31.12.1989
Stimate domnule Director,
Meritele postului de radio "Europa Libera" In lupta pentru cauza romaneasca sunt imense si incontestabile. Imi vine cu atat mai greu sa va scriu aceasta scrisoare care priveste critic un aspect al comentariilor acestui post de radio, si anume cel referitor la problema Ardealului In general si cea maghiara In special. Adevarul trebue spus, sunt convins, Intotdeauna, indiferent de conjunctura sau considerente tactice.
Eu am trait aproape Intreaga mea viata In inima Secuimii din Ardeal. Vorbind din copilarie limba maghiara, le-am citit poetii, scriitorii si istoricii, le cunosc cantecele, dansurile si obiceiurile, am studiat doi ani la o facultate maghiara, am nenumarate cunostinte si cativa prie-teni maghiari In Ardeal si In Ungaria cu care mai pastrez si astazi o legatura. In epoca comunista am trait In "Regiunea Autonoma Ma-ghiara" chiar In acelas oras cu "tov." Karoly Kiraly In perioada cand era prim-secretar al judetului Covasna, aflandu-ma In permanent contact direct cu populatia maghiara. Amintesc toate acestea pentru a sublinia faptul ca parerile pe care le formulez In aceasta privinta sunt concluziile unei vieti, a cunoasterii din interior a problemei. Cred ca pot afirma ca cunosc cu adevarat mentalitatea maghiara si stiu sa inter-pretez multitudinea de aspecte si nuante prin care se manifesta.
De aceea as dori sa analizez, In lumina acestei experiente o anumita situatie si sa propun unele solutii In consecinta.
Aflat de cativa ani In exil, am fost confruntat cu o propaganda maghiara anti-romaneasca de o intensitate si consecventa, diversitate si penetrabilitate exceptionala In Intreaga lume, si pe care am putut-o urmari, mai ales In R.F.Germana. Sub pretextul luptei anticeausiste, aceasta propagada a imprimat permanent In constiinta strainatatii imaginea unui popor roman las, idiot si sovin, si a unei minoritati maghiare eroice, In lupta disperata pentru a nu fi desnationalizata. Exemplul mereu repetat pentru a evidentia aceasta situatie era Nadia Comanici, care n'ar fi In realitate, decat Anna Kemenes. Pe linia perfidei consecvente cu care ni se altera chipul, pana si marii nostri domnitori Mircea cel Batran, Stefan cel Mare, sau Mihai Viteazul, erau calificati drept sefi de trib. De aceea, momentul si modul chiar In care a reactionat strainatatea la planul de distrugere a satelor din Romania, a corespuns imaginii ce ni s'a creat si care mie mi-a lasat un gust extrem de amar. De ani si ani, Bucurestiul, capitala unei tari europene, era sistematic distrusa, o serie de sate romanesti disparusera de pe fata pamantului fara ca strainatatea sa reactioneze. Numai cand a aparut spectrul distrugerii si al unor sate unguresti sau germane, un strigat de indignare a cutremurat Europa: "radacinile Europei sInt In pericol" . Noi romanii, autohtonii spatiului carpato-dunarean, nu reprezentam, pana In acel moment, vreun interes.
Televiziunea germana a permis in acea perioada difuzarea unui film anonim, realizat de un "amator", a carui nationalitate va rog s'o concluzionati singur, din moment ce el prezenta ca un sat unguresc distrus centrul unui oras luat din departare, cu blocuri pana la 8 etaje, iar In final Ii Infatisa, ca profitori ai acestei politici, pe asa zisii romani, filmand In realitate un grup de tigani laieti.
Cand In Noembrie 1988 dl Lindlau s'a dus In Romania pentru a cerceta la fata locului situatia (cerand deplina libertate de miscare), si s'a Intors afirmand ca n'a gasit niciun singur sat unguresc sau german distrus, ci numai sate romanesti, prezentatorul emisiunii, FritzPleitgen, pus In situatia penibila de a explica neconcordanta cu toate cele difuzate anterior, a afirmat, fara sa clipeasca, urmatoarele: " eu stiu ca cele relatate de Lindlau vor crea confuzie In legatura cu emisiunile noastre anterioare, dar chiar astazi am aflat ca la granita romano-maghiara mor Impuscati In fiecare zi sute de oameni."
Am constata cu durere si revolta lipsa aproape totala de reactii care sa restabileasca adevarul din partea personalitatilor romanesti din exil sau a "Europei Libere". Am trimis revistei "Spiegel", care a publicat articole incalificabile la adresa poporului roman, scrisori care au ajuns desigur la cosul de gunoi. Spre marea mea desamagire Insa, nici cele trimise postului D-Voastra de radio n'au avut o soarta mai buna. Se pare ca orice mijloc de lupta anti-ceausista, chiar daca implica denigrarea poporului roman Insusi, e binevenita. Cum sa ma mai mir atunci ca In ultimele zile, (In timpul revolutiei din 1989), referindu-se la evenimentele din Romania, comentatorii germani spun "Temesvar" si nu "Temesburg" sau "Timisoara", afirmand, (desi romanii alcatuiesc 2/3 din populatia sa), ca ar fi un oras maghiar. Si asta cu toate ca se stia din primele zile ca 80% din victime au fost romani.
