Pus la index

În 28 Februarie 1998 am primit din partea D-lui Mircea Dimitriu, Secretar General al "Grupului de Comand| din Exterior" o scrisoare de 2 pagini Õi jum|tate, în care constat| Õi enum|r| punctele de dezacord ale vederilor mele cu ale Grupului. Apoi parte din acuzaÛii sunt repetate într'o scrisoarea din 22 Iunie 1998 adresat| camaradului Nicolae Bojin din cuibul meu. Scrisoarea lui Mircea Dimitriu se încheie cu fraza:

La mare parte din acuze am r|spuns în 20 Iulie 1998 printr'o scrisoare de 6 pagini Õi jum|tate, la care îns| nu am mai primit nici un r|spuns. În prim|vara acestui an - 1999 -am editat o carte, "În slujba Legiunii - În slujba Neamului, Scrisori primite de la Comandant", pe care am trimis-o Õi lui Mircea Dimitriu, considerând c| în zecile de scrisori ce se întind pe 145 pagini Mircea va g|si r|spuns la multe din acuzaÛiile ce mi le aduce, adic| va putea constata coincidenÛa sau lipsa de coincident| a vederilor actualei conduceri a MiÕc|rii din Exterior cuprinse în scrisoarea sa rechizitoriu, cu vederile Comandantului Horia Sima, a c|rui linie de conducere susÛine c| Grupul de Comand| o continu| cu fidelitate.

Repet încheierea scrisorii-rechizitoriu: "E un compromis,... care ne las| posibilitatea de a ne reg|si cândva cu toÛii de acord..." Adic| deocamdat| suntem în desacord.

Scrisoarea rechizitoriu

din 28 Februarie 1998 în întregime:

"Am ezitat mult| vreme ca s|-Ûi scriu aceasta scrisoare, de teama c| relaÛiile noastre de prietenie s'ar putea n|rui, dar datoria m| oblig| s|-mi iau inima în dinÛi, mizând totul pe capacitatea ta de discern|mânt.

Cu aceeaÕi dragoste camaradereasc| de totdeauna Õi chiar Õi cu ceva în plus,

28 Febr, 1998 T.L.C. - Mircea

* * *

În scrisoarea c|tre Bojin, Mircea spune: "Comandantul Horia Sima Ûi-a acordat, odat| cu gradul Õi încrederea cã vei face acolo o puternica garnizoana legionara, camaradul Golea fiind ocupat cu tiparitul". Ôi ceva mai departe: "MiÕcarea Legionar| s'a luptat permanent cu puterea statal|, care o lovea deschis, dar mult mai grele Õi periculoase au fost loviturile serviciilor secrete de totdeauna, care urm|reau confuzie, desbinare, compromitere, Õi în final dispariÛia M. Leg., utilizând cele mai rafinate metode, multora greu de identificat. Diversiunea Suru este un astfel de caz Õi spectacolul, identic celui legionar de alt|dat|, a anihilat judecata Õi spiritul critic la mulÛi. Camaradul Golea este unul dintre ei Õi nu trebuie s| fie un exemplu pentru D-ta."

Ôi mai jos: "Dac| de unul sau altul nu-Ûi place, atunci calea corect| legionar| este s| converteÕti pe cât mai mulÛi la ideile de baz| ale M. Leg., aÕa cum ni le-a l|sat C|pitanul - uniforme Õi marÕuri au fost instrumente de progagand|... " -.

* * *

S| le lu|m pe rând:

În scrisoarea c|tre Bojin spui: "Comandantul Horia Sima Ûi-a acordat, odat| cu gradul Õi încrederea, c| vei face acolo o puternica garnizoana legionara, camaradul Golea fiind ocupat cu tiparitul".

Eu eram cu adevarat ocupat cu tiparitul, dar nu pentru interese personale în scop de câÕtig, ca s| neglijez problemele naÛionale Õi legionare, cum îÛi face Ûie pl|cere s| laÕi s| se înÛeleag|, ci, dimpotriv|, o f|ceam în interesele Neamului Õi ale Legiunii, aÕa cum constat| de altfel Õi Comandantul în scrisoarea din 10 Ianuarie 1980, pag. 101: "E foarte bine ca ai lansat acolo colecÛia de la München. În definitiv e o demonstraÛie c| Õi pe t|râmul combaterii revizionismului unguresc Õi a problemei Basarabiei, tot noi am f|cut mai mult ca alÛii..., c|ci am reeditat toat| seria de c|rÛi documentare în materie. Asta e un mare merit al D-tale. Când se va face bilanÛul, se va vedea c| noi am f|cut mai mult Õi în acest domeniu." Adic| Comandantul constat| ca prin mine "tot noi (MiÕcarea) am f|cut mai mult ca alÛii."

Ôi mai departe, la pag. 129: "dar cel mai important fapt este enorma difuzare a ProclamaÛiei Celei de A Doua Mare Adunare NaÛional|, de la ChiÕin|u, de valoare istoric|. Intr'adev|r, ai s|vârÕit o fapt| extraordinar|, c|ci la ora actual| o mulÛime de oameni politici Õi instituÛii au luat act de sbaterea fraÛilor din Basarabia pentru independenÛ|. Paralel ai s|vârÕit Õi o alt| mare isprav|: ai difuzat la locurile sensibile material istoric referitor la Transilvania, adic| pe acolo pe unde propaganda ungureasc| este în toi."

Apoi la pag. 138: "Strategic, obiectivul nostru nu poate fi, la ora actual|, decât transplantarea crezului legionar în noua generaÛie. Restul e secundar. Cum ai procedat D-ta, cu c|rÛile Õi broÕurile ce le-ai editat Õi le-ai difuzat în tar| Õi în exil, în direcÛia asta trebue s| ne concentr|m eforturile......"

Ôi la pag. 139: "Dup| cum Ûi-am mai scris, scopul nostru suprem, în actualele împrejur|ri, nu e s| risc|m totul pentru o lupt| electoral| înc|rcat| de primejdii, ci împlantarea crezului legionar în noile generaÛii, care este penetraÛia noastr| în noile generaÛii. Din aceast| perspectiva, acÛiunea D-tale cu tip|riturile ce le scoÛi Õi le difuzezi, este de importanÛ| enorm|."

Adic| Comandantul m| d| exemplu c| fac treab| legionar| bun|, Õi tu, pentru c| m| ocup de aceste "tip|rituri", (c|rora tu nu le poÛi g|si rostul), m| dai de exemplu negativ, ca unul care a p|r|sit preocup|rile legionare. Dup| aceast| remarc| ar rezulta c| acolo unde legionarii nu-Õi pierd timpul cu "tip|riturile", a la Golea, garnizoanele sunt mult mai infloritoare. Mi-ar p|rea bine s| fie aÕa.

Cât priveÕte rostul uniformelor Õi a l marÕurilor, pe care tu, în scrisoarea c|tre Bojin le elimini total, afirmând c| ele în trecut au avut doar rolul de "instrumente de propagand|", iti redau textul din C|rticica Sefului de Cuib (pag. 41) ca s| v|d cum te vei putea descurca singur, pentru c| textul respectiv nu las| nici o portiÛ| deschis| pentru formularea ce-Ûi aparÛine, c| anume ele ar fi doar "instrumente de propagand|":

"Interzicerea uniformelor: Guvernul a interzis prin lege portul uniformelor. Odat| legea votat|, trebuie s| ne supunem ei. Legionarii nu vor mai ieÕi în public îmbr|caÛi în uniform|."

Când am fost în Ûar| la un parastas pentru paraÕutiÕti Õi Suru a venit cu b|ieÛii lui în uniform|, Nadea (soÛia mea), Õi cu un nepot de-al ei, fost Õef al Institutului National de Fizic| Atomic|, au fost foarte pl|cut impresionaÛi de aspectul Õi comportamentul tinerilor în c|meÕi verzi. Eu personal nu am g|sit nimic de reproÕat. Dimpotriv|, m'am simÛit emoÛionat între c|m|Õile verzi.

Voi vreÛi s| motivaÛi scoaterea uniformelor Õi a marÕurilor din viaÛa MiÕc|rii Legionare prin Memoriul ce l-a adresat Comandantul în Aprilie 1949 Regelui Mihai. În acel Memoriu Comandantul cere Regelui s| accepte Õi MiÕcarea Legionar| în componenÛa Comitetului National, pentru ca s| poat| contribui la lupta de eliberare a Û|rii. Citez: "În acelaÕi scop am declarat c| renunÛ|m ...... la formele politice în care am tr|it pân| în 1945, pentru a nu provoca suspiciuni nedorite Õi neconforme intenÛiilor noastre." Deci pentru "a nu provoca suspiciuni nedorite Õi neconforme intenÛiilor noastre. Care intenÛii ? De a colabora la lupta de eliberare al|turi de celelalte partide politice. Regele nici n'a r|spuns la aceast| ofert| a MiÕc|rii. Atunci de ce s| r|mân| valabil| numai oferta ei condiÛionat| ? Pentru c|, dac| Comandantul ar fi hot|rît c| renunÛarea la uniforme Õi marÕuri s| fi fost definitiv|, ar fi dat o circulara pe aceast| tem| tuturor legionarilor. Este singura cale care ar fi putut consfinÛi o astfel de hot|rîre. Ori, o astfel de circular| nu exist|. Singurul lucru care exist|, este doar dorinÛa voastr| de a elimina din panoplia mijloacelor de viaÛ| Õi de manifestare legionar| a acestor dou| componente: Uniforma Õi MarÕul, invocând un memoriu al Comandantului care îns| a r|mas f|r| r|spuns.

Apoi afirmaÛia din scrisoarea atât mie personal cât Õi c|tre Bojin: "MiÕcarea Legionar| s'a luptat permanent cu puterea statal|, care o lovea deschis, dar mult mai grele Õi periculoase au fost loviturile serviciilor secrete de totdeauna, care urm|reau confuzie, desbinare, compromitere, Õi în final dispariÛia, utilizând cele mai rafinate metode, multora greu de identificat. Diversiunea Suru este un asemenea caz Õi spectacolul, identic celui legionar de alt| dat|, a anihilat judecata Õi spiritul critic la mulÛi. Camaradul Golea este unul dintre ei Õi nu trebue s| fie un exemplu pentru Dumneata."

R|spunsul meu: Nu serviciile secrete ca atare sunt responsabile pentru acÛiunile lor subversive împotriva MiÕc|rii, ci cei care stau în dosul lor, la pârghiile de comand|. Serviciile secrete sunt Õi ele niÕte instrumente care slujesc cuiva, Õi acest cuiva trebue s| fie identificat. Când C|pitanul a fost arestat în gr|din| la Dna Ghika în 1924, de ce a fost arestat? C|pitanul atunci nu avea o organizaÛie politic|, nici ideologie, nici uniform|, Õi totuÕi a fost arestat, b|tut Õi scuipat în obraz, cu intenÛia final| probabil de a-l lichida. Manciu era doar Õef de PoliÛie Õi legal nu ar fi putut întreprinde nici o acÛiune împotriva C|pitanului, care se g|sea pe o proprietate privat| Õi nu deranja pe nimeni. Nici Ministrul Mârzescu nu putea avea nicio calitate legal| sa intervin|. El a avut îns| consemnul Õi acoperirea Õefilor s|i din conspiraÛia anti-naÛional| din care f|cea parte Õi care-l ocrotea în toate nelegiurile sale împotriva C|pitanului. Manciu era la ordinele lui Mârzescu Õi la dispoziÛia evreilor. Deci erau evreii responsabili de f|r|delegile lui Manciu. AÕa susÛine Õi Pentru Legionari. Arestarea din gradina d-nei Ghika a demonstrat vointa Õi puterea Evreilor, cât Õi slug|rnicia organelor Statului.

Care-i pârghia prin care lucreaz| Evreii? În trecut am dat peste niÕte lucr|ri care descriau începutul atacului Masoneriei împotriva Bisericii Catolice înc| din 1830, cum a fost pl|nuit acest atac care trebuia s| d|râme Biserica Catolica într'o sut| de ani. Apoi am dat peste cartea Cardinalului Rodriguez din Chile, care în 1925 descrie Õi confirm| rezultatul acÛiunii de m|cinare a Bisericii pe din|untru, dup| exemplul termitelor, exemplu pe care îl Õi enunÛ|. În 1992 am scos o carte cu titlul: "Cine atac| MiÕcarea Legionar|", unde e vorba de aceste atacuri. C|rÛile lui Leon de Poncins, de care m'am servit, toate confirm| Õi descriu în am|nunt atacurile Evreilor prin Masonerie la Biserica Catolic| Õi la civilizaÛia creÕtin|. Apoi am dat peste hot|rîrile secrete ale Marei Loji Orientale, în care se desv|luia, cât de strict sunt încadraÛi Õi supravegheaÛi politicienii din oriÕicare partid "democratic", cum ei trebue s| dea socoteal| mai întâi lojei, Õi pe urm| Parlamentului, Õi cum vor fi pedepsiÛi dac| nu se supun. Scopul urm|rit de Masonerie este cel enunÛat în Protocoale Õi apoi prezentate mai pe larg în cartea lui Douglas Reed, "Controversa Sionului", pe care am publicat-o Õi eu în rezumat, Õi tu îmi spui c| nu pricep cum lucreaz| "Serviciile", c| nu vad de unde vine pericolul.

Mereu m'a preocupat aceast| problem|, Õi mai ales întrebarea, de ce MoÛa a tradus Protocoalele înc| în 1923, însoÛindu-le de acele comentarii bogate? Stiind care sunt forÛele care stau în spatele comunismului Õi ce anume urm|reau, MoÛa s'a dus s| moar| pe front în Spania, ca prin jertfa lui s| ne alarmeze în faÛa marelui pericol care ameninÛ| CreÕtintatea. Cât am fost Õi sunt de convins de acest lucru, dovad| este faptul ca am tradus Õi publicat c|rÛi Õi broÕuri care privesc aceast| problem|.

Acest pericol la adresa CreÕtinismului este descris Õi de evreul Benjamin Freedman în cartea sa Facts are Facts, cel care a cheltuit 2,5 milioane de dolari în anii '50 pentru a deschide ochii creÕtinilor de unde le vine r|ul, cine le este duÕm|nul de moarte, cine lucreaz| de zor la îngroparea CreÕtinismului, carte pe care am tradus-o Õi publicat-o tocmai pentru acest enorm serviciu pe care-l aduce CreÕtin|t|Ûii, Õi tu spui c| eu nu înÛeleg cum lucreaz| serviciile.

Pentru c| publicam broÕuri Õi c|rÛi cu astfel de teme, am fost atacat în Ûar| de Ciuntu, Õeful meu de garnizoan|, la Sandu Miculescu în cas|, în prezenÛa mai multor camarazi, spunând ca "Golea, prin publicaÛiile sale pune în pericol existenÛa legionarilor din America". MoÛa se duce în Spania s| lupte împotriva acestei conspiraÛii, Õi noi nici m|car s| nu avem curajul s| alarm|m lumea în faÛa pericolului ce-l prezint| Comunismul pentru CreÕtinism ? Frumoas| atitudine legionar|. Ai auzit ca ar fist cineva molestat de catre autoritati datorita acestor publicatii ?

Ôi acum din scrisoarea ta rechizitoriu:

".... preferinÛele tale Õi o parte din activit|Ûile tale, atât în plan legionar, cât Õi în plan politic românesc, devin din ce în ce mai greu de acordat cu acele ale camarazilor t|i, care nu au libertatea ta, s| fac| ce simt Õi ce-i taie capul.... Dintre ei, unii au fost desemnaÛi de ultimul Õef al MiÕc|rii, iar alÛii de camarazi cu r|spunderi, inclusiv de tine, cu obligaÛia de a asigura continuitatea nefalsificat| a MiÕc|rii Legionare, aÕa cum C|pitanul Õi Horia Sima ne-au l|sat-o. Ambii au v|zut în "unitatea de acÛiune" condiÛia esenÛial| pentru o reuÕit| Õi au ridicat-o la rangul de dogm| legionar|".

Deci cap de list| este "unitatea de acÛiune". Ca principiu nimeni nu poate fi împotriva. În aceasta chestiune Comandantul, în scrisoarea din 28 Ianuarie 1964, pag. 55, face o precizare preÛioas|:

"În consonanÛ| cu ultima mea circulara, regruparea legionarilor nu se poate face decât în functie de anumite obiective, de a face ceva, de a contribui cu ceva la lupta comun|. Oricine trage în acelaÕ inamic este camaradul nostru. Nu ne uit|m ce a fost în trecut, dar oricine trage în noi, e în tab|ra inamic|, Õi nu mai poate fi numit legionar".

Adic| "unitatea nu se poate face decât pe obiectiv." Care este "acÛiunea-obiectiv" lansat| de voi, la care eu nu am r|spuns, nu m'am conformat? Singura rug|minte ce mi-ai adresat-o a fost în 29 August 1995, când mi-ai scris "despre nevoile financiare ale lui Nicolau. Tipografia noastr| din BucureÕti, realizat| cu mari eforturi, este în pericol s| o pierdem...... Un apartament s'a vândut... Õi s'a cump|rat o c|suÛ|, dar banii n'au ajuns, Õi scadenÛa ultimei rate se apropie...."

La acest apel Ûi-am r|spuns la 14 Decembrie 1995, cu: "Am fost în Ûar|..... Lui Nicolau (prin Radu Vlad), i-am dat 3.000 dolari de la Aurel Vlad pentru cartea lui Andreica, iar lui Nae RoÕca i-am dat 3.200 dolari pentru MiÕcare.....", conform instrucÛiunilor tale. Aici se cuvine o remarc|: cartea lui Andreica, un sprijin pentru tipografia MiÕc|rii, nu ar fi trebuit s| coste mai mult de 1.500 dolari, cât ar costa acum, cu toat| devalorizarea de atunci Õi pân| acum. În plus, lui Radu Vlad i-am dat Õi eu 700 dolari pentru "În sprijinul Basarabiei", pe care azi o tip|resc în Ûar| cu 500 dolari într'o mie de exemplare. Deci în ambele cazuri Radu Vlad ne-a cerut, ne-a încasat dublu. Nu Õtiam preÛurile din tar| Õi mai ales, nu m'am târguit, pentru c| era doar "tipografia MiÕc|rii". DiferenÛa de 1850 dolari poate fi aÕadar considerat| ca ajutor pentru MiÕcare.... În plus, acest domn Radu Vlad Õi-a permis s| taie prefaÛa de Horia Sima la cartea "În sprijinul Basarabiei", f|r| s|-mi fi spus nimic. Cu Andreica a ajuns în proces tot pentru un lucru nepermis: a schimbat autorul c|rÛii. Toate astea s'au întâmplat în tipografia MiÕc|rii, pentru care voi aÛi f|cut "apel de salvare", Õi noi am r|Õpuns cu drag, c| doar era a MiÕc|rii, ca pân| la urm| s| pierdem Õi cl|direa, Õi banii Õi s| r|mânem Õi cu nedrept|Ûile lui Radu Vlad s|vârÕite.

Dar afacerea lui Radu Vlad cu c|rÛile noastre nu se termin| aici. C|rÛile deja achitate au r|mas la tipografie Õi au fost puse în vânzare. Unde s'au dus banii, în casieria MiÕc|rii? Este vorba de sacrificiu pentru MiÕcare. Increderea noastr| a fost acordat| lui Nicolau prin tine, care aÛi lansat apelul, Õi nu lui Radu Vlad, un str|in necunoscut pentru noi. Deci în faÛa noastr| moral Õi material, responsabil este Nicolau.

În rest n'am mai primit nici un apel, nici o îndrumare, nici o directiv| de acÛiune, încât, pentru a caracteriza aceasta stare de lucruri îmi permit s| aduc un citat din "Pentru Legionari", pag 284, care priveste organizarea, Õi care cred c| ilustreaz| actuala situaÛie a MiÕc|rii:

Stie cineva din aceast| MiÕcare, ce are de f|cut, înafara de a se Ûine la distant| de Suru? Eu nu Õtiu nimic. La asta se reduce "unitatea de acÛiune, care a fost ridicata la rang de dogm|", de a refuza orice relaÛii cu Suru? Când am vorbit cu Mircea Nicolau în 1996, l-am întrebat, de ce nu scoate un buletin, ca s| Õtim Õi noi pe ce lume tr|im, ce avem de f|cut Õi unde aparÛinem, lucru pe care Ûi l-am comunicat Õi Ûie într'o scrisoare dup| întoarcerea mea din Ûar|. El a spus ca pl|nuieÕte sa scoata un ziar care sa fie cel puÛin la nivelul "Punctelor Cardinale". Dup| aproape doi ani de apariÛie a "PermanenÛelor" constat c| revista nu este absolut deloc preocupat| Õi de "organizaÛia" de care se zice c| ar exista Õi pe care se zice c| o conduce.

Când prin anul 1962 din motive de care nu-mi mai aduc aminte acum, nu i-am scris Comandantului un timp mai îndelungat, Comandantul mi-a r|spuns: "Am primit scrisoarea ta ultim| dup| o lung| t|cere. InÛeleg necazurile prin care treci, dar trebue s| înÛelegi Õi tu c| aceste întereruperi lungi turbur| mecanismul nostru de lucru. Dac| nu poÛi face ceva, e mai bine s|-mi scrii c| pentru moment nu eÕti disponibil. Atunci sunt liniÕtit Õi nu am niciun motiv s| m| îngrijorez. Dar aÕa, r|mân suspndat în semne de întrebare." Acum m| g|sesc eu faÛ| de actuala conducere a MiÕc|rii l|sat în permanent| suspensie, cu o mulÛime de semne de întrebare. Trei încerc|ri de contactare telefonic| la redacÛia "PermanenÛelor" au eÕuat, iar dou| colete cu c|rÛi Õi broÕuri trimise par avion pe adresa din Strada Kepler, au fost returnate pentru c| nu au fost 'solicitate.'

