington, la cca 80 de Inalti func-tionari ai Casei Albe si State Departament, cat si presei romanesti din Exil. Mai tarziu, In 1992, cand o delegatie a Frontului Popular din Moldova, Impreuna cu "Fundatia Romano-Americana" din New York, lucrau la obtinerea din parteaCongresului American a recunoasterii pentru Basarabia a dreptului la independenta, dela dl Olaru, presedintele Fundatiei, am primit urmatoarele randuri:
"In numele organizatiei noastre si
al meu pesonal, doresc sa va
multumesc din nou pentru ajutorul de
deose-bita importanta pe care l-am
primit de la D-Voastra. Fara el nu am
fi putut realiza documentarea necesara
care a permis introducerea In Senatul
Statelor Unite a rezolutiei Nr.148 cu
privire la dreptul Moldovei la
independenta. Material din lucrarea D-Voastra
a fost folosit pe larg ca
informatie generala pentru situatia
Moldovei din prezen-tarea Senatorilor
Larry Pressler si Jesse Helms."
In acest timp, In Februarie 1982, a aparut In revista americana " The New Republic" , un articol, " In cea mai In-tunecata Transilvanie" , al lui John Lukacs, ungur, istoric si publicist cunoscut. O luna mai tarziu, In 3 Martie 1982, acest articol, la cererea Senatorului Moynihan, a fost re-produs In Monitorul Oficial al Congressului American, fiind invocat ca dovada ca In Romania nu se respecta Dreptu-rile Omului pentru minoritatea maghiara . Articolul lui Lukacs era din cale afara de defaimator la adresa noastra. El considera granita dintre Romania si Ungaria ca fiind granita dntre lumea civilizata a europenilor si cea primitiva a balcanicilor, Intre cea a ortodoxiei Inapoiate, si cea catolica si reformata, uitand pe semne ca chiar atunci Polonia se gasea Intr'o permanenta rascoala Impotriva comunismului cu tot catolicismul ei. El sustinea ca Intreaga mizerie din Romania s'ar datora nu sistemului comunist, ci leneviei si primitivismului poporului roman, uitand ca In 1956 In Ungaria a avut loc o revolutie Impo-triva mizeriei si persecutiei regimului comunist. Adica Lukacs Isi alegea argumentele nu ca sa combata comunis-mul, care era reala cauza a tuturor relelor si nedreptatilor de caresuferea lumea, ci ca sa insulte si sa denigreze poporul roman. Si acest Intreg articol, cu toate defaimarile lui la adresa noastra, Senatorul Moynihan l-a reprodus In Monitorul Oficial.
Am asteptat cateva luni ca sa apara un raspuns al vreunui roman la aceasta obraznicie a lui Lukacs si si de nicairi, nimic. Dar aceasta insulta nu putea sa ramana fara raspuns. Eu nu ma simteam In stare sa-i raspund lui Lukacs, care era istoric si publicist cu renume. Ce era de facut? Nu ma interesa atat de mult parerile si denigrarile sale, care cred ca a si fost pus sa scrie acest articol pentru a fi folosit de catre Congres Impotriva Romaniei. Pe mine ma durea reproducerea sa In Monitorul Oficial, prin care Congresul American dadea girul politic si moral gravelor insulte cele aducea Lukacs poporului roman. Raspunsul trebuia dat insultelor si incorectitudinilor lui Lukacs, dar el trebuia adresat Senatorului Moynihan, care-si Insusise - chiar si daca numai aparent - argumentele lui Lukacs. Senatorul Moynihan nu avea niciun drept sa implice Con-gresul American In disputele dintre alte natiuni. Actiunea sa a fost abuziva, cu atat mai mult cu cat articolul lui Lukacs era tendentios, neadevarat si insultator.