Cum sa ma mai mir ca pastorul T_kes e prezentat ca cel mai proeminent si cunoscut dizident din Romania? Probabil datorita faptului ca In timp ce dansul putea da oricand interviuri televiziunii maghiare (reluate In Germania), de Doamna Cornea, sau alti dizidenti romani, nu se putea apropia nici pasarea. Pentru comentatorii germani numele doamnei Cornea, Mircea Dinescu sau Dumitru Mazilu nu Inseamna nimic.
Cum sa ma mai mire comentariul televiziunii germane care afirma: "In sfarsit, scanteia luptei Impotriva dictaturii a trecut de la minoritatea maghiuara si la romani. "!?
Ce au Intreprins personalitatile exilului romanesc sau EuropaLibera pentru a impune In constiinta lumii lupta romanilor cu arma In mana pana In 1959 In muntii tarii Impotriva comunismului? Altii si-ar fi facut de mult, din acest fapt, un titlui de glorie nepieritor. De ce nu stie nimeni nimic despre intelectualitatea noastra exterminata sau exi-lata, despre nesfarsitul martiriu al adevaratilor nostri preoti, despre jertfele ce au urmat grevei din Valea Jiului sau revoltei de la Brasov, despre sutele de mii de oponenti din lagarele de exterminare comuniste?
M'am Intrebat, cum este posibil ca fostul director al postului D-Voastra de radio, Dl Nestor Rates, cu ocazia unui interviu luat Dlui Szuros, presedintele parlamentului maghiar, sa permita acestuia, fara a-i replica cu un singur cuvant, sa acrediteze ideea ca Ungaria nu poate ignora amenintarea din partea Romaniei, deoarece "e un fapt istoric ca Romanii au ocupat de doua ori In acest secol Budapesta." Cu alte cuvinte, agresivitatea romaneasca, tendinta lor de expansiune, ar fi cauzat aceste fapte istorice, si nu atacul armatelor maghiare In 1919, Incercand sa reocupe cu forta Ardealul, sau In al doilea razboi mondial ocuparea Budapestei n'ar fi fost implacabila consecinta a iresponsabilitatii germane si a genocidului sistematic al "aliatilor" lor maghiari In Ardealul de Nord, ocupat In urma Dictatului de la Viena.
Punctul culminant Insa al impertinentei perfide Il atinge acest reprezentant al unui guvern maghiar care oficial afirma ca Ungaria nu are nicio pretentie teritoriala fata de Romania, In momentul cand afirma ca cea mai buna solutie pentru Ardeal ar fi autonomia sa. Pentru Dl Szuros nici 1 Decembrie 1918, nici dreptul la autodeterminare al romanilor ardeleni, la care s'au raliat raspicat si minoritatea germana, ruteana si a evreilor din aceste teritorii, n'au existat, el ignorandu-le cu seninatate. Dar cum de le-a putut accepta Dl Rates? Nu era de datoria lui sa apere pozitia Romaniei?
O asemenea ignoranta din partea directorului unui post de radio romanesc e inimaginabila, dar nu cred ca asta ar fi adevaratacauza. Sunt mai degraba Inclinat a crede ca In aceasta problema pentru an gajatii Europei Libere este un cuvant de ordine care tinde la nivelarea oricaror asperitati, ocolirea si ignorarea oricaror contradictii si accentuarea a numai ceeace este comun, care sa duca la Infratire cu orice pret, etc.
Cu ocazia uneia din calatoriile mele In tara, la granita romana am avut nefericirea sa asist de aproape la momentul predarii de catre granicerii maghiari In mainile Securitatii romane a doi fugari romani, un tanar si o tanara de vreo 17-18 ani, care reusisesra sa se refugieze In Ungaria. Ulterior am aflat ca erau returnati numai romanii care nu stiau maghiara. Numarul oficial recunoscut al celor predati Securitatii romane fiind, acum un an, de 1.500. Nu insist asupra soartei ce-i asteapta pe acestia.
M'am Intrebat Indurerat, unde a ramas In corul acesta unanim de apreciere, lauda si recunostinta (pe care n'am de gand sa-l con-test), vocea care sa ceara In numele drepturilor omului tratament egal, nediscriminatoriu, indiferent de nationalitate si de cunoasterea sau nu a unei limbi? De ce nu se poate spune Intregul adevar, chiar daca el turbura puritatea imaginii?
