Cum am ajuns sa termin cu difuzarea brosurii " Bessarabia and Bucovina",
ma pregateam sa tipoaresc carti in engleza pentruy bibliotecile americane care erau si mai sarace in carti despre REomania. Pe de alta parte, Statele Unite devenisera puterea politica si militara cea mai importanta de [e glob, unde adica prtezenta cartilor despore Romania in biblioitecvi se imounea cu si mai mare sytringenta.
In acest timp, in Februarie 1982n revista americana "The New Republic", oficiosul stangii americane, un articol, " In Darkest Transylvania" , a unui oarecare John Lukacs, istoric si publicist ungur cuniscut. O luna mai tarziu, in 3 Martie 1982, la cererea Senatorului Patriock Moynihan de New York, acest aryticol a fost reprodus
in Moinitorul Oifcial al Congresului american, fiind invocat ca dovada ca in Romania nu se respecta Drepoturile Omului pentru minoritatea maghiara.
Articxolul lui Liukacs era din cale afara de defaimatopr la adresa Romaniei. El consiudera granita dintre Romania si Ungaria ca fiind granita dintre lumea civiuliuzata a europenilor si cea primitiva a balcanicilor, inytre cea a oretodoxiei inapoiate si cea catolica si protestanta avansate, uitand pe semne ca chiuar atunci Polonia catolica se gasea intr'o oermanenta rtascoala impotriva comunismului. Lukacs sustinea ca intreaga mizerie din Romania s'ar datoa nu sistemului comunisyt, ci lenevbiei si porimitivismului poporului roman, uitand ca in 1956 a avut loc po revolutie impotriva mizeriei si oersecutiei regimului comunist, care era realul autor al tuturor
nedreptatilor de care suferea lumea. Si acest intreg articol, cu toiate defaimarile sale la adresa nboastra a foist reproidus in Congressional Records.
Am asteptat catebva luniu ca doar, doar va apare un raspuns al vreunui compatriot la aceaswta obraznicie a lui Lukacs, insza de nicairi, nimic. Dar aceasta insuota nu putea sa ramana fara rasluns. Eu nu maiu simteam in stare sa-i raspund lui Liukacs, care era un istoric si publicist cu renume. Ce era de facut ? Nu ma interesa atat de mult denigrariulke sale personale, cat ma durea aparitia articolului in VCkingressional Records, prin care se dadea gir politic si moral gravelor insulkte ce le aducxea Lukacs poporului roman. Raspunsul trebuia dat insuktelor si deniugrariulor la adresa popoirului roman, dar el trebuia adresat Senatkrului Moynihan care-si insusiese argumnentele luiu Likacs. , pentru ca Senatorul Loyniuhan nu avea niciun drept sa implice Congresiulk American in disputele dintre alte natiuni, si mkai ales nu atat de partinitor.
Prin actiunea inceputea in 1968, aceea de a reytiparti carti de documentare istorica asuora Tomaniei penytru bibliotevile publicve si unuversitare ale lumii libere, indurect raspundeam si revizionismului unguresc in sensul ca, cine vroia sa aiba un raspuns la desantata lor proipaganda, il gasea in acele carti, fdar apoaritias artricoluilui lui Likacs si mai ales reproducerea lui in Coingressional Recirds m'a pus in fata unei noi situatii. Ungfurii patrunsesera in VConghresulk American si ne atacau de acolo, din incinta vcelei mai inalte autoriutatimnpoilitice ale acestei lumi. Acestui atac trebuia sa i se raspunda . In presa din excil sau aoarut articole care combateau revizionismul unfuiresc, dau aoarau dreotuyriule noastre adsuora ASrdeaklului, dar ele erau scrise in romaneste si ciurculasu numai in cercurile regfiugiatilor. Cine alktcubeva la lua in seama ? Rasounsul nostru trebuia sa fie indreptat direct autoruylui si sustinarorilorsdai, sa fie scris in liumba lor si ous pe biroul lor.
Timpoulmtrecea si rtacerea ma sufica. Mandria de roman din kine nu-mi dadea ragaz. Era prea durerosnca dintre toti romanii din exil sa nju se gaseasca unul sa rasounda obrazniciei maghiare. SAtunci mi-am luat inima in dinto si am raspuns eu. Avream documentatia necesara chiuar si maghiara. Pe baza ei am facut o scrisoare raspuns de vreo cinci pagini, pe casre am tracus-o si trimnis-o Senartoruylui ZMpioynihan si reviustei RThe New Repoubliuc. Vresiunea in lumba rpomana a trimis-o revisteiu "Curierul " scoasa de Gabriel Balanescu in Los Alnegels.
In rtot acest timpo, de ;la trimiuterea scrisorii Senatorulkui Moynuhan si oublicarea eui in "Curierul" si pana la ivirea primelor reactii am trait sub o mnare tensiune. Era teama ca raspunsul meu nu a aparat cu suficienta competenta si demnitatre cauza romanismului, ca as fi outut-o chuar comnpromite.
La scurta vreme duoa aparianrasouynsului in VCurierul, dl Gheorghhe Theokdoru din New York mi-a scris: "Am citit in Curierulk din Seoptembrie 1982 "Raspuns lui Liukacs". Este cel mai bun aarticol privind Transilvania ce l-am citit pana acum."
Primeste te rog, dle Golea ca;ldurosse feliucitari. Tot odata va cer permisiunea de a citit fragmente sau cbhiar aryicolul intreg la intrunirile romanesti care au lor la New York.
A fost prima reactie care a avut un efect de balsam asuoira mea, care mi0-a dat oarecare incredere in mine. Apoiu a apoarut in "Cuvanbdulk Roanesc" din Nov. 1982 un Apel al dlui Dr. O. M. Petrovici in care spune:
"Compatriotul noistru Traian Golea a dat articolului lui JihnLukacs "In Darkest Transylvania: o replivca de inalta tinuta stiintifico-istorica, cu numeoase referiri in legatura siu Transilvania la istoriuci si poiliticieni maghiari cu aytutoritate incontestabila."
re eu o pot prezenta intr'un timp atat de scurt, este:
Biserica.
Constitutia Romaniei, prin Articolul 30, Al I, garanteaza deplina libertate religioasa si a credintei intregei populatii si tuturor cultelor, dar fraza urmatoare specifica: "organizarea Bisericilor este reglementata de Stat prin Lege".
In prezent Biserica in Romania este subordonata "Directiei Cultelor din Ministerul de Interne". Competenta ei a fost stabilita prin Decretul Nr. 334 din 15 August, 1970, care spune:
Art. I. Directia Cultelor este organul Central al tuturor Cultelor, care le conduce pe caile politicii statale.
Art. II, Directia Cultelor exercita Dreptul Statului de a supraveghea si controla activitatile cultelor.
Art. III. Al G spune: in caz de vacanta in inaltele pozitii ierarhice, Directia Cultelor va prezenta Consiliului de Ministri o lista a candidatilor.
Din aceste 3 articole se poate deduce pana unde merge libertatea religioasa in Romania, sau mai bine spus, cat de strans si de strict este supravvegheata si controlata "Biserica tacerii" in Romania.
Voci protestatare:
I. Un grup de preoti catolici si laici, dupa alegerea sa, i-au trimis Papei Ion Paul al II-lea o scrisoare de 14 pagini in care, printre altele, cer:
1. Sa numeasca un episcop al lor, ceea ce guvernul roman refuza.
2. Sa ceara guvernului Romaniei sa acorde libertate Bisercii Greco- Catolice desfiintata in 1948, care numara 1.500.000 credinciosi.
3. Sa se acorde libertate presei si a congregarii.
II. In Februarie 1977 cativa credinciosi baptisti au arborat steagul protestelor in masa, in colaborare cu dizidenti ai vietii cuturale, printre care a fost si renumitul Paul Goma. Ei au semnat o declaratie cunoscuta sub bnumele "Neo-Protestantii si Drepturile Omulu", care a avut un puternic rasunet.
III. In vara anului 1979 s'a format un "Comitet al Romanilor Crestini" din reprezentanti ai diferitelor culte. 278 de persoane au semnat un manifest: "Apararea Religiei si a Credintei". Parte dintre semnatari au fost arestati, parte au fost expulzati din tara, dar cativa dintre ei si-au asumat riscul de a prezenta acest manifest Parlamentului, Ministerului Justitiei, si chiar si Directiei Cultelor din Ministerul de Interne. La sfarsitul toamnei trecute au trimis in Vest liste cu nume de persone persecutate in Romania.
IV. O figura exceptionala a dizidentei religioase si deja devenita legendara, este preotul Ghgeorghe Calciu, Prof. de Teologie la Seminarul Radu Voda din Bucuresti. Profesorul Calciu a fost arestat inca din 1948 ca student si a stat inchis 16 ani, pana in 1964, cand a avut loc o amnistie generala.
Ca profesor de Teologie, prelegerile profesorului Calciu au fost asistate de mase largi de tineret, care veneau de la alte facultati. Ca preot, a predicat cu atata ardoare incat tinerii au aglomerat Biserica pentru a-i asculta predicile.
In cele "Sapte cuvinte pentru tineret", care sunt cele sapte predici faimoase ale sale, el spunea tinerilor: "Partidul comunist va invata sa uriti tot si pe toti, lasandu-va sa intelegeti ca voi sunteti niste bestii. Eu va cer sa va cercetati sufletul, unde veti descoperi un inger. Asta inseamna ca nu sunteti creati pentru o lume a urii, ci pentru una a dragostei. Iisus va cere sa parasiti lumea urii si sa va alaturati celei a dragostei, a sperantei si a binelui, a nevinovatiei si a armoniei, a libertatii si a dreptatii. Sa va alaturati imparatiei lui Iisus. Vocea mea singura nu este suficienta; luati-o voi si raspanditi-o peste tot,"
Pentru aceste predici a fost arestat preotul Calciu si la 10 Martie a fost conamnat la 10 ani puscarie.