Prin actiunea Inceputa In 1968, aceea de a retipari carti pentru bibliotecile publice, indirect raspundeam si revizionismului unguresc, In sensul ca cine vroia sa gaseasca un raspuns desantatei propagande, Il gasea In acele biblioteci, dar aparitia articolului lui Lukacs reprodus In Monitorul oficialm'a pus In fata unei noi situatii. Ungurii au patruns In Congresul American si ne atacau de acolo, din incinta celei mai Inalte autoritati politice ale acestei lumi. Acestui atac trebuia sa i se raspunda. In presa din exil au mai aparut articole care tratau revizionismului unguresc, sau aparau drepturile noastre asupra Ardealului, dar ele erau In romaneste si cine le lua In seama? Ras-punsul nostru trebuia sa fie Indreptat fara gres direct autorului si sustinatorilor sai, scris In limba lor si pus pe biroul lor.
Timpul trecea si tacerea ma sufoca. Mandria de roman din mine nu-mi dadea ragaz. Era prea dureros ca dintre toti romanii sa nu se gaseasca unul sa raspunda obrazniciei maghiare. Atunci mi-am luat inima In dinti si am raspuns eu. Aveamdocumentatia necesara. Pe baza ei am facut o scrisoare-raspuns de vreo 5 pagini pe care tradusa, am trimis-o Senatorului Moynihan si revistei "The New Republic". Versiunea In romana am trimis-o la revista " Curierul ", de la Los Angeles, scos de Gabriel Balanbescu . In tot acest timp, de la trimiterea scrisorii lui Moynihan si publicarea ei In revista " Curierul ", si pana la ivirea primelor reactii, am trait sub o mare tensiune. Era nesiguranta, teama ca raspunsul meu ar putea sa nu apere cu sufici-enta competenta si demnitate cauza romanismului.
Intrebarea, de ce nu s'a gasit un altul sa-i raspunda lui Lukacs si lui Moynihan este subiectul acestei conferinte si nu neaparat dorinta de a-mi etala ispravile. Daca o fac totusi Intr'o oarecare masura, este ca sa vaprezint am-ploarea si importanta actiunii In care am fost angajat mai bine de zece ani.
La scurta vreme dl Gheorghe
Theodoru din New York mi-a trimis
urmatoarele randuri: "Am citit In
"Curierul" din Sept. 1982 articolul
"
Raspuns dlui Lukacs"
. Este cel mai
bun articol privind Transilvania ce l-am
citit pana acum.
Primeste, te rog, dle Golea
calduroase felicitari.
Tot odata va cer permisiunea de
a citi fragmente sau chiar articolul
Intreg In Intrunirile romanesti ce au loc
la New York."
"Compatriotul nostru Traian Golea
a dat articolului dlui John Lukacs
o
replica de Inalta tinuta stiintifica, cu
nume-roase referiri In legatura cu
Transilvania la istorici si politicieni
maghiari cu autoritate incontestabila.
...
Si
Mai tarziu, acelas domn Theodoru de mai Inainte, a lansat si el un Apel publicat In " Cuvantul Romanesc " din Decembrie 1983, In care spune:
"Domnul Traian Golea s'a adresatSenatorului Moynihan printr'o scrisoare Insotita de un raspuns exceptional de bun si de bine documentat. Pana astazi senatorul Moynihan nu a dat niciun raspuns si de aceea socotim ca o datorie a noastra a tuturor, sa-l sprijinim pe dl Golea, cerand In continuare ca raspunsul sau sa fie introdus In Congressional Records.
"O actiune similara a fost Intreprinsa de catre Comunitatea Romaneasca din Florida, care a strans 130 de semnaturi, de Biserica Ortodoxa din Merillville, Indiana, cu 160 de enoriasi, de Biserica Ortodoxa Romana din Middle Village, New York, cu 200 enoriasi, de Fundatia Iuliu Maniu din New York, cu 342 membri, de Biserica si Asociatia Ortodoxa Romana din Nord-Vestul Germaniei cu500 membri, de Asociatia Romanilor din Berlinul de Vest, cat si alte liste cu semnaturi."