Pe data de 25 Decembrie 1989, Dl Hurezeanu, luand ca punct de plecare un interviu dat unui reporter maghiar de catre tov. Karoly Kiraly, ne cerea noua Romanilor sa nu uitam rolul imens al acestuia In lupta pentru dreptate In Romania. Cunoscandu-l personal pe tov. Kiraly, urmarindu-i pe viu activitatea In perioada cand era prim-secretar la Sfantul Gheorghe, nefiindu-mi straine nici Imprejurarile In care a trebuit sa renunte la acest post, am telefonat D-lui Hurezeanu pentru a-i pune cateva Intrebari si a-i da niste informatii. Reactia dansului a fost fara echivoc: mi-a Inchis telefonul In nas pe motiv ca Inafara de barfa n'as avea nimic de comunicat.
Ei bine, d-le Director, nu atat In revolta, cat In tristetea care m'a cuprins, mi-am adus aminte ca aceeasi atitudine, aceeasi voitaorbire a caracterizat politica comunista pana In ultimii ani. Si comu-nistii au ocolit realitatile dureroase In problema maghiara, si ei au falsificat istoria oriunde ea ar fi putut leza sentimentele "poporului frate" maghiar, facand nenumarate concesii numai de dragul linistei. Cu ani In urma, o cunostinta maghiara ma Intreba si se Intreba pe sine Insusi banuitor, oare ce urmareste Ceausescu cu toate aceste concesii ?
Astazi stim ca Ceausescu n'a obtinut "Infratirea", si ca In ultimii ani, dupa publicarea de catre Academia Maghiara a celor 3 vo-lume privind istoria Transilvaniei, el a Intors foaia. Dar contrar tuturor strigatelor de revolta si ajutor care au umplut lumea, nici directorii de Intreprinderi, de scoli, de spitale, etc. sau prim-secretarii maghiari nu si-au pierdut posturile. Singurii care au fost Indepartati, de teama unor defectiuni, au fost cei din cadrele de conducerte ale Securitatii. Nu pot sa uit stupefierea cu care constata de curand aceasta realitate chiar un maghiar venit din Ungaria, unde toata lumea stia ca In Romania nici un ungur nu mai poate ocupa vreun post de conducere.
In privinta situatiei deplorabile a culturii maghiare, poate afirma cineva ca cea a culturii romane ar fi mai buna dupa decenii de vulga-rizare?
In ce priveste "Discriminarea" atat de des deplansa de redactorii Europei Libere, eu i-as Intreba daca au trait vreodata si stiu ce Inseamna a fi discrimat ca roman, subliniez ca roman In propria tara?
Comunistii, care de dragul "armoniei si fratiei" au permis aceasta aberatie, si atatia romani care au avut "fericirea" sa cunoasca Regiunea Autonoma Maghiara, sau apoi judetele Harghita si Covasna (sub conducerea chiar a tov. Kiraly), o stiu foarte bine.
Imi permit sa pun cateva Intrebari dlui Hurezeanu, desi sunt cat se poate de constient ca legendele sfideaza adesea adevarul incomod:
- Stie dl Hurezeanu ca pe vremea tov. Kiraly o serie Intreaga de profesori romani exceptionali, de la Liceul Nr. 1 din Sf. Gheorghe, au trebuit sa plece pentru a face loc profesorilor maghiari astfel Incat, la un moment dat, pana si limba romana le era predata copiilor romani de catre acestia?
- Stie dl Hurezeanu ca In Regiunea Autonoma Maghiara se sustinea ca limba engleza nu poate fi Invatata corect daca nu cunosti limba maghiara, asa Incat o profesoara de limba engleza le cerea elevilor, desigur " benevol" , sa vina dupa amiaza la ora de limba maghiara, ceea ce unii naivi au si facut-o ?
- Stie dl Hurezeranu ce Inseamna, roman fiind si nestiind limba maghiara, sa fi tratat ca om de categoria II-a nu numai In magazine si institutii, dar chiar si In spitale? Sper sa-si poata imagina atmosfera, cand unii medici Isi permniteau nu numai sa scrie foile de observatie In limba maghiara, dar sa si maghiarizeze numele romanesti dintr'un condei ?
- Stie dl Hurezeanu ca tov Kiraly, comunist convins pana astazi, a Inconjurat catedrala romana neterminata din Sfantul Gheor-ghe, transformata In depozit de legume, cu blocuri de locuinte construite pe terenul apartinand parohiei ortodoxe?
- Stie dl Hurezeanu ca pana si astazi nenumarate institutii si blocuri de locuinte, construite pe vremea tov. Kiraly poarta, cu totul "Intamplator", exact cele trei culori: rosu, alb si verde?
- Pentru a realiza atmosfera, Isi poate imagina dl Hurezeanu ca preotii catolici interzic credinciosilor lor din sate romanesti maghiarizate cu forta In 1940, sa asiste la Inmormantarea rudelor lor ortodoxe?