Cazul este cunoscut in lumea libera iar cele "Sapte cuvinte pentru tineret" sunt tiparite in lumea libera.
In speranta ca am reusit sa ajut cauza Bisericii Tacerii din Romania, va multmesc foarte mult, scumpe Senator.
Dumnezeu sa va binecuvanteze. Cu deosebit respect, Traian Golea."
Pentru documentare m'am adresat telefonic dlui George Cioranescu, comentator la Europa Libera, Mgnchen, cu care eram in relatii bune. Gata oricand sa sprijine actiunile romanesti, intr'o saptamana am avut plicul cu material documentar care mi-a fost de mare ajutor.
20 Noembrie 1980, de la George Cioranescu:
Draga domnule Golea,
Te felicit calduros pentru succesul inregistrat prin inserarea in "Senat's Report" a scrisorii D-tale. Desi cred ca nu ne putem astepta la mari surprize la Conferinta deSecuritate de la Madrid, totusi singurul lucru ce ne mai ramane de facut este sa informam Occidentul de supararile celor de acasa, in speranta ca astfel suferintele lor vor fi mai mici.
I-am aratat si lui Bitzi, cand a trecut ieri pe la biroul nostru, rodul colaborarii noastre transoceanice. Sigur, cu multa placere iti vom furniza si in viitor material de care vei avea nevoie, in masura in care si noi vom dispune de informatii. Important este ca ai o poarta deschisa la care poti bate.
Omagii Doamnei, si pentru tine o calda strangere de mana - George Cioranescu".
La 31 Dec. 1980 Comandantul imi scrie:
Am primit scrisoarea D-tale din 21 Dec. curent si-ti raspund imediat, caci vad ca ridici niste chestiuni ce trebuesc lamurite.
1. Asociatia . Ai facut foarte bine ca ai intemeiat-o. Chestiunea Confederatiei, cu maiorul Chintescu, ramane in picioare. Intemeierea ei a fost impiedecata pana acum din cauza unor operatii ce le-a suferit maiorul. Acum e bine si ne pregatim pentru lansarea ei. Dupa calculele noastre, ar avea loc cel mai tarziu primavara viitoare. Totul ramane valabil.
Dar asociatia ce ai intemeiat-o este buna si pentru activitatile ce le desfasori acolo, caci una este sa vorbesti in nume propriu, si alta e sa ai la spate o organizatie. Mai ales in America asta conteaza foarte mult. Stiu ca e alergatura si cheltuiala, dar fii linistit ca "vale la pena", cum spun spaniolii.
Congresul National Romano-American este o organizatie locala a celor din Chicago, infiintata de Alecu Ronnett. Are tendinta de a deveni mai ampla, pentru toti romanii din America. Dar totusi este si ramane o organizatie legata de o anumita tara, in timp ce Frontul Libertatii are, asa zicand, un caracter universal. Cu acest nume aparem in Spania, Elvetia, America de Sud si Formoza.
In relatiile cu celelalte nationalitati noi intotdeauna folosim formula Frontului Libertatii. Si Alecu (Ronnett), cand participa la congrese internationale, tot ca delegat al Frontului merge.
30 Sept. 1981, Comandantul,
Confirm primirea scrisorii din 14 Sept. cu anexele. Am primit si brosura "Bessarabien and Bucovina" si scrisoarea insotitoare. Cum vad, ai primit o serie de raspunsuri de la personalitati importante. Ai facut o treaba buna.
"Adevarul in procesul Capitanului" este de mare importanta in lupta noastra. Ma bucur ca esti pe cale sa tragi si cartile in spaniola. Cand sunt gata, iti dau o lista de adrese din America Latina unde sa le trimiti.
Despre "Bessarabia and Bucovina"vom face mentiune in numarul pe Sept.-Oct. al Buletinului.
18 Martie 1981, Comandantul,
Draga camarade Golea,
Am primit lucrarea "Adevarul in procesul Capitanului". A iesit peste asteptari.Nu numai impecabil cules, dar si formatul este placut la vedere si, dupa cat imi aduc eu aminte, aduce ceva cu formatul vechi.
E o mare realizare. Ai umplut un gol in publicistica legionara. In numarul pe Ian.-Febr. al Buletinului am facut o nota, anuntand aparitia cartii si semnificatia ei.
Te imbratisez cu toata dragostea, TLC - H.S."
La 3 Iunie 1983 Comandantul imi scrie:
Am primit lunga D-tale scrisoare din 15 Mai 1983, lunga, chiar foarte lunga in raport cu obiceiul tau de a scrie. Continutul e foarte interesant, chiar surprinzator. Intai, nu stiam ca ai o ruda atat de bine situata in USA, care din motive binecuvantate nu prea vrea sa aiba relatii stranse cu D-ta, dar care acum e mai ecumenic. Daca acest Patrichi ar avea cap, te-ar ajuta material la scoaterea cartilor si brosurilor de documentare istorica. Iata o faina treaba romaneasca ce ar putea-o face.
Apoi intalnirea cu Ratiu, si la el acasa.... senzationala. Sigur ca daca ar fi stiut de la inceput cine esti, nu te-ar fi invitat.
Mai intai cu BBC, declaratia lui e plauzibila, dar dat fiind ca el a colaborat cu BBC, era firesc sa presupunem ca toti colaboratorii au vorbit contra Romaniei in razboiul impotriva Rusilor, inclusiv Ratiu. Era de datoria lui sa desminta participarea lui la aceasta campanie. In orice caz noi, avand acum la indemana declaratia lui, nu mai repetam aceasta afirmatie. E o chestiune inchisa.
In ce priveste pozitia noastra fata de incercarea lui de a realiza un Congres mondial al Romanilor exilati, o combatem atat pentru ca tehnic este irealizabila, si in al doilea rand, pentru ca nu si-a fixat un criteriu valabil. Daca vrea sa organizeze o reprezentanta anti-comunista, atunci se intelege de la sine ca trebue sa ia maximum de precautii ca sa nu patrunda elemente dubioase. Ori Ratiu pare mai degraba interesat sa aiba lume multa, cat mai multi partizani, si nu atat luptatori selectati.
Dupa procedura lui, comunisti pana mai ieri, pot deveni membrii ai noii reprezentante fara a mai trece macar printr'o perioada de carantina. Ai raspuns foarte bine la intrebarile si nedumeririle lui. Alaturat iti trimit o nota nesemnata pentru Ratiu, respectand si onorand gestul lui de a-mi fi trimis notita lui.
Nu stiu daca mai ai ceva exemplare din "Tecnica de lucha contra el comunismo". Daca ai, fi bun si trimite-i 10 exemplare lui Erwin Reisch."
.
Cum a ajuns Ion Ratiu sa ma invite la el la Savanah, Georgia:
Tocmai aparuse brosura "Transylvania..., pe care i-am trimis-o cumnatului meu in Los Angeles, Mihai Patrichi.
Ratiu l-a vizitat pe Patrichi unde i s'a aratat brosura. M'a chemat pe loc la talefon si m'a invitat la el acasa in Georgia. Eu aveam un interes sa ajung la el, si anume: El se misca in niste cercuri politice unde as fi vrut neaparat sa ajunga si brosura "Transilvania" si am acceptat invitatia si am luat cu mine mai multe exemplare. Intr'adevar, Ratiu a scris cca o suta de adrese pe niste plicuri mari, ca expeditor figurand numele sau. Eu am luat plicurile cu mine acasa si le-am expediat.
Cand am scos a doua brosura "Transilvania", referitor la Rezolutia 147, nici n'am ajuns bine sa termin cu distributia si Ratiu a si aflat de ea si mi-a si scris:
"Draga domnule Golea, am auzit de noua D-tale brosura, "Rezolutia 147". Fiibun si trimite-mi-o. - Al D-tal;e, Ion Ratiu."
Congressional Records, astfel corectandu-se situatia prin care istoria de 2000 ani a natiunii romane a fost deformata de catre dl Lukacs in Congressional Records de o maniera necontrolata."
Intre trimp la scrisoarea raspuns trimisa Senatorului Moynihan am mai adaugat doua capitole, "Aspecte ale relatiilor romano-maghiatre", si "Ce vor Ungurii", pe care impreuna cu o introducere le-am prins intr'o brosura de 78 pagini, care a fost trimisa tuturor senatorilor si deputatilor din comisiile de Politica Externa, inaltilor functionari de la Casa Alba si Departamentul de Stat, principalelor ziare americane, cat si presei noastre din exil, cu o scrisoare insotitoare in care spuneam:
"Brosura "Transilvania, un raspuns Senatorului Moynihan si lui John Lukacs si tuturor celorlalti revizionisti maghiari", vrea sa fie un raspuns polemic la articolele, memoriile si brosurile pe care revizionistii unguri le-au raspandit in ultima vreme. Ea este scoasa ca sa fie raspandita pe o scara larga, sa ajunga peste tot pe unde au ajuns ungurii cu propaganda lor.
"Pentru a putea realiza aceasta raspandire facem apel la ajutorul tuturor acelora care au legaturi cu personalitati politice, care cunosc si stiu de organizatii si oameni la care raspunsul nostru ar trebui sa ajunga. Ei ne pot cere numarul de brosuri de care au nevoie, sau sa ne trimita adresele pentru a le trimite din partea editurii."
Presa din exil despre aceasta brosura:
In "Carpatii" din Madrid, Aprilie 1983, sub titlul: "Replica dlui Golea", dl Faust Bradescu spune:
"Dl Traian Golea si-a luat raspunderea punerii la punct a indraznelii unguresti si a Senatorului american Moynihan. In cele 80 de pagini dense, pline de citate, marturii autentice si anexe revelatoare, autorul demonstreaza neadevarurile sustinute de ziaristul Lukacs si evidentiaza absurdul exigentelor unui popor care a fost totdeauna un asupritor al altor neamuri."