Intre timp, la aceasta scrisoare-raspuns am adaugat un capitol, "Aspecte ale relatiilor romano-maghiare" pe care, Impreuna cu o introducere, le-am prins Intr'o brosura de vreo 80 de pagini, care a fost trimisa tuturor Senatorilor si Deputatilor, Inaltilor functionari de la Casa Alba si State Departament. Am trimis-o si la presa noastra din exil, Insotita de o scrisoare In care spuneam ca brosura este scoasa ca sa fie raspandita pe o scara larga, sa ajunga peste tot pe unde au ajuns ungurii cu propaganda lor:
Pentru a putea realiza aceasta raspandire, facem apel la ajutorul tuturor acelora care au legaturi cupersonalitati politice, sau cunosc si stiu de organizatii si oameni la care raspunsul nostru ar trebui sa ajunga. Ei ne pot cere numarul de brosuri pentru a le plasa singuri, sau ne pot trimite adresele pentru a le trimite din partea editurii.
In revista "Carpatii" din Madrid, Aprilie 1983, despre aceasta brosura dl Faust Bradescu spune:
"Dl Traian Golea si-a luat
raspunderea punerii la punct a
Indraznelii unguresti si a senatorului
american. In cele 80 de pagini dense,
pline de citate, marturii autentice si
anexe revelatoare, autorul
demonstreaza neadevarurile sustinute
de ziaristul Lukacs si evidentiaza
absurdul exigentelor unui popor care a
fost totdeauna un asupritor al altor
neamuri.
Autorul, pentru a-si Intari
argumentarea, pune accentul pe
opiniile unor scriitori de renume
mondial, majoritatea occidentali sau
unguri. Astfel aduce In cumpana
dreptatii noastre marturiile unor
oameni ce nu pot fi banuiti de
partinire. Cu sobrietate atrage atentia
opiniei americane si mondiale asupra
exceselor si crimelor comise de
autoritatile maghiare asupra natiunii
romane In chiar aceasta Transilvanie
pe care o vor iesita de sub
dominatia
valaha."
Documentata, concentrata si fara
patima, lucrarea dlui Traian Golea vine
sa umple un gol In panoplia armelor
de aparare a drepturilor noastre
asupra Transilvaniei. Publi-cata Intr'o
limba si Intr'o tara ce doreste sa
cunoasca adevarurile istorice ale altorneamuri, cartea aceasta va avea un
rol important in clarificarea unei
probleme spinoase."
"Aceasta carte trebue sa ne fie un
exemplu de tenacitate si demnitate In
fata amenintarilor ce se abat peste
natiunea romana. Si mai ales un
Indemn maret pentru cei ce au
capacitatea necesara si ar putea face
mai mult pentru neamul romanesc."
In revista "Zori de zi" din
Germania, Aprilie 1984, dl Ovidiu Vuia,
In articolul
"O carte binevenita",
spune: "Trebue sa-i fim recunoscatori
dlui Traian Golea pentru aceasta carte,
raspuns In limba engleza senatorului
ame-rican Moynihan si lui John
Lukacs, unul dintre reprezen-tantii
revizionismului maghiar contemporan."
"Autorul are grija sa pastreze
nivelul stiintific cerut, evitand polemicajoasa; cu astfel de criterii indiscutabile
reia, pentru cei straini de adevar,
problema Transilvaniei romanesti, a
continuitatii romanilor In Dacia, a
originii noastre daco-romane, si al
dreptului sfant ce-l avem asupra
Ardealului, recunoscut nu de Wilson,
Lloyd George sau Clemenceau, ci
impus de vointa poporului roman la
Marea Adunare Nationala de la Alba
Iulia, la 1 Decembrie 1918.
Si dl Halmaghi, In revista Drum,
s'a ocupat de brosura Transylvania,
Incheind recenzia sa cu urmatoarele
afirmatii: "Bogatia materialului
documentar pe care-l prezinta Golea
este impresionanta si capabila sa
reduca la tacere pe orice revizionist cu
bun simt, mai ales ca articolul lui
Lukacs nu ar fi meritat nicio atentie
daca nu ar fi aparut Intr'o publicatieguvernamentala. Este incoherent si
plin de date incorecte si neverificate.
Senatorul Moynihan a savarsit o
adevarata inadvertenta care
demonstreaza o pregnanta ignoranta
politica si istorica si frizeaza
incompetenta pozitiei sale senatoriale.