- Sau ca cei care ar fi dorit sa revina la ortodoxism au fost amenintati ca vor fi spanzurati de limba atunci cand Ungurii vor re-ocupa Ardealul?
S'ar putea Intampla ca toate acestea sa nu fie pentruDomnia Sa decat "barfa". Ar fi bine totusi sa cerceteze sin-gur, comparand urmatoarele:
- data la care tov. Kiraly a divortat (fapt, dupa cum se stie, incompatibil cu Inaltele functii de partid), cu cea a demiterii sale, precum si cu data la care, dupa cele de mai sus, a trecut In opozitie ca exponent al intereselor maghiare.
Doamna Dukas Anna, actrita si fosta directoare a teatrului maghiar din Sfantu-Gheorghe, traind astazi In Canada, precum si tov. Ion Gheorghe Maurer, (camarad la vanatorile de la Telisoara), ar putea, cred eu, oferi nenu-marate amanunte din acea perioada. L-as ruga pe dl Hure-zeanu sa mediteze putin asupra numarului de zile petrecute vreodata In Inchisoare, precum si asupra posturilor de director ocupate, In continuare, de catre idolul sau, compa-rand aceste date cu tratamentul aplicat dizidentilor romani de acelas regim si sa traga singur concluziile.
In ceea ce ma priveste, D-le Director, tare ma tem ca datorita ignorantei, propagandei intense preluata necritic de catre multi romani, a presiunilor externe, precum si datorita dorintei de conciliere rapida, Bucurestiul poate repeta grese-lile trecutului. Primul pas ar fi o forma sau alta de autonomie maghiara administrativa In Ardeal, ca expresie a tendintei izolationiste. Acest fapt, ca orice istorie care se repeta, s'ar putea sa ne coste foarte mult, pentru ca aceasta tendinta, spre deosebire de cea germana, izvoreste dintr'o alta mentalitate. Eu o cunosc foarte bine si ma simt dator sa o descriu, oricat de neplacut sau incredibil vi s'ar parea.
Maghiarii sunt ceea ce sunt, nu prin origine etnica extrem de diversa, ca si alte popoare europene, (inclusiv romanii), ci prin mentalitatea lor. Una din coordonatele esen-tiale ale acestei mentalitati este constiinta superioritatii lorindiscutabile, Insuflate din frageda pruncie, din nefericire Impreuna cu un dispret suveran, dus pana la ura, fata de tot ce este romanesc. Insasi predilectia folosirii peiorativului "ola" (de preferinta ' bgd_s ola' - valah puturos), nu e etimologica ('ola' de la valah), ci se datoreste faptului ca pronuntia e foarte aproape de ' alA', (dedesubt, inferior). Experienta vietii petrecuta printre maghiari m'a Invatat ca, din pacate, marea majoritate a familiilor maghiare Isi educa copiii In acest spirit, desi putini o vor recunoaste deschis. De aceea, pentru un maghiar (spre deosebire de ger-mani), Invatarea sau cunoasterea limbii romane e resimtita ca un fel de rusine, ca o ofensa.
BineIneles, nici ei nu cred ca aproape doua milioane de maghiari astfel educati si In posesia drepturilor de pana acum, ar putea fi In pericol sa-si piarda identitatea In contact cu o alta cultura. De altfel, nici o cultura solida, sanatoasa si constienta de sine, nu se teme de contact cu alte culturi, ea asimiland doar ce i se potriveste, astfel Imbogatindu-se. Tendinta de izolare nu vine din teama, ci din dispret, si asta, desi unii " specialisti " In folclor veniti din Ardeal, au prelucrat In Ungaria o serie Intreaga de ritmuri, melodii si dansuri romanesti, stilizandu-le un pic si prezentandu-le In Intreaga lume ca redescoperirea unor vechi radacini maghiare. Acestea, precum si prezentarea chiar a "ciocarliei" In Ungaria ca "maghiar pacsirta - privighetoarea maghiara - eu nu le pot numi altfel decat furt si ma Intreb mereu, cand se vor trezi romanii, ori cat de bogat ar fi folclorul romanesc, sa protes-teze Impotriva acestor practici.
Caracteristic e si modul de a simti, de a gandi si de a reactiona ce izvoreste din aceasta mentalitate. Profund con-vinsi de superioritatea a tot ce este unguresc, orice evenimentpolitic, cultural sau stiintific deosebit, orice noua personalitate aparuta pe scena lumii, trebue sa fie si i se atribuie Intr'o forma sau alta, printr'un imperios consens, o origine maghia-ra. Crearea acestor legende a fost si este o contanta a vietii unguresti. Pentru cine nu a trait mereu acest fenomen, el poate apare hilar si absurd, dar pentru majoritatea maghiarilor el este natural.