Apoi "PermanenÛele" nu e o revist| de vremuri grele, ca acelea prin care trece Neamul nostru Õi MiÕcarea acum, asa cum o concepea Comandantul în scrisoarea din 23. Mai 1960, pag. 32-33: "...s| aib| un caracter de lupt|.....Cu ea trebue s| trezim energiile, ... trebue s|-i aliment|m cu informaÛii care s|-i sguduie.... Foaia aceasta trebue desprins| din gazet|ria tradiÛionala. Nu scriem ca s| ne ar|t|m c| suntem oameni citiÛi, (ca cei de la Puncte Cardinale, nn), c| cunoaÕtem multe lucruri, ci utiliz|m informaÛia pentru a-i sgudui Õi a le da în cap comuniÕtilor... Nu ne adres|m atât raÛiunii cât sentimentelor, st|rilor de spirit, vieÛii interioare a individului, provocându-l s|-Õi asume responsabilit|Ûi, s| ias| din idea ca lucrurile se pot aranja Õi f|r| el. Incepem un nou capitol în istoria Legiunii. Pentru asta ne trebue un organ nou de publicitate, care s| reprezinte o nou| voinÛ|, unitate Õi coherenÛ|... Trebue s| ne ridic|m peste planul local.... Obiectivul principal este de a crea o stare de tensiune revoluÛionar|, care într'un moment favorabil s| se descarce în capul inamicului." Are ceva "PermanenÛele din toate astea? Sau nu cumva vreÛi s| spuneÛi c| în România de azi nu-i nevoie sa se militeze pentru o r|sturnare a situaÛiei actuale de total| dec|dere politic|, economic| Õi moral|?

AfirmaÛia ta, c| eu n'aÕ pricepe ca serviciile utilizeaz| cele mai rafinate metode, multora greu de identificat", m| face s| zâmbesc. Efectul de "anihilare a judec|Ûii Õi a spiritului critic" se aplic| mai degrab| celor care sunt st|pâniÛi de o pornire, cum sunteÛi voi porniÛi împotriva lui Suru. Eu nu sunt pornit împotriva nim|nui. Dac| i-am trimis c|rÛi Õi l-am ajutat s| deschid| o librarie de c|rÛi legionare, m| acuzaÛi c| i-aÕ fi acordat un "imens sprijin moral". AfirmaÛia este exagerat|, pentru c| ajutorul pe care i l-am dat lui Suru nu este imens. Aici trebue s| pui punct. Nu este nimic de dramatizat. Sprijinul meu material a mers la Suru ca unuia care a întreprins ceva practic pentru distribuirea literaturii legionare, acÛiune c|reia eu îi acord mare importanÛ|. VreÛi s| am pentru el aceeaÕi consideraÛie Õi aceleaÕi relaÛii ca Õi cu cei c|rora de 7 ani le tot trimit c|rÛi Õi n'au g|sit de cuviinÛ| s| fac| nimic? Unii dintre ei nici m|car s|-mi confirme primirea? În afara de Suru, Gules Õi Sandu Miculescu, cine se mai ocup| în Ûar| de r|spândirea literaturii legionare? Este o întrebare pe care ti-am pus-o Õi mai înainte. Nu este asta o sarcin| a conducerii MiÕc|rii? La GuleÕ c|rÛile z|ceau gr|mad| prin pivniÛe Õi garaje Õi conducerea nu le d| nicio atenÛie. Ei bine, eu dau atenÛie acestui capitol Õi pentru acest motiv nu refuz nim|nui sprijinul meu.

Ôi mai departe, în lunga ta scrisoare, spui:

"Ne este dificil s| descoperim "solidaritatea" în imensul sprijin moral pe care tu îl oferi acestui Suru, care prin abilitate, adulaÛie Õi, mai recent, prin minciuni sfruntate, a reuÕit s| transforme în opinia ta aspectele nocive MiÕc|rii Legionare, ale diversiunei lui, într'o binefacere pentru ea, blocând în creierul t|u - de altfel alert - toate semnalele de alarm| Õi aducându-te pân| acolo încât s| fii încântat "c| el face ceva".

Fraza asta pe lâng| ca este insult|toare la adresa mea, cu "blocarea creierului", este Õi o schel|rie de acuzaÛii neadev|rate, izvorâte dintr'o pornire, dintr'o mentalitate de ghettou care s'a cuib|rit Õi închistat în suflete de-a lungul celor cinci decenii de prigoana Õi care acum este confruntat| cu o lume nou| pe care nu o poate înÛelege, nu o poate accepta, Õi c|reia nu i se poate adapta. Oricine încearc| s| sparg| zidurile acestui ghettou este considerat transfug.

* * *

Inapoi la oile noastre:

Solidaritate în atitudine

În acuzaÛie este vorba de solidaritate în "atitudine", Õi nu în "acÛiune"; "s| descoperim solidaritate în imensul sprijin moral pe care tu îl oferi acestui Suru". Bazându-v| pe niÕte supoziÛii, voi aÛi desvoltat fat| de Suru o atitudine din ce în ce mai duÕm|noas|, în timp ce eu am p|strat relaÛii amicale pentru c| nu am avut Õi nu am nici un motiv s| le schimb. Dar de la atitudine amical|, de la sprijinul meu real Õi destul de modest, Õi pân| la "un imens sprijin moral", este cale lung|, Õi de aceea te rog s| precizezi, în ce anume const| "imensitatea" acestui sprijin moral pe care eu i l-aÕ fi acordat lui Suru? Cum s'a tradus acest sprijin "moral" în fapt, Õtiind doar c| eu sunt în sudul Floridei Õi el în BucureÕti?. E vorba de sprijin moral, nota bene. Aflam din când în când ce face din t|ieturile din ziare ce mi le trimitea Õi din rarele scrisori pe care le-am schimbat cu el, din care redau câteva pentru a-Ûi ilustra natura relaÛiilor noastre. Ele au mai degrab| un caracter ost|Õesc, decât unul de "adulare", cum Ûi-ar conveni Ûie s| fie, Õi cum chiar afirmi c'ar fi.

Redau mai jos din scrisorile primite :

Stimate domnule Golea, 9 August 1993

Am primit cele dou| pachete cu c|rÛi de la Dvs. împreun| cu o scrisoare. M'am bucurat foarte mult Õi v| mulÛumesc din inim|. Cele trimise îmi sunt de mare ajutor Õi deosebit de importante. În privinÛa c|rÛilor pe care le deÛin, a fost o greÕit| informare din partea mea. Eu nu deÛin urm|toarele c|rÛi fundamentale: "Cranii de lemn" Õi "Fr|tia de cruce", de Gh. Istrate. În rest am vreo 50 de titluri, unele trase doar la xerox, nu în original.

ExpoziÛia despre care vi s'a vorbit, se întituleaz| - conform afiÕului - "C|rÛi Õi Cântece prigonite". Ea este deschis| sub auspiciile A.F.D.P.R., dar practic f|cut| Õi susÛinut| numai de legionari, acesta fiind Õi motivul pentru care dl Ticu Dumuitrescu, preÕedintele, nu o prea agreaz|. Cam 80% din cele 120 titluri de carte Õi ziare expuse (ziarele sunt din perioada Sept. 1940 - Ianuarie 1941), sunt legionare. Se ascult| de sasemenea Õi cântece legionare Õi ost|ÕeÕti din anii '40, Õi se vând casete audio cu cântecele respective. S'au vândut pân| acum peste 200 casete. Din p|cate, eu deÛin o copie proast| a cântecelor Õi a discursului C|pitanului de pe discul scos în 1937. Mi-ar fi de mare folos o caset| bine întregistrata cu aceste cântece. ExpoziÛia este deschis| numai sâmb|ta între orele 10-18. Intrarea este liber|, iar cei care se ocup| cu buna ei funcÛionare, inclusiv subsemnatul, sunt voluntari. Incepând cu luna Octombrie nu va mai putea fi deschiÕ| pentru c| spaÛiul expoziÛional este în imposibilitate de a fi înc|lzit, prezentând Õi codiÛii improprii în caz de ploaie. În plus, cl|direa aparÛine Uniunii ArhitecÛilor, care a cedat-o spre folosint| A.F.D.P.R. doar pân| în Septembrie.

Doresc s| înfiinÛez o bilbliotec| legionar| deschis| publicului larg. Dac| nu voi g|si un spaÛiu mai propice, o voi face chiar la mine acas| (dispun de o cas| relativ spaÛioas|). Pentru aceasta îmi sunt necesare minimunm 6 exemplare din fiecare titlu de carte (unul de rezerv| Õi cinci pentru a fi împrumutate). Bine înÛeles c| biblioteca va fi non profit.

Sunt în curs de legalizare a actelor pentru o asociaÛie cu caracter apolitic Õi non profit, a c|rei denumire este "Legiunea creÕtin|", Õi care are urm|torul scop: Aflarea Õi r|spândirea adev|rului despre MiÕcarea legionar|. V| anexez scrisorii o parte din aceste acte. Dup| cum puteÛi observa, autorit|Ûile (ministerele) m| cam plimb|. TotuÕi, nu m| dau b|tut. Mi-ar folosi, în acest sens, o adres| de susÛinere a acestei asociaÛii din partea editurii Studii Istorice RomâneÕti pe care o conduceÛi. Oricare sugestie sau act, care credeÛi c| m| poate ajuta din partea Dvs. sunt foarte bine venite.

Am uitat s| menÛinez c| exemplare de carte expuse în cadrul expoziÛiei "C|rÛi Õi Cântece prigonite" aparÛin în majoritate mie Õi dlui Alexandru Ionescu, de aceea, orice carte pe care o trimiteÛi, este automat expus|.

Voi încerca de acum încolo s| v| trimit orice Õtire sau material despre MiÕcarea Legionar| ap|rute în presa româneasc|.

Cu respect Õi cu mult| dragoste, v| salut din toat| inima, TLC - Suru Ôerban.

Camarade Golea, 25.10.1994

N|d|jduesc c| aceast| scrisoare s| v| g|sasc| bine, s|n|tos, atât pe Dvs cât Õi familia. Am primit de la Dvs. o scurt| scrisoare, pe care mi-aÛi trimis-o imediat ce v'aÛi întors de la ROMFEST (Hamilton, Canada), Õi în care m| anunÛati c| mi-aÛi trimis mie, cât Õi unui b|iat din Moldova, câte un pachet cu diverse c|rÛi. Pân| ast|zi, 25 Octombrie, nu a sosit nimic. La rândul meu, printr'un b|iat din San José, California, (adresa.....), b|iat care înc| nu cunoaÕte multe despre MiÕcare, v'am trimis câteva ziare Õi o caset| audio, în care v| comunicam viitoarele mele intenÛii. V| rog mult s|-mi trimiteÛi cât mai urgent r|spuns dac| v'a sosit caseta.

Aici în Ûar| am deschis o bibliotec| legionar| proprie, deci neavând statut de persoan| juridic|, conform afisului al|turat acestei scrisori. Deschiderea a avut loc cu o s|pt|mân| în urm|. Deocamdat| nu are mulÛi clienÛi, pentru c| nu am apucat s| r|spândim afiÕe pe la facult|Ûi Õi c|mine studenÛeÕti. Biblioteca are stampil| propie (a se vedea cartea de vizit| pe dosul ei), cât Õi o firm| frumoas|, verde, la intrare pe faÛada casei. Vom deschide în curând, de fapt vom înfiinÛa, un cuib legionar întitulat "Horia Sima". Totul va fi pe fat|, f|r| ascunzisuri, de asemenea cu firm| la poart|, (vezi cartea de vizit| verde). Am realizat Õi un mic bust al lui Horia Sima din bronz, înalt de 28 cm. A fost executat de acelaÕ sculptor care a f|cut Õi bustul C|pitanului. V| trimit dou| poze, din p|cate nu prea reuÕite, cu opera respectiv|. Totodat| v| trimit Õi c|teva din insignele realizate de o fat| devotat| Legiunii. Inchei aici cu credinta în Dumnezeu c| toate vor merge bine în continuare.

TLC, Ôerban Suru. * * *

Urmeaz| o scurt| scrisoare primit| de Suru din Suceava:

Domnului Ôerban Suru,

V| anunÛ|m c| am primit c|rÛile de la D-Voastr| prin prietenul nostru Vasile. V| mulÛumim din tot sufletul. Ne-aÛi f|cut o mare bucurie.

Am aflat c| aÛi primit din America, de la domnul Traian Golea, alte c|rÛi deosebit de interesante. Am dori Õi noi mult s| intr|m în posesia lor. V| rug|m mult, dac| se poate, s| ne trimiteÛi Õi nou| niÕte copii. Eventual poate îl rugaÛi pe dl Golea s| trimit| mai multe exemplare. În caz c| se poate, mi le puteÛi trimite pe una din adresele cosemnatarilor acestei scrisori:

* * *

De la Suru:

Camarade Golea,

V| scriu pe spatele acestei scrisori primit|, dup| cât se vede, de la câÛiva tineri din Suceava. Ei sunt foarte interesaÛi de politica actual| din lume. De asemenea v'|Õ ruga s|-mi trimiteÛi cât mai multe exemplare din: "Controversa Sionului", "Factorul sionist", Õi din "Clinton, prieten sau duÕman?"

Nici nu v| puteÛi închipui ce impact au asemenea c|rÛi asupra tinerilor din România.

V| anunÛ, totodat|, c| am primit o mulÛime de pachete de la Dvs. pentru care v| mulÛumesc foarte mult Õi v| r|mân îndatorat.

Cât despre activitatea mea pe linia Misc|rii Legionare, v| voi informa cât mai curând posibil prin dl Nicu Naum, care se va întoarce în Canada pe 5 Septembrie.

Imi cer înc| odat| iertare pentru t|cerea mea de pân| acum.

Cu mult| n|dejde, T.L.C. - Ôerban Suru.

* * *

Camarade Golea, 10 Noembrie 1995

În privinÛa raportului de care pomeniÛi în scrisoarea pe care mi-aÛi trimis-o, îmi vine foarte greu s|-l fac, mai ales dup| cele întâmplate la întâlnirile cu Ovidiu Gules din 25 Noembrie la

BuÕteni, Õi 9 Decembrie la Cluj. La ultima a participat Õi Marineasa. Subsemnatul a fost "chestionat", Õi "judecat", fiind înregistrat Õi pe o band| video. Am fost atacat Õi acuzat. Dumnezeu s| îi ierte pentru toate relele pe care le-au f|cut Õi le-au spus la adresa mea. Eu i-am iertat de mult. Am|nunte o s| v| dau într'o alt| scrisoare.

Cu dragoste, TLC - Ôerban Suru

* * *

Camarade Golea, 2.1.1996

Am primit scrisoarea Dvs Õi pachetul cu broÕuri Õi cartea "Haiducii Dobrogei". Nu am primit înc| pachetul trimis printr'o persoana particular|. V| mulÛumesc pentru tot.

N|d|jduesc s| va pot trimite în curând "Raportul".

Cu dragoste Õi respect, T.L.C. - Ôerban Suru

* * *

Camarade Golea Martie 1997

IÛi ur|m toÛi cei din cuibul "Horia Sima", "La mulÛi ani !" Fericire Õi împlinirea tuturor dorinÛelor.

V| mulÛumim înc| odat| pentru eforturile pe care le-aÛi depus ca s| ne ajutaÛi. F|r| acÛiunile Dvs nu ar fi existat nici "Biblioteca legionar|" Õi nici "Cuibul".

Dumnezeu s| v| ajute !

Tr|iasc| Legiunea Õi C|pitanul !

Ai D-Voastr|, mai tineri Õi mai nevolnici camarazi,

Suru Ôerban, urmat de zece alte semn|turi indescifrabile.

* * *

Camarade Golea,

IÛi mulÛumim cu toÛii pentru prospectele trimise despre maÕina de tip|rit, cât Õi pentru broÕuri.

N|d|jduim cu ajutorul lui Dumnezeu, s| putem pune tiparniÛa cât mai repede pe roate.

Cât despre ultimele noastre activit|Ûi, sper s| puteÛi trage concluziile necesare citind copiile xerox dup| articolele ap|rute în diverse ziare Õi reviste.

V| dorim numai bine Dvs Õi camarazilor de peste hotare, iar anul ce a început s| fie plin de realiz|ri. Cu respect, T.L.C. - Ôerban Suru

P.S. Ii suntem recunosc|tori d-lui Traian Popescu pentru tricolorul pe care ni l-a trimis.

* * *

Domnule Golea,

Am mai primit din partea Dvs. înc| dou| pachete cu diverse c|rÛi Õi broÕuri. Dac| nu cer prea mult, îmi puteÛi trimite mai multe exemplare din "Introducere în politica zilelor noastre", de Ann Wilson Õi Garry H. Kahn (1994), din care nu mai am niciun exemplar; din "O viat| închinat| unui sat" am doar un singur exemplar Õi bine înÛeles, orice altceva mai aveÛi. V'am trimis în Aprilie prin intermediul d-lui Nicu Naum din Canada câteva extrase - articole - din ziare, copiate la xerox. V'au sosit?

S'ar putea ca cineva s|-mi doneze o mic| tipografie format A 4 (coala obiÕnuit|) Õi sper ca într'o lun| de zile s| deschid o mic| librarie, papet|rie, bine înÛeles, cu un caracter legionar, chiar în capatul str|zii mele, cu vedere bun| dinspre Calea GriviÛei.

Am auzit c| trimiteÛi c|rÛi Õi unui domn Aurel X. Imi permit s| afirm despre acest domn c| este un antisimist pervers Õi un om cu dou| feÛe. IertaÛi-mi bârfa, dar nu se merit| s| aruncaÛi orzul pe gâÕte.

Ne sunt foarte necesare datele despre România prezentate în Muzeul Holocaustului din Washington. Foarte util ar fi un pliant sau poze cu cele expuse acolo despre Ûara noastr|. Dorim s| facem un protest aici în Ûar|.

S'au mai trimis câteva scrisori d-lor D'Amato Õi Smith, din p|cate nu prea multe. Cu matriÛa cu medalia comemorativ| despre Monumentul de la Aiud, ar trebui s| merg pân| la Arad, Õi asta destul de curând.

Alte veÕti mai importante peste dou| s|pt|mâni.

Sanatate pentru Dvs Õi famliei.

Cu dragoste fr|Ûeasc|, T.L.C. - Suru Ôerban.

Înapoi la scrisoarea-rechizitoriu.

Un pas mai departe tu spui:

"Nu m'ar mira dac| Õi ultima lui isprav|, de la Muzeul Satului, te va încânta. InvitaÛi de Gavril| PreÕedintele României Õi Ministrul de Interne, au fost siliÛi s| ia act, deÕi nu mai erau prezenÛi, de ce MiÕcarea Legionar|, s|lbatec|, exclusivist| Õi intolerant|, care prin teroarea num|rului Õi huiduieli combate pe cei de alte opinii. Dup| spusele unui organizator, repetatele scandaluri au fost provocate de câÛiva agenÛi Õi de oamenii lui Suru deghizaÛi ridicol în "partizani", cu sumane negre. Desigur c| Suru te-a anunÛat triumf|tor c| a f|cut din nou "ceva".

Ôi Ûii s| subliniezi: "Desigur c| Suru te-a anunÛat triumf|tor c| a f|cut din nou "ceva".

Ei bine, Suru nu mi-a comunicat nimic, spre desam|girea ta. Abia când am aflat în scrisoarea ta de aceast| grav| acuzaÛie, am cerut explicaÛii, care mi-au venit direct de la iniÛiatorul acestui eveniment, Ion Gavril|-Ogoranu, în care îmi scrie:

"Drag| domnule Traian Golea,

V| dorim s|n|tate Õi spor în toate, - Ion Gavril|-Ogoranu"

O copie al acestei scrisori Ûi-am trimis anul trecut în prim|var|, imediat ce am primit-o din Ûar|, Õi cu toat| gravitatea acuzaÛiei, nu te-ai învrednicit s|-mi r|spunzi Õi s|-mi dai numele acelui binevoitor care a Ûinut s| te informeze atât de "obiectiv", pentru a-l Õti Õi noi Õi s|-i apreciem "onestitatea" Õi rolul jucat. De altfel, cum de nu Ûi-ai dat seama din întregul Õir al acestei grave acuzaÛii c| este Ûesut| tendenÛios Õi cu atâta rea credinÛ|? În loc s'o priveÕti cu rezerv|, Ûi-ai însuÕit-o Õi ai mai înflorit-o cu: "au expus pe PreÕedinte Õi pe Ministrul de Interne mediilor....... la presiuni din Ûar| Õi dinafar|...... au ridicat num|rul celor ce vor s| împiedece accesul României la structurile vestice, etc, etc., .. ajungând la acel bilant d|un|tor însuÕi intereselor vitale ale t|rii, cu care ai agravat la culme acuzaÛia. Ôi toate astea, pe ce baz|, Mircea ? Pe informaÛii neverifi

cate, r|uvoitoare Õi tendenÛioase?