"Ma bucur nespus de mult sa
constat ca desi plecat din batrana
Europa, n'ai parasit activitatea
publicistica si mai cu seama lupta
pentru apararea Transilvaniei noastre.
Cunosc la Paris multi intelectuali
francezi susceptibili sa fie interesati In
publicatiile tale, cum ar fi aici la noi, la
"Scoala de Inalte Studii In Stiinte
Sociale", apoi la Sorbona si de
asemenea la Colegiul Frantei. Mai
cunosc si alti cati-va oameni politici.La noi la scoala, printre vreo 50 de
centre de cercetari, exista doua centre
direct interesate, cum ar fi Centrul de
Cercetari Istorice si Centrul de Studii
asupra Europei Orientale".
Te rog deci trimite-mi vreo 15-20 - cate poti - exemplare din brosura
Transylvania. O sa ma ocup eu de
difuzarea lor aici la Paris. Trimite-mi
de asemenea tot ce publici si crezi ca
i-ar interesa pe intelectualii francezi."
Dupa actiunea lui Moynihan din 1982 In Congresul American, au aparut an de an alte rezolutii care vroiau sa denunte pretinsa persecutie a minoritatii maghiare din Romania. Asa a fost proiectul de rezolutie 147 din Camera Reprezentantilor, 1984, In care se sustine ca:
- Provincia Transilvaniei are 2.5 milioane de Unguri si a constituit timpde o mie de ani parte din Ungaria, ca
- Ungurii din Transilvania au fost supusi unei permanente desnationalizari sub toate regimurile, fie ca au fost monarhiste, fasciste sau comuniste.,
"Camera Reprezentantilor deplora refuzul drepturilor minoritatii maghiare si cere Presedintelui si Secretarului de Stat sa discute cu guvernul Romaniei problema drepturilor omului a minoritatii maghiare, incluzand dreptul lor la auto-determinare."
La acest proiect de Rezolutie am raspuns printr'o alta brosura, Transylvania, Clarificarea problemelor ridicate de Rezolutia 147" despre care Buletinul Miscarii Legio-nare din Madrid, Decembrie 1984, spune:
"Meritul acestei brosuri este ca In10 pagini dl Golea a concentrat tot ce
este necesar sa se stie asupra istoriei
Transilvaniei In general si asupra
minoritatii maghiare in particular.
Brosura ar trebui publicata si In
romaneste pentru a pune la dispozitia
exilului un material pretios Intr'o forma
concentrata."
"Mi s'a cerut sa raspund scrisorii Dvs. de catre seful personalului de la Casa Alba, James Baker, precum si de Subsecretarul de Stat din State Department, W. Allen Wallis, prin care va exprimati opozitia fata de proiectul de Rezolutie 147 al CamereiReprezentantilor, cu privire la situatia Ungurilor din Romania, scrisoare Insotita de brosuri In care combateti revizionismul maghiar si proiectul de Rezolutie 147." Dupa ce dl Lynch o scalda cu perse-cutia minoritatii maghiare din Romania, mai spune:
"Revizuind brosurile Dvs., am
constatat ca am mai multe puncte de
desacord cu cateva din argumentele
Dvs. decat permite spatiul unei
scrisori. Pentru a evidentia una, Dvs
spuneti In brosura
Transylvania,
pag.
9, ca:
"In 1944 armata sovietica a impus
un regim comunist In Romania cu
aprobarea guvernului Statelor Unite.
De la acea data toate cele 22 milioane
de locuitori ai Romaniei, si nu numai
cei 1 milion si sase sute de mii, cat
reprezinta minoritatea maghiara, suntoprimate de catre un regim nepopular,
sustinut de Uniunea Sovietica, precum
si de Statele Unite prin legaturi
diplomatice, ajutor economic si chiar
persecutarea adversarilor sai,
perpetuand astfel posibilitatile
regimului de a oprima populatia In
continuare si prevenind prabusirea lui."