Tendinta izolationista Insa e dictata si de dorinta de a constitui un nucleu de concentrare a energiilor pentru adeva-rata si " sfanta " cauza, negata Inca oficial, desigur, din motive tactice, cea a Ardcealului Insusi.
Rugati-l va rog pe dl Hurezeanu sa va enumere, cati maghiari cunoaste dansul care recunosc deschis ca Ardealul apartine de drept Romaniei? Eu nu cunosc nici unul care sa nu considere ca Ardealul a fost si trebue sa redevina maghiar. Despre declaratiile oficiale mi-am spus parerea si nu cred ca ma poate convinge cineva ca guvernul maghiar e cu totul strain de publicarea faimoaselor volume de Istoria Transilvaniei, editate de Academia de Stiinte din Budapesta, In care noi suntem prezentati ca venetici, Infiltrati In Ardeal dupa ce el era de mult unguresc, Inmultindu-ne ca iepurii la adapost, In timp ce maghiarii mureau pentru apararea lui; In care Stefan cel Mare sau Vlad Tepes n'au fost decat niste intriganti, singur Ardealul pastrandu-si suzeranitatea, princi-patele romane fiind de fapt pasalacuri. O Academie care se preteaza sa ignore, sa ocoleasca sau sa falsifice datele ce nu se potrivesc tezei propuse, n'o face desigur din motive stiin-tifice. Si mai ales n'o face fara binecuvantarea "factorilor de raspundere politica" .
Cunoaste dl Hurezeanu vreun maghiar care sa se Indoiasca de nesdruncinatul fundament stiintific al acestor "istorii"? Toti maghiarii cu care am abordat pana acum pro-blema, s'au aratat foarte convinsi ca "nici o virgula" nu va putea fi schimbata In ele.
Stimate domnule Director, In pofida aparentelor, eu Insumi sunt convins ca o reconciliere Intre romani si maghiari e mai mult decat necesara, si ca timpul pentru a pune bazele ei a venit. Reconcilierea Insa nu poate avea loc decat pe baza respectului reciproc, care, la randul sau, n'ar ramane decat o formula goala daca n'am avea integritatea si puterea morala sa ne spunem unii altora adevarul In fata. Nu acuzandu-ne, ci asumandu-ne responsabilitatea istoriei.
Noi, Romanii, nu vad de ce n'am avea puterea morala sa ne asumam raspunderea faptelor noastre din trecut fata de altii si fata de noi Insine, inclusiv epoca comunista, fara de care nu putem aspira la respect. Dar conditiile realizarii respectului reciproc nu depind numai de noi. Mana pe care noi o Intindem si care trebue sa fie curata, e esential sa i se raspunda la fel.
Prima conditie indispensabila ar fi renutarea la propaganda agresiva si denigratoare. Pentru a-i substrage baza, cred ca ar fi indicat alcatuirea de grupe de istorici romani si maghiari, competenti si integri, din Ardeal, care sa scrie istoria pe baza tuturor datelor cunoscute si fundate, fara a exclude expunerea parerii personale, In caz de neconcor-danta. Ar fi, desigur, foarte utila elucidarea comuna si competenta, pe baza tuturor datelor controlabile a vietii minoritatilor din Romania, analizata pe perioade, comparativ cu cea a populatiei romanesti.
Ar trebui publicate numele tuturor dizidentilor de orice nationalitate, cu date exacte ale activitatii lor si a consecintelor ce au avut de suferit.
De asemenea, numele tuturor celor care s'au declarat romani, romanizandu-se, asa cum sustine cu insistenta propa-ganda maghiara In Intreaga lume. Eu nu cunosc pana acum decat exemplul, evident fals, al Nadiei Comaneci, dar ar fi extrem de interesant de aflat numarul si motivele maghiarilor care au fost crescuti In constiinta superioritatii lor, si s'au putut "degrada" , romanizandu-se. Si asta, spre deosebire de imensul numar de svabi, slovaci, croati, romani, evrei, etc. care maghiarizandu-se, sunt " mandri " de a se fi "Inobilat ".
A doua conditie ar fi, asa cum spuneam, asumarea nu numai de catre noi, a responsabilitatii istoriei. Istoricii maghiari In primul rand, scriitorii si personalitatile, dar si toti aceia care au trait evenimentele, trebue sa aiba si curajul sa spuna ei Insisi adevarul despre perioada 1940-1944 si despre cele savarsite In Ardealul de Nord In aceasta perioada. Numai punand capat tacerii, ocolirii, falsificarii, minimalizarii sau negarii faptelor, se pot Inchide ranile si vor putea copiii de acum si generatiile viitoare sa-si formeze o alta mentalitate. Pentru ca numai adevarul o poate face, oricat ar fi de dureros.