* * *

Dac| este vorba de sprijin moral Õi material, apoi mai mult am dat "adev|ratei" MiÕc|ri, deci lui Nicolau prin RoÕca, cei 3.200 dolari pentru casa-sediu-tipografie, plus banii pentru c|rÛile care au fost taxate dublu Õi au iesit cu scandal. În plus, cei mai mulÛi bani i-am dat pentru Mausoleul de la Aiud, unde am dat prin tine lui Goga 5.000 dolari. Ascultându-te pe tine, am trimis acesÛi bani lui NiculiÛ| Goga, care îns| în timp ce banii erau pe drum, a murit Õi aÕa au ajuns banii în mâna lui Cornel Nicolau, omul de încredere al lui Goga. Lui Cornel Nicolau i-am mai predat înc| 1.000 dolari pe cari i-am colectat aici pentru Aiud. Din 6.000 dolari 1.500 nu au fost predaÛi nici lui Brahonschi, nici pietrarului. I-a reÛinut Cornel Nicolau. Goga lucra împreun| cu Mircea Nicolau. De ce Mircea Nicolau nu Õi-a asumat r|spunderea angajamentelor Õi afacerilor lui Goga dupa moartea sa? Cum pot fi tratate aceste probleme cu atâta uÕurinÛ|? Este vorba doar de monumentul în memoria celor cazuÛi de-a lungul erei comuniste Õi mai înainte, cât Õi de sacrificiile noastre pentru cinstirea acestor martiri. Ar fi fost, adic|, mult mai bine dac| nu aÕ fi ascultat de tine, Õi aÕ fi dat banii direct lui Brahonschi, aÕa cum am f|cut-o cu doi ani mai înainte, când am colectat Õi trimis lui Brahonschi 2.330 dolari. Adic| pentru Aiud am dat în total 8,330 dolari, din cari bani proprii au fost 5.630 dolari. Toate astea tu nu le vezi Õi m| acuzi c| l-aÕ fi sprijinit numai pe Suru, despre care tu zici c| s'ar l|uda c| "a f|cut Õi el ceva".

Da, Suru a f|cut ceva, a f|cut o librarie de c|rÛi legionare, arma principala prin care MiÕcarea poate "sparge zidul t|cerii Õi al miÕeliei ce-o înconjoar|". Dar despre aceast| realizare a sa tu nu ai nici o apreciere, Õi asta m| doare c| vine de la voi, "Grupul de Comanda". Când Comandantul stabileÕte c|: "Strategic obiectivul nostru nu poate fi la ora actual| decât transplantarea crezului legionar în noile generaÛii. Restul e secundar. Cum ai procedat D-ta cu c|rÛile Õi broÕurile ce le-ai editat Õi le-ai difuzat în Ûar| Õi în exil, în direcÛia asta trebue s| ne concentr|m eforturile. Propagand|, broÕuri, gazete, contacte de la om la om." (pag, 138, "Scrisori de la Comandant". Ôi pe pagina urm|toare:

"Dup| cum Ûi-am mai scris, scopul nostru suprem în actualele împrejur|i, nu este s| risc|m totul pentru o lupt| electoral| înc|rc|t| de primejdii, ci împlantarea crezului legionar în noile generaÛii. Din aceast| perspectiv|, acÛiunile D-tale cu tip|riturile ce le scoÛi Õi le difuzezi, sunt de importanÛ| enorm|." - (Ibidem, 139)

În primul rând, ajutorul meu acordat lui Suru a fost sa l|rgim difuzarea c|rÛilor legionare în Ûar|, domeniu înspre care se concentra întreg efortul meu de ani de zile Õi care ar fi trebuit s| fie Õi scopul suprem al MiÕc|rii pentru epoca în care tr|im, dup| cum a decretat Comandantul însuÕi, a c|rui linie actualul Grup de Comand| pretinde c| ar continu|-o. Ajutorul meu dat lui Suru, care e mai mic decât cel dat lui Nicolau Õi pentru Mausoleu, trebue deci v|zut Õi ca o executare a unei dispoziÛii a Comandantului, Õi anume, împlinirea scopului suprem al activit|Ûilor MiÕc|rii pentru epoca actuala, care este difuzarea literaturii legionare.

Nici atunci nu aÕ fi putut fi criticat de ajutor acordat lui Suru dac| în Ûar| ar fi existat mai multe libr|rii legionare, Ûinând seam| de principiul, "cu cât mai multe, cu atât mai bine", dar în Ûar| nu exist| decât una singur|, a lui Suru, pe care voi o vreÛi închis| numai pentru c| este a lui Suru. Cine vrea, în acest caz, distrugerea MiÕc|rii, cel care r|spândeÕte literatur| legionar| prin unica libr|rie existent| în Ûar|, sau cei care prin pasivitate, indiferenÛ| Õi chiar împotrivire, o las| s| zac| prin beciuri Õi depozite ani în Õir, ca acelea tip|rite de Editura Gordian, conform raportului lui Gules din Gazeta de Vest în 1997 ?

Eu nu l-am sprijinit pe Suru s| deschid| tabere de munca sau în alte iniÛiative, dar care totuÕi m'au bucurat. Dac| mi-ar fi solicitat vreun ajutor pentru aceste iniÛiative, i l-aÕ fi dat bucuros. În consecinÛ|, NU pot fi acuzat de sprijin pentru acÛiuni de care sunt str|in.

Monumentele în memoria celor c|zuÛi Õi soarta c|rÛilor legionare sunt dou| probleme pentru mine deosebit de importante, Õi c|rora Nicolau nu le-a dat atenÛie. Atunci pe ce se bazeaz| reproÕurile voastre?

De câte ori m'am întâlnit cu Nicolau, mi-a vorbit ore întregi de Suru Õi de alÛi "nedisciplinaÛi", Õi nici un cuvânÛel despre planurile MiÕc|rii de prezent Õi viitor, de ceea ce face Õi ceea ce planueÕte s| fac| Õi care este situaÛia ei sub raportul organiz|rii. Radu Vlad imi vorbea de un grup de 8 tineri, pe care îns| îi Ûine izolaÛi, ca s| nu fie contaminaÛi de b|ieÛii lui Suru. Asta-i MiÕcarea ?

Pentru mine MiÕcarea înseamn| înc| iniÛiativ| Õi elan creator. Ce-am putut avea de la tine pân| acuma a fost critica, dezavuare, desaprobare, Õi prin asta încercare de frânare a elanului Õi iniÛiativei. Eu consider c| asta este contrar duhului legionar.

"În cazul GuleÕ, e ceva asem|n|tor. Prin sprijinul t|u moral - poate Õi material - tu îi oferi posibilitatea s| se sustrag| încerc|rilor noastre de a-l convinge s| renunÛe la utopia anti-logic| de a converti neamurile europene Õi pe Americani la idei legionare, eventual chiar Õi la ortodoxie, Õi s| se ocupe mult mai intens cu ograda noastr| româneasc|, unde este o cantitate imens| de b|l|rii.

Dac| voi din tar| Õi din restul Europei, nu l-aÛi putut convinge pe GuleÕ "s| renunÛa la încercarea lui anti-logic|,.... pentru c| el "se bucur| de sprijinul moral al lui Golea" din Florida, este iar o m|rturisire a incapacit|Ûii voastre de a-l înÛelege pe GuleÕ în acÛiunile sale. Contactele mele cu GuleÕ au fost slabe. Este adev|rat c| i-am dat ceva bani Õi c| îi trimiteam tot ce tip|ream, dar nu mai mult decât o f|ceam tuturor celorlalÛi cca 80-100. Singura diferenÛ| a fost c| lui i le trimiteam, de altfel, ca Õi la "Puncte Cardinale", prin avion, fiind ziare. În ultimii doi ani îns| raporturile noastre sau r|cit, de când m-am oferit s|-i cump|r 80% din stocul de c|rÛi care z|ceau la el prin depozite, conform scrisorii sale circulare, Õi s| le distribui prin Ûar| centrelor studenÛeÕti. B|nuind GuleÕ c| aceste carÛi ar putea ajunge pe mâna lui Suru, mi-a trimis money-orderul înapoi. Erau 5.000 dolari. (Am fost trei inÕi care am contribuit la aceast| sum| în egal| m|sur|). A preferat GuleÕ s|-i zac| c|rÛile în depozit, c|rÛi care odat| au fost pl|tite de Marineasa, (dup| cum el însuÕi mi-a spus într'o scrisoare), decât s| ajung| la cititori prin mâna lui Suru. Dar din partea lui GuleÕ a fost doar o banuiala c| aceste c|rÛi ar putea ajunge pe mâna lui Suru, doarece singurul indiciu pe care l-a avut, a fost num|rul de BucureÕti al camionului cu care a venit omul s| ridice c|rÛile. Asta a fost suficient pentru el ca s| refuze livrarea c|rÛilor Õi s|-mi înapoieze banii. De atunci raporturile noastre sau r|cit Õi mai mult. Atât de departe a ajuns pornirea lui GuleÕ împotriva lui Suru, încât a renunÛat s| poat| lichida depozitul de c|rÛi Õi mi-a înapoiat money-orderul de 5.000 dolari, Õi în aceast| privinÛ| GuleÕ nu e singurul.

Ôi mai departe spui ca aceasta acÛiune a lui GuleÕ, de a încerca s| converteasc| neamurile europene la ideile legionare, ar fi anti-logic|. O fi ea anti-logic|, dar numai pentru o mentalit|te de ghettou. Pentru mine nu numai c| nu este anti-logic|, ci este chiar binevenit| Õi necesar|. Dar aici nu este vorba de a-i converti GuleÕ pe aceÕti europeni la legionarism, pentru c| în Europa apusean| existau ÕimpatizanÛi Õi chiar adepÛi ai MiÕc|rii cu mult înainte de apariÛia lui GuleÕ. Dela Claudiu Mutti Õtiu c| în 1980 în Italia au fost arestaÛi mulÛi membri ai organizaÛiei "Terza Posizione", care adoptaser| ideologia MiÕc|rii Legionare. Parte dintre ei au sc|pat arest|rilor Õi au fugit în Irlanda, unde au reînfiinÛat "The Third Position". Aceast| organizaÛie se vrea a fi o alternativ| la "InternaÛionala Socialist|" Õi cea "Demo-Cristian|", care domin| câmpul politic în Europa de Vest. Pe la sfârÕitul anilor '80 au tradus "C|rÛicica Sefului de Cuib" Õi au publicat-o sub numele de "Legion". Eu am dat peste ea prin cataloagele c|rÛilor naÛionaliste din America, f|r| s| Õtiu ce organizaÛie îi st| în spate. Prin 1993 (?) am g|sit în "Puncte Cardinale" o not| despre ei, care se încheia cu o list| de Õase c|rÛi pe care conducerea le recomand| membrilor ei. Cap de lista era "Pentru Legionari". Am intrat în leg|tur| cu ei Õi printre altele mi-au spus c| ei sunt cei care au tradus Õi publicat "C|rticica Õefului de Cuib" sub numele de "Legion", Õi c| sunt în curs s| traduc| cartea Comandantului "Histoire du Movement Legionnaire" în englez| Õi c| vor s| scoat| dou| ediÛii: una de lux pentru cei cu bun|voinÛ| Õi bani, Õi alta mai ieftin|, pentru cei cu bunavoinÛ| dar f|r| bani. Au lansat un apel ca sa se cumpere cele scumpe la un preÛ de sprijin, pentru ca s| poat| oferi apoi celelalte destinate marei mase a tineretului, mai ieftin. Le-am trimis 500 dolari Õi mi-au trimis zece exemplare cartonate. În aceÕti 500 au fost Õi bani colectaÛi. Ôi Predescu de la New York a dat 50 dolari. Un an mai târziu le-am trimis înc| 250 dolari pentru volumul II.

Apoi mi-au indicat un loc prin Nordul FranÛei unde au Õi o bibliotec| central|, unde le-am trimis Õi eu ceva c|rÛi. Cel cu care am corespondat a fost Derek Holland. Imi pare r|u c| eu nu am avut timp s| mentin un contact mai strâns cu ei. Dup| ce Derek Holland a vizitat Timisoara, Gazeta de Vest si au stat de vorb| cu Marineasa Õi GuleÕ, am crezut c| pot s| m| retrag.

În 1995, când am fost la Madrid de 13 Ianuarie, Õi când bucuros am încercat s|-i povestesc lui Mitic| CreÛu de contactul meu cu "Terza Posizione", m'a luat exact cum îl iei Õi tu pe GuleÕ. Deci este pur Õi simplu o mentalitate total diferit|. O viaÛ| întreag| am fost persecutaÛi Õi marginalizaÛi, ÛinuÛi în carantin| de lumea înconjur|toare, Õi acum, când indivizi din alte naÛiuni ne descoper| Õi chiar ne adopt| ideologia, noi refuz|m s| le întindem o mâna prieteneasc| Õi ne comport|m chiar ostil cu ei, parc| ne-ar fi duÕmani. Din nou este mentalitatea de ghettou a unora dintre noi care încearc| s| împiedece d|râmarea zidurilor m|rginirii noastre spre lumea larg|.

Dincolo de latura etic| a comportamentului nostru fat| de ei, noi avem Õi un interes vital s| cultiv|m aceste relaÛii de prietenie. Inamicul nostru num|rul unu este conspiratia mondial| anti-creÕtin| Õi anti-naÛional|, care domin| viata politic| a popoarelor care au creat Õi adoptat civlizaÛia creÕtin|. Asta l-a obligat pe Comandant, citez din "Scrisori", pag. 20, din 17.2.1959, s| spun|:

"SoluÛia crizei de care sufer| lumea liber| nu poate fi decât o insurecÛie mondial| contra comunismului (a conspiraÛiei, nn). R|zboiul devine din ce în ce mai improbabil. AÕ cuteza s| zic c| lumea liber| sau adopt| poziÛiile noastre revoluÛionar-spirituale, sau se pr|buÕeÕte. E rândul lor acum s| se adapteze nou|. A fost bine deci ca în acest desm|Û universal noi am p|strat poziÛiile noastre intacte (deÕi r|nite ca rânduri). Nu se Õtie dac| ProvidenÛa nu ne-a rezervat s| devenim unul din polii de atracÛie ai lumei însetate de adev|r....."

Sau în continuare, pag. 21-22, scrisoarea din 1.4.1959:

"Nu-Ûi f| iluzii cu privire la atitudinea Vestului. Cât| vreme retelele subversive ale comunismului mondial controleaz| politica anglo-americana, nu e nici o n|dejde de îndreptare......"

"Voi urmn|riÛi acest proces. CitiÛi ziarele Õi revistele ce v| pic| în mân| Õi semnalaÛi-mi lucrurile interesante..... Momentul nostru de reapariÛie.... într'o form| cu totul diferit| de cea din trecut, trebue s| coincid| cu momentul acestei transform|ri de mentalitate.... Noua form| de lupt| trebue scoas| din cadrul naÛional Õi chiar Õi din cel est-european, Õi angajat cu toate forÛele disponible pe plan mondial. Eu acum m| str|duesc în aceast| direcÛie, s| fac lumea s| priceap| c| un pericol de tip internaÛional trebue comb|tut tot printr'o reÛea de tip internaÛional, de o coaliÛie a tuturor anticomuniÕtlor autentici."

În scrisoarea din 11 August 59, pag. 25, Comandantul mai spune: "Ne apropiem de faza decisiv|.... când se va hot|rî dac| CreÕtin|tatea Occidental| se va putea mântui sau nu. Evenimentele ne împing - f|r| s| vrem - la avantgarda luptei anticomuniste. Va veni o vreme când mult| lume, foarte mult| lume se va adresa nou|, întrebându-ne ce s| fac|. Cea mai dificil| parte din istoria Legiunii de abia atunci începe, când vom fi puÕi s| facem fat| unor exigenÛe mondiale."

Ôi în scrisoarea din 7.8.58, pag. 15, Comandntul spune:

"Adev|rul este tocmai pe dos de ceea ce crezi. În actuala faz| a politicii mondiale nu mai intereseaz| calitatea noastr| de refugiaÛi români, ci calitatea noastr| de legionari. E unica valoare ce a mai r|mas în picioare. De aceea ar vrea comuniÕtii s| corup| Õi nucleul nostru r|mas pân| acum înafar| de controlul lor. .... Momentul internaÛional care se apropie reclam| nu atât num|r, cât o atitudine dreapt|, puritate de simÛire Õi gândire naÛionalist|, duritate Õi intransigenÛ|. Nu v| uitaÛi ca sunteÛi puÛini,.... AceÕti puÛini nu reprezent|m numai o continuitate inalterabil|, ci Õi o viziune. Nu se merge, cum credeam cu toÛii pân| acum câÛiva ani, la o ciocnire între dou| blocuri. InfiltraÛiile comuniste (conspiraÛia anti-naÛional| Õi anti-creÕtin|), au ajuns aÕa de puternice în America încât practic domin| politica american|. Acesta este tristul adev|r.... Occidentul are numai iluzia c| este ap|rat. În realitate se merge planmässig spre distrugerea în rate a lumii libere. Natural c| aceast| tr|dare din cele mai înalte sfere provoac| reacÛiuni. ....

Pentru salvarea Occidentului trebue s| se produc| mai întâi marea reacÛiune în Occident. Altminteri toÛi sunt pierduÛi..... Noi trebue s| înÛe-legem Õi s| prindem acest uriaÕ spasm revoluÛionar al întregei lumi. Pentru asta e necesar în primul rând o ajustare interioar| a noastr|, pentru a înÛe-lege dimensiunile uriaÕe ale b|t|liei în curs. Acest fenomen trebue cercetat acum. Restul încurc|. Trebue s| ne g|sim tovar|Õi de lupt| în întreaga lume".

Ei, aceÕti "Terza Posizione", cu care GuleÕ a luat contact, au b|tut Õi bat la uÕa MiÕc|rii în c|utare de c|i de ieÕire din impasul lor, impas care este al tuturor, Õi noi sa le închidem uÕa în nas ? AÕa vede Comandamentul MiÕc|rii soluÛionarea marei probleme a crizei mondiale actu-ale: UÕ| închis| Õi spate întors? Unde r|mâne viziunea Comandantului, a c|rui linie pretindeÛi c| o urmaÛi ? Unde r|mâne viziunea cosmosului legionar, care trebue s| cuprind| întreaga încleÕtare dintre BINE Õi RAU, care se desf|Õoar| acum? Unde r|mâne jertfa lui MoÛa-Marin în Spania, d|ruit| pentru salvarea întregului CreÕtinism? Unde r|mâne jertfa celor 13 condam-naÛi la moarte În procesul paraÕutiÕtilor din Octombrie 1953, pe care Posteuc| i-a supranumit "Sparg|torii Cortinei de Fier" ? În final, unde r|mâne chipul Arhanghelului Mihail, patronul nostru spiritual cu atitudinea sa r|zboinic|, care ne spune c| "Spre inimile cele necurate care vin întru prea curata cas| a lui Dumnezeu, f|r| mil| întind sabia mea" ? Le-am uitat pe toate Õi r|mânem închistaÛi în ghettoul spiritual în care ne-au înghesuit prigoanele Õi anii de suferinÛ|?

Ce f|cea mai mult GuleÕ decât s| ia contact cu aceÕti anti-comuniÕti autentici pentru a ajunge cu ei la o colaborare? Era doar, poate f|r| voia lui, pe linia trasat| de Comandant, aceea pe care voi din lipsa de interes Õi incapacitate de a sesiza marea încleÕtare care se desf|Õoar| în lume în zilele noastre, aÛi p|r|sit-o.

Când în 1974 am ajuns la Miami, unde erau o jum|tate de milion de refugiaÛi din Cuba, am intrat în contact cu ei Õi cu celelalte organizaÛii de refugiaÛi din Û|rile europene supuse comunismului din cadrul organizaÛiei "Captive Nations", (NaÛiunile captive), pentru a m| afilia unui front unit împotriva comunismului. Apoi am retip|rit cele patru c|rÛi în spaniol| ale Comandantului, ("Ce este comunismul", "Ce este naÛionalismul", "Omul creÕtin Õi acÛiunea politic|?, Õi "Tehnica de lupt| împotriva comunismlui"), pentru a l|rgi Õi ajuta lupta anticomunist| a refugiaÛilor din Cuba Õi a naÛionaliÕtilor din America Latin|. (Vezi articolul din PemanenÛe, Nr. , "O activitate a Misc|rii Legionare puÛin cunoscut|".

În scrisoarea din 20 Oct. 1979, pag. 97-98, Comandantul îmi scrie:

Iar în scrisoarea din 20 Aprilie 1980, Comandantul îmi scrie:

"Te felicit pentru isprava ce ai f|cut-o cu adeziunea de solidaritate a Frontului Libert|Ûii la lupta din exil a Cubanezlor. A fost o idee oportun| Õi repede executat|.

Dac| poÛi, informeaz|-te cine va fi în delegaÛia lor la proximul congress WACL, care se va Ûine anul acesta la Geneva, ElveÛia, între 17-19 Iulie. Vom trimite Õi noi acolo o puternic| delegaÛie Õi am vrea s| lu|m contact cu ei."

Pentru asta a înfiinÛat Comandantul "Frontul Libert|Ûii", cu care participam an de an la WACL (Congresul Ligii Anticomuniste Mondiale), Õi alte congrese Õi întruniri, dac| nu s| form|m un front internaÛional unit împotriva conspiraÛiei comuniste? Despre WACL Comandantul, în 24 Mai 1985 îmi scrie: "Suntem de aproape zece ani membri Õi am participat la aproape toate conferinÛele cu numele de "Frontul Român al Libert|Ûii"

Ca s| vezi cât sunt de ataÕaÛi MiÕc|rii cei din "The Third Position", Õi în ce m|sur| au adoptat ideologia ei, dau mai jos parÛial prefat| c|rÛii "Legion" care este traducerea carÛii "C|rticica Õefului de cuib" aparut| în "Rising Press":

PrefaÛ|

* * *

Dup| ce am sosit aici în Florida, în 1975, prin Cola Chirani am fost invitat s| particip de 30 Noiembrie la un parastas pentru C|pitan organizat de "Amigos de la Legion", care erau Cubanezi. Unul dintre ei era directorul unui post de radio spaniol din Miami, c|ruia apoi i-am mai dat mai multe materiale de propagand| legionar|. Când ne-a vizitat P|r. Calciu în Sudul FLoridei, am fost cu el la acest post de radio pentru un interviu, unde l-am prezentat pe P|r. Calciu drept legionar, pentru c| aÕa i-am cerut încuviinÛarea pentru interviu.