"Autorul, pentru a-si intari argumentarea, pune accentul pe opiniile
unor scriitori de renume mondial, majoritatea occidentali sau unguri. Astfel aduce in cumpana dreptatii noastre marturiile nor oameni care nu pot fi banuiti de partinire. Cu sobrietate atrage atentia opiniei publice americane si mondiale asupra exceselor si crimelor comise de autoritatile maghiare asupra natiunii romane in chiar aceasta Transilvanie pe care o vor iesita de sub dominatie valaha.
"Documentata, concentrata si fara patima, lucrarea dlui Traian Golea vine sa umple un gol in panoplia armelor de aparare a drepturilor noastre asupra Transilvaniei. Puiblicata intr'o limba si intr'o tara ce doreste sa cunoasca adevarurile istorice ale altor neamuri, cartea aceasta va avea un rol important in clarificarea unei probleme spinoase.
` "Aceasta carte trebue sa ne fie un exemplu de tenacitate si demnitate in fata amenintarilor ce se abat peste natiunea romana. Si mai ales un indemn maret pentru cei ce au capacitatea necesara si ar putea face mai mult pentru neamul romanesc."
In revista "Zori de Zi" din Germania, Aprilie 1984,.dl Ovidiu Vuia, in articolul "O carte bine venita", spune:
Trebue sa-i fim recunoscatori dlui Traian Golea pentru aceasta carte, raspuns in limba engleza Senatorului american Moynihan si lui John Lukacs, unul dintre reprezentantii revizionismului unguresc contemporan."
"Autorul are grija sa pastreze nivelul stiintific cerut, evitand polemica joasa; cu astfel de criterii indiscutabile reia, pentru cei streini de adevar, problema Transilvaniei romanesti, a continuitatii Romanilor in Dacia, a originii noastre daco-romane, si a dreptului sfant ce-l avem asupra Ardealului recunoscut nu de Wilson, Lloyd George sau Clemenceau, ci impus de vointa poporului roman la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918."
"Tara si Exilul" din Madrid, buletnul Miscarii Legionare, spune:
"Revizionismul maghiar a gasit in ultimul timp ecou si sprijin in Senatul american. Senatorul american Moynihan s'a facut portavocele protestelor maghiare, cerand ca articolul scriitorului ungur Lukacs, plin de neadevaruri la adresa Romaniei, sa fie reprodus in "Congressional Records."
"Ingrijorat de aceasta escalada a revizionismului maghiar, dl Traian Golea a trimis o scrisoare senatorulu Moynihan in care a combatut cu argumente istorice afirmatiile scriitorului Lukacs. Dar nu s'a multumit cu atata, ci a completat replica data lui Lukacs cu doua capitole intitulate "Aspecte ale relatiilor romano-maghiare" si "Ce vor Ungurii". In felul acesta atat Senatorul Moynihan cat si toti cei care se intereseaza de problema Transilvaniei au la indemana un material documentar organizat, cules din cele mai autentice si sigure izvoare."
Si dl Halmaghi in revista "Drum" s'a pronuntat:
"Bogatia materialului documentar pe care il prezinta Golea este impresionanta si capabila sa reduca la tacere pe orice revizionist cu bun simt, mai ales ca articolul lui Lukacs nu ar fi meritat nicio atentie daca nu ar fi aparut intr'o publicatie guvernamentala. Este incoherent si plin de date incorecte si neverificate. Senatorul Moynihan a savarsit o adevarata inadvertenta, care demonstreaza ignoranta politica si istorica si frizeaza incompetenta pozitiei sale senatoriale."
"Relatiile romano-maghiare isi au istoria lor, asa cum arata Golea, si ele nu pot fi tratate cu superficialitate. De aceea materialul din aceasta brosura subliniaza cateva aspecte din legaturile romano-maghiare care sunt semnificative si pe baza documentelor se stabileste o noua perspectiva, in lumina careia se vadeste absurditatea pozitiilor revizioniste..Adevarul este ca Ungurii nu s'au putut niciodata integra spiritului european si dorinta lor de a recuceri Transilvania nu este decat o noua verificare a inadaptarii lor la climatul culturii si civilizatiei occidentale."
Mai citez dintr;o scrisoare a dlui Grigore Pop din Paris:
"Ma bucur nespus de mult sa constat ca, desi plecat din batrana Europa de cealalta parte a oceanului, nu ai parasit activitatea publicistica si mai cu seama lupta pentru apararea Transilvaniei noaastre."
"Cunosc la Paris multi intelectuali francezi susceptibili sa fie interesati in publicatiile tale, cum ar fi aici la noi, la Scoala de Inalte Studii in Stiinte Sociale", apoi la Sorbona si de asemenea la Colegiul Frantei. Mai cunosc si cativa oameni politici. La noi la scoala, printre vreo 50 de centre de cercetari, exista doua centre direct interesate, cum ar fi Centrul de Cercetari Istorice si Centrul de Studii asupra Europei Orientale.
"Te rog deci trimite-mi vrei 15-20 - cate poti - exemplare din brosura ta Transilvania. O sa ma ocup eu de difuzaea lor aici la Paris. Trimite-mi de asenmenea tot ce publici si crezi ca i-ar putea interesa pe intelectualii francezi."
Iti multumesc anticipat si te rog primeste, impreuna cu felicitarile mele pentru splendida ta actiune, salutul meu fratesc si o calda imbratisare. Al tau, cu toata fidelitatea , Grig."
Dupa actiunea lui Moynihan din 1982, in Congresul merican au urmat an de an rezolutii care vroiau sa denunte pretinsa persecutie a minoritatii maghiare din Romania. Asa a fost proiectul de Rezolutie 147 din Camera Reprezentantilor, 1984, in care se sustine ca:
- "Provincia Transilvaniei, care are 2.500.000 de unguri si care a constituit timp de 1000 de ani parte din Ungaria, ca
- Soarta Ungurilor din Transilvania a fost cea a unei permanente supuneri la desnationalizare sub toate regimurile, fie ca ele au fost monarhiste, fasciste sau comuniste,
- "Camera Reprezentantilor deplora refuzul drepturilor minoritatii maghiare si cere Presedintelui si Secretarului de Stat sa discute cu guvernul Romaniei aceasta problema, inclusiv dreptul lor la autodeterminare.
La acest proiect de rezolutie am raspuns printr'o alta brosura: "Transilvania, Clarificarea problemelor ridicate de Rezolutia 147", de cca 10 pagini, despre care Buletinul Miscarii Legionare, "Tara si Exilul", Madrid, Decembrie 1984 spune:
"Meritul acestei brosuri este ca in 10 pagini dl Golea a concentrat tot ce este necesar sa se stie asupra istoriei Transilvaniei in general si asupra minoritatii maghiare in particular. Brosura ar trebui publicata si in romaneste pentru a pune la dispozitia exilului un material pretios intr'o forma concentrata."
Tot despre brosura raspuns la Rezolutia 147 buletinul"Casa Romana" din California, in numarul din Dec. 1984, scrie;
"Traian Golea pune pe cei doi congressmeni in fata unei documentari zdrobitoare, desvaluind lipsa lor de cunoastere a faptelor istorice si usurinta cu care Congresul American se lasa antrenat pe o pista de propaganda revizionista jenanta."
"Maxima de pe pagina intaia a brosurii este bine aleasa si serveste de avertisment potrivit puterilor care vor sa joace rolul de arbitru: "Errudimini, qui judecatis terram" - Informati-va, voi care guvernati lumea.
"Brosura Transilvania este un act de netagaduita si ireprosabila punere la punct si autorul ei merita recunostinta si apreciere."
Din partea dlui Aurel Vlad din New ork, in Oct. 1984 am primit urmatoarele randuri:
"Am primit brosura Transilvania, adica protestul Dvs justificat la Rezolutia 147. Aceasta scrisoare ar putea constitui un capitol din manualul de istorie a Romaniei viitoare intregite."
"Nimic in plus, nimic in minus. Concis, ferm. Secole de suferinta, oprimare, jug si sange, condensate intr'o scrisoare-raspuns la obraznicia milenara. Recunostinta si mii de nmultumiri. - Aurel Vlad."
Dupa ce brosura a ajuns la Casa Alba si la Departamentul de Stat, m'am pomenit cu o scrisoare din partera dlui Thomas Lynch, functionarul responsabil aDepartamentului de Stat pentru Romania. Dl Thomas Lynch isi incepe scrisoarea cu o precizare foarte pretioasa. El spune:
"Mi s'a cerut sa raspund scrisorii Dvs. din 14 Sept. 1984 de catre Seful Personalului Casei Albe, James Baker, precum si de Subsecretarul de Stat din Departamentul de Stat, W. Allen Wallis, prin care va exprimati opozitia fata de proiectul de Rezolutie 147 al Camerei Reprezentantilor cu privire la situatia Ungurilor din Romania, scrisoare insotita de 2 brosuri in care combateti revizionismul maghiar si proiectul de Rezolutie 147." Dupa ce dl Lybnch o scalda cu persecutia minoritatii maghiare din Fomania, mai spune:
"Revizuind brosurile Dvs. am constatat ca am mai multe puncte de desacord cu cateva din argumentele Dvs. decat permite spatiul unei scrisori. Pentru a evidentia una: DVoastra spuneti in brosura Transilvania, la pag. 9, ca:
"In 1944 armata sovietica a impus un regim comunist in Romania cu aprobarea guvernului Statelor Unite. De la acea data toate cele 22 milioane de locuitori ai Romaniei, si nu numai cei 1,6 milioane cat reprezinta minoritatea maghiara, sunt oprimate de catre un regim nepopular, sprijinit de Uniunea Sovietica, precum si de guvernul Statelor Unite prin legaturi diplomatice, ajutor economic si chiar persecutarea adversarilor sai, perpetuand astfel posibilitatile regimului de a oprima populatia in continuare si a preveni astfel prabusirea lui."