Mai departe despre brosura raspuns la Rezolutia 147, Buletinul " Casa Romana " din California, in numarul din Decembrie 1984, dl Ilie Smultea scrie:
"Traian Golea pune pe cei doi
congressmeni In fata unei documentari
zdrobitoare, desvaluind lipsa lor de
cunoastere a faptelor istorice si
usurinta cu care Congresul American
se lasa antrenat pe o pista de
propaganda revizionista jenanta.
Brosura Transilvania este un act
de netagaduita si ireprosabila punere
la punct si autorul ei merita
recunostinta si apreciere."
La un an de la raspandirea brosurii prin care am raspunsproiectului de Rezolutie 147, a aparut un alt Proiect de Rezolutie Nr. 56, cu absolut acelas text ca si precedenta. Niciun punct si nicio virgula schimbata, ceeace Insemna ca oricat le-as raspunde eu, ei tot o tin pe-a lor. Atunci am ajuns la concluzia ca trebuie sa declansez o actiune prin care sa se exercite o presiune politica si morala asupra membrilor Congresului, pentru a-i determina sa Inceteze cu sustinerea la infinit a vaicarelilor unguresti. O astfel de presiune putea fi exercitata numai printr'un bombardament cu scrisori de protest, trimise de mii de romani tuturor membrilor comisiilor de politica externa a Congresului American.
Pentru a urni o astfel de actiune, trebuia mai Intai lansat un apel semnat de mai multe institutii de seama, caresa mobilizeze Intreg exilul ca sa trimita astfel de scrisori de protest. In acest scop am cerut adeziunea celor doi episcopi romani din America de Nord, Nathanail, capul Bisericii Ortodoxe Romane, si Louis Puscas, capul Bisericii Unite Romane, a dlui Balasu, directorul Cuvantului Roma-nesc, si a dlui Santeiu, presedntele Uniunii si Ligii Societatilor Romanesti din America de Nord. Textul propus de mine a fost acceptat. Pentru ca redactarea scrisorilor In engleza ar fi fost o problema pentru multi, m'am angajat sa livrez carti postale cu text pretiparit, care sa fie doar semnate, adresate, timbrate si trimise. Publicarea Apelului si a instructiunilor privind adresarea si expedierea cartilor postale, cat si distribuirea primelor carti postale s'a facut prin ziare. Astfel aufost distribuite 72.000 de c.p., iar la cerere personala Inca 66.823 c.p. In total au fost distribuite 138.823 c.p. Daca mi s'ar fi cerut, eram dispus sa livrez pana la un milion de carti postale.
Din aceasta cifra, dupa comunicari si aprecieri, au fost trimise Congresului cca 40.000 c.p.
In urma acestei actiuni am primit din partea celor doi presedinti ai Comisiilor de Politica Externa scrisori In care amandoi recunosc ca In Romania sunt persecutati toti locu-itorii tarii si nu numai minoritatea maghiara, cum sustineau proiectele de rezolutii. Senatorul Richard Lugar la 21 Martie 1985 Imi scrie: "In mod sigur Impartasesc conclu-ziile Dvs. ca Intreaga populatie a Romaniei, indiferent de originea lor etnica, sufarsub actualul regim."
Iar Congressmanul Dante Fascel
la 19 August 1985 Imi scrie:
"Congresul a adoptat un interes activ
In problema drepturilor Omului In
Transylvania, atat cele ale minoritatii
maghiare cat si cele ale majoritatii
romane. Fara Indoiala ca nevoia de a
fi Imbunatatita respectarea Drep-turilor
Omului pentru amandoua categoriile
ramane In preocuparea vie a
membrilor Congresului."
Paralel cu raspunsurile dateCongresului pe tema revizionismului unguresc pregateam si cartile care urmau sa fie trimise bibliotecilor. In acest scop am ales urmatoarele carti:
1. Lupta Ungariei de a anihila minoritatile nationale, - de Zenobiu Paclisanu.
2. Ce este Transilvania?, de Simion Mehedinti,
3. Continuitatea Romanilor In Dacia Romana, Evidenta lingvistica, de Virgiliu Stefanescu-Draganesti.
4. Rumania, de Romulus Seisanu.
5. Ungaria revizionista, de Dr. S. Fenyes, carte interzisa In Ungaria si pentru care autorul ei a fost expulzat de catre guvernul maghiar.