Derek Holland acum patru ani mi-a spus c| întreaga Europa maÛionalist| geme dup| un Codreanu.

Nu Õtiu în ce m|Õur| l-am ajutat moral pe GuleÕ pe aceast| tem|, dup| cum afirmi tu. În orice caz, eu sunt convins c| este una din bunele treburi f|cute de el, Õi anul trecut,1997, i-am trimis 500 dolari ca ajutor pentru aceast| acÛiune.

* * *

În plan politic

Ôi mai departe tu spui:

"În planul politic, atât intern cât Õi extern, sunt unele aspecte pe care le reprezinÛi, ce difer| mult de ale noastre, dar care datorit| calit|Ûii tale bine cunoscute de legionar, sunt pe nedrept considerate ca fiind poziÛiile MiÕc|rii Legionare în problemele respective. Printre altele, m| opresc la critica ta excesiv| a guvernului actual, Õi în special a PreÕedintelui pe care noi, dac| am putea, l-am susÛine oricâte greÕeli ar face, c|ci alternativa care, din nefericire se contureaz|, se numeÕte Iliescu, C. V. Tudor, ajutaÛi de VerdeÛ Õi Funar. ConsecinÛele pentru Ûar|: haos economic, izolare la Vest Õi cale deschis| spre CSI. Restul Ûi-l poti imagina."

Intâi de toate, îmi pare foarte r|u c| nu specifici articolele, memoriile sau protestele mele prin care l-aÕ fi criticat "excesiv" pe PreÕe-dinte Õi actualul guvern, ca s| îti pot r|spunde la subiect. Dar precizez totuÕi c| eu, pe plan românesc, acÛionez fie ca preÕedinte al "AsociaÛiei Românilor din Sudul Floridei", fie ca director al editurii "Romanian Historical Studies", Õi niciodat| nu am f|cut vreo referire la calitatea mea de legionar. În multe cazuri semnez al|turi de dl George Duma, care este preÕedinte la "Romanian American National Congress", Õi care nu are nimic comun cu MiÕcarea Legionara.

Apoi vii cu acuzaÛia c| Vadim Tudor, în ziarul s|u, ad|postesÛe scrierile lui Radu Gyr, Coja, Õi chiar Õi pe ale fruntasului legionar Traian Golea" ? Deci din "Golea nu e un exemplu de urmat", iar am ajuns "fruntaÕ legionar". Adic|, când m| cobori, ca s|-mi dai în cap, când m| ridici, ca s| ma poÛi ataca cu argumente scoase din arsenalul naÛional. Ôi toate astea mai mult sau mai puÛin gratuit, pentru c| eu cu directorul ziarului "România Mare", Corneliu Vadim Tudor, nu am nici un contact personal de niciun fel. Nu i-am adresat niciodat| niciun cuvânt, nici în scris, nici verbal, Õi nici el nu mi-a adresat vreodat| vreo vorb|, dar pentru c| România Mare este oficiosul unui partid parlamentar, nu-mi pot permite s| nu-i trimit memoriile, protestele sau alte scrisori pe probleme de interes naÛional, aÕa cum trimit la toate celelalte ziare Õi reviste de mare circulaÛie din tar|. Când sunt pe front, nu am dreptul sa refuz colaborarea oricui se g|seÕte în aceeaÕi tranÕee. Ôi eu m| consider un soldat în slujba Legiunii Õi a Neamului. Nici odat| nu am avut ambiÛii de a deveni mai mult. Nu ! Eu am fost Õi r|mân un soldat! E meritul celor de la România Mare ca au publicat materialele primite de la mine Õi sunt scaderile celor de la alte ziare Õi reviste care nu le-au publicat, fie pentru ca le-au considerat c| ar fi fost prea naÛionaliste, ( ca s|-Ûi aperi Ûara), fie c| au descoperit c| eu aÕ fi legionar. Nu e vina mea nici într'un caz, nici în altul.

Insist asupra acestui subiect pentru c| consider c| am facut destul de mult în acest domeniu, Õi l-am f|cut pe cont propriu, n'am irosit bani de-a altora, n'am cerÕit de la nimeni nimic. Sunt convins c| a fost Õi este una din datoriile de baz| ale oric|rui legionar, de a r|spândi literatura legionar| Õi de a ap|ra interesele neamului. Numai de când sunt în Statele Unite aceste "tip|rituri" m| cost| peste 100.000 dolari, cu care aÕ fi putut sa-mi pl|tesc Õi eu regulat cotizaÛia lunar|, s|-mi cumpar Õi eu o maÕin| Õi o locuinÛ| luxoas|, s| c|l|toresc prin lumea larg|, s| traiesc f|r| griji Õi mai ales f|r| critica scumpilor mei camarazi.

Sunt fericit c| Comandantul a înÛeles Õi a apreciat aceast| activitate a mea. Pentru ceilalÛi, la sfârÕit public câteva scrisori pe care le-am primit fie de la camarazi, fie de la prieteni sau necunoscuÛi pe tema "tip|riturilor", ca s| v| ar|t c| aprecierile voastre sunt singulare Õi stranii. În special vreau s| aduc argumente împotriva remarcei "camaradului" Chiril| Ciuntu, c| "Golea cu tip|riturile lui pune în pericol viata legionarilor din America."

În 1991 în Septembrie am participat la un "For al Românilor din Exil", organizat de "Fundatia Culturala Român|", al c|rei director este Augustin Buzura. Desigur c| am participat ca director al editurii "Romamian Historical Studies". Evenimentul a ap|rut în pres| Õi l-au aflat Õi camarazii. ReacÛiunea lor mi-a povestit-o camaradul Octavian Tarasevici din Germania, care mi-a trimis Õi o scrisoare, în 26 August 1983, referitor la aceast| participare a mea la Forumul din Ûar|, pe care o reproduc mai jos:

"Drag| camarade Golea,

"Imi pare bine c| am avut ocazia s| te îtâlnesc Õi s| te cunosc aÕa cum eÕti Õi nu aÕa cum te ar|tau unele aparenÛe care au reuÕit s| înÕele pe unii oameni de bun| credinÛ|.

Redau unele pasaje din corespondenÛa primit|:

- "AÛi citit despre coloqviul de la Neptun al exilului românesc de sub conducerea lui Buzura, c| a fost onorat| de prezenÛa lui Iliescu?

Apoi în alt| scrisoare:

- FundaÛia Cultural| Român| nu este o instituÛie apolitic| Õi neguvernamental|. PreÕedintele ei, Dr. Augustin Buzura. scriitor, a publicat în perioada ceauÕist| un roman care s'a înscris în ideea ce s'ar putea numi "rezistenÛ| anti-ceauÕist|". Dup| revoluÛie, Dr. A. Buzura a avut o atitudine ambigu|, neparticipând la nici una din marile fr|mânt|ri româneÕti anti-comuniste Õi anti-totalitare, devenind dimpotriv|, un sprijinitor al FSN. Aceast| FundaÛie este o f|c|tur| FSN-ist|, astfel cum în timpul lui CeauÕescu era "Tribuna României". Ceea ce nu a reuÕit CeauÕescu, încearc| actualul regim s| realizeze prin exact aceleaÕi metode:

Nimeni n'a mai scos o vorb| Õi nimeni n'a mai suflat nimic.

Intâlnirea noastr| mi-a creat o stare de beatitudine Õi de mulÛumire sufleteasc|. În singur|tatea mea retr|esc frumoasele clipe petrecute împreun|."

Cu drag, TLC - Tavi

* * *

O scrisoare dela Comandant în urma vizitei mele în Ûar|, (pag 130):

"Drag| camarade Golea,

Dac| Comandantul ne-ar fi p|r|sit mai devreme, înainte ca eu s| fi acceptat invitaÛia lui Buzura pentru a participa la "Forumul Exilului" în România, aÕ fi fost pus la index de actuala conducere înc| de atunci. P|rerile autorilor scrisorilor primite de camaradul Octavian Tarasevici sunt identice cu ale celor din Grupul de Comand|. Acceptarea invitaÛiei lui Buzura este mai grav| decât reproducerea în revista lui Vadim Tudor a unor memorii sau proteste destinate tuturor ziarelor din Ûar|, pentru c| aici este vorba de o participare activ| la o acÛiune mai ampl|, organizat| de o instituÛie guvernamental|.

Reversul problemei este: Dac| ar mai fi tr|it Comandantul Õi acum, nu aÕ fi fost pus la index. Dimpotriv|, dup| cum se vede, aÕ fi fost chiar l|udat pentru acÛiunile mele. Ôi totuÕi se susÛine c| actualul Grup de Comanda continu| linia urmat| de Comandant. A cui e vina?

Pe plan politic intern:

Intr'un singur caz m'am adresat PreÕedintelui României în calitate pur personal|, când i-am r|spuns acuzaÛiei pe care am g|sit-o în ziarul american "USA Today", în care spunea ca, "orbiÛi de o pasiune criminal|, (câÛiva) Români s'au angajat în a aplica infamul proiect nazist al soluÛiei finale." Ôi mai departe "iubitul" PreÕedinte spune: "Sacrificarea a sute de mii de Evrei pe întreg cuprinsul Û|rii apas| greu asupra inimilor noastre."

Aceast| declaraÛie a lui Emil Constantinescu, a fost înmânat| Rabinului Õef al sinagogii centrale din BucureÕti cu ocazia comemor|rii holocaustului în 1997. Ea nu a ap|rut în niciun ziar din tar|. A fost publicat| aici în USA în marele ziar "USA Today" pe ziua de 8 Mai 1997, ziar pe care eu nu-l citesc, dar un alt român m'a chemat în aceeaÕi zi la telefon Õi mi-a atras atenÛia asupra ispr|vii PreÕedintelui nostru. De ce nu a fost publicat Õi în Ûar| ? Pentru c| nu este adevarat si pentru ca este contra-productiv electoral, Õi d|un|tor poporului român Õi pentru asta s'a lucrat "subversiv".

Dac| acesta este articolul prin care voi consideraÛi ca critica mea la PreÕedinte ar fi fost excesiv|, ceea ce v| pot r|spunde în acest moment este c| regret c| nu l-am putut face Õi mai incisiv. O acuzaÛie mai nefondat|, mai grav|, Õi în acelaÕ timp mai de rea credinÛ| la adresa propriului s|u popor, poporul român, de catre însuÕi preÕedintele s|u, e greu de imaginat. Când suntem aproape singurul popor din Europa care nu numai c| nu i-a "sacrificat" pe Evrei, dar i-a salvat Õi pe cei fugiti din alte t|ri, cu toate c| ei, Evreii, s'au comportat atât de criminal cu noi la retragerea din Basarabia Õi Bucovina încât ar fi meritat o pedepsire exemplara din partea noastr|; când însuÕi Carol al II s'a v|zut obligat s| înfiereze bestialit|Ûile evreilor în jurnalul s|u. Asta înseamn| c| declaraÛia PreÕedintelui Constantinescu a întrecut toate limitele acceptabile: pe Evrei, din c|l|ii poporului român îi scoate victime Õi acuz| de crim| "a sute de mii de evrei" pe cel care i-a salvat Õi care a fost el însuÕi victima urei lor rasiale, Õi asta pentru ca ei s| vin| apol cu pretenÛii s| se pl|teasc| pensie viager| urmaÕilor pretins omorâÛilor, aÕa cum pl|teÕte pe nedrept Germania de 50 de ani, cât Õi s| introduc| în mnualele Õcolare lecÛii despre pretinsul holocaust al Evreilor în România, prin care s| li se bage în cap tinerilor cât de bestii au fost p|rinÛii lor, omorând sute de mii de evrei nevinovaÛi. Acesta este scopul pentru care i-au fost smulse PreÕedintelui aceste declaraÛii.

Deoarece acuzaÛia este atâÛ de grav|, cred de cuviinÛ| s| reproduc în continuare întreg r|spunsul meu dat PreÕedintelui Constantinescu, ca cititorul s| judece singur în ce m|sur| intervenÛia mea a fost "excesiv|", sau cât a fost ea de îndrept|Ûit|:

"Emil Constantinescu - Holocaust

Stimate Domnule PreÕedinte

Cu mare consternare am luat la cunoÕtinÛ| declaraÛia ExcelenÛei Voastre "trimis| unei sinagogi din BucureÕti", cum reiese din articolul ap|rut în ziarul "USA Today", 8 Mai 1997, declaraÛie în care pentru prima dat|, dup| 55 de ani, o înalt| autoritate româneasc|, PreÕedintele Û|rii, "recunoaÕte" c| în România ar fi avut loc un holocaust împotriva evreilor. Dar formularea în care Domniia-Voastr| îmbrac| aceast| "recunoaÕtere" merge chiar mai departe de o simpl| recunoaÕtere Õi face afirmaÛia c|: "orbiÛi de o pasiune criminal|, (câÛiva) români s'au angajat în a aplica infamul proiect nazist al soluÛiei finale.

Prin aceast| scrisoare încerc|m s| r|spundem la aceast| acuzaÛie:

Pe plan internaÛional:

1. C|tre sfârÕitul celui de al doilea r|zboi mondial, când a început s| se r|spândeasc| minciuna gaz|rii evreilor în lag|re, guvernul german a invitat atât Crucea RoÕie InternaÛional| cât Õi Vaticanul s| inspecteze aceste lag|re. DelegaÛiile sosite au g|sit mulÛi bolnavi, pentru c| lumea în general era sl|bit| de subnutriÛie, Õi cei din lag|re cu atât mai mult, din cauz| c| bombardamentele asupra Germaniei au distrus c|ile de aprovizionare. Apoi Õi sursele de alimente în sine erau împuÛinate din cauza condiÛiilor grele de r|zboi prelungit.

2. În lag|rul Buchenwald din Germania, printre deÛinuÛii politici, (comuniÕti, care în majoritate erau evrei), era Õi Paul Rassinier, francez, socialist, profesor de istorie. Era deci adversar al Germaniei naÛional-socialiste atât ca francez cât Õi ca orientare politic|. A fost arestat pentru c| activase în Maquis, o organizaÛie francez| din acel timp care lupta împotriva ocupaÛiei germane. În paralel Maquis-ul ajuta Õi pe evrei s| fug| în ElveÛia ca s| nu fie arestaÛi de Gestapo. Dup| terminarea r|zboiului Paul Rassinier a fost eliberat Õi a ajuns acas|, unde aude povestea cu gazarea evreilor în lag|rul din care sc|pase. "Cu toate c| s|n|tatea sa era Õubrezit| din lag|r, acest socialist francez, pacifist Õi cu înalte decoraÛii ale rezistenÛei franceze, nu vroia s| depun| m|rturie mincinoas| împotriva celor care l-au capturat prin a le exagera crima. Nici nu putea îns| s| p|streze t|cere în faÛa minciunilor fabricate de foÕtii s|i tovar|Õi de suferinÛ| despre pretinse camere de gazare Õi alte atrocit|Ûi la care ar fi fost supuÕi de c|tre cei care i-au Ûinut în captivitate. DevoÛiunea lui Rassinier pentru adev|r, chiar Õi atunci când era avantajos foÕtilor s|i adversari, l-au determinat s| întreprind| primul studiu sistematic despre pretinsul "holocaiust" nazist. FormaÛia sa profesional| de istoric Õi experienÛa câÕtigat| în lag|re l-au ajutat s| formuleze o critic| ucig|toare a "m|rturiilor oculare", Õi a istoricilor holocaustului (din prezentarea c|rÛii pe coperta din dos). AÕa a ajuns Rassinier s| scrie cartea "Povestea holocaustului Õi Minciuna lui Ulisse", prin care a devenit p|rintele revizionismului istoriei, în care dovedeÕte cu statistici Õi documente din arhivele de r|zboi capturate de AliaÛi, c| pretinsul holocaust este "Minciuna lui Ulise". În limba englez| cartea a ap|rut în 1978 la "Institut for Historical Review", 1822 1/2 Newport Boulevard, Suite 191, Costa Mesa, CA, 92637.

3. Arthur R. Butz, profesor de "Inginerie electric|" Õi "StiinÛa computerilor" la Northwestern University, Evanston, Illinois, este autorul c|rÛii "Excrocheria Secolului al XX-lea" (The Hoax of the Twentieth Century), ap|rut| în 1976, la acelaÕ "Institut for Historical Review" ca Õi cartea lui Rassinier. N|scut Õi crescut în America, fiind de origine german|, l-a intrigat povestea Holocaustului Õi a vrut s| afle în ce m|sur| neamul s|u a fost atât de bestial încât s| "omoare Õase milioane de oameni nevinovaÛi". A început s| cerceteze arhivele, inclusiv ale armatei germane capturate de Americani, pe baza c|rora a scris aceast| carte. "Cu toate c| pe aceast| tem| au fost deja ap|rute, Õi de atunci au mai ap|rut înc| alte lucr|ri, aceast| carte de total| respingere a teoriei holocaustului, r|mâne cartea cu standardul de documentare ÕtiinÛific| cel mai ridicat. Pân| în 1992 a atins 9 ediÛii.

Capitol de capitol, bazat| pe solide referinÛe, cu aplicarea unei metode strict ÕtiinÛifice faÛ| de toate aspectele importante ale problemei holocaustuilui, Profesorul Butz ajunge la concluzia c| "Evreii din Europa nu au fost exterminaÛi Õi nu a existat o încercare din partea Germaniei de a-i extermina". (Din prezentarea c|rÛii de pe dosul copertei).

4. Istoricul englez David Irving, Õi toat| pleiada de istorici revizioniÕti, în cercet|rile lor de peste 50 de ani, nu au gasit nic|iri vreun document care s| ateste existenÛa vreunui "proiect al soluÛiei finale" în problema evreiasc|. Istoricul David Irving a instituit chiar Õi un premiu de 1.000 Shillingi englezi pentru acela care poate produce un document al unei instituÛii oarecare de stat germane prin care s| se poat| dovedi c| a existat un astfel de plan.

5. "Institutul de Revizuire a Istoriei" Costa Mesa, California, 92627, a anunÛat de mult| vreme c| a instituit un premiu de 50.000 dolari pentru acela care poate dovedi c| un evreu (unul, Õi nu 6.000.000) ar fi fost gazat. De peste 15 ani nimeni nu a obÛinut premiul.

6. Lista numelor a 4 milioane de evrei pretins gazaÛi, gravat| în bronz Õi aplicata pe monumentul de la Auschwitz, a fost Õtears| pentruc| pân| la urm| ins|Õi oficialit|Ûile evreeÕti au fost obligate s| recunoasc| c| nu au fost 4 milioane ci numai vreo 1,2 milioane de evrei care au "murit" de diferite boli sau de b|trâneÛe.

Pe plan românesc:

1. Alexandru Safran, rabinul Õef al României pe timpul r|zboiului, nic|iri nu acuz| România de holocaust Õi-Õi exprim| chiar recunoÕtinÛa faÛ| de atitudinea umana pe care a avut-o poporul român faÛ| de evrei în timpul r|zboiului (Vezi vizita lui Safran la Parlamentul României în Martie 1995).

2. Oliver Lustig, evreu din Transilvania de Nord, deportat de administraÛia Horthy, în articolul de 16 pagini publicat iniÛial în "Magazin Istoric", la 15 Mai 1987, spune c| ungurii au comis genocid atât împotriva românilor cât Õi a evreilor. Pentru evrei el afirm| c|: "În sudul Transilvaniei, sub regimul lui Antonescu, viaÛa niciunui evreu nu a fost periclitat|..... Este binecunoscut| telegrama din Budapesta expediat| la Berlin, în care Veesenmeyer (împuternicitul lui Hitler la Budapesta), raporteaz|: 'Din cercurile consulatului general român de la Cluj s'a aflat c| evreii din Ungaria fugiÛi în România, sunt tratati acolo ca refugiaÛi politici, urmând a li se înlesni de c|tre guvernul român emigrarea în Palestina'"....(Vezi "Denatur|ri Õi falsific|ri cari jignesc Õi profaneaz| memoria victimelor terorii horthiste", de Dr. Oliver Lustig, Romanian Historical Studies, 1996).

3. PreÕedintele Comunit|Ûii EvreeÕti din România pe timpul r|zboiului, Dr. W. Filderman, a f|cut declaraÛie public| (vezi anex|) despre strânsa sa colaborare cu Antonescu, în care preci-zeaz|: "E graÛie intervenÛiei energice a MareÕalului c| deportarea a 20.000 de evrei din Bucovina a fost oprit|; el mi-a dat paÕapoarte în alb pentru a salva de teroarea nazist| Õi evreii din Ungaria, a c|ror viat| era în pericol.... (Vezi "DeclaraÛia Dr. W. Filderman" la anexe).

Cum pot fi aduse la un acord cele dou| declaraÛii de mai sus, care aparÛin a doi evrei, unul Dr. Oliver Lustig, care în studiul de 16 pagini afirm| c| în România nu au fost omorîÛi evrei, iar cel|lalt Dr. W. Filderman, preÕedintele Comunit|Ûii Evreilor din România, care recunoaÕte c| Antonescu a f|cut totul pentru a-i salva pe evrei, cu declaraÛia românului Emil Constantinescu, PreÕedinte al României, care le contrazice pe amândou| Õi afirm| c|: "OrbiÛi de o pasiune criminal|, câÛiva români s'au angajat s| aplice infamul proiect nazist al soluÛiei finale." AÛi putea, domnule PreÕedinte, s| ne indicaÛi vreo dat|, vreun loc, vreun nume a celor "orbiÛi de pasiune criminala care au sacrificat sute de mii de fiinÛe nevinovate,... pe întreg întinsul României", dup| cum afirmaÛi, date care s| susÛin| aceste afirmaÛii ale Dvs? Pe ce se bazeaz| ele? Pe ce v'aÛi sprijinit când v'aÛi încumetat s| aduceÛi aceast| nedreapt| Õi nespus de grav| acuzaÛie propriului Domniei Voastre popor? Doar aveÛi o preg|tire profesionala care cere rigoare ÕtiinÛific| în tot ce se spune Õi se face, pe lâng| faptul c| morala creÕtin| interzice s| aduci acuzaÛii incorecte.