In raspuns dl Lynch trece peste ajutorul militar, politic si moral al Americanilor dat Rusilor de a instala un regim comunuist in Romania, si pe parcurs o scalda si in ce priveste ajutorul politic ce l-ar fi dat diferitelor formatiuni care s'au perindat pe la conducerea Romaniei intre 1944 si 1947. Important este insa faptul ca atat Casa Alba, cat si Departamentul de Stat au luat act de continutul brosurilor si de raspunsul meu. Raspunsul lor evaziv este normal, din moment ce ei nu pot sa recunoasca deschis ca ne-au predat Rusilor.
Cat priveste afirmatia ca au persecutat adversarii regimului comunist, dl Lynch o califica drept absurda. In ce priveste persecutarea adversarlor regimului, dau drept exemplu chiar cele traite de mine.
La Salzburg, unde eram refugiat, trebuia sa-mi legiferez situatia de refugiat politic pentru a fi acceptat in orgabizatia IRO (International Refugee Organisation). Acte personale nu am avut nimic, pentruca trecand peste Yugoslavia, unde am fost arestat, Politia sarba mi-a luat pana la ultimul act personal ce-l aveam asupra mea si acest lucru s'a intamplat cu toti refugiatii veniti in Yugoslavia din Romania sau Ungaria.
La Salzburg era angajat un sas din Brasov care o facea pe intermediarul intre noi si autoritatile IRO. Cand noi ii tot spuneam lui ca am plecat din Romania din cauza comunismului si ca altfel am fi fost arestati, acest domn sas din Romania, Zeiss, ne intrerupea si ne cerea sa declaram ca am plecat din tara din cauza conditiilor economice. El ne-a spus-o clar ca notiunea de anticomunist era neplacuta autoritatilor IRO si Americane. Zeiss era moral total de partea noastra si in mod sincer vroia sa ne ajute.
1 August 1983, Comandantul,
Ma bucur ca raspandirea brosurii in engleza, cu Transilvania, a avut efectul dorit.
Mi-a scris si mie Alecu (Ronnett) de proiectul unei lucrari pentru lamurireacongressmenilor. L-am trimis la D-ta pentru partea actiunii spre tara. Daca faci brosura, atunci acolo se vor gasi multe date. Apoi i l-am indicat pe Faust Bradescu, care tocmai prepara o lucrare despre "Guvernul de la Viena", aratand functiunea lui strict anti-comunista. Bine inteles ca ii voi trimite si eu ceva. Ma intreb insa, in ce masura poate fi desvaluita conventia noastra cu Americanii (in cazul parasutarilor). Daca se face un memoriu este mai usor, dar daca se vrea o brosura, atunci chestiunea e mai delicata.
D-ta, din ce stii, scoate partile ce crezi ca i-ar interesa pe Americani. Fa un extras din care sa rezulte lupta noastra alaturi de ei contra comunistilor.
11 August 1983, Comandantul,
In ce priveste brosura "Procesul legionar", ma bucur ca este pe terminate. Am insa o rezerva in ce priveste introducerea mea.
Cum desigur ai aflat, situatia legionarilor din America nu este usoara, ca urmare a cazului Trifa. Acum evreo-bolsevicii vor sa intinda lucrurile mai departe. Profitand de condamnarea lui Trifa, vor sa aduca o lege care sa declare Miscarea legionara drept o miscare nazista. In aceste conditii poate ca nu este bine ca sa apar eu in fruntea brosurii, pentru a nu-i mai intarata pe tovarasi. Faptul ca D-ta publici acest material istoric, nu are nicio importanta, nu poate provoca pe nimeni. Sunt lucruri cunoscute. Dimpotriva, poate servi ca un argument in plus cand se va pune problema unui memoriu care sa combata teza ca Miscarea Legionara ar fi o Miscare nazista - am colaborat cu Americanii in lupta impotriva comunistilor.
D-ta reflecteaza. Eu nu ma sustrag, ci ca sa va apar pe voi, care sunteti in America.
Constantin Vasiliu, New York 16 Mai 1984
Draga domnule Golea,
Am primit "Transylvania" si "Bessarabia and Bucovina" pe care ati avut amabilitatea sa mi le trimiteti cu atata promptitudine.
Va multmtesc ca mi le-ati trimis, va multumesc ca le-ati scris, va felicit ca le-ati publicat, si nu numai din partea mea, ci mai ales pentru generatiile mai tinere, pentru cei care nu stiu, nu au de unde sa afle si sa cunoasca istoria neamului din ultimii 60-70 ani, cea nefalsificata de dusmanii nostri de veacuri.
In 1940 ostas fiind, m'am retras din Transilvania cu fruntea jos si cu ochii plini de lacrimi de durere si de rusine de pierderea fara lupta a unei parti din Transilvania.
In Dumineca aceea, cand Romania era confruntata cu "Dictatul" dela Viena, Comandantul aerodromului din Ciceu-Mihaesti-Dej m'a ales sa tin o conferinta la Caminul Cultural local despre drepturile noastre asupra Transilvaniei.
Cunostintele mele si tineretea mea au pus multa caldura in prezentarea si motivarea drepturuilor noastre milenare asupra Transilvaniei, mosie strabuna, caci noi aici am fost din negura vremilor. Terminand, am trecut prntr'un coridor de oameni mandri, hotariti sa-si apere glia si Neamul.
Dupa cateva ore am primit ordinul de evacuare si in noaptea aceea flacaii satului au venit la unitatea noastra sa ne intrebe: Unde si de ce plecati ? Ne-au cerut arme si munitii sa-si apere singuri tara, daca armata lor ii paraseste. Eram tradati, parasiti, dar era Neamul din strafundul veacurilor cel care ne cerea socoteala prinacesti tineri.
Rusinat de mine, dar mandru de ei, i-am imbratisat frateste si le-am spus sa ne astepte ca ne vom intoarce curand. In fruntea coloanei, am trecut apoi prntr'un coridor de drapele romanesti indoliate, inaltate la toate portile caselor din satele spre Dej si Cluj.
Studiile DVoastra sunt o replica demna data dlui Lukacs si Senatorului Moynihan. Ati cheltuit timp, stradanie si bani, dar v'ati facut datoria fata de Neam, fata de cei ce nu pot vorbi, dar rabda si asteapta ziua izbavirii.
V'ati facut datoria si fata de generatiile viitoare, caci daca noi ne ducem, urmasii nostri vor afla prin stradaniile Dvoastra si a celor cari ca si Dvs., lucreaza neobositi pentru a-i face sa afle cine sunt si care le este datoria. V'as fi recunoscator sa pot primi si viitoarele Dvoastra publicatii. Al Dvs - Constantin Vasiliu."
In mod deosebit pentru bibliotecile Nord-Americane si Marea Britanie am tiparit dupa 1982 urmatoarele carti:
1. Hungary's Srtruggle to Annihilate its National Minorities, - Based on Secret Hungarian Documents - by Zenobiu Paclisanu, 182 pag. 1985.
2. Romanian Continuity in Roman Dacia, by Virgiliu Stefanescu- Draganesti, 89 pag., 1986.
3. Rumania, by Romulus Seisanu, 109 pag. 1987.
4. What is Transylvania, by Prof. Simion Mehedinti, 124 pag. 1988.
5. Revisionist Hungary, by Dr. S. Fenyes, 310 pag. 1988.
6. Transylvania and Hungarian Revisionism, by Traian Golea, 194 pag. 1988.
Toate aceste carti au fost trase in 1700 excemplare, din care 1.200 au fost destinate bibliotecilor publice si universitare, iar restul in buna parte institutelor de cercetari istorice si de relatii internationale, cat si persoanelor interesate in problema. Distributia lor la biblioteci este consemnata in volumul
- Impotriva Revizionismului unguresc cuibarit in Congresul American - aparuta in 1993, de la pagina 386 la 417.
23 Iunie 1984, Comandantul,
Am primit articolul pe care l-ai pregatit sa fie publicat in Curierul. E foarte bun si inaltator, si ma bucur mult ca ai reactionat. Erai cel ma desemnat sa raspunzi calomniilor (lui Cicerone Ionitoiu). A mai scris si Verca un articol, care va apare in Carpatii, dar al D-tale va avea un alt rasunet si alta autoritate, fiind vorba de fratele tau.
Acum cateva obzervatii pe care te rog sa le corectezi:
Tu vorbesti de relatiile Miscarii cu Americanii. Noi nu putem vorbi de aceste relatii. Este un cod impus de colaborarea cu ei, cu serviciile lor speciale. "Realitateaeste ca, in ce priveste relatiile Miscarii cu cei care ne-au sprijinit sa ajunga oamenii nostri in tara, ele au fost fara niciun angajament material. Nimeni nu a primit nimic. NU stiu de unde a scos Ionitoiu povestea cu 10.000 dolari. Eu as fi primul sa stiu, caci am fost in mijlocul lor. Dl Ionitoiu ataca atat de murdar pentru ca sie ca nu-l putem strange cu usa, sau da in judecata pentru a afla sursa informatiei lui. Tin numai sa precizez ca oamenii care au plecat au facut sacrificii din propria lor existenta pentru a intretine activitatile miscarii. Ei de buna voie sacrificau o parte din solda lor pentru a ajuta MIscarea."