6. La aceste cinci carti am adaugat "Transilvania si revizionismul unguresc", care cuprinde scrisorile adresate lui Moynihan si autorilorcelorlalte rezolutii, doua capitole noi " Aspecte ale relatiilor romano-maghiare" , si " Ce vor Ungurii? ". Intreaga serie de sase carti a fost trasa In 1.700 exemplare, din care 1.200 au fost trimise biblio-tecilor, iar 500 exemplare au ramas pentru personalitati politice si alti doritori sau interesati. Marilor biblioteci din capitalele lumii am trimis carti cartonate. Volumul S.O.S Transylvania cuprinde si lista bibliotecilor unde au fost trimise cartile, cat si parte din confirmari. Numai bine cand am terminat aceste sase carti, la Brasov, la 15 Noembrie 1987, a avut loc revolta muncitorilor Impotriva regimului comunist. Presa din vest s'a aratat destul de interesata In decursul evenimentelor din Romania, dar cel mai prodigios a fost ziarul milanezCorriere dela Serra, care a redat scene miscatoare de pe strazile Brasovului, si ai carui reporteri au reusit sa strecoare peste frontiera un film, pe care l-au difuzat In preajma Craciunului cu scene emotio-nante. Atunci am considerat ca este necesar sa public o cartulie despre suferintele si mai ales luptele poporului roman Impotriva comunismului, si sa Inchei cu revolta minerilor din Valea Jiului din 1977, a studentilor de la Iasi din primavara 1987, si mai ales cu cea a muncitorilor de la Brasov. Cartea se cheama "Romania - dincolo de limite-le rabdarii" . Cartea a fost larg raspandita In cercurile politice mai ales din Europa. Am primit mai multe confir-mari, printre care una de remarcat este cea a lui Jean-Marie Le Pen, Presedintele Frontului Nationalfrancez, care a dat o deosebuita atentie suferintelor poporului roman, cat si a saptamanalul francez Rivarol , din 24 Februarie 1989, care despre aceasta carte scrie: "Martiriul Romaniei nu a Inceput odata cu Ceausescu, chiar daca acesta a Impins suferinta compatriotilor sai dincolo de limitele rabdarii ", - care este subtitlul cartii - ci de la venirea Sovietelor, atunci cand PC nu numara decat 972 membri, dar care s'au Inmultit foarte repede, au prins tara In chingi, si dupa farsa alegerilor din Noembrie 1946, au sufocat-o economic si au descrestinat-o sistematic. Prezentand studiul sau bazat pe documente ale PC-ului, Traian Golea ajunge la ultimele evenimente, revoltele de la Iasi si de la Brasov, cu lichidarea sangeroasa de catre regim a oricarei opozitii, fie realasau presupusa. Va Intelege oare Occidentul acest apel disperat?"
Anul 1990 a fost anul Basarabiei, anul In care Frontul Popular al Moldovei a reusit sa Intruneasca la 16 Decem-brie 1990 In Piata Unirii din Chisinau, peste 800.000 de Moldoveni. Cu aceasta ocazie ei au emis " Proclamatia celei de a doua Mari Adunari Nationale". Aceasta Pro-clamatie de 7 pagini, am tradus-o In engleza si i-am dat cea mai larga raspandire dintre toate pe care le-am facut eu. Momentul politic era favorabil actiunilor care tindeau la destramarea Uniunii Sovietice. Apoi In cadrul "O rganizatiei Natiunilor Captive " am participat la actiunea de bombar-dare a Vestului cu carti postale cu text prin care Ii ceream sa declare Pactul Ribbentrop-Molotov nul si neavenit sisa recunoasca independenta tarilor luate cu japca de catre Uniunea Sovietica In 1940.