Apoi mai departe spuneÛi: "Sacrificul a sute de mii de evrei pe întreg cuprinsul Û|rii apas| greu asupra inimilor noastre.... " De unde aÛi scos, domnule PreÕedinte, aceste sute de mii de evrei, când acelaÕ Dr. W. Filderman citat mai sus, împreun| cu directorul Institutului Central de Statistic| al României, Dr. Sabin Manuil|, în broÕura pe care au publicat-o împreun| în 1957 (Vezi "Regional Development of the Jewish Population în Romania", ap|rut| Õi în Romanian Historical Studies, 1996), au ajuns la cifra de 15.000 "morÛi Õi disp|ruÛi" pe teritoriul Vechiului Regat, al Sudului Transilvaniei, pentru Banat Õi Sudul Bucovinei. Deci 15.000 de morÛi Õi disp|ruÛi, (death and missing) Õi nu "omorîÛi", cum pe nedrept Õi cu atâta rea credinÛ| o afirmaÛi, pentruc| trebue s| ÕtiÛi c| Õi evreii au avut dreptul s| moar| de moarte natural| sau de diferite boli ca Õi ceilalÛi "oameni" (goimi), nu numai "omorîÛi". În ce priveÕte "dispariÛia", (missing), ea este doar o mare specialitate a evreilor: aÕa cum au "ap|rut" la noi în secolul trecut Õi începutul secolului acestuia cu sutele de mii, au "disp|rut" din alte p|rÛi.

Insist|m, stimate domnule PreÕedinte, c| cifra de mai sus nu este data de niÕte ignoranÛi Õi incompetenÛi în aceast| problem|, ci de preÕedintele Comunit|Ûii Evreilor din România pe timpul r|zboiului, Dr. W. Filderman, Õi de Directorul Institutului Central de Statistic| al României, Dr. Sabin Manuil| tot în acea perioad|, care nu pot fi contrazise de nimeni, ei reprezentând în aceast| materie autoritatea suprem|, pe care nici chiar Domnia Voastr|, ca PreÕedinte al României, nu o puteÛi face. Ôi doi dintre cei care m|rturisesc adev|rul, adev|r care pe noi românii ne ap|r|, sunt evrei, în timp ce cel care-i contrazice pe aceÕti doi evrei, prin declaraÛia sa ne acuz| (absolut pe nedrept) pe noi românii de crim|, de omor a sute de mii de vieÛi nevinovate (evreeÕti), este ROMÂN, este Românul devenit PreÕedintele nostru ales, spre care s'au îndreptat toate n|dejdile noastre de salvare din marele dezastru de o jum|tate de veac de guvernare comunist| Õi neocomunist|.

* * *

Cât priveÕte pe evreii din Basarabia Õi Transnistria, cei 160.000 la care se refer| în continuare articolul din "USA Today" (vezi anexe), ca r|spuns v| d|m:

1. Un extras din broÕura lui Filderman Õi Manuil|, pag. 7, unde se spune: "Când în vara anului 1941 au avansat armatele german| Õi român| Õi au recucerit teritoriile r|pite de Soviete, s'a constatat c| parte din populaÛia evreiasc| a fost evacuat| de autorit|Ûile sovietice Õi parte din evreii locali au fugit voluntar la RuÕi. AceÕti evacuaÛi Õi refugiaÛi s'au dispersat Õi nu exist| mult| evidenÛ| despre ce s'a întâmplat cu ei (and there is no much evidence of their subsequent wanderings)".

2. Extras din scrisoarea MareÕalului Antonescu c|tre Dr. W. Filderman, în care g|sim: "Dup| cum v'am spus Õi verbal, am fost nevoit s| evacuez evreii din Basarabia Õi Bucovina pentru c| din cauza oribilei lor purt|ri din timpul ocupaÛiei acestor p|mânturi româneÕti de c|tre RuÕi, populaÛia era atât de îndârjit| împotriva lor încât f|r| aceast| m|sur| de siguranÛ| ar fi dat naÕtere la cele mai odioase pogromuri...."

C| evreii s'au purtat atât de odios la retragerea din Basarabia Õi Bucovina cum o afirm| MareÕalul, ne-o atesta Õi extrasele din jurnalul personal al lui Carol al II-lea, articolul lui Nicolae Iorga din "Neamul Românesc , 6 Iulie 1940, cât Õi rapoartele Õefilor de unit|Ûi militare în retragere din Basarabia Õi Bucovina, rapoarte care au fost însumate apoi în Raportul Marelui Stat Major al Armatei Române, adic| date bazate pe cifre ale unor autorit|Ûi competente Õi nu Õoptite la ureche de c|tre cei interesaÛi ca România s| fie obligat| s| recunoasc| c| a omorît evrei Õi în consecinÛ| s| se oblige la plata ad infinitum a unor desp|gubiri Õi pensii pretinÕilor supravieÛuitori ai victimelor pretinsului holocaust din România împotriva evreilor, aÕa cum de 50 de ani pl|teÕte Germania Federal|.

3. Rapoartele Marelui Stat Major care priveau evacuarea din Basarabia Õi Bucovina erau trimise Õi Regelui Carol al II-lea, care în jurnalul s|u personal (Extras din "AÕa a început holocaustul împotriva Românilor", de istoricul Gheorghe Buzatu, ap|rut| în editura "Majadahonda", BucureÕti, 1995) a consemnat:

La 29 Iunie 1940: "Excese de orice fel ale populaÛiei minoritare, mai ales evreii, care atac| Õi-i insult| pe ai noÕtri; au fost ofiÛeri batjocoriÛi, unit|Ûi desorganizate."

La 30 Iunie: "Incidente, mai ales cu populaÛia evreiasc|, au avut loc pretutindeni. Din aceast| cauz| evacu|rile în multe locuri au fost imposibile. S'au împuÕcat funcÛionari, s'au atacat chiar unit|Ûi militare."

La 1 Iulie: "Tot aceleaÕi Õtiri asupra exceselor Õi agresiunilor din partea evreilor Õi comuniÕtilor. Ele se fac mai ales asupra ofiÛerilor care sunt adesea b|tuÛi Õi degradaÛi."

La 3 Iulie: "Stirile din Basarabia sunt foarte triste. Ast|zi a fost ultima zi a evacu|rii Õi a fost hot|rît| zi de doliu naÛional. Evreii Õi comuniÕtii s'au purtat într'un mod oribil. Asasinatele Õi molest|rile m| fac s| m| tem c| se vor produce reacÛii primejdioase.

La 6 Iulie: "Stirile din Ûar| sunt îngrijor|toare; purtarea evreilor din Basarabia Õi Bucovina a fost aÕa de rea cu ocazia evacu|rii încât a provocat o reacÛie Õi o îndignare care se mani-fest| prin excese, asasinate, devast|ri."

4. Cu toat| cenzura presei, ziarele au relatat scene din cursul evacu|rii, insistând asupra exceselor evreieÕti. A excelat "Universul", iar neîntrecutul Nicolae Iorga s'a situat din nou în centrul atenÛiei opiniei publice naÛionale Õi internaÛionale cu nepieritorul s|u articol publicat în "Neamul Românesc", 8 Iulie 1940, sub titlul:

De ce atâta ur|?

"Se adun| Õi cresc v|zând cu ochii documentele Õi materialele, actele oficiale Õi declaraÛiile luate sub jur|mânt."

"InalÛi magistraÛi Õi bravi ofiÛeri, cari Õi-au riscat viaÛa ca s| apere cu puterile lor retragerea Õi exodul românilor, au v|zut cu ochii lor nenum|rate acte de s|lb|ticie, uciderea nevinovaÛilor, lovituri cu pietre Õi huiduieli. Toate aceste gesturi infame Õi criminale au fost comise de evreimea furioas|, ale c|ror valuri de ur| s'a desl|nÛuit ca sub o comand| nev|zut|."

"De unde atâta ur|?"

"Li s'au smuls hainele Õi li s'a furat ce aveau cu dânÕii, ca apoi s| fie supuÕi tratamentului hain Õi vandalic. Românimea aceasta, de o bun|tate prosteasc| faÛ| de musafiri Õi jecm|nitori, merita un tratament ceva mai omenesc dinpartea evreimii, care se l|uda pân| mai ieri c| are sentimente calde Õi fr|ÛeÕti faÛ| de neamul nostru în nenorocire", îÕi încheie profesorul Iorga dureroasa sa r|bufnire.

* * *

Ca încheiere, pentru a Õti cine v| scrie aceste rânduri, v| redau mai jos textul citit în Camera DeputaÛilor anul trecut, la ÕedinÛa din 1 Oct. 1996, de c|tre Dr. Petre Turlea, deputat de Covasna, cu privire la acÛiunea dus| de subsemnatul întru ap|rarea drepturilor noastre:

"Mai Intâi v| prezint munca de o viaÛ| a unui român transilv|nean stabilit în Statele Unite Õi care este preÕedintele AsociaÛiei Românilor din Sudul Floridei, român care Õi-a învestit toÛi banii în publicarea de c|rÛi istorice, c|rÛi care atest| drepturile românilor asupra tuturor teritoriilor pe care le locuiesc. Printre altele a publicat lucr|ri de valoare incontestabil| a lui Simion MehedinÛi, Zenobiu PâcliÕanu, Romulus SeiÕanu, Gheorghe Br|tianu, Alexandru Boldur, Nicolae Iorga Õi alÛii. Toate aceste c|rÛi le-a trimis la mai mult de o mie de biblioteci din aproape toate Û|rile, inclusiv biblioteci ale forurilor legislative, umplând un gol în ceea ce priveÕte cunoaÕterea României în lume, gol datorat nep|s|rii Statului român de ieri Õi azi. Cea mai r|spândit| carte dintre acestea a fost "S.O.S. Transilvania, Impotriva revizionismului unguresc cuib|rit în Congresul American", (Iat| aceast| carte voluminoas|). Pentru publicarea Õi r|spândirea acestor c|rÛi autorul a cheltuit pân| în 1992 suma de 72.855 dolari, deci echivalentul de azi în lei cam 250 milioane."

P|rintele Calciu, în "Buletinul" s|u parohial din Septembrie 1996, încheie un reportaj asupra unei acÛiuni duse de mine, întitulat "Binecuvântare", cu cuvintele:

"Dl Traian Golea, cu modestele sale resurse financiare, a f|cut pentru România ceea ce nimeni nu a f|cut, chiar dac| au fost organizaÛii susÛinute de administraÛia american|, sau au fost întemeiate cu banii pe care i-au scos din România. Dumnezeu s|-i r|spl|teasc| devoÛiunea nelimitat| pentru Ortodoxie, pentru poporul român Õi pentru patria noastr|."

12 Mai 1997 Cu deosebit| stim|, Traian Golea

* * *

- Articol ap|rut în "USA Today" -

din 8 Mai 1997, semnat de Katy Kelly

Pentru prima dat| România recunoÕte rolul ce l-a jucat în Holocaust.

"OrbiÛi de o pasiune criminal|, (câÛiva) români s'au angajat în a aplica infamul proiect nazist al "soluÛiei finale",", a spus PreÕedintele Emil Constantinescu intr'un mesaj adresat unei sinagogi din BucureÕti.

Constantinescu, participând la comemorarea Holocaustului, a remarcat Duminec| ca au fost români care au ajutat evrei, dar a remarcat Õi eÕecul altor compatrioÛi (de a le veni în ajutor).

"Ne simÛim responsabili pentru aceast| teribil| lips| de consecvenÛ|", a spus el. "Sacrificiul a sute de mii de evrei de peste întreg întinsul României apas| greu asupra inimilor noastre. Omorîrea fiinÛelor omeneÕti nevinovate nu poate fi nici iertat|, nici îndreptat|, nici uitat|. Este de datoria noastr| s| p|str|m un loc în amintirile noastre pentru victimele holocaustului."

În timpul r|zboiului II mondial România a fost aliata Germaniei Õi soldaÛii români în 1941-42 au masacrat 160.000 de evrei civili. România a guvernat deasemneea peste Transnistria, un teritoriu în care mai mult de 100.000 de evrei au murit de foame, de boli Õi de frig.

Intr'un dublu reportaj, de Vineri Õi Luni, USA Today a examinat documentele pentru mult timp ascunse ale Crucii RoÕii InternaÛionale, pentru a scoate la lumin| noi am|nunte de ceeace s'a întâmplat în Transnistria. Documentele au ar|tat în detaliu cum Crucea Rosie a eÕuat în a trage alarma asupra holocaustului.

RecunoaÕterea lui Constantinescu "este foarte important|", spune Nicolae Cajal, preÕedintele FederaÛiei Comunit|Ûilor EvreeÕti din România.

"Noi trebue s| ne lu|m responsabilitatea pentru ceea ce am f|cut", a spus ambasadorul României la Washington, Mircea Geoan|, "ca s| fim în pace cu trecutul nostru."

Inapoi la oile noastre:

Pe plan politic extern

Mai departe tu spui:

"În planul politic extern, M. Leg. nu are în prezent o viziune geo-politic| bine conturat|, problema supravieÛuirii fiind prioritar|, dar nici nu poate ignora viziunea C|pitanului, care a dictat Õi crearea M. Leg. - c| Moscova a fost, este Õi va fi cel mai mare pericol pentru neamul Õi statul român, iar în caz de criz|, România are nevoie de AliaÛi. DeclaraÛia C|pitanului, de la 30 Noembrie 1937, privitor la alianÛa cu Axa, ilustreaz| aceast| viziune, pe care oricare om politic român ar trebui s'o aib|, dac| tine la tara lui."

Probabil c| va referiÛi la protestele mele împotriva semn|rii tratatului de buna vecin|tate cu Ucraina. Ôi în acest caz las cititorul s| aprecieze, în ce m|sur| am fost excesiv în critica mea la adresa PreÕe-dintelui, Gvernului, Õi conduc|torilor Parlamentului, reproducând unul din protestele mele care a ap|rut Õi în "Independentul" din IaÕi, c|ruia i-a fost prezentat de dl Gheorghe Buzatu, cunoscutul istoric ieÕean, sub titlul: "Problema Bucovinei în viziunea unor români americani", cu urm|toarea introducere:

"Ne parvin din partea dlui Traian Golea, cunoscutul publicist Õi editor al seriilor: "Omul Nou", 70 volume, 1951-1995, Õi "Romanian Historical Studies", 66 volume, din Miami Beach, Florida, SUA, mai multe c|rÛi, broÕuri, buletine Õi studii. Considerând c| aceste materiale prezint| un interes deosebit pentru cititorii "Independentului" ieÕean, unul semnat de dl Golea: "Clinton vede o întov|r|Õire între NATO Õi Rusia", în care comenteaz| declaraÛiile lui Clinton Õi Albright publicate în cotidianul local "Miami Herald" din 20 Martie 1997, Õi un memoriu din luna Martie 1997 adresat PreÕ. Emil Constantinescu, Premierului Victor Ciorbea, Ministrului de Externe Român, PreÕedintelui Senatului Õi PreÕedintelui Camerei DeputaÛilor din BucureÕti, am socotit util s| le încredinÛ|m tiparului":

Extras din articolul dlui Traian Golea

20 Martie 1997

Cu o zi mai înainte Madeleine Albright, Secretar de Stat, a declarat: "Lor nu le place extinderea NATO, dar nu-i asta problema. Extinderea lui îÕi va urma cursul. Rusia nu va dicta termenii pentru NATO."

PreÕedintele Clinton r|mâne ferm pe poziÛia de a extinde NATO în ciuda obiecÛiunilor Rusiei, dar în acelaÕ timp a adoptat un ton mai conciliant, exprimându-Õi speranÛa ca "Rusia va deveni un adev|rat partener al AlianÛei."

În continuare Clinton a declarat la Casa Alb| c|: "Noi vom adapta NATO pentru noi misiuni, a-l l|rgi pentru a primi noi membri, Õi a înt|ri tov|r|Õia dintre NATO Õi Rusia." Ôi Clinton a mai spus c| va încerca s| îndrume discuÛiile înspre trei domenii importante:

1. S| avans|m opera noastr| de a construi o Europ| unit|,

democratic| Õi pentru prima dat| în istoria ei, în pace.

2. S| reducem armele de distrugere în mas|.

3. S| extindem parteneriatul economic, avantajos atât pentru noi, cât Õi pentru Rusia.

Madeleine Albright a declarat MarÛi c|: "NATO nu are inamici la R|s|rit. Rusia nu are inamici la Apus. Nu mai suntem în 1949, Õi nici în 1989. Ast|zi ne g|sim cu toÛii de aceeaÕi parte." Dac| NATO Õi Rusia se g|sesc de aceeaÕi parte, care parte o are de ales România ca s| se pun| la ad|post de ce, de cine, Õi mai ales cu ce preÛ ??

* * *

Scrisoarea adresat| PreÕedintelui:

Stimate domnule PreÕedinte,

În leg|tur| cu tratatele de bun| vecin|tate între România Õi Ucraina, în vederea intr|rii României în NATO, ca români cu grij| de soarta t|rii, dorim s| v| atragem, atenÛia asupra urm|toarelor:

A fost ultimatumul ruÕilor din 26 Iunie 1940, ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov care ne-a obligat la cedarea Basarabiei, Bucovinei de Nord Õi a Tinutului HerÛa.

Insusi Tratatul de Pace din 10 Februarie 1947 stabileÕte c| "frontiera sovieto-romun| este fixat| în conformitate cu acordul sovieto-român din 28 Iunie 1940 (art. 2. alin. 1). Nu a existat un acord sovieto-român de care vorbeÕte Tratatul de Pace. A existat doar acel ultimatum Õi r|s-punsul României, care este:

"Guvernul Regal Român, pentru a evita gravele urm|ri pe care le-ar avea recurgerea la fort| Õi deschiderea ostilit|Ûilor în aceast| parte a Europei, se vede silit s| accepte condiÛiile de evacuare specificate în r|Õ-punsul sovietic. "În acest r|spuns este vorba de evitarea unui conflict armat. Asta a fost baza ced|rii acestor teritorii Õi a st|pânirii lor de c|tre ruÕi din 1947 (de la Tratatul de Pace), pân| la d|râmarea Uniunii Sovietice Õi decla-rarea de c|tre însuÕi Parlamentul rus, la 24 Decembrie 1989, al Pactului Ribbentrop-Molotov drept nul. Din acel moment, aceste teritorii ar fi trebui s| revin| automat României. Posesiunea în cotinuare a acestor teritorii de c|tre Ucraina este cu totul abuziva. Ucraina pe timpul ced|rilor nu a existat ca stat. Dup| renaÕterea sa, ea este îndrept|Ûit| la teritoriile înglobate în Unuiunea Sovietic| dup| primul r|zboi mondial împotriva dreptului lor la autodeterminare. Ea nu se pooate prevala îns| de cuceririle abuzive ale Uniunii sovietice de la alte Û|ri, ale c|ror frontiere au fost stabilite pe baza dreptului de auto-determinare Õi consfinÛite apoi prin Tratatul de Pace din 1920. În consecint|, nu exist| nicio baz| legal| care s| justifice posesiunea acestor teritorii de c|tre Ucraina.

De altfel Nistru, ca frontier| între Moldova Õi Rusia a fost recunoscut înc| de Petru cel Mare, prin tratatul încheiat cu Dimitrie Cantemir la 1711.

Domnule PreÕedinte, nu dorim ca str|daniile marilor noÕtri oameni de stat, care au f|urit România Mare, sfinÛite de jertfele poporului român Õi al glorioasei sale armate în lupt|, întâi pentru întregirea t|rii, apoi împotriva comunismului Õi imperialismului rusesc Õi dup| calvarul îndurat sub regimul de te roare ce ne-a fost impus timp de dou| generaÛII, s| se soldeze cu o Românie ciuntit|.

Datoria reîntregirii Û|rii trebue s| fie farul care s| ne c|l|uzeaasc| toate preocup|rile pân| la realizarea ei. Nu dorim ca numele Domniei Voastre ca PreÕedinte s| fie asociat cu ciuntirea de jure pe veci a României. Ne-ar pândi blestemul generaÛiilor ce ne urmeaz|, c| ne-am tr|dat neamul.

Februarie 1997. Cu deosebit| stim|, Traian Golea

* * *

Dac| cumva consideraÛi c| un alt articol, publicat în s|pt|mânalul "Românul" ar fi fost Õi el excesiv în critic| la adresa PreÕedintelui pe plan de politic| extern|, prin care anunÛam instaurarea unui premiu de 5.000 dolari pentru ziaristul care ar fi putut g|si în Europa un alt guvern, dispus s| cedeze cu mai mult| uÕurinÛ| parte din teritoriul Û|rii decât actualul guvern al României, îl reproduc Õi pe acesta pentru aprecierea cititorilor:

"În legatur| cu acceptarea României în NATO:

Un grup de 3 români din America de Nord (Alexandru Fonta, Aurel Vlad Õi Traian Golea) au instituit un premiu de 5.000 dolari pentru acela care va descoperi în Europa un alt guvern dispus sa cedeze cu mai multa usurinta teritoriu national decat actualul guvern al Romaniei. În aceasta ancheta accentul cade pe usurinta cu care actualul guvern al Romaniei - Aprilie 1997 - este dispus sa accepte fara nici o presiune din afara Õi fara nici un castig real, ca definitive actualele granite de Nord Õi Rasarit ale Romaniei, care ne-au fost impuse prin forta Õi santaj.