Insist mai mult asupra acestei chestiuni pentru ca imediat ce s'a facut cunoscut in 1953 procesul legionarilor din tara, in exil au aparut acuzatii la adresa Miscarii, ca ar fi vandut oameni pe bani. Prima revista care a lansat atacul la Miscare a fost "Faclia" parintelui Galdau din Londra. apoi BIRE, oficiosul comunitatii evreesti din Franta. Argumentele lor au fost preluate apoi de "Vatra" si mai nou "camaradul" Alexandru Ronnett in cartea sa, "O pacoste sau un destin vitreg", Chicago, 2001. sustine si el ca Comandantul ar fi incasat bani de fiecare legonar plecat in tara. Cu toate ca l-am asigurat de mai multe ori de contrariul, el a continuat sa sustina acuzatia. Toti cei care au acuzat Miscarea, au fost straini de problema si nu aveau de unde sti ceva decat din inventii si minciuni. In mod deosebit Ronnett, el a reintrat in Miscare, dupa propriile marturisiri in aceeasi carte, abia dupa 1971, dupa ce si-a luat diplma de medic si a fost eliberat din armata americana si si-a creat o situatie materiala buna, tot dupa propriile marturisiri. . Dar chiar si atunci, el a refuzat sa se ocupe de problemele legionare din Chicago sub motiv ca este cetatean american si are relatii cu cercuri unde aceasta calitate l-ar stanjeni. Nu s'a jenat totusi ca din aceasta situatie de outsider sa dea sfaturi Miscarii cu pretentia de a fi luate in seama si pana la urma sa treaca la atac.
In cartea respectiva Ronnett, in ce-l priveste pe Horia Sima in functia sa de Sef al Miscarii, sustine ca ar fi
- dominat de o avaritie socanta,
- flamand de bani si bunuri materiale, cu frica ca nu-si poate asigura o existenta comfortabila,
- O alta acuzatie foarte grava pe care i-o aduce Ronnett Comandantului este ca "s'ar fi degradat la nivelul unui "agent" al serviciilor de informatii anglo-americane , sacrificand viata mai multor camarazi, in schimb el era bine platit."
- total lipsit de compasiune pentru aproapele.
Pana la moartea Comandantului am avut o colaborare destul de stransa cu el, si in consecinta am primit multe scrisori de la el. Aceste scrisori, chiar daca nu am reusit sa le am pe toate, in 1999 le-am publicat intr'un volum "In slujba Neamului, in slujba Legiunii" - Scrisori primite de la Comandant -. Desigur ca i-am trimis si lui Alexandru Ronnett un exemplar. Extrag din acest volum cateva scrisori care ne arata cat era Horia Sima de "flamand de bani":
La 18 Aprilie 1960, pag. 30, Comandantul imi scrie:
"Vestea de la Misu m'a surprins peste masura. Baiatul acesta pare sa fie o exceptie intre toti aceia care si-au creat un rost in ultima vreme. Ceilalti s'au inchis in ei ca niste rozatori si nu se mai gandesc sa sacrifice nici o centima.
"Nu trebue sa-mi trimiti acum niciun ban. Tine-i acolo. Acuma tu fi atent si cu chestiunile tale particulare, sa nu ajungi iarasi de unde ai plecat. Faptul ca ai un micapartament si poti sa-ti castigi existenta, este de mare importanta pentru lupta noastra. Numai sanatate si nervi sa ai."
In scrisoarea din 16.3.1961, pag. 39, Comandantul imi scrie:
S'au primit cei 150 si cei 250 DM. Iti multumesc din inima pentru grija ce mi-o porti, dar acum linisteste-te. Concentreaza-ti eforturile materiale ca sa-ti consolidezi propria pozitie. Un timp de.... ma voi descurca eu."
"28 Ianuarie 1964, pag. 54/55:
"Fiecare sa trimita lunar o contributie lui Mos Sandu. Acesta le totalizeaza si cand este nevoie, se ia din acest fond, cum este cazul acum cu cei 400 DM pentru Brazilia. Cand ne-am intalnit, spuneati ca aveti stransi vreo 1500 DM mai vechi. Acesta este fondul de baza, care trebue mereu alimentat. Am nevoie sa fiu cat de cat usurat in materie de propaganda. Am stors Canada pana la epuizare."
11 Martie 1965, pag. 56, Comandantul:
"Situatia mea materiala s'a inrautatit in ultimul timp, incat nu mai pot face fata tuturor angaralelor.
"Existenta mea propriu zisa si strictul necesar pentru mine si sotie pot sa le acopar, dar nu mai pot plati doua chirii, in speta cea de la General Mola 277/III, unde sta Costea, care e bolnav dar care de bine, de rau, mai face si serviciu de secretariat.
"General Mola este in general o casa ieftina si indispensabila, daca vrem sa mai avem o activitate la Madrid si in lumea intreaga. E un fel de sediu al Miscarii. Pe aceasta adresa imi vine intreaga corespondenta din lumea intrteaga. Inafara de asta, cand merg la Madrid, am unde trage. La Madrid nu stau decat o saptamana pe luna, dar costul la hotel ar fi jumatate din chirie. Insfarsit, tot aici am intreaga arhiva, depozitul de carti si toate noile publicatii, cat si mica mea biblioteca. Sa las aceasta casa, ar insemna sa sdruncin intregul nostru sistem de lucru."
"De aceea fac apel acum la voi cei din Germania, ca sa va luati aceasta sarcina. Chiria este de 2500 pesete pe luna, plus celelalte angarale, vreo 3.000 pesete, adica rotund vreo 200 DM pe luna. Te rog consulta-te cu ceilalti camarazi mai instariti si vedeti cum puteti asigura aceasta suma cu regularitate."
25.3.1968, pag. 78, Comandantul:
"Rapit de niste lucruri urgente nici nu am putut sa-ti multumesc pentru banii trimisi. Iti multumesc din toata inima. Sper ca in cursul lunii Mai sa-mi pot aranja noua situatie."
"I-am scris si lui Marii pentru banii trimisi. Adanc miscat de acest neasteptat sacrificiu, i-am scris si l-am rugat sa nu mai trimita, deoarece cu cati am , o scot la capat."
Inchei aici sirul citatelor si ma intreb, cum ar putea cineva trage concluzia ca Horia Sima ar fi fost omul "flamand dupa bani"? Si asta mai ales dupa ce i-am atras atentia si am publicat aceste scrisori 3 ani inainte de publicarea cartii sale. Singura concluzie care-mi ramane este ca Ronnett in afirmatiile sale este de rea credinta.
Asupra altor afirmatii ale lui Ronnett am sa mai revin, dar acum as dori sa mai raspund la inca doua, anume ca Horia Sima ar fi "total lipsit de compasiune fata de aproapele." Ca raspuns aduc scrisoarea
16 Martie 1961, pag. 39, Comandantul.
"Camaradul Baicu s'a intors din Venezuela amarat si bolnav. Bani n'a strans sice a strans, i-a dat cuiva care i-a cheltuit pentru el. Aici s'a restabilit si ar vrea sa caute ceva de lucru, dar aici nu se gaseste, si chiar daca ar gasi, este prost platit. Vorbind cu el, l-am intrebat, de ce nu vrea sa plece in Germania, unde e nevoie de meseriasi de toate toate categoriile. El este gata sa plece in Germania, dar nu stie cui si unde sa se adreseze. Cum Baraitaru e bine plasat la fabrica lui, intrteaba-l daca n'ar putea sa-i gaseasca de lucru in regiunea lui. Baicu este tamplar, dar poate sa lucreze si altceva. Incearca repede. Sanatatea lui e restabilita, vorbeste nemteste si spaniola. Poate ca ar putea fi folosit in relatiile cu muncitorii spanioli, daca sunt pe acolo astfel de grupuri."
"Te rog scrie-i urgent lui Baraitaru si intreaba-l ce parere are de aceasta propunere si cum s'ar putea rezolva. Altminteri va fi obligat sa se intoarca in Venezuela, unde cu siguranta se va imbolnavi din nou si va deveni o epava." - Poate cineva sa pretinda mai multa compasiune in aceasta situatie ?
Cand Ronnett face aceasta afirmatie, ca "Comandantul s'ar fi degradat la nivelul de agent al serviciilor americane, da dovada si de incapacitate intelectuala sa inteleaga natura acestei colaborari insotita de multa rea credinta. Colaborarea cu armata americana au realizat-o mai multe grupe etnice anticomuniste imediat dupa terminarea razboiului in 1945. In Austria, pe malul de sud a Dunarii era un orasel, Linz, iar pe partea de Nord a Dunarii era un alt orasel, Uifar. In Linz erau trupele americane si cu cercurile si grupele etnice anticomuniste, iar in partea de Nord, la Uifar, erau guvernele si organizatiile comuniste care treceau podul si faceau incursiuni, provocand incidente cu anti-comunistii. A fost in firea lucrurilor ca armata americana si grupele etnice anricomuniste, sa ajunga la o colaborare mai stransa din cauza pericolului ce-l prezentau incidentele provocate de comunisti. Din partea Miscarii in Austria era Mircea Dimitriu, care mentinea un contact de lucru cu ei. La Linz a aparut si prima publicatie romaneasca in exil, "Rosu-Galben si Albastru, scos de Mircea Dimitriu, o foaie cu caracter anticomunist. Aceasta colaborare cu Americanii apoi s'a extins pe intreaga Europa occidentala si cu conducerea armatei pe Europa, din partea Miscarii fiind ca oameni de legatura Mircea Dimirtriu si cu Mircea Musetescu. Horia Sima era desigur consultat in tot ce se facea, dar el nu a venit direct in contact cu serviciile americane. Ca Americanii au ajuns dupa cativa ani sa ia o atitudine mai anticomunista privind si tarile cazute sub regimurile comuniste, a fost tot in firea lucrurilor. Armata americana era anticomunista prin natura elementelor care o compuneau. Mai tarziu, cand Americanii au adoptat o atitudine de coexistenta fata de comunism, au retras acele prerogativele de organizare teritoriala ale armatei si le-a transferat Departamentului de Stat.