Despre toate acestea am publicat o brosura, "In sprijinul Basarabiei ", despre care dl Horia Sima In Buletinul Miscarii In numarul din Decembrie 1991 scrie:
"Indemnam cititorii sa cerceteze brosura "In sprijinul Basarabiei", pentru a descoperi ce munca si sacrificii s'au depus pentru apararea drepturilor acestei provincii. Dar nu numai Basarabia, ci si Transilvania s'a bucurat de aceeasi atentie si difuziune cand cercurile maghiare sovine cautau sa rastalmaceasca istoria."
Si ca Incheiere dl Horia Sima spune: "Iata ce poate face un om singuratec cand este Insufletit de o mare credinta. Tinerii de azi, dornici sacunoasca trecutul neamului nostru, au la dispozitie acest tezaur de carti romanesti editate de Traian Golea, si exemplul acestui om care si-a Inchinat Intreaga viata pentru a salva patrimoniul cultural al neamului nostru."
Si acum un ultim fragment dintr'o alta recunoastere a activitatii mele. Ea a venit In sedinta din 1 Oct. 1996, In Camera Deputatilor, unde dl Dr. Petre Turlea a facut o comunicare care a fost publicata In Monitorul Oficial Nr. 65, din 11 Octombrie 1996, in care spune:
"Mai Intai va prezint munca de o
viata a unui roman transilvanean,
stabilit In Statele Unite si care este
presedintele Asociatiei Romanilor din
Sudul Floridei, roman care si-a investit
toti banii In publicarea de carti istorice,carti care atesta drepturile Romanilor
asupra tuturor teritoriilor pe care le
locuiesc. Printre altele a publicat
lucrari de valoare incontestabila a lui
Simion Mehedinti, Zenobiu Paclisanu,
Romulus Seisanu, Gheor-ghe
Bratianu, Alexandru Boldur, Nicolae
Iorga si altii. Toate aceste carti le-a
trimis la mai mult de o mie de
bibliioteci din aproape toate tarile,
inclusiv biblioteci ale forurilor
legislative, umpland un gol In ceea ce
priveste cunoasterea Romaniei In
lume, gol datorat nepasarii Statului
roman de ieri si de azi. Cea mai
raspandita carte dintre acestea este
"S.O.S. Transilvania, Impotriva
revizionismului unguresc cuibarit In
Congresul American". Pentru
publicarea si raspandirea acestor carti
autorul a cheltuit pana In 1992 sumade 72,855 dolari, adica echiva-lentul
de azi (1998) In lei 619,267.500 lei.
Romanul de care v'am vorbit si
care merita toata aprecierea si
recunostinta noastra pentru ceea ce a
facut pentru cauza neamului
romanesc, se numeste Traian Golea"
Incerc acum sa dau un raspuns la Intrebarea pe care am enuntat-o mai Inainte, si anume, de ce a trebuit sa ma angajez eu sa raspund impertinentei lui Lukacs si nedrep-tatii lui Moynihan, cat si celorlalte rezolutii, eu care nu eram nici istoric, nici diplomat, nici gazetar, nici politician. Unde erau cei chemati sa raspunda unor astfel de nevoi?
La Inceput credeam ca aceasta lipsa a unei elite a neamului este o tragedie a noastra, datorata revolutieicomuniste care a avut loc si care a Intors lumea pe dos. Mai tarziu m'am lamurit ca exista de fapt o conspiratie anti-crestina si anti-natiinala, dar nicairi nu am gasit exprimate scopurile imediate ale acestei conspiratii ca In cartea "Complot Impotriva Bisericii" , de Maurice Pinay. Aici am dat peste un text preluat dintr'o circulara a "Aliantei Izraelite Universale", redactata In yidish si raspandita In 1919 In Petrograd, In care se cere: "OmorIti toate capetele acestui popor pentru ca sa nu se mai poata ridica niciodata. Numai asa Il vom putea stapani." Realii autori ai acestei carti, " Complot Impotriva Bisericii" sunt sapte cardinali, cari si-au scris cartea bazata pe exceptionala documentare a Vaticanului. Maurice Pinay este un nume convenit.