Bucovina, de exemplu, nici nu a fost mentionata în tratatul Ribbentrop-Molotov. Germanii prin acest tratat au cedat influentei ruse numai teritorii care în trecut au apartinut Rusiei tariste. Pretentia asupra Bucovinei a fost ridicata de Rusia abia la 23 Iunie 1940, adica numai cu trei zile inainte de ultimatumul dat Romaniei în 26 Iunie 1940, adica atunci cand Germania a fost angajata în Apus în razboi cu Franta, la adapostul caruia Stalin, profitand de situatia critica a Germaniei, a folosit momentul sa poata exercita presiuni asupra ei în Rasarit. Acesta a foat santajul.

Apoi Charta Atlanticului, enuntata de Roosevelt Õi Churchill în 1943, adoptata în Statut de Natiunile Unite în ‘945, prevede ca granite definitive în Europa cele existente la 1 Septembrie 1939, care nu pot fi modificate decat prin consult popular. De ce Romania nu cere respectarea Statutului Natiunilor Unite, care ar trebui sa prevaleze peste toate celelalte norma ale diferitelor state, care la randul lor trebue sa fie subordonate Natiunilor unite? (A se consulta ca documentare Õi articolul dlui Ion Varlam din reviata "Tara", oficiosul Frontului Popular al Republicii Moldova, din 11 SI 14 Martie 1997, "Drepturile Romaniei Õi NATO", Õi "Tratatul cu Ucraina".

Pentru aprecierea rezultatului acestei anchete se instituie un juriu de 5 persoane, din care trei sa fie personalitati politice Õi doi istorici.

Termen: doua luni.

Banii sunt depusi la un cont special la o banca Õi juriu, în caz ca ancheta se soldeaza cu un rezultat pozitiv, adica s-a gasit acel guvern mai usuratec decat al nostru în cedarea teritoriului national, va dispune plata banilor respectivului anchetator. În caz contrar banii se vor intoarce la donatori.

15 Aprilie 1997 În numele grupului, Traian Golea

* * *

Draga Mircea,

Dar, în general, eu cred c| raÛionamentul t|u, al vostru, în domeniul politicii externe - Õi nu numai - este dep|Õit. Dup| RevoluÛia francez| din care Masoneria a ieÕit victorioas|, ea a obÛinut un rol de mare influenÛ| în politica francez| Õi Õi-a cucerit Õi un loc la masa marilor decizii interna-Ûionale. Cine îl presa pe Bismark înc| în 1878 s| cear| atât de imperativ Õi cu atâta insistent| guvernului României s| acorde cet|Ûenie român| sute-lor de mii de evrei care au n|v|lit peste noi din GaliÛia Õi din Rusia, dac| nu forÛa politic| Õi financiar| a Evreimii prin intermediul Francmasoneriei?

În continuare redau, "Cine este Benjamin Freedman", un evreu influent, autorul lucr|rii "Facts are Facts, - The Truth About the Khazars" din care afl|m cum primul r|zboi mondial, câÕtigat deja de NemÛi în 1916, a fost întors împotriva lor în ultimul moment înainte de a se ajunge la încheierea pacii, prin intrarea în r|zboi a Statelor Unite de partea AliaÛilor, intrare cauzat|, mijlocit|, de SioniÕti ca preÛ al "DeclaraÛiei Balfour", prin care Anglia a promis Palestina Israelului.

* * *

Lupta unui evreu increÕtinat de a demasca conspiratia Khazarilor deveniÛi evrei sioniÕti, împotriva civilizaÛiei creÕtine.

CINE ESTE BENJAMIN FREEDMAN ?

N|scut în 1890, Benjamin Freedman a fost un afacerist prosper din New York, care într'un timp deÛinea majoritatea acÛiunilor manufacturii de detergenÛi Woodbery. Dar în 1946 s'a disociat de plutocraÛia internaÛional| în cercurile c|reia se n|scuse Õi crescuse, desgustat de planurile acesteia impotriva civilizaÛiei Õi naÛiunilor creÕtine. Si-a dedicat restul vieÛii Õi cea mai mare parte din averea personal| (peste $2,5 milioane) demasc|rii acestor planuri pe care le cunoÕtea bine, c|ci îÕi petrecuse viaÛa în cele mai înalte cercuri ale organizaÛiilor evreieÕti Õi plutocratice; fusese strâns asociat cu Bernard Baruch, cu Samuel Untermayer, cu preÕedinÛii-marionete mânuiÛi de aceÕtia, ca Woodrow Wilson, Franklin D. Roosevelt, John F. Kennedy, cu tat|l acestuia din urm|, ambasadorul Joseph Kennedy. Convertit cu adev|rat la catolicism, nu de form| ca prelaÛii care populeaz| Vaticanul ast|zi, Benjamin Freedman s'a disociat de talmudism Õi de sionism Õi a devenit astfel inamicul lor public num|rul unu, atacat cu furie Õi descris ca un "evreu antisemit". Dar Benjamin Freedman nu-Õi ura rudele Õi prietenii; el obiecta doar la distrugerea civilizaÛiei creÕtine Õi a popoarelor care le-au asigurat prosperitatea.

Pentru a schiÛa personalitatea lui Benjamin Freedman, red|m aici punctele principale ale unei prelegeri pe care a Ûinut-o în anii 1960.

"În Statele Unite", zice el, "sioniÕtii au pus mâna pe absolut toate ramurile guvernului. SioniÕtii Õi coreligionarii lor domnesc în Statele Unite ca monarhi absoluÛi", spune el, Õi-Õi sprijin| afirmaÛia cu dovezi din istoria acestui secol. Primul r|zboi mondial fusese câÕtigat de c|tre armata german| în primii doi ani, arat| el, în care armata francez| fusese complet incapacitat|, iar Marea Britanie st|tea izolat| Õi neputincioas| înconjurat| de ape patrulate de submarine germane. Chiar în aceste situaÛii, Germania a oferit Marei Britanii condiÛii de pace extrem de avantajoase: încheierea p|cii cu revenirea la situaÛia dinainte de r|zboi. Guvernul britanic se gândea serios s| le accepte, când în Octombrie 1916 sioniÕtii din Londra, reprezentanÛi ai evreimii est-europene, au împiedecat încheierea p|cii, promiÛând Marei Britanii o victorie pe care le-o vor procura Statele Unite, care nu intraser| în primul r|zboi mondial Õi nu erau în conflict cu nimeni - cu conditia ca Marea Britanie s| le d|ruiasc| sioniÕtilor patria palestinienilor, Palestina, la care nici Marea Britanie, nici evreii din Europa r|s|ritean| nu aveau niciun drept. În Statele Unite, zice Benjamin Freedman, evreii deÛineau pe atunci, (ca Õi acum) presa de mare circulaÛie; ei urau Rusia Ûarist| Õi-i doreau înfrângerea, motiv pentru care bancherii de pe Wall Street ca Kuhn Õi Loeb, refuzau s| finanÛeze aliaÛii Rusiei, Anglia Õi FranÛa. Dar imediat ce sioniÕtii au obÛinut promisiunea c| li se va "d|rui" patria palestinienilor, pe care-i vor putea masacra Õi izgoni pentru a-Õi întinde statul lor mesianic, toat| presa american|, care fusese pro-german|, dintr'odat| a descoperit c| nemÛii sunt "huni", c| taie mâinile copilaÕilor de ÛâÛ| cu baionetele Õi alte astfel de fantezii. Nu se mai putea citi nimic altceva în presa americanm| decât despre cauza sfânt| a r|zboiului împotriva Germaniei. Marioneta talmudiÕtilor, preÕedintele Statelor Unite Woodrow Wilson, a declarat r|zboi Germaniei Õi la Londra a fost scris| "DeclaraÛia Balfour", prin care s'a dat sentinÛa de moarte poporului a c|rui patrie fusese Palestina de mii Õi mii de ani.

La ConferinÛa de Pace de la Paris din 1919, a parti-cipat o delegaÛie a evreilor condus| de Bernard Baruch Õi compus| din 117 evrei; "am fost unul dintre ei Õi Õtiu cum s'au petrecut lucrurile". spune Freedman. DelegaÛia a scos la iveal| declaraÛia Balfour prin care i se promisese Palestina - Õi NemÛii Õi-au dat seama c| tot m|celul pe care-l suferiser|, Õi toat| suferinÛa la care erau supuÕi, cu Ûara ciopârÛit| Õi populaÛia epuizat| de birurile crunte impuse nemÛilor ca "reparaÛii de r|zboi" îÕi au r|d|cina în târgul în virtutea c|ruia evreii din r|s|ritul Europei puteau folosi forÛa finan-ciar| Õi militar| a marilor puteri pentru ca s| practice geno-cidul împotriva palestinienilor. Ôi aceast| impilare crunt| Õi sângeroas| le era aplicat| si lor, nemÛilor, care-i primiser| pe evrei cu braÛele deschise Õi-i l|saser| s| se îmbog|Ûeasc| Õi s| prospere în Germania ca nic|iri în lume. Ôi mai depaarte Freedmen spune, ca Õi în Statele Unite, în Germania evreii deÛineau toat| industria Õi întregile finanÛe; industriaÕul evreu Rathenau era poate de o sut| de ori mai bogat în Germania decât co-religionarul s|u Bernard Baruch în Statele Unite; tot un industriaÕ evreu era Õi cel mai mare armator, proprietarul liniilor North-German Lloyd Õi Holland-American Line; bancherul casei domnitoare Hohenzollern era tot evreu, Õi cei mai bogaÛi bancheri comerciali din lume erau evrei din familia Warburg din Hamburg. Ôi în timp ce NemÛii trudeau ca s|-Õi îmbog|Ûeasc| evreii, aceÕtia aranjau înfrângerea Õi distrugerea Germaniei, pe care o vânduser| ca s| obÛin| de la adversarii ei p|mântul palesti-nienilor, care avea valoare propagandistic| crucial| pentru sioniÕti. În îns|Õi ziarele sioniste din anii 1919-1923 se scria c| sentimentul anti-evreiesc care se înfiripa în Germania se datora faptului c| nemÛii începuser| s|-Õi dea seama cum au fost înjunghiaÛi pe la spate de c|tre evreii pe care-i g|z-duiser| Õi-i îmbog|Ûiser| în patria lor, arat| Freedman care subliniaz| c| ura pe care Õi-o atr|seser| nemÛii pentru succesul Õi prosperitatea lor industrial| Õi comercial| din partea Marei Britanii Õi FranÛei, care-Õi vedeau hegemonia financiar| ameninÛat| a fost folosit| de sioniÕti pentru a distruge cele mai primitoare Õi generoase gazde pe care le avuseser| vreodat|, Ûara în care nu sufereau discrimin|ri sau persecuÛii, Õi Ûara ai c|re locuitori muncitori Õi cinstiÛi le permiser| s| se îmbog|Ûeasc| imens. Pân| Õi publicaÛiile sioniste ale timpului recunoÕteau c| antisemitismul german nu era nici religios, nici rasial, ci doar reacÛia la felul în care îÕi r|spl|tiser| evreii gazdele. Documentele autentice (cu grij| ascunse Õi falsificate de istoriografia "pe linie" din Occident), arat| c| nimeni nu clintise nici m|car un fir de p|r din capul vreunui evreu, nici m|car dup| tr|darea lor. Hugo Schönfeld, un evreu pe care Departamentul de Stat american l-a trimis s| cerceteze situaÛia deÛinuÛilor din lag|re în 1933, a raportat c| în lag|rele de concentrare germane erau internaÛi comuniÕtii Õi alÛi adversari politici ai regimului, care erau s|n|toÕi Õi în bun| condiÛie fizic|. Desigur, erau mulÛi evrei în aceste lag|re de concentrare c|ci evreii constituiau 98% din cadrele partidelor comuniste, spune Benjamin Freedman, Õi mai erau masoni Õi membrii unor organizaÛii similare.

În Iulie 1933 a avut loc o întâlnire a reprezentanÛilor evreimii mondiale, care a pus în faÛa nemÛilor un ultimatum: "Hitler s| fie eliminat Õi toÛi evreii s| fie repuÕi în poziÛiile pe care le doreau, indiferent dac| sunt comuniÕti sau nu." NemÛii, care aveau vie în memorie puciul comunist al Rosei Luxemburg Õi al grupului ei din 1919, n'au acceptat ultimatum-ul, Õi atunci Samuel Untermeyer, reîntors de la Congre-sul evreimii mondiale, a anunÛat public la o emisiune radio-fonic| declaraÛia de "r|zboi sfânt al evreimii mondiale împotriva Germaniei". Acest "r|zboi sfânt" a luat forma unui boicot comercial care urm|rea s| duc| la genocidul prin înfometare a dou| treimi din populaÛia Germaniei, c|ci solul Germaniei nu putea hr|ni populaÛia Õi dou| treimi din alimentele poporului german erau importate în schimbul produselor industriale germane. Aceste produse erau acum boicotate Õi refuzate pe pieÛele de desfacere ale lumii dominate de plutocraÛia evreiasc|. Aceast| declaraÛie de "r|zboi sfânt" a fost publicat| în "The New York Times" la 7 August 1933.

În timp ce poporul german suferea de pe urma acestui boicot, în timp ce mulÛimile americane erau aÛâÛate de calom-niile pline de ur| din ziare Õi de linia politic| a lui Roosevelt la isteria colectiv| anti-german|, nici un fir de p|r nu fusese atins în capul vreunui evreu din Germania în 1933, zice Benjamin Freedman. NemÛii nu puteau s| nu observe calomniile Õi ura nest|vilit| rev|rsat| împotriva lor la instigaÛia evreilor pe care-i îmbog|Ûiser| prin truda lor; Õi nu puteau s| nu observe c| sunt Õomeri Õi muritori de foame pentru c| aÕa a hot|rît Samuel Untermeyer. Dar resentimentul lor se m|rgi-nea la vorbe, la insigne Õi inscripÛii pe pereÛi; de abia în 1938, când un tân|r evreu polonez a asasinat un diplomat german f|r| nici un motiv (c|ci motivul invocat de el s'a dovedit a fi mincinos), a început s| se manifeste anti-semitismul în Germania, arat| Benjamin Freedman.

"Am tr|it în Germania", spune Benjamin Freedman, "Õi Õtiu c| evreii hot|rîser| s| pun| în disscutie destinul Europei: s| hot|rasc| dac| Europa va r|mâne creÕtin| sau va fi bolÕevizat|. Ei o doreau bolÕevizat|." În continuare spune: "Nici un american nu Õtia la vremea aceea c| fiii lor vor fi trimiÕi s| moar| pe câmpul de lupt| ca s| asigure sioni-Õtilor Palestina ca baza pentru dominaÛia lumii.... Roosevelt îns| Õtia Õi Colonelul House (mânuitorul lui Roosevelt) Õtia, Õi aveam Õi eu o idee despre asta, c|ci în 1912 fusesem ofiÛer de leg|tur| în campania electoral| a preÕedintelui Woodrow Wilson ca confident al lui Henry Morgenthau Senior... Õi st|tusem la aceeaÕi mas| cu ei când îl îndoctrinau pe Woodrow Wilson , Õi-i ascultam."

Freedman subliniaz| c| evreii din Europa r|s|ritean|, care formeaz| 98% din evreimea de azi, sunt de fapt un trib asiatic da kazari izgoniÛi din centrul Asiei de ceilalÛi mongoli Õi rev|rsat în Europa r|s|ritean|, unde la apogeu deÛineau un regat întins între Marea Caspic| Õi Marea Neagr| Õi unde sub regele Bulan s'au convertit în secolul 7 de la cultul lor p|gân falic (despre care Benjamin Freedman opineaz| c| era aÕa de desgust|tor încât nici nu vrea s|-l descrie) la talmudism. Pe acesta regele Bulan se hot|rîse s|-l introduc| ca religie de stat, în care scop importase mii de rabini de la centrele tal-mudice ca s| transforme cele 20 milioane de khazari turcici asiatici, care veneraser| (Õi, dup| p|rerea noastr|, mai venereaz| înc|) falusul, reclam| acum dreptul lor "ancestral" Õi "religios" la p|mântul palestinienilor; Õi pentru ca ei s| obÛin| acest "drept ancestral Õi religios", milioanele de tineri europeni Õi americani au trebuit s| moar| în dou| r|zboaie, c|ci e de "datoria noastr| creÕtineasc|" s| asigur|m "poporului ales" patria sa biblic| ancestral|, exclam| Benjamin Freedman.

"Sunt 54 de milioane de chinezi musulmani", spune Freedman; "ce-ar fi dac| dintr'o dat| Õi-ar zice arabi Õi ar avea pretenÛia s| alunge toÛi locuitorii Asiei Mici de la vetrele lor în virtutea dreptului lor ancestral Õi religios la locurile în care a tr|it Mahomed?" La fel de absurd| este pretenÛia khazarilor sioniÕti talmudiÕti la p|mântul Ú|rii Sfinte; "Ôi unde ai s| g|seÕti o minciun| mai mare decât aceasta", exclam| el. "Aceast| minciun| imens| st| la baza tuturor suferinÛelor acestei lumi", spunea el în 1960.

"De ziua poc|inÛelor, când intri în sinagog|, auzi cum înainte de începerea slujbei se recit| de trei ori Kol Nidre", care anuleaz| orice contract Õi orice jur|mânt depus de evrei din acea zi înainte pe timp de un an; "eu Õtiu c|ci Õi eu am fost acolo Õi am recitat Kol Nidre", zice Freedman. "Cât| încredere poÛi avea în sinceritatea unuia care recit| Kol Nidre?"

În deceniile care au urmat eforturilor lui Freedman, Noua Ordine Mondial| Õi doctrina satanic| a Noii Ere au avansat mult, dincolo de ce-Õi închipuise el la ora aceea. Dar privirea pe care a aruncat-o el asupra ambiÛiilor de dominaÛie global| ale plutocraÛiei internaÛionale lipsite de Dumnezeu (dintre care unii îÕi zic evrei, unii se recunosc satanici, unii sunt simpli atei materialiÕti) Õi asupra metodelor Õi simbolis-ticii ei georgrafice r|mâne valabil| Õi azi, cu atât mai valabil| cu cât este o privire aruncat| din interior, din|untrul cercului conspirator. "Eu Õtiu pentru c| am fost acolo", zice Benjamin Freedman, evreul antisemit pe care-l ur|sc sioniÕtii."

* * *

Referitor la relaÛia România - Rusia, în cel de al II-lea r|zboi mondial, ideea fundamental| a expunerii tale, în care invoci Õi declaraÛia Capitanului din 30 Noembrie 1937, este c| Rusia, prin tendinÛa ei permanent| de expansiune, a fost, este Õi r|mâne duÕmana României. În primul r|zboi mondial Rusia a fost aliata României, Õi totuÕi, printr'un joc al hazardului, am câÕtigat Transilvania.

În cel de al doilea r|zboi mondial am fost inamicii Rusiei, Õi totuÕi am r|mas cu Transilvania. În schimb am pierdut Basarabia Õi Bucovina. De ce? Cine a configurat alianÛele în acest al 2-lea r|zboi mondial, Õi cu ce scop? A maI r|mas în picioare vechea schem|, în care Rusia era st|pân| pe propriul ei destin ? S| vedem.

În 1986 am publicat un articol în "Cuvântul Românesc" sub titlul: "A fost cedare, tr|dare sau conspiratie ?", în care ar|tam cine a decis împ|rÛirea Europei în cursul celui de al II-lea r|zboi mnndial. În 1997, în perioada când se duceau discuÛiile Õi aveau loc protestele împotriva semn|rii tratatului de bun| vecin|tate cu Ucraina, am recurs în bun| m|sura la acest articol în broÕura ce am publicat-o "România Õi NATO", din care redau o parte Õi acuma, pentru a l|muri în ce m|sur| România a avut Õi mai are Õi ast|zi libertatea Õi posibilitatea s| adere la alianÛe, sau s|-Õi c|Õtige aliaÛi propri, aÕa cum pledezi Õi încerci s|-mi demonstrezi în scrisoare.

A fost cedare, tr|dare sau conspiraÛie?

Dup| cum reiese din scrisoarea-delegaÛie a lui Roosevelt c|tre Zabrousky, evreu, membru al Consiliului tân|rului Stat Izrael, (juridic înc| inexistent), hot|rîrea de împ|rÛire a lumii a fost luat| cu cel puÛin zece luni înainte de întâlnirea celor trei mari. În aceast| lumin| întâlnirile de la Teheran Õi Yalta r|mân simple farse, menite s| dea impresia c| ar fi avut loc totuÕi tratative.