In Procesul legionarilor parasutati, la intrebarea Procurorului , cum de au ajuns legionarii din slujba Nemtilor in slujba Americanilor, Alesandru Tanase a raspuns: "Noi n'am schimbat de atitudine, au fost fortele politice din Vest care. dupa prabusirea Germaniei, au schimbat de orientare si au venit pe linia pe care eu eram de cand am intrat in Miscarea Legionara". In aceasta atitudine a noastra am gasit ca aliuati intai pe Nemti, si apoi pe Americani.
A doua problema pe care Ronnett nu reuseste s'o inteleaga este obligativitatea Miscarii de a lupta impotriva comunismului in colaboirare cu toti cei care vor sa lupta impotriva lui, deci si cu serviciile americane. Atunci cum poti sustine ca Horia Sima s'a degradat la nivelul de agent. Aici nu exista stapan si sluga, ci colaboratori. Miscarealegionara s'a nascut din lupta anticomunista si obligatia ei primara a ramas lupta impotriva comunismului. Lui Romnnett ii lipseste si sentimentul de rsponsabilitate fata de soarta poporului roman cazut sub dominatia comunista. Cum ar fi putut Miscarea Legioara sa respinga ofertele de colaborare in lupta anticomunista ale Americanilor ? Dar pe durata procesului parasutistilor si pe intrteaga perioada de anchete, de ce Securitatea nu a obtinut vreo declaratie a unuia din cei arestati ca Miscarea ar fi primit bani pentru ei ? In intreg procesul, nicairi nu este vorba de bani sau de prezenta lui Horia Sima in contactele cu Americanii, ci se vorbeste mereu de oamenii de contact ai Miscarii cu Mircea Musetescu si Mircea Dimitriu. Este o dovada puternica impotriva afirmatiilor atat ale lui Ronnett cat si a celorlalti, ca Faclia, BIRE , Vatra, etc.
Dar mai e si o chestiune de bun simt. Daca Ronnett dupa aproape 30 de ani de absenta din Miscare, cand a revenit, el trebuia sa se pastrezi in linia doua sau a treia, si cu atat mai putin sa-si asume rol de sfatuitor si indrumator al celor care nu s'au dedat mai intai asigurarii propriei existente si abia dupa 30 sa-si aduca aminte si de Miscarea Legionara. Dar Ronnett a mers chiar mai departe, el se credea inndrept sa dea sfaturi chiar si Comandantului. Din ce pozitie morala ?
Dar raporturile Miscarii cu Americanii merg mult inapoi. Sa ne intoarcem la Testamentul lui Maniu, expus in cartile lui Nicolae Penescu, fost secretar general al PNT si fost Ministru de Interne in 1944 in guvernul Sanatescu. Citam:
"In cele doua lucrari ale mele, "Romania, Amintiri frante" si "Romania, Rascruce a furtunilor", am expus, in prima viata politica din tara noastra intre 1918 si 1940, iar in a doua evenimentele din 1940 - 1947, la care am participat in calitate de membru al biroului Partidului National Taranesc si apoi ca secretar general... Am difuzat in tara aceste carti in anii 1975 - '76 - '77 prin postul de Radio Europa Libera."
"Tineretul a cunoscut astfel adevarul asupra celor intamplate in acest timp in Romania, adevar care este altul decat cel prezentat de comunisti. Politica Partidului National Taranesc si politica lui Iuliu Maniu sunt una si aceeasi.
Retin trei capitole din acest "Testament : Miscarea Legionara , Tineretul si Politica Excterna.
Miscarea Legionara. Cu exceptia masurilor luate contra Miscarii Legionare de Ion Mihalache, Ministru de Interne in 1932, la cererea Regelui Carol, Partidul National Taranesc nu a avut niciodata o atitudine ostila fata de acestia.
"Corneliu Codreanu a intemeiat Legiunea pe trei idei, lupta nationala, credinta crestina si omul nou. Cu exceptia chestiunii evreesti, nimic nu ne separa. Este adevarat ca a existat problema evreeasca, fiindca evreii devenisera, dupa unguri, cea mai importanta minoritate ca numar, si era prima ca putere economica. Profesiunile libere erau invadate de evrei. Nu eram insa de acord cu Codreanu asupra solutiei de dat acestei probleme."
"In politica externa Codreanu mergea spre Axa Roma-Berlin din cauza repulsiunii lui fata de comunism si fiindca credea ca era in interesul tarii sa existe o politica alternativa. Corneliu Codreanu, cu ocazia penultimei intrevederi pe care am avut-o cu el, mi-a spus ca ceea ce il leaga de Germania nu erau ideile national-socialiste, ci credinta ca in razboiul mondial ce se va declansa, Germania va fi invingatoare si deci va trebui sa existe in Romania o miscare care ar putea servi de cadru protector pentru armonizarea intereselor ei cu exigentele eventualului invingator. Insa acum este clar ca Germania va fi invinsa."
"Dictatura, starea de asediu si cenzura au facut imposibil ca aceste opinii ale conducerii Miscarii Legionare sa poata fi exprimate, sa poata fi public manifestate si in consecinta a trebuit sa suportati o atmosfera grea ce s'a creat in jurul Dvoastra."
.....................................
La 4 Decembrie 1944 s'a constituit al doilea guvern Sanatescu, eu fiind Ministru de Interne. Printre primele masuri pe cate le-am luat a fost eliberarea legionarilor. Ei nu puteau fi acuzati de crime de razboi. ....... Am fost vizitat la Minister de un general rus, reprezentant al Comisiei Aliate de Control, care mi-a cerut explicatii. I-am raspuns ce trebuia si Maniu m'a aprobat. Eliberarea legionarilor, impiedecarea ocuparii prefecturilor si primariilor de catre comunistii dirijati de agentii KGB, au fost considerate ca acte contrare spiritului Conventiei de Armistitiu si au provocat demisia guvernului Sanatescu. A urmat guvernarea generalului Radescu, care a avut aceeasi soarta, fiindca Rusii il vroiau pe Petru Groza, care a fost insarcinat de Rege cu toata impotrivirea lui Maniu la 6 Martie 1945.
Dupa 6 Martie 1945 situatia partidului nostru devenise foarte grea. Existam legal, dar de fapt eram impiedecati sa activam. Intr'o zi Prof. Universitar George Manu imi cere o intalnire, la care va fi prezent si Nicolae Petrascu, Secretar General al Miscarii, care se intorsese clandestin in tara. .........
Petrascu mi-a propus colaborarea Miscarii legionare cu Partidul National Taranesc in lupta impotriva comunismului. Am comunicat aceasta propunere lui Maniu, care mi-a raspuns: Cu Miscarea legionara colaboram din 1942." Maniu i-a contactat pe Americani in legatura cu colaborarea cu legionarii. Reprezentantii politici si militari ai Anglo-Americanilor n'au facut nicio obiectie. Maniu a consultat de asemenea pe Dinu Bratianu si pe Titel Petrescu. Amandoi au fost de acord cu colaborarea Miscarii Legionare. Legionarii au fost in permanenta prezenti in confruntarile teribile cu comunistii....... Erau langa noi in campania electorala din 1946. La 19 Noembrie a avzut loc un simulacru de alegeri, si la 30 Noembrie Regele Mihai a deschis sesiunea asa zisei Adunari Nationale impotriva opiniei lui Maniu, care credea inadmisibila legitimarea alegerilor de catre Suveran." Deci relatiile amicale ale Miscarii cu Americanii au mers inapoi panma in 1945.
26 Dec. 1984, Comandantul,
Am primit brosura Transilvania, cu materialele anexa, - copii de pe scrisorile primite de la notabilitati, precum si ce mi-ai adresat-o. In Nr. pe Nov.-Dec. al Buletinului am facut deja o nota ampla despre noul caz de agresiune maghiara si raspunsul tau viguros si bine documentat. Voi continua si cu raspunsurile primite in numarul viitor.
Ai facut o interventie oportuna, caci blegii din exil se multumesc cu niste declaratii ieftine, fara logica si fara istorie, fara cunoasterea suficienta a problemei. Adica bat apa in piua pentru drepturile noastre, in timp ce D-ta raspunzi in cunostinta de cauza tuturor.
Un singur lucru: nu trebue sa-i ataci pe Americani pe chestiunea Yalta, Potsdam, etc. E adevarat, dar cand respingi argumentele propagandei maghiare, e mai bine sate concentrezi pe ea, fara a le spune buchile tovarasilor americani. Asta trebue sa le-o spuna altii, ca sa nu diminuezi efectul interventiei antirevizioniste. Tot ce spui e adevarat, dar tactic.......
George Cioranescu
Comentator Europa Libera, Mgnchen 4.1.1984
Draga domnule Golea,
Am citit cu mult interes nota de lamurire emanand de la State Department cu privire la tratamentul minoritatii maghiare din Romania. Vrea sa fie o nota echilibrata, care sa nu dea dreptate nici uneia din parti, lasand totusi problema deschisa. Mi se pare pozitiv faptul ca "The Department of State has opposed the adoption of succesive versions of draft House Resolution 147", si negativ ca socoteste necesar ca problema sa fie discutata nu numai la nivel romano-maghiar, ci si romano-american.
In discutiile romano-americane nu cred ca ar strica sa se aduca ca argument in favoarea noastra faptul ca, incurajarea minoritatii maghiare in detrimentul romanilor ar conduce la destabilizarea Romaniei, un stat care , chiar sub un regim ca cel actual, duce o politica mai anti-sovietica si mai pro-occidentala decat Ungaria. Slabind Romania in favoarea Ungariei, Statele Unite si-ar instraina simpatiile public manifestate ale unui popor prieten, si ar practica o politica similara cu cea a Uniunii Sovietice, care ar duce la aservirea totala a Romaniei imperialismului moscovit. Procedand in acerst fel, Statele Unite nu numai ca ar pierde un punct de sprijin, fie el chiar firav, cum apare unora, dar nu ar castiga un altul similar, caci Ungaria pare dispusa sa-si reformeze economia, dar nu si politica externa pro-sovietica.