Reconcilierea nu se poate face prin apeluri venite de sus, oricat de frumoase si de bine intentionate ar fi ele. Ea nu poate fi decat un proces lent, natural, crescut dintr'un adevar spus, acceptat si trait In Intregime, singurul care poate rupe cercul vicios al unei educatii si mentalitati sortite sa desparta, nu sa uneasca.
Putine colturi ale lumii au fost binecuvantate cu atatea frumuseti si bunuri ca Tara Ardealului. De aceea multi au vrut si ar vrea s'o stapaneasca, si mult prea multe lacrimi si sange au curs In numele ei. E timpul ca toti aceia care au avut norocul de a o numi ca patrie, indiferent In ce limba, sa-i sfinteasca Impreuna pamantul. Din nefercicire Insa mult prea putini Isi dau seama ca nu sangele ce le curge In vine este ceea ce-i desparte.
In Incheierea acestui subiect as mai sublinia un fapt:
Daca efectele pozitiei unui ziar sunt, prin natura raspandirii sale, limitate, responsabilitatea unui post de radio ca Europa Libera, ascultat de milioane de oameni, e uriasa. Mai ales ca abordeaza teme ce privesc inima si sufletul tarii si care sunt, din pacate, superficial cunoscute mai ales de catre ne-ardeleni. Fara o informare deschisa si competenta, fara spirit critic, pozitia postului Dvs de radio In aceasta problema ar putea si ea controibui la luarea unor hotarIri nefericite la Bucuresti. Nu de izolari In cadrul Ardealului e nevoie, pentru ca efectul ar fi exact contrariul, anume o insuportabila crestere a tensiunilor nationale.
Trecand la un alt subiect, as mai avea o propunere:
Regenerarea dupa aceasta cumplita degradare morala a epocii comuniste In general si ceausiste In special, o poate realiza numai purificarea prin adevar. Ca mijloace de con-fruntare perpetua cu el, Impiedecand uitarea, cred ca se impune Infiintarea unui muzeu al rusinii In localul muzeului partidului. Pe peretii sai as expune cele mai caracteristice exemple ale cultului personalitatii, purtand iscaliturile celor prostituati, precum si infinitele minciuni, legi, masuri abe-rante, etc., iar alaturi, paralel, sa fie Insemnat adevarul sec si dureros.
In fiecare sala as prezenta nu numai poze, ci si ecrane cu insuportabilele filme triumfaliste, In care un popor Intreg adus In stare de sclavie, era osandit sa participe. Cum altfel ar putea Intelege generatiile viitoare ultimul stadiu al sclaviei, cel In care sclavul ajunge sa se prosterneze la picioarelecalaului sau, ridicandu-l In slavi ?
Sali speciale Insa as rezerva si tuturor aprecierilor elogioase, cadourilor, ordinelor si decoratiilor oferite de catre guvernele, personalitatile si institutiile straine, elogii care sunt tot atatea palme date poporului roman In numele unor intere-se obtuze de neiertat.
In procesul izbucnit atat de irezistibil de redobandire a demnitatii umane, un astfel de muzeu ni s'ar adresa fieca-ruia dintre noi, reamintindu-ne responsabilitatea ce ne-a revenit sau ne revine.
O ultima propunere ar privi drapelul Romaniei. Cred ca pana la reinstaurarea monarhiei, In locul stemei care a disparut, ar trebui pus capul sau silueta unui zimbru. Strabuna imagine de neclintita forta si noblete calma a zimbrului, atat de familiara sufletului nostru, s'ar potrivi de minune drape-lului unei natiuni ce se regaseste In libertate.
Iertati-ma, Va rog, Dle Director, pentru unele asperi-tati ale expunerii, dar cauza pentru care ma lupt e mult prea arzatoare pentru a mai avea si timp de stilizat.
Sch_nberg, 31,12.1989.
O Intregire a tabloului :
"Tara, natiune, institutiuni si tot ce este "
valah
" este
Inaintea noastra superlativul odiosului, ceeace trebue urIt din
toate puterile si combatut prin toate mijloacele. Orice Impa-care cu starea de fapt actuala si cu situatia de egali voua,
este un sacrilegiu. In trecutul nostru de dominatie dispretul
valahilor ne-a devenit a doua natura."
"Cultura si civilizatie pentru noi nu poate veni decat
de la Budapesta. Bucurestii sunt pentru noi personificarea
bizantinismului si a balcanismului celui mai Intunecat, unde
noi nu mergem decat sa corupem si sa facem afaceri In stil
balcanic."
"Legile tarii le privim numai din punctul de vedere al
eludarii lor, sau pentru a trage eventual profitul pe care ni-l
asigura."