Roosevelt, instrument al conspiraÛiei

În Februarie 1943 Roosevelt a adresat o scrisoare lui Zabrousky, prin care-l deleag| s|-i expun| lui Stalin gândurile Õi planurile sale cu privire la viitoarea împ|rÛire a lumii. Pentru a înÛelege substratul acestei scrisori atât de importante pentru soarta omenirii, red|m Õi partea ei introductiv| cu atât mai mult cu cât ea ne desvâlue sursa Õi scopul ei (scrisoarea este preluat| din "Top Secret" - Secrets d'états anglo-ame-ricains, de Léon de Poncins, ap|rut| în Diffusion de la Pensée Française):

"Scumpe domnule Zabrousky,

Dup| câteva aliniate care privesc relaÛiile din trecut dintre Statele Unite Õi URSS, Roosevelt trece la subiectul care ne intereseaz|:

"Statele Unite ale Americii Õi Marea Britanie sunt dispuse, f|r| nicio rezerv|, s| acorde paritate absolut| Õi drept de vot URSS-ului în reorganizarea viitoare a lumii. Ôi Dvs. puteÛi, iubite dle Zabrousky, s|-i spuneÛi lui Stalin c| în egalitate cu marea Britanie Õi Statele Unite, Rusia va fi membr| a înaltului Tribunal care va fi creat pentru a rezolva diferendele între naÛiuni Õi ea va interveni paralel Õi identic în selecÛionarea, prepararea, înarmarea precum Õi în coman-damentul forÛelor internaÛionale care, sub ordinul Consiliului continental, vor supraveghea în interiorul fiec|rui stat la menÛinerea p|cii în spiritul demnei Societ|Ûi a NaÛiunilor. Aceast| poziÛie atât de înalt| în tetrarhia universal| (USA, Anglia China Õi URSS) ar trebui s|-l satisfac| suficient pe Stalin pentru a nu mai reînnoi pretenÛii în stare s| ne creeze probleme insurmontabile."

"În Europa, FranÛa va gravita în orbita Marei Bri-tanii. Spania, Portugalia, Italia Õi Grecia se vor desvolta Õi ele sub protecÛia Angliei. Noi acord|m URSS-ului acces la Mediteran|, accept|m dorinÛele ei în ce priveÕte Polonia Õi T|rile Baltice, vom cere Poloniei s| adopte o atitudine de înÛelegere Õi compromis. Stalin va p|stra un mare câmp de expansiune în micile Û|ri inconÕtiente din r|s|ritul Europei Õi va recupera toate teritoriile care au fost temporar smulse Marei Rusii."

Pentru o corect| interpretare al textului de mai sus red|m Õi versiunea francez| din cartea lui Léon de Poncins: "Nous accorderons à l'URSS un accès a la Méditerranée, nous accederons à ses désirs concernant la Finland et la Baltique, et nous exigerons de la Pologne une judicieuse attitude de compréhension et de compromis; Stalin conservera un vast champ d'expansion dans les inconscients pétit pays de l'Est européens - tout en tenant compte des droits qui sont dus à la fidelité de la Yugoslavie et de la Tchecho-slovaqui - et il récupérera totalement les territories qui ont été arrachés a la Grande Russie." (pp 131-132).

MenÛion|m c| aceast| scrisoare a fost redactat| la 20 Februarie 1943. Zabrousky, dup| ce va fi prezentat mesajul lui Stalin, trebuia s|-l "conving|" s| accepte participarea la o întâlnire cu Roosevelt Õi cu Churchill, întâlnire care a avut loc la Teheran în zilele de 29, 30 Noembrie Õi 1 Decembrie al aceluiaÕ an.

Roosevelt mulÛumeÕte în introducere, dup| cum am v|zut, pentru faptul c| a fost ales de Consiliul NaÛional al tân|rului stat Izrael, care înc| nu era n|scut, Consiliu din care Zabrousky f|cea parte, ca mediator pe lâng| prietenul comun Stalin pentru netezirea unor asperit|Ûi nefaste pentru toÛi Õi în special pentru URSS. La rândul s|u Roosevelt îl deleag| pe Zabrousky din partea Statelor Unite Õi al Marei Britanii s| expun| aceluiaÕ Stalin gândurile lor. Aceast| filiaÛiune de delegaÛii Õi mai ales originea lor explic| carac-terul secret Õi subversiv al acestei acÛiuni. Nimeni, nici m|car propriul s|u secretar de Stat Cordell Hull, nu a Õtiut nimic de rolul ce-l aveau de jucat Statele Unite în timpul r|zboiului Õi în conjunctura postbelic|, de convenÛiile ce va trebui s| le încheie pentru a asigura realizarea proiectului conspirativ de împ|rÛire, organizare Õi conducere a lumii dup| terminarea ostilit|Ûilor. Ôi probabil c| nici Churchill nu Õtia bine în ce conspiraÛie va fi implicat. Singurul, dintre cei care au participat direct Õi formal la aceste tratative care a Õtiut totul, a fost Harry Hopkins. Mai târziu a fost iniÛiat Õi Alger Hiss, autorul statutelor OrganizaÛiei NaÛiunile Unite, cel care mai târziu a fost condamnat în SUA pentru spionaj în favoarea Uniunii Sovietice. De altfel Alger Hiss a fost personajul ideal pentru a fi în miezul acestei conspiraÛii. Evreu de origine, n|scut în America Õi agent al Uniunii Sovietice, putea s| reprezinte, împreun| cu cel|lalt evreu, Harry Hopkins, interesele conspiraÛiei, Evreimea, care împ|rÛea rolurile ce le aveau de jucat cei trei factori subordonaÛi în aceast| conspiraÛie: Statele Unite, Uniunea Sovietic| Õi Anglia.

În schema acestei autorit|Ûi supreme conspirative, Izraelul, Roosevelt împreun| cu Churchill pe de o parte Õi Stalin de ealalt| parte, reprezentau cele dou| braÛe executoare. Roosevelt-Churchill erau siguri, pe când Stalin îÕi avea Õi ambiÛiile sale Õi se str|duia s| le armonizeze.

IndiscreÛiile cu tâlc ale lui Roosevelt

Acest plan de împ|rÛire a lumii Roosevelt l-a m|rturisit mai târziu, la 2 Septembrie 1943, Õi Cardinalului de New York, Spellman, prezentîndu-l ca pornind de la el. "Imp|rÛirea lumii este o chestiune simpl|," spune Roosevelt. "Orientul îndep|rtat revine Chinei, Pacificul, Statelor Unite, Europa Õi Anglia vor fi împ|rÛite între Anglia Õi Rusia. Sper ca intervenÛia rus| în Europa s| nu fie prea brutal|. Cu Stalin cred c| m| voi împ|ca mai bine decât cu Winston, pentru c| el este un realist ca Õi mine. O singur| grij| m| neliniÕteÕte, c| Stalin ar putea s| dep|Õeasc| o anumit| limit|." Cardinalul Spellman a f|cut atunci remarca c| Rusia ar avea deja prev|zute pentru Germania, Austria Õi celelalte Û|ri din Europa guverne cu majoritate comunist| Õi c| va instala regimuri care-i vor fi supuse. La asta Rossevelt r|spunde: "Cu siguranÛ| c| se va ajunge la expansiunea comunismului, îns| ce se poate face?" ("Die Teilung der Welt", Yalta 1945, Arthur Conde, Karl-Rauch-Verlag, 1964, pp 100-101).

Istoricul Keith Eubank despre

Istoricul Keith Eubank în "Summit at Teheran" Morrow, 1985, p. 423 îi reproÕeaz| lui Roosevelt Õi Churchil faptul c| nu s'au ocupat mai îndeaproape de viitorul Û|rilor din Europa de R|s|rit, ceeace a fost în avantajul RuÕilor. "Aici a fost momentul când aceste probleme puteau fi discu-tate. Inafar| îns| de fixarea frontierei de r|s|rit a Poloniei, restul Europei de r|s|rit a r|mas un câmp deschis, unde Stalin Õi-a putut reÛine mân| liber|. SpeculaÛia c| Charta Atlanticului ar fi trebuit s| fie aplicat| Õi în aceast| regiune nu a însemnat nimic pentru Stalin. Dac| Roosevelt Õi Chur-chil ar fi acordat atenÛia cuvenit| acestor probleme, ar fi putut crea obstacole în calea ambiÛiilor lui Stalin".

Evident c| Eubank nu Õtia nimic de existenÛa delegaÛiei primite de Roosevelt de la "tân|rul Stat Izrael" Õi a delegaÛiei dat| de el în continuare lui Zabrousky, prin care Europa de R|s|rit era deja pro-mis| lui Stalin Õi toate celelalte jaloane ale viitoarei împ|rÛiri a lumii erau deja trasate. Ceeace a urmat apoi la Yalta un an Õi dou| luni mai târziu, a fost doar stabilirea am|nuntelor invaziei în Normandie (la cererea lui Stalin) Õi formularea aÕa ziselor "convenÛii" la care s'a ajuns, convenÛii pe care Amiralul William Leahy, care a f|cut parte din delegaÛia american|, le-a caracterizat ca fiind "atât de elastice încât Stalin le poate întinde de la Yalta pân| la Washington f|r| s| le rup|." (în "Architects of Conspiracy", p. 208).

Ôi istoricul american Gaddis, în "Security versus Self-Determination", p. 164, afirm|: "Faptul c| Roosevelt nu a vrut s| cear| aplicarea declaraÛiei pentru Europa eli-berat| numai la dou| s|pt|mâni dup| Yalta, când RuÕii au instalat propriul lor guvern în România, (Groza, la 6 Martie 1945), a fost o indicaÛie precis| dat| Moscovei c| el nu a aÕteptat s| se aplice aceast| declaraÛie."

Precizarea lui Churchill

Precis| Õi f|cut| public, menit| s| spulbere orice îndoial| asupra abandon|rii sau ced|rii Û|rilor din R|s|ritul european RuÕilor în aceste convenÛii secrete, r|mâne declaraÛia lui Churchill în "Triumph and Tragedy", pag. 240, citat| de Nicolae Baciu în "Sell-out to Stalin", pp 203-204: "Noi am fost jenaÛi s| protest|m (împotriva instal|rii guvernului Groza la BucureÕti) pentru c| eu Õi cu Eden, când am fost la Moscova, în Octombrie 1944, am recunoscut c| Rusia trebue s| aib| un drept predominant, ultimul cuvânt, în România Õi Bulgaria, în timp ce noi trebue s| avem acelaÕ drept în Grecia. Stalin a respectat riguros aceast| înÛelegere."

Roosevelt Õi sfetnicul s|u Hopkins

S| vedem mai înt|i cine este Roosevelt Õi apoi cine este omul pe care Consiliul NaÛional al embrionarului stat Izrael l-a desemnat ca sfetnic al lui Roosevelt Õi ca atare executor al planurilor sale conspirative:

Despre Roosevelt "nu se poate afirma c| ar fi fost un geniu", scrie Arthur Conde în "Teilung der Welt", pag. 211. "Ca student Õi avocat nu s'a profilat peste medie. A fost un om de societate, care mai degrab| se întreÛinea cu lumea decât s| citeasc| o carte. O viaÛ| întreag| i-a pl|cut s| joace pocker... În politic| a g|sit un admirabil teren de activitate." Tot pe aceeaÕi pagin|, Conde îl citeaz| pe Robert E. Sher-wood, unul din biografii lui Roosevelt: "Caracterul lui a fost multilateral, dar el conÛinea Õi contradicÛii într'o m|sur| uimitoare. În acelaÕ timp el era suficient de liberal Õi de progresist pentru a fi fost etichetat de tr|d|tor al clasei sale, Õi de 'RoÕul în Casa Alb|".

"Churchill" citându-l în continuare pe Conde, pag. 218, a respins visul unui paradis idilic universal dup| dispa-riÛia lui Hitler. Roosevelt, din contr|, dup| cum observ| Õi Walter Lipman, comite eterna greÕal| a Americanilor, de a nu vedea c| lupta dintre state este o caracteristic| intrinsec| a naturii umane."

Inainte de ConferinÛa de la Teheran, Roosevelt a refuzat o întâlnire de lucru cu Churchill pe motiv c| "nu vreau s|-i las impresia lui Stalin c| între noi doi totul a fost dinainte aranjat", ("Summit at Teheran", pag. 58). El a refuzat Õi s| se stabileasc| în prealabil o ordine de zi pentru aceast| ConferinÛ|, fapt care l-a neliniÕtit profund pe Chur-chill. Tot Roosevelt a fost acela care a propus ca la Confe-rinÛ| s| ia parte o delegaÛie restrâns| Õi s| nu participe nicio pres|. InsoÛitorul s|u principal a fost Harry Hopkins, consilier personal, care se bucura de o autoritate Õi încredere atât

de mare încât semna documente în numele lui Roosevelt. "Roosevelt nu a citit nicio carte de documentare asupra Uniunii Sovietice Õi nu a consultat niciun raport al "State Departamentului, remarc| Keith Eubank în cartea sa. "Singura sa surs| de informaÛie o constituiau revistele, ziarele Õi relat|rile lui Hopkins", pe care autorul c|rÛii le rezum|: "El (Hopkins), Õtia c| dup| r|zboi Rusia Sovietic| va deveni una din cele mai mari puteri din lume. Pentru acest motiv Statele Unite Õi Rusia trebue s| fie prietene, pentru a putea s| realizeze împreun| planurile viitoare de pace. Prietenia lor trebue s| fie atât de puternic| încât s| determine pe RuÕi s| lupte pân| la înfrângerea definitiv| a Germaniei Õi Japoniei. Fiecare minister (departament) al Statelor Unite trebue s| considere Uniunea Sovietic| ca pe cea mai mare putere din lume Õi ca pe o prieten| sincer|. Fiecare funcÛionar care vine în contact cu RuÕii trebue s| cread| profund în aceast| concepÛie.

În sfârÕit, Hopkins mai cerea c| totul trebue f|cut pentru a se realiza o pace care s| corespund| aspiraÛiilor legitime ale Uniunii Sovietice. Ideile lui Hopkins sunt importante pentru c| ele au înlocuit rapoar-tele Departamentului de Stat ("Hopkins urged that every-thing should be done to establish a peace that would meet the legitimate aspirations of the Soviet Union. Hopkin's ideas are important because they replaced any briefings from State Department" (Summit at Teheran", p. 239).

InfluenÛa comuniÕtilor asupra lui Roosevelt o red| în câteva cuvinte Frank Murphy, membru al CurÛii Supreme, în m|rturisirea ce-o face Congressmanului Martin Deas, care a fost preÕedintele Comitetului activitaÛilor anti-americane (House Committee on Un-American Activities, citat în Bule-tinul Congresului din 22 Sept. 1950. pag. A6833): "Suntem condamnaÛi. Statele Unite sunt condamnate. ComuniÕtii con-troleaz| totul. Ei îl controleaz| pe Roosevelt Õi pe soÛia sa. Este imposibil ca cineva s|-l vad| dac| audienÛa nu-i aran-jat| prin David Niles Õi banda sa" - (and his gang).

Cine a fost David Niles? El a fost unul dintre evreii care-l înconjurau pe Roosevelt Õi care efectiv guverna Ûara. Numele lui adev|rat este Neyhus Õi a fost cumnatul lui Harry Hopkins care s'a bucurat de cea mai mare încredere din partea lui Roosevelt. Dup| The Saturday Evening Post, din 24 Dec. 1949, pag. 24, Harry Hopkins a fost doar omul de faÛad|, condus de David Niles, cel care mai târziu a pus la cale declararea independenÛei Israelului Õi programul de drepturi civile al lui Truman. James Combs în "Who is Who în the World Zionist Conspiracy" la pag. 88-89 spune c| "Murphy desigur c| a greÕit când a f|cut afirmaÛia c| 'comuniÕtii domin| Statele Unite', întrucât comunismul este doar un instrument, realul st|pân fiind evreimea care acuma, dup| 25 de ani, Õi-a consolidat controlul asupra întregului guvern al Statelor Unite."

La Teheran Roosevelt se instaleaz| în

Ajuns la TTeheran la 27 Noembrie, Roosevelt s'a stabi-lit la ambasada american|. RuÕii, pretextând c| ar fi des-coperit un complot al GESTAPO-ului, care ar fi aflat de sosi-rea lor la Teheran, l-au invitat s|-Õi stabileasc| cartierul în ambasada sovietic|, propunere pe care Roosevelt a acceptat-o. De observat este faptul c| nici atunci Õi nici dup| aceea nici un serviciu secret din lume nu a semnalat vreun complot din partea NemÛilor.

La 28 Noembrie Roosevelt se instaleaz| la RuÕi Õi dup| mas| are o lung| întrevedere cu Stalin în patru ochi, prezenÛi fiind doar cei doi translatori, deci f|r| Churchill, c|ruia mai înainte îi refuzase o astfel de întâlnire. În aceast| discuÛie tête-à-tête s'a stabilit formal împ|rÛirea lumii Õi au fost trasate în mare liniile directoare ale subiectelor de discutat în plenarele ce urmau s| aib| loc Õi care au fost cele menÛionate în scrisoarea lui Roosevelt c|tre Zabrousky.

Spania afl| de existenÛa

La 16 Aprilie 1943 (la numai dou| luni de la redactarea scrisorii în cauz|), Ministrul de Externe al Spaniei, Contele de Jordana, a Ûinut un discurs minuÛios preparat Õi de mare r|sunet la Barcelona, în Palatul Regilor de Aragona, într'un cadru foarte festiv, cu ocazia anivers|rii a 450 de ani de la întoarcerea din prima c|l|torie a lui Columb. În discursul s|u Contele de Jordana, printre altele, a spus: "Mai teribil decât r|zboiul, mai destructiv| decât el Õi mai înc|r-cat| de ur| Õi de porniri josnice este revoluÛia comunist|, care reprezint| un pericol cu atât mai mare cu cât enormele cheltuieli de r|zboi vor compromite stabilitatea social| a naÛiunilor." - "Acest discurs este cu atât mai impoprtant" afirm| Léon de Poncins în cartea sa "Top Secrets". - "cu cât guvernul spaniol a luat la cunoÕtinÛ| de existenÛa unui document important, care desv|luie o conspiraÛie menit| s| pericliteze mai multe state din Europa. Este vorba de o scrisoare secret| a PreÕedintelui Roosevelt c|tre evreul Zabrousky, care atunci servea ca agent de leg|tur| între Roosevelt Õi Stalin... "

Ôi Franco în discursul s|u din 1 Octombrie 1943 (cu dou| luni înainte de întâlnirea de la Teheran), atrage atenÛia asupra pericolului ce paÕte Europa. "Spania consider| c|, independent de care va fi soarta armelor Õi chiar de dinainte de r|zboi, exist| în lume o problem| spiritual| de cea mai mare importanÛ|, pe care o constituie ambianÛa revoluÛionar| a maselor îndep|rtate de Dumnezeu Õi care aspir| la o îmbu-n|t|Ûire a situaÛiei lor materiale prin violenÛ| lipsit| de orice scrupule în alegerea mijloacelor. Acest spirit revoluÛionar de diferite nuanÛe este cuprins în termenul generic de 'bolÕevism'. R|zboiul este un fenomen pasager, în timp ce spiritul revoluÛionar al maselor constituie o problem| fundamental| a epocii noastre."

Dup| acest discurs Americanii au reproÕat Spaniei c| s'a apropiat prea mult de Germania Õi risc| s| piard| ajutorul economic din partea AliaÛilor. Ambasadorul american, într'o scrisoare adresat| Ministerului de Externe spaniol, face afir-maÛia c| "comunismul este o problem| intern| a Rusiei, care nu va afecta în niciun fel Û|rile cu un nivel de viaÛ| mai ridicat". La asta Contele de Jordana r|spunde: "Imi vine greu s| cred c| cineva ar putea fi de acord c| acest pericol enorm, care ameninÛ| civilizaÛia noastr|, s'ar putea reduce la o mic| problem| de ajustare de salarii. Nu, domnule Ambasador, nu este o simpl| problem| economic| Õi nici una social|, chiar dac| i-am acorda cel mai larg înÛeles. Este vorba de o problem| spiritual|, de un r|u de cea mai mare gravitate, care afecteaz| pân| în adânc sufletul omenesc, pentru c| atunci când se învaÛ| masele c| morala este o prejudecat| burghez| Õi c| nu exist| o justiÛie superioar| faÛ| de care suntem r|spunz|tori pentru faptele noastre, ele sunt private de orice frân| Õi sunt lansate la atac împotriva tuturor obstacolelor care s'ar opune la satisfacerea celor mai brutale instincte ale lor." (Top Secrets, pp 80-81).

AfirmaÛia Secretarului de Stat American este perfid|, de rea credinÛ|, menit| s| induc| în eroare Õi s| ascund| conspiraÛia ce se Ûesea împotriva întregii Europe. Ce urm|rea InternaÛionala comunist|, cu sloganul: "Proletari din toate Û|rile, uniÛi-v|!", dac| nu revoluÛia mondial|? În nici o Ûar| comunismul nu s-a instaurat prin voinÛa poporului, ci prin siluirea ei de c|tre serviciile Õi armata sovietic| de ocupaÛie, (nelimitat sprijinit| de Statele Unite atât militar, politic Õi economic, cât Õi diplomatic), sau prin ajutor extern direct (din partea Statelor Unite), cum a fost cazul Chinei, unde armamentul comandat de Chang-Kai-Shek a fost livrat lui Mao Tse Tung; iar în cazul Cubei, întreg ajutorul ce trebuia s| mearg| în mâinile guvernului ales, a ajuns în mâinile revoluÛionarului comunist Castro, pe care State Departamentul, contrar tuturor informaÛiilor livrate de serviciul de informaÛii, era prezentat publicului american drept o figur| care lupt| pentru dreptate social|.

Scrisoarea lui Roosevelt c|tre Zabrouski a fost publicat| Õi de Nicolae Baciu în cartea

"Sold out to Stalin".

În cartea "La Bête sans nom" autorul, dl Mihail Sturdza sub pseudonimul "Charpeleu", referitor la formarea alianÛelor pentru cel de al doilea r|zboi mondial, la pag. 34 spune:

"Pentru istoria Europei asasinarea lui Codreanu a însemnat ceea ce a insemnat asasinarea lui Calvo Sotello pentru Spania.