Mi-am ingaduit sa fac cunoscut la Free Europe (Vlad Georgescu, Aneli Maier), comunicarea pe care ai primit-o de la State Department.
Cred ca n'ar fi lipsit de interes sa trimiti o copie de pe ea si lui Iancu Ratiu si lui George Serdici (Secretarul PNT), ambii fiind interesati in evolutia problemelor romanesti din Tara si din Exil.
Eu iti promit ca ma voi ingriji sa-ti trimit, in scurta vreme, materiale documentare noui.
Te felicit pentru activitatea pe care o desfasori si iti urez sa o continui cu succes, spre binele si satisfactia personala si generala. George Cioranescu."
Prof. Vasile Puscas
Urbana, Champaigne, IL, USA 2 Aug. 1990
Draga domnule Traian Golea.
Tocmai am terminat de citit volumul Dvs. despre "Transilvania, 1982", care mi-a fost de mare folos atat ca informatie, cat si la capitolul idei. De aici am luat si adresa Dvs si de aceea m'am decis sa va scriu.
Dar sa ma prezint:
Sunt Vasile Puscas, asociat profesor la Departamentul de Istorie a Universitatii din Cluj. De cateva luni sunt si Decan Asociat al Facultatii de Istorie-Filosofie de la Universitatea amintita. Sunt roman, originar din Salaj si am 38 ani. Ma aflu la Universitatea Illinois, Urbana Champaign, deoarece am primit o bursa de trei luni sa studiez Istoria Transilvaniei in Sec. XX.
Indraznesc sa va scriu deoaece cartea Dvs. mi-a oferit elemente foarte pretioase privind studierea revizionismului maghiar. Tot odata as vrea sa stiu ce a mai publicat centrul Dvs. "Romanian Historial Studies" dupa 1982......................
Cu deosebita consideratie, Vasile Puscas."
A doua scrisoare a Prof. V. Puscas, intors in tara.
Universitatea Cluj.
In legatura cu munca extraordinara ce o depuneti, am vorbit cu scriitorul Augustin Buzura, presedintele Fundatiei Culturale Romane, si cu Raoul Sorban, vice presedintele aceleasi institutii si care mi-au promis ca vor lua contact cu Dvs. si va vor da tot sprijinul atat in faza publicarii cat si al distribuirii.
Am prezentat activitatea Dvs. atat la Departamentul de Istorie, cat si la Consiliul Facultatii de Istorie si Filosofie al Universitatii noastre. De aceea acum pot sa va intaresc asigurarea ca exista aici o reala disponibilitate din partea acestor institutii academice de a colabora cu Dvs. in editare, difuzare , etc. Urmeaza ca Dvs sa va exprimati propriile directii si sa mi le scrieti, iar eu, mai mult in calitate de istoric decat de pro-decan, voi contacta direct factorii care va intereseaza.
Inca nu am primit de la Ambasada noastra din USA cartile pe care le-ati donat si i-am rugat sa mi le trimita, dar va asigur ca imediat ce vor sosi, le voi distribui prin intermediul bibliotecii universitare tuturor marilor biblioteci din tara.
Astept vesti de la Dvs. si va doresc sanatate si mult bine.
Cu aleasa consideratie, Vasile Puscas
A treia scrisoare a Prof, V. Puscas
Universitatea Cluj
Draga domnule Golea,
Am primit scrisorile Dvs si documentele atat de interesante, inclusiv via Brasov, cu bucurie si amaraciune. Cu bucurie, fiindca m'am gandit adesea la Dvs si la munca Dvs. de daruire, si cu amaraciune, pentru ca inteleg perfect efortul Dvs., la care am incercat sa-l asociez pe dl Buzura, dar regret ca acesta nu a raspuns promisiunii facute. Urmare si scrisorii Dvs. am avut o noua intrevedere cu dl Buzura, care mi-a explicat ca a trecut printr'o perioada de reorganizare a Fundatiei (Schimbare de oameni, stil si scopuri), ceea ce i-a impus o etapa mai neeficienta. S'a reangajat sa ia contact cu Dvs. si va cauta o solutie sa sprijine efoturile Dvs.
Abia la sfarsitul lui Martie am primit setul de carti pe care le-ati daruit bibliotecilor din Romania si pe care le-am si distribuit bibliotecilor din Bucuresti, Cluj, Iasi. Ceea ce pot sa va spun este ca la Cluj ele au intrat deja in atentia specialistilor de la Universitate si Institutul de Istorie, de la care am avut cuvinte frumoase de apreciere, pe care intentioneaza sa le tipareasca in publicatiile noastre de specialitate.
Am intreprins o tentativa de atentionare asupra eforturilor Dvs. fantastice si la Ministerul de Externe, dupa ce am scris un serial de articole foarte critice al adresa acelui Departament. Mi-au promis si cei de la Cultural sprijin, iar ca efect al acestor presiuni ale mele, este si propunerea lor ca eu sa vin la New York prin detasare, deci neparasindu-mi catedra de Istorie de la Universitatea din Cluj.
Curand voi merge la Chisinau pentru o conferinta la Facultate si pentru ocomunicare in Parlament despre "Pactul Ribbentrop-Molotov". Sper ca in curand sa va pot da vesti mai placute si mai concrete. Pana atunci raman al Dvs. admirator si sustinator in ce intreprindeti. - Sanatate, Vasile Puscas.
Octavian Capatina,
Deputat PUNR, Cluj. 22 Aprilie 1991
Stimate domnule Traian Golea,
Am in mana "Darea de eama 1968-1989" a editurii Studii Istorice Romanesti care mi-a produs o mare bucurie. Sunteti, probabil, intre cei foarte putini din diaspora care nu numai ca nu ati uitat ca sunteti roman si care veti ramane asa pana la sfarsit, dar care aveti puterea morala si sentimentul datoriei in asa masura desvoltat incat sa compensati slabiciunea, lasitatea, indiferenta si tembelismul fostilor nostri guvernanti. Chiar daca inertia nu ar fi fost atat de mare si dupa revolutie, tot avem nevoie de oameni ca Dvs. si inca mult timp de aici incolo.
As fi foarte bucuros daca mi-ati putea trimite cartea Dvs. "Transylvania and Hungarian Revisionism", si "Revisionist Hungary" de S. Fenyes. Al Dvs., Octavian Capatina."
Octavian Capatina,
Deputat PUNR, Cluj 22 Mai 1991
Am fost placut surprins de primrea scrisorii Dvs. la 20 Mai si ma grabesc sa va raspund.
Adresa Dvs am luat-o de la dl Vasile Puscas. Copii dupa "Darea de seama" a editurii Dvs. le-am raspandit la majoritatea membrilor guvernului nostru si la alte persoane influente: Presedintele Academiei Romane, Guvernatorul Bancii Nationale, etc. In zilele ce vin il voi agrai si pe dl Augustin Buzuira. Sprijin material probabil ca numai de la Primul Ministru, sau de la dl Adrian Nastase, Ministru de Externe, se va putea obtine.
Cand voi primi cartile, pentru care va multumesc foarte mult, am sa revin cu o noua scrisoare. As vrea sa stiu daca aveti cartea lui Milton Lehrer, "Ardealul, Pamant romanesc". Daca nu, pot sa v'o trimit. Va trimit cateva reviste si un set de copii din diferite publicatii desore "EMKE".
Cu bine, Octavian Capatina
PS. Acum vin de la dl Buzura. Va va trimite o invitatie la "Forumul Romanilor de Pretutindeni", care va avea loc in toamna la Bucuresti. .
Aici o nota referitoare la invitatia dlui Buzura la "Forumul Romanilor de Pretutindeni". Invitatia a venit pe adresa Centrului Cultural New York, director Vasile Puscas, cu 4 zile inainte de a incepe programul in tara.
Invitatia era trimisa de asa maniera ca sa nu ma mai pot folosi de ea, dar ca sa arate totusi dlui Puscas ca nu m'a uitat. Pentru asta a fost trimisa pe adresa Centrului Cultural New York. Ca sa ajung totusi la program in termen, dl Puscas mi-a telefonat ca a primit invitatia si vroia sa stie daca merg. L-am rugat sa rezerve locul pe avion pentru a doua zi, cand voi fi la New York. Dl Puscas m'a asteptat la aeroport si am reusit sa plec in termen si sa particip la intreg programul. Tot timpul programului dl Buzura s'a eschivat sa avem cateva minute de vorba intre noi. Totusi am reusit sa amun contact mai strans cu secretarul sau executiv,
dl Mihai Bugariu, care mi-a scris:
Mult stimate domnule Golea 30 Nov. 1991
Ne-am bucurat extrem de mult la primirea scrisorii Dvs si a bogatului material anexat. Completand discutiile avute la Sinaia, acestea demonstreaza eforturile deosebite pe care le depuneti pentru cunoasterea problemelor natiunii romane, pentru crearea unei imagini corecte despre istoria framantata a poporului nostru ca baza a reintegrarii Romaniei in circuitul actual al valorilor culturale europene si americane.
Raspunzand doleantelor Dvs., va putem comunica faptul ca am comandat si chiar asteptam cartile didactice in limba romana despre care am discutat (pentru copiii romanilor americani care frecventeaza scolile duminicale). Este posibil sa vi le trimitem foarte curand.
In ceea ce priveste programul nostru de actiuni, am inscris ca punct distinct intentia de a organiza tabere pentru tineret. Va vom informa la timp despre conditiile concrete de organizare si despre posibilitatile de participare. De asemenea vom incerca sa mijlocim posibilitatea unor contacte directe intre familiile care vor sa faca schimb de copii pentru perioade de vacanta.