"Nu exista Intre ungur si ungur deosebire. Toti va
urIm, toti tindem cu toate mijloacele spre realizarea supre-matiei noastre, Incat ora reInvierii Ungariei sa ne afle In-multiti si Intariti. De aceea strigam mereu contra asupririlor
reale sau Inchipuite din partea voastra, de aceea ne plangem
la Liga Natiunilor, la Papa, la bisericile protestante."
"Traim cu amintirile dominatiei din trecut pentru
dominatia ce trebue sa ne revina. Noi ne folosim de toate
mijloacele, caci nu avem nimic de pierdut, decat de castigat.
Fratii nostri din Ungaria si amicii nostri din strainatate
submineaza statul roman dinafara, iar noi Il subminam dina-untru. Pe ei Ii apara situatia lor de streini. Pe noi ne apara
ei si Liga Natiunilor, cat si prostia voastra."
"Cu cat vom avea mai multa libertate, cu atat vom
lucra mai intensiv la submninarea voastra. Cu cat vom avea
mai multe drepturi, cu atat vom fi mai periculosi pentru voi.
Caci noua drepturi si libertati de la romani nu ne trebue
decat ca sa le Indreptam tot Impotriva voastra."
"A slabi tot ce este romanesc, a-l strica cu orice pret,
a alimenta nemultumirile, discordia dinauntru, ponegrirea
dinafara, iata care este datoria noastra In Romania."
"Patria pentru noi este Ungaria cea veche. Actuala
"Tot ce serveste la consolidarea Romaniei, noua ne
strica; tot ceea ce este sfant pentru voi, pentru noi este obiect
de batjocura. De aceea este boicotat si afurisit de noi acela
dintre noi care este patriot loial al Romaniei. Pentru ajunge-rea scopului nostru suprem nu exista cuvant de onoare, ca-racter, consecventa, ci numai posibilitate de actiune fara
niciun fel de Ingradiri, caci deplina existenta si fericire a
maghiarilor nu se poate realiza In hotarele Romaniei."
"Cui dintre noi Ii trebuesc drepturi In Romania? Le
cerem doar ca sa putem prabusi cu ele statul roman."
"Ungaria de azi ciuntita ne asteapta si lucreaza eroic
pentru noi cu toate mijloacele, de altfel ca si noi."
"Pentru reIntregirea Coroanei Sfantului Stefan se
falsifica bani necesari propagandei subversive atat aici cat si
In strainatate; toate se fac pentru unul si acelas scop:
refacerea Marei Ungarii, refacere care trebue sa vina. Pentru
atingerea acestui scop facem totul. Cand credem ca e potri-vit, va dam banchete, va facem curte, va adulam cu cuvinte
dulci. Putem aprecia eventual indivizi dintre voi, dar nu-i
putem iubi, iar colectivitatea voastra o urIm cu toata taria
sufletului nostru."
Vom auzi desigur ca dumneavoastra nu doriti o reuniune cu Ungaria, ci va simtiti foarte bine In patria comuna Romania, fiind, repet, si la guvernare, ca "existenta si fericirea maghiarilor" Isi gaseste teren propice Intre actualele hotare ale Romaniei; ca veti conlucra cu maghiarii din Ungaria doar In cadrul Europei Unite, a la Lucinschi.
Dumneavoastra nu cereti privilegii, ci doar drepturi egale cu populatia majoritara romaneasca, afirmand cu tarie si convingere ca toti locuitorii acestei tari trebue sa-si Insuseasca limba statului roman care este limba oficiala, Inca din ciclul primar, gratuit pentru toti copiii indiferent de etnie,ne mai avand nevoie, ca la Sfantul Gheorghe, de exemplu, de doua indicatoare: unul In romaneste "Tusnad" , si altul In ungureste "Tasnad" .
Precis, ne veti asigura ca " idealul reIntregirii Coroanei Sfantului Stefan" este o dulce si nevinovata po-vestioara pentru copiii prescolari, ca iubiti natiunea romana, din care faceti si Dumneavoastra parte, " cu toata taria siufletului ". Asa dar, sa asteptam cu Incredere nu "reconci-lierea istorica", ocazie cu care ar trebui sa se pomeneasca despre unio trium nationum, despre distrugerea bisericilor si manastirilor romanesti din Transilvania; despre frangerea pe roata a lui Horia si Closca de acum 212 ani, despre uci-derea de catre revolutionarii lui Kosuth a peste 40.000 de romani lipsiti de aparare In anii 1848-1849, despre batalia de la Fantanele, despre cei 50 de ani de amarnica durere pentru neamul romanesc din vremea dualismului; despre uciderea lui Ion Arion din Agris-Iara, purtator de steag tricolor, In gara Teius In 1918; a celor peste 50 de moti din Belis, carora politia clujeana le-a ridicat recent un monument Intru ne-murirea lor; despre Ip, Traznea, Moisei, Iara, Turda, Sarmas si Oarba de Mures, etc. etc., cu scuzele de rigoare si cu regrete profunde, cu asigurarea ca ele niciodata nu se vor mai repeta din partea urmasilor celor ce le-au savarsit, ci sa ne luam de manute, ca tot vine ea, primavara, si sa cantam "Floricele pe campii, hai sa ne jucam copii" , de-a " baba oarba", adica cu unii legati la ochi si care Incearca sa-i prinda In brate si sa-i mangaie pe cei ce stiu de minune sa se .... eschiveze si sa triseze, asa cum au facut-o secole de-a randul.