"Bine f|cut !" (C'est bien fait !}

Cât despre masacrarea legionarilor în scopul înl|tur|rii adversarilor la încercuirea Germaniei, PrinÛul Sturdza, la pag. 40 al aceleaÕi c|rÛi, spune:

"MiÕcarea legionar| a pl|tit cu mai mult de 60.000 de ani închisoare, cu mai mult de 1.000 cadavre, (asasinaÛi prin strangulare sau masacraÛi în mas|), - f|r| a pune la socoteal| torturile în închisori, exil|rile, confiscarea averii, interdictia de a avea o slujb| la stat sau în întreprinderi particulare, campania cu cele mai infame calomnii, cât Õi toate celellate mijloace de persecuÛii imaginabile, - onoarea de a fi fost în Românuia, pentru o perioad| de mai bine de un sfert de veac, campiona de neînfrânat în ap|rarea valorilor occidentale în lupt| cu Bestia f|r| Nume?"

În aceste condiÛii, unde r|mân pentru România opÛiuni libere în alegerea, intrarea Õi încheierea unor alianÛe ?

* * *

Rolul serviciilor

În ceea ce priveÕte rolul "serviciilor" în viaÛa politic| a unui stat, cine nu Õtie c| de la revoluÛia francez| încoace, de când Masoneria a pus st|pânire pe partide Õi pe viata politica în fiecare stat din Europa Õi America, toate serviciile secrete au rolul sa p|trund| în organizaÛiile ostile ei, - cele naÛionaliste Õi creÕtine, - pentru a le controla, a crea diversiuni Õi disensiuni în sânul lor. Exemplul cel mai bun este multitudinea de confesiuni create de evrei prin Masonerie Õi cu ajutorul serviciilor, care s'au rupt din sânul Bisericii mame pentru a desmembra Õi distruge astfel CreÕtinismul; la fel Õi crearea multelor partide politice, cu scopul de a f|râmiÛa voinÛa naÛional| pentru a o putea domina tot prin Masonerie.

Cât de tare este Masoneria, ne spun urm|toarele dou| citate:

"Din 670.000 de masoni în Europa, 475 sunt în Anglia. Din 4,3 milioane de masoni în întreaga lume, 3,5 sunt în Statele Unite." - (Statistique Maçonique)

"Anglia se lupt| pentru noi, pentru cauza evreiasc|, Õi în aceast| lupt| ea este sprijinit| de francmasonii din întreaga lunme." - "Jewish Chronicle", Octombrie 1940.

Adic| sunt Evreii cari, prin Masonerie, au pus la cale alianÛele în primul Õî în al doilea r|zboi mondial Õi tot ei st|pânesc azi lumea. Alte posibilit|Ûi nu pot intr| în calcul decât efemer Õi pe plan minor local, care îns| nu schimb| panorama pe plan mondial. InsuÕi Comandantul în scrisoarea din 1 Aprilie 1959, pag. 21, referitor la atotputerncia Evreilor, îmi scrie: "Nu-Ûi f| iluzii în ce priveÕte atitudinea Vestului. Cât| vreme reÛelele subversive ale comunismului mondial controleaz| politica anglo-american|, nu e nicio nadejde de îndreptare..... În fond, ceea ce se prepar| acum este recuoaÕterea Germaniei de Est Õi dislocarea Germaniei de Vest, care st| în calea expansiunii comuniste în restul Europei. Sigur c| operaÛia aceasta este foarte grea. Se va face o colosala agitaÛie, declaraÛii r|zboinice, jur|minte de lealitate, dar pân| la urm| Evreii din Washington vor aranja lucrurile....

Anularea judec|Ûii Õi a spiritului critic

AfirmaÛia ta, c| "spectacolul identic celui legionar de alt| dat|, mi-ar fi anulat judecata Õi spiritul critic, ea conÛine o dorinÛ| de insult|. Desigur c| eu nu pot s| r|mân indiferent, nep|s|tor, s| nu m| bucur când v|d oameni manifest|ndu-se ca legionari, eventual chiar îmbr|caÛi în c|mas| verde în diferite ocazii, Õi nici nu mi-am putut închipui c| ar putea fi legionari pe lumea asta care s| nu simt| la fel. Pe mine m| cuprinde bucuria numai când îl v|d pe unul ca se apropie sufleteÕte de MiÕcare, cu atât mai mult când îl mai v|d Õi încadrat Õi eventual chiar Õi'n uniform|. Cu ce intenÛie a f|cut-o? Eu nu m| întreb, atâta timp cât nu am un motiv serios s| pun la îndoial| buna sa credinÛ|. O viaÛ| întreag| MiÕcarea a fost obiectul excluderilor, a acuzaÛiilor de tot felul, c| am fi de rea credinÛ| Õi vânduÛi str|inilior.

Acum ne-am molipsit Õi noi, încât am ajuns s| ne suspect|m Õi s| ne acuz|m unii pe alÛii, Õi asta pentru c|, probabil, nu mai avem facultatea Õi sensibilitatea s| descoperim Õi s| accept|m sinceritatea. Poate c| este excesul de prudenÛ| care ne st|pâneÕte, urmare lungilor prigoane. Ôi când nu-l mai putem crede pe om sincer, am terminat-o Õi cu MiÕcarea, care doar trebue s| se bazeze pe încredere reciproc|. Desigur c| Suru poate avea defectele omului crescut într'o societate deformat|, care a reuÕit s|-i deformeze chiar Õi pe cei maturi, Õi în care oricât ai încerca s| te formezi Õi s| te p|strezi integru, nu te poÛi sustrage total mediului în care tr|eÕti. Apoi omul e om, Õi fiecare are greselile Õi p|catele sale. Comandantul îmi spunea odat| (pag. 47): "nu te orienta dup| particularit|Ûile lor, ci dup| partea bun| din ei. Suntem atât de puÛini încât aportul fiecaruia este preÛios."

Când NiÛ| s'a retras de la New York, toÛi l-au acuzat de toate relele. Eu m'am reÛinut, pentru c| un om care a f|cut ce a f|cut NiÛ|, nu poate fi judecat câ uÕurinÛ|. Atunci aproape toÛi s'au pronunÛat împotriva sa, ca acum s| avem un NiÛ| care pe Internet a f|cut Õi face pentru MiÕcarea Legionar| mai mult decât toÛi ceilalÛi legionari la un loc.

În 1969, când la München s'a ivit o neînÛelegere în garnizoan|, LeontieÕ fiind Õeful ei, Comandantul mi-a scris:

"Stiu c| întotdeauna ai fost un om de împ|ciuire între ceilalÛi Õi casa ta a fost deschis| tuturor cu mari sacrificii. Ôi de data asta exercit|-Ûi toat| greutatea ca s| se reduc| la minimum asperit|Ûile locale."

Chiar dac| ar fi ca Suru s| fie un pericol potenÛial, cum afirmi tu, trebue totuÕi s| constat|m c| guvernarea de azi înafar| de l|tr|turi pe aceast| tem|, nu a întreprins nimic serios împotruva noastr|. Serviciile nu sunt de capul lor. Ele trebue s| aib| un st|pân, ori azi în România nu exist| un st|pân atât de hot|rît care ar trebui s| fie temut de noi; în orice caz, nu e pe m|sura fricii noastre, Õi în asta const| t|ria lui, în frica care s'a cuib|rit în sufletul nostru Õi care ne Ûine cu capul la cutie.

În loc ca voi, cei din Grupul de Comand|, s| cultivaÛi spiritul de lupt|, de iniÛiativ|, singurul care poate asigura un viitor MiÕc|rii, voi daÛi în cap celor care încearc| s| fac| ceva, ceea ce este moartea MiÕc|rii, Õi nu închipuitele influenÛe Õi presupusele imixtiuni ale unor presupuse servicii. Trebue s|-i dau dreptate lui Brahonschi, care spunea odat| c| "dac| Ûi-e fric|, de ce ai intrat în MiÕcarea Legionar|?"

În situaÛiile grele din exil, unde legionarii erau împr|ÕtiaÛi pe întreg mapamondul Õi fiecare prins cu necazurile sale, Comandantul tot mai avea t|ria s| ne îmb|rb|tezse cu fraze ca (scrisoarea din 25 Sept. 1963, pag. 51): "SituaÛia e grea, dar nu desperat|. Nimic nu e pierdut cât| vreme mai exista o f|râm| de ideal, o f|râm| de voinÛ| într'o f|râm| de oameni. Lenin cu bolÕevicii s|i n'a cucerit Rusia decât cu 4.000 de oameni. E adev|rat c| a avut sprijinui conspiraÛiei comuniste din Occident, dar Õi noi îl avem pe Arhanghelul Mihail, care este mai mare Õi mai tare decât toÛi." S'a topit Õi ultima f|râm| de voint| a legionarilor ?

Sau îmb|rb|t|ri ca acelea din scrisoarea din 4 August 1962, pag. 46-47:

"- Cu "Testamentul lui MoÛa" reprodus în forma lui original|.......

- Cu "Sentinela" care este bun|,..... centrul legionar München se afirm| din nou Õi cu vigoare, într'un moment, poate, când duÕmanii v| credeau la p|mânt, neavând alte veleit|Ûi decât acelea ale existenÛei." În orice situaÛie Comandantul a g|sit în el suficient| energie spiritual| ca s| g|seasc| Õi s| iniÛieze noi c|i Õi noi mijloace de acÛiune, de manifestare, care s| dea impuls MiÕc|rii, care s'o Ûin| vie. Ôi acum în Ûar| f|r| el. într'un climat politic care permite desvoltarea f|r| reale opreliÕti din partea statului Õi a societ|Ûii româneÕti, Õi într'o mas| de tineri dornici s| se apropie, MiÕcarea st| încremenit| într'o stare de neputint|, lipsit| Õi de vlaga Õi chiar Õi de dorinta de a se urni din loc, s| revin| la viaÛ|, s| reia opera de reînnoire spirituala, de îns|n|toÕire a naÛiunii, Õi st| risipit| Õi neînsufleÛit|, ca niÕte vagoane uitate pe intinsul Û|rii.

Aceast| încremenire st| la baza schel|riei de acuzaÛii împotriva lui Suru, care v| face s| descoperiÛi în el executorul unui plan dracesc de a distruge MiÕcarea Legionar|, el, singurul care afirm| deschis schema de reorganizare a Miscarii conform prescripÛiilor din C|rticica sefului de Cuib, Õi care r|spândeÕte literatura legionar|, având o libr|rie legionar| cu firm|, ca s| Õtie toat| lumea c| este legionar|. Este anunÛat| Õi funcÛioneaz| deschis în inima BucureÕtiului. Am vizitat-o de câteva ori.

Singura sc|dere mai serioas| a lui Suru, dup| const|t|rile mele, este c| nu este omul turnat din bronz, cum suntem noi obisnuiÛi s|-i vedem pe cei ce vor s| fie în fruntea unei oaste de legionari. Dar el are Õi meritul de a fi luat iniÛiativa îndr|zneat| de a organiza niÕte cuiburi Õi o libr|rie legionar|. C| ziariÕtii l-ar fi prezentat ca Sef al MiÕc|rii, Õi el s'ar fi l|sat adulat, sunt chestiuni cu care nici eu nu sunt de acord, dar ele r|mân totuÕi chestiuni de ordin secundar. Un Õef este doar acela pe care îl recunosc legionarii ca Õef. Desoridini de acest gen sunt inerente fazei de reorganizare prin care trecem acum. Din 6 Septembrie 1940, de când Horia Sima a fost recunoscut Õi consacrat Comandant al MiÕc|rii Legionare de c|tre Forul suprem legionar, au trecut aproape 60 de ani Õi tot mai sunt înc| anti-simiÕti pe lume. De ce?

În ultima circulara, pe dou| pagini dense, nu v| ocupaÛi decât de Suru. AÛi redus MiÕcarea legionar| la problema Suru, Õi declaraÛi c| nu sunteÛi în stare s| o dep|ÕiÛi. Practic, Circulara din 10 Iunie 1999 nu este altceva decât o declaraÛie de faliment, din moment ce recunoaÕteÛi c| nu puteÛi învinge zidul de imunizare a populaÛiei la influenÛa MiÕc|rii, zid creat de Suru. AdmiÛând c| aÕa este, din motive tactic politice Õi psihologice, voi nu trebuia s| întindeÛi toat| t|r|Õenia cu serviciile Õi cu Suru inainte ca pe trei sferturi din circular| s| fi înÕirat realiz|rile pozitive ale MiÕc|rii, Õi abia ca pe un fapt divers Õi regretabil s| fi menÛionat Õi cazul Suru.

Dar în ce priveÕte imunizarea populaÛiei la influenÛa MiÕc|rii, eu cred c| Ûi-am povestit c| în Ûar| atmosfera, pe cât Õtiu eu, este alta decât o descrieÛi voi. Doar te-am chemat la telefon Õi Ûi-am povestit cum un grup de tineri din Cluj caut| un Õef legionar ca s|-i organizeze. Nu l-am chemat pe Suru ca s|-i spun despre aceÕti tineri, ci Ûi-am comunicat Ûie, Õi am asteptat c| doar, doar, cei din Ûara se vor sesiza de acest lucru. Când mai târziu te-am întrebat, ce s'a f|cut cu problema acelor tineri dela Cluj, mi-ai r|spuns ca nu Õti, c| nu ai nicio veste din Ûar|. Din câte Õtiu eu, nu s'a f|cut nimic.

Ti-am povestit apoi de cazul tinerilor cu care m'am întâlnit la Sfântul Gheorghe Õi Miercurea Ciuc, la RomFest la BucureÕti Õi în alte locuri, unde am dat peste tineri cari erau bine molipsiÛi de legionarism, Õi c|rora le lipsea Õeful, Õi voi veniÛi pe dou| pagini scrise m|runt Õi dens s| v| plângeÛi cum lumea în Ûar| ar fi imunizat| de Suru Õi nu mai vrea s| aud| nimic de MiÕcare. Este lipsa facult|Ûii de a recepÛiona pulsul neamului în aceste vremuri. Din acest punct de vedere, ar trebui s|-i fiÛi recunosc|tori lui Suru, c| v| ofer| un pretext binevenit s| v| motivaÛi neputinÛa.

Ti-am mai scris odat| ca cazul Suru ar trebui s|-l luat ca o emulaÛie, iar dac| el cumva ar merge pe un drum greÕit, asta se va vedea în viitor. Linia corect| a celor buni în timp ar trebui s| prevaleze, dar pentru asta e nevoie de o atitudine combativ|, constructiva, de lupt| Õi de afirmare, nu de nesfârÕite bocete.

La comemor|rile MiÕc|rii au venit sute de tineri, dar care încet, încet, au plecat desiluzionaÛi de lipsa de duh în atmosfer|. Deci nu interesul tineretului este cauza, ci lipsa de duh a vechilor legionari. Unul din acei tineri era chiar revoltat, - Ûi-am trimis doar un fax cu revolta sa,- de ce legionarii b|trâni cersesc doar recunoastere, Õi nu lupt|. Reproduc mai jos depeÕa ce am primit-o pe Internet de la acest tân|r la 24 Mai 1999, pe care Ûi-am trimis-o Õi Ûie:

"Ca orice tân|r care este conÕtient (Õi devine cu fiecare zi ce trece) român, am fost prezent Duminec| la comemorarea celui ce a fost Horia Sima, nu din curiozitate, ca majoritatea tinerilor care au fost acolo doar pentru câteva clipe, ca apoi s| plece, ci pentru a-mi închina omagiul Comandantului. S| v| spun drept, mai mare desmagire nu am avut niciodat|, c|ci ceea ce am v|zut a fost o Legiune destr|mat|....

Sau cum îÕi încheie Tiberiu Lovin lungul reportaj - pe trei pagini întregi - despre MiÕcarea Legionar|, ap|rut în suplimentul s|pt|mânal "Aldine", Sâmb|t|, 26 Iunie 1999, al ziarului "România Liber|":

"Acest dosar "Aldine" nu se vrea o pledoarie pentru MiÕcarea Legionar|, ci una pentru adev|rul istoric. Reînvierea unui asemenea fenomen pare aproape imposibil|. Din toat| ecuaÛia pornirii motorului MiÕc|rii Legionare dup| 50 de ani, lipseÕte în primul rând puterea de sacrificiu. Acum nu sunt condiÛiile vitrege din anii 20-30 Õi totuÕi legionarii Õi cei care simpatizeaz| cu ei se tem s|-Õi recunoasc| orientarea politica.

Nu cu porniri impotriva unora si altora, nu cu exclusivisme si cu tabuuri care sa taie orice elan si orice iniÛiativ| se poate rezolva problema noastr|, ci cu mult| r|bdare, Õi mai ales, cu o atotcuprinz|toare înÛelegere a situaÛiei grele prin care trecem, Õi mai ales prin mai mult| jerttf| Õi sacrificii în slujba MiÕc|rii Õi a Neamului. Tiberiu Lovin a prins cheia problemei în reportajul din "Aldine": "incapacitate de sacrificiu," ori legionarism asta înseamn|, în primul rând sacrificiu, singurul nostru capital moral, d|ruire Õi sacrificiu.

Mai departe tu spui:

"Eu pot înÛelege foarte bine adversitatea ta pentru tot ce miroase a maghiar. O mie de ani de iobagie Õi asuprire las| urme atavice, ce nu pot fi uÕor dep|Õite. Ca tine sunt mii Õi mii Õi atrocit|Ûile din Ardealul de Nord din 1940 au redeschis r|nile care nici nu ajunseser| sa se închid|. Ôi totuÕi, omul politic este obligat s| considere la rece interesele intregului neam Õi toate pericolele care îl pândesc în prezent Õi în viitor."

Nu-i chiar aÕa.

În 1968, când am început s| public seria de c|rÛi studii istorice, am început-o cu unicul scop, s| înzestrez bibliotecile din lumea liber| cu c|rÛi de documentare istoric| asupra României. Pân| când s'a ivit problema propagandei revizioniste în lumea liber|, în 1980, când pe str|zile Madridului, în faÛa cl|dirii în care avea loc ConferinÛa pentru Securitatea Europei au demon-strat exilaÛi unguri, cerând independenÛa Transilvaniei în numele unui pretins partid socialist din Transilvania, nu m'a preocupat în mod deosebit revizio-nismul maghiar. În urma acelei demonstraÛii Faust Br|descu a publicat în "CarpaÛii" din Madrid articolul în francez|: "Ce sont eux qui l'auront voulu" (Au fost ei aceia care au provocat-o". În acel articol Br|descu a enunÛat începutul unei acÛiuni de a r|spunde provoc|rilor maghiare. În "CarpaÛii" Õi în alte gazete din exil, au ap|rut articole raspuns la revizio-nismul maghiar, dar ele erau scrise în româneÕte, Õi circulaÛia lor era redus| la cea a unei gazete de exil. Cine le lua în seam|?

Abia când a venit articolul lui Lukacs din "The New Republic", oficiosul stângii americane care, la cererea Senatorului Moynihan a fost reprodus în "Congressional Records", am început s| m| preocup Õi eu mai îndeaproape de reviziosnimul maghiar, dar pân| atunci aveam deja 18 titluri de c|rÛi istorice tip|rite, din care numai jum|tate erau despre Ardeal. Celelalte au fost: "Ein Rätsel und ein Wunder der Geschichte, das rumänische Volk", de Gheorghe Br|tianu, "Origines et formation de l'unité roumaine", de Georges Br|tianu, "La Bessarabie et les relations russo-roumaines", de Alexandru Boldur, "La Roumanie dans la guerre mondial", de Constantin Kiritescu, "Die bessarabische Frage", de C. Uhlig, "Bessarabien, rumänische Rechte und Leistungen", de Ion Frunz|, "Die Vereinigung der Bukowina mit Rumänien", de Ion I. Nistor. Eu nu m'am gr|bit s|-i r|spund lui Lukacs Õi lui Moynihan, în speranÛa c| se va ivi vreun istoric sau politician român din exil mai competent, care s| r|spund|. Au trecut luni de zile Õi nimeni din exil nu s'a sesizat de insultele Ungurilor. Abia atunci mi-am luat inima în dinÛi Õi am r|spuns eu. Ce anume ai fi vrut tu, ca la toate aceste insulte la adresa noastr|, publicate în marea revist| "The New Republic" Õi reproduse în "Congressional Records", (Monitorul Oficial al Congresului Statelor Unite), s| nu r|spund| chiar nimeni? Ôi cum aÕ fi putut s| m| conformez principiului enunÛat de tine: "Ôi totuÕi, omul politic este obligat s| considere la rece interesele intregului neam Õi toate pericolele care îl pândesc în prezent Õi în viitor"? Care erau acele "interese ale întregului neam Õi toate pericolele care îl mai pândeau" atunci, de care ar fi trebuit s| Ûin seam| Õi s| nu m| las prad| propriilor porniri atavice de român ardelean împotriva a tot ce miroase a maghiar? Spune-mi-le!

Dar cum vi tu s| m| condamni c| aÕ fi l|sat frâu liber acestor porniri atavice anti-maghiare când, ca r|spuns la aceasta acÛiune Comandantul, în "Tara Õi Exilul", din Aprilie 1983, despre aceast| acÛiune, scrie:

"Revizionismul maghiar a g|sit în ultimul timp ecou Õi sprijin în Senatul American. Senatorul Moynihan s'a f|cut portavocele protestelor maghiare, cerând ca articolul scriitorului ungur John Lukacs, plin de neadev|ruri la adresa României, s| fie reprodus în Congressional Records.

Ôi mai departe reproduc articolul lui Faust Br|descu din "CarpaÛii", referitor la r|spunsul dat lui Lukacs Õi Moynihan:

Pe fagasul acesta, al replicii corecte Õi documentate se inscrie cartea dlui Traian Golea, "TRANSYLVANIA - An Answer to Senator Moynihan and to John Lukacs and all other Hungarian revisionists"