Va comunicam de asemenea ca se pregateste trimiterea, foarte probabil cu vaporul, a unor seturi de carti pentru Biblioteca Romana de la New York, prilej pe care il vom folosi pentru a va trmite si Dvs. un pachet de carti si alte obiecte.
Dorim sa fim alaturi de Dvs. si sa conlucram cat mai strans pentru binele natiunii.
Stimate domnule Golea, va rugam sa ne scrieti cu toata sinceritatea despre ce aveti nevoie pentru institutie, cat si pentru Dvs personal. Va asigur de consideratia mea deosebita,
Secretar executiv, Mihai Bugariu."
N.N. A fost prima si ultima scrisoare primita de la dl Bugariu. De atunci nu am mai auzit nimic de el. Nici n'am putut sa intreb pe cineva de la Fundatie pentru a nu-i inrautati situatia.
Dr. Dumitru Padeanu (Corneliu Florea)
Winnipeg, Manitoba, Canada Mai 1989
Stimate domnule Traian Golea,
Felicitari, sincere felicitari pentru noile aparitii in Romanian Historical Studies.
Va multumesc pentru bunavointa de a-mi le trimite.
- Transylvania and Hungarian Revisionism, de Traian Golea
- Revisionist Hungary, de S. Fenyes.
Eu apreciez mult activitatea Dvs. de patriot roman, de luptator anticomunist si permanent combatant impotriva revizionismului maghiar.
Revizionismul maghiar a luat nastere in 1918 si va exista cat va exista natiunea maghiara. Tot atata trebue si noi sa-l contracaram, sa-l combatem. Aceasta lupta seculara nu este o problema de regim politic sau de personalitati politice - bolnave sau sanatoase; este o problema antagonista intre doua natiuni distincte, care va existaatata timp cat vor exista si ele ca natiuni.
"Drepturile" pot fi subiective, "Adevarul" este obiectiv, si este de partea noastra. Avem datoria fata de neamul nostru, sa-l scoatem la lumina, sa-l facem cunoscut opiniei publice internationale. Dvs stiti mai bine toate astea decat mine si o faceti insutit mai bine decat multi altii.
Din nefericire, datorita politicii dezastruoase a lui Ceausescu, revizionismul maghiar - zgomotos si plin de falsuri - castiga opinia internationala in fiecare zi ce trece, indirect sprijiniti din nestiinta si indiferenta romanilor din strainatate.
Va doresc sanatate si succes in continuare, Dr. Dumitru Padeanu."
PARTIDUL NATIONAL TARANESC
Secretar General, Georges Serdici
Cu sedii in Geneva si Londra 6 Martie 1985
Stimate domnule Golea,
Va multumesc pentru cuvintele Dvs de la 14 Ianuarie cr. precum si pentru exemplarul lucrarii Dvs. "Transylvania....", cat si pentru copia scrisorii pe care ati primit-o de la dl Thomas A. Lynch, ofiterul responsabil de afacerile romane de la Departamentul de Stat din Washington, datata 19 Nov. 1984.
Vazusem recent in presa exilului nostru cateva reproduceri ale scrisorii Dlui Lynch. Textul integral imi dovedeste inca odata atitudinea stranie (?) pe care o au domnii de la Departamentul de Stat asupra comunismului si a problemelor romanesti.
Zilele trecute la Paris am inteles ca in curand urmeaza sa aiba loc la Budapesta un congres al Partidului Comunist Maghiar, care se va preocupa de aceste probleme. Voi trimite materialul Dvs acestor prieteni pentru a vedea daca si cum putem intervenii. De aceea va rog sa-mi trimiteti inca un exemplar al lucrarii Dvs. " Transylvania....."
Va multumesc si raman, stimate domnule Golea, cu bune ganduri, al Dvs. Georges Serdici
La 24 Mai 1985 Comandantul imi scrie:
Ma bucur ca esti decis sa tiparesti articolele "Anti-Yalta". E o isprava faina, de care o sa se bucure toti. Stiu ca iti vei da silinta sa iasa cat mai bine.
Materialul este la Faust Bradescu. Ii scriu chiar acum sa ti-l trimita. Brosura va avea o introducere foarte scurta, ca sa se stie de ce este vorba. Ea va fi editata de "Liga Anti-Yalta, constituita la K_ln. Este inregistrata oficial ca "Eingetragene Verein". Titlul brosurei este: "Declaratii politice", iar ca subtitlu:"La a 40-a aniversare a tragicelor acorduri de la Yalta", K_ln, 1985.
Yalta s'o lasam s'o atace autorii ei Occidentali, iar noi sa ne rezumam la a reproduce atacurile lor. Americanii spun ca ei au fost inselati de Rusi. Perfect. Rezultatul nu poate fi decat acelas: sa denunte aceste acorduri pentru ca Rusii nu le-au respectat..................
Acum mai am o problema, pentru care e nevoie de colaborarea D-tale. Dupa cum stii, noi facem parte dintr'o organizatie mondiala care se cheama "Liga Anticomunista Mondiala", cu initialele WACL (World Anti-Communist League). Aceasta Liga tine in fiecare an o conferinta in diferite parti ale lumii: Taipeh, Corea, Japonia, Asunci[n, Luxembourg, Geneva, etc,
Anul acesta Conferinta a 18-a se va tine la Dallas, Texas. Noi apartinem la WACL cu numele de "Frontul Roman al Libertatii". Presedintele ei este Vasile Mailat din Mgnchen. Suntem de aproape 10 ani membri si am participat la mai toate conferintele. Dat fiind distanta si costul biletelor, din Europa nu va putea veni nimeni. Ramane ca voi din America sa participati in acest an.
Conferinta va avea loc intre 9 si 13 Septembrie in Dallas, Registry Hotel. Fiecare organizatie din WACL are voie sa participe cu trei delegati. M'am gandit la urmatoarea echipa: Dr. Alexander Ronnet, care a mai fost si cunoaste procedura. Prof. Ion Halmaghi, care poseda perfect limba engleza si poate vorbi liber. Apoi Traian Golea, atat pentru ca esti aproape de Dallas, cat si pentru faptul ca esti cunoscut in cercurile americane.
Ca teme de tratat acolo:
1. Genocidul cultural in Romania, daramarea sfintelor lacasuri.
2. Denuntarea acordurilor de la Yalta. Trebue facute niste "Resolution" de o pagina, una si jumatate.
La 17 Oct. 1986 Comandantul imi scrie:
Am primit pachetul cu cartile in limba engleza, ale lui Mehedinti si Paclisanu, scoase in conditii impecabile.
Ai facut pentru Transilvania mai mult decat intreg exilul, dar pentru ca esti legionar, putini remarca aceasta munca titanica. ....
Chestiunea este sa ne facem datoria pana la cap pentru Neam si pentru Tara.
George Cioranescu, 20 Oct. 1988
Comentator Europa Libera, Mgnchen
Draga domnule Golea,
Am mai multe motive sa-ti strang mana din departare ca semn de pretuire pentru deosebita D-tale activitate. Mai intai, cine a spus ca Romanii sunt lipsiti de perseverenta, nu te-a cunoscut pe D-ta. In al doiea rand, te felicit pentru ca faci propaganda intr'o limba de larga circulatie, engleza, pentru a putea fi consultata de cat mai multi straini, dar nu numai ca azvarli cu perseverenta bani din propriul buzunar pentru cauza compatriotilor rareori recunoscatori, dar in al treilea rand, ai stiut sa alegi subiectul cel mai potrivit, rezistenta Romanilor la teroarea comunista, - "Romania, Beyond the Limits of Endurance", - (Romania, Dincolo de limitele rabdarii), si aceasta intr'un moment in care se raspandeste falsa opinie ca mamaliga romaneasca nu ar exploda.
Sincere felicitari ! si, Da-i inainte !
Al D-tale, George Cioranescu."
Recenzie a cartii "Romania, Dincolo de limitele rabdarii", in
"Romania", de Traian Golea
Martiriul Romaniei nu a inceput odata cu Ceausescu, chiar daca acesta a impins suferintele poporului roman "Dincolo de limitele rabdarii", (Subtitlul cartii), ci odata cu intrarea trupelor sovietice , atunci cand partidul comunist nu numara decat 972 membri, dar care s'au inmultit foarte repede si au prins tara in chingi, asfixiindu-o economic si descrestinandu-o sistematic dupa batjocura de alegeri din Noembrie 1946.
Sprijinindu-si lucrarea pe documente secrete ale partidului comunist, Traian Golea ajunge la evenimentele actuale, cu lichidarea tuturor opozantilor reali sau banuiti, ca si la revoltele de la Iasi si Brasov.
Va intelege oare Occidentul acest "Apel disperat"? (Cartea a aparut in Romanian Historical Studies, 1029 Euclid Avenue, Miami Beach, FL, 33139, USA).
O scruisoare primita de la dl
Jean Marie Le Pen,
President Le Front National St. Cloud, le 20 Dec. 1988
Scumpe domnule,
Am citit cartea Dvs. "Romania - Beyond the Limits of Endurance" cu mult inters si doresc sa va multumesc de doua ori, intai pentru ca am fost onorat de la inceput de a fi primit lucrarea Dvs., si apoi pentru ca ea desvaluie publicului european si restului lumii libere fapte si intamplari necunoscute.
Comunismul este atat de atroce incat incearca sa omoare sufletul fiecarei natiuni, dar pentru ca este profund materialist, el crede ca poate realiza acest lucru distrugand tot ce este carne si os in om, dar sfletul rezista. Fata grava a lui Ion Golea (cui ii este dedicata cartea), exprima eternitatea unor certitudini spirituale si intelectuale care simbolizeaza trainicia destinului natiunii romane. Eu stiu acum cat sufere natiunea romana, in momentul cand calaul ei incearca disperat sa distruga orice vestigii ale trecutului ei bimilenar.
Cu multumirile mele reinnoite, va rog