Prof. univ. Dr. Ioan Teodor Stan
Ii suntem recunoscatori dlui Gheorghe Olteanu pentru continutul scrisorii ce-a adresat-o postului de radio Europa Libera Inm Sept. 1989 si am dori sa completam prezentarea ce-o face el ungurilor cu articolul dlui Prof. Dr. Ioan Theodor Stan, la care mai adaugam si o alta spovedanie a unui alt ungur, S. FenyOs, fost deputat In parlamentul din Budapesta Inainte de 1914. FenyOs este si autorul cartii "Ungaria revizionista" , din care extragem citatele ce urmeaza:
Pag. 62: "Sa nu uitam ca Ungaria astazi este mai saraca decat oricare din statele succesorale. In Romania, Cehoslovacia si Yugoslavia viata este mai usoara si-i mai putina mizerie. Este chiar greu de crezut ca majoritatea populatiei maghiare din Romania ar dori sa se Intoarca " acasa " iar In Slovacia, populatia maghiara din Csalokoz, prin graiul unei delegatii primite de Presedintele Republicii Masaryk, a declarat ca daca s'ar reda totul Ungariei, ei totusi nu ar dori sa se Intoarca acolo."
In pp. 139-146, referindu-se la rolul presei maghiare In statele succcesorale, si la cea din Ungaria propriu zisa, spune:
oarba",
S'a nascut In Targoviste la 7 Oct. 1906. Tatal sau a fost militar, generalul de cavalerie Alexandru Costantinidi, luptator In primul razboi mondial.
Copilaria a petrecut-o la Roman, unde a urmat si liceul. A intrat apoi la Scoala Navala de Ofiteri si a devenit ofiter de marina. A activat In marina comerciala ca comandant de vas. In aceasta calitate a cutreerat Intreg mapamondul.
A avut Inca doi frati, pe Sandu si Dan, precum si doua surori, pe Viorica si Marta. S'a casatorit cu Florica, si au avut un singur copil, pe Sanda Constantinidi care are trei copii si In prezent este doctorita In Pennsylvania.
I timpul celui de al II-lea razboi mondial a fost Comandant de vas de razboi cu gradul de Comandor Capitan. Ca actiune de o bravura exceptionala, cu ocazia retragerii In 1944 a trupelor romane Incercuite la Sevastopol In Crimea, Comandorul Radu Constantinidi a avut misiunea, Impreuna cu alte vase de razboi, sa scoata trupele din Incercuire. Vasul comandat de Comandorul Radu Constantinidi a fost singurul vas de razboi care nu a fost scufundat, si a ajuns teafar In portul Constanta Incarcat cu trupa. Pentru aceasta bravura, Comandorul Radu Constantinidi a fost distins cu cea mai Inalta decoratie pe care o acorda armata romana, cea de Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, calcand astfel pe urmele tatalui sau, al Generalului Alexandru Constantinidi, distins si el cu decoratia de Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul din razboiul nostru de Intregire.
Pierzandu-o pe prima sotie, s'a casatorit a doua oara cu Oltea In 1972. In 1976 au ajuns In USA. A trait In Miami Beach pana In 1977, cand s'a mutat aproape de fiica sa In Pennsylvania. A decedat Dumineca trecuta, 8 Martie, dupa scurta suferinta si a fost Inmormntat la cimitirul Sfantul Ioan din Hermuitage, Pennsylvania. Oficierea a facut-o parintele Teohan de la Biserica Sf. Cruce din Hermitage.
Timp de 20 de ani l-am avut vecin In Miami Beach. Dumineca de Dumineca venea cu noi la biserica. In actiunea ce-am dus-o In cadrul editurii Romanian Historical Studies, de publicare a cartilor de documentare istorica asupra Transilvaniei, Radu a fost mereu alaturi de mine, ajutandu-ma bucuros si gratuit la toate lucrarile de tipografie.
Fire de ostas din nastere si prin traditie de familie, a dus o viata stoica, ordonata, credincioasa si de Inalta moralitate. Este singurul roman laic de care stiu ca a postit toata viata Vinerea, iar la biserica aprindea mereu lumanari In memoria parintilor, rudelor si prietenilor.
Dumnezeu sa-l odihneasca In pace!
Fie-i tarana usoara!
15 Martie 1998
_______________________________