Pentru cmpletarea schemei folosita de conspiratia anti-nationala si anti-crestina mai recurg la un citat care ne prezinta rezolutia "Conferintei Rabinilor din Statele Unite", din 1936, care a fost publicata In "Sentinel", din Chicago, la 24 Sept. 1936, In care se spune:
"Cea mai de remarcat si In acelas timp cea mai de regretat consecinta a primului razboi mondial a fost aparitia de noi miscari nationale, si Intarirea celor existente. Nationalismul este pericolul pentru evrei, pentru ca este dovedit ca evreii nu pot trai In tari puternice, cu o Inalta cultura nationala." Atunci am Inteles ca prin mana criminala a lui Carol al II-lea, inspirata din aceste cercuri oculte, s'a initiat actiunea de decapitare a neamului romanesc de elita saconducatoare, " pentru a putea fi stapanit " cum spune circulara din Petrograd. Numai In noaptea de 21/22 Septembrie 1939, In acea noapte a Sfantului Bartolomeu, politia carlista a suprimat vietile a 260 de persoane, In majoritate intelectuali, pentru simplul motiv ca erau legionari. Apoi operatia Inceputa de Carol al II-lea a fost continuata de Generalul Antonescu, care a fost alesul oligarhiei romanesti pentru acest scop. Au venit apoi comunistii care au dus la bun sfarsit decapitarea neamului romanesc de Intreaga sa elita morala, culturala si politica. Asa se explica ca am ajuns eu, din nu stiu care esalon de pe scara valorilor elitei nationale, ca sa apar interesele majore ale neamului romanesc.
Am facut-o cu bucurie, dar pe dealta parte am Ingramadit si multa amaraciune In suflet, anume ca neamul romanesc nu a avut sansa In ceasurile sale grele sa fie aparat de oameni nascuti si crescuti pentru a-si asuma astfel de raspunderi. Eram constient ca nu eram In totul corespunzatoer, ca responsabilitatile asumate In buna masura ma depaseau, dar pe care trebuia sa le accept pentru ca nu s'a ivit un altul s'o faca. Aici se cereau oameni care dincolo de ce am facut eu, stiau sa deschida usile cancelariilor vestice, unde sa prezinte pasurile noastre Intr'o forma adecvata vietii politice curente, nu numai cu demersuri trimise cu posta, cum faceam eu, cari chiar daca erau bune, nu erau suficiente. Respectivii chemati la astfel de sarcini trebuiau sa aiba si darul vorbirii, ca sapoata prezenta problemele, sa poata tine conferinte la radio, la televiziune, la Intruniri, etc.
Un om talentat face lucrurile cu minimum de efort si maximum de eficienta, pe cand unul care are numai vointa, bunavointa si dragoste de neam, trebue sa depuna mult sarg si mult sacrificiu pentru a realiza totusi o treaba cat de cat acceptabila.
Dar nenorocirea In care se gaseste acum neamul romanesc nu se margineste numai la lipsa unei elite nationale. Comunistii au instituit un sistem de educatie si selectionare a elementelor care sa conduca treburile obstesti bazat pe cultivarea Insusirilor negative ale individului, pe paratul vecinilor la Securitate, pe paratul parintilor daca vorbeau de rau partidul, pe parvenitism, pe hotie, pe lingusire sipe slugarnicie, adica tot ce poate fi mai abject In materie de educatie. Intr'un astfel de climat s'au ridicat cei ce conduc azi Romania.
Dureros este ca o elita a unui neam nu se ridica In cativa ani. Pentru formarea ei se cer mai multe generatii. Obligatia noastra In aceste timpuri ar fi sa creem acele conditii In care generatiile ce ne urmeaza sa fie bogate Intr'o reala elita, suficient de talentata pentru a putea face fata tuturor sarcinilor pe care le cere existenta neamului si Implinirea destinului sau istoric.
In acest sens Imi permit sa strig din tot sufletul:
Traiasca Romania Intregita!
Traiasca Romania independenta!
Traiasca Romania crestina!
Traiasca Romania eterna!
Va multumesc!
Traian Golea
_______________________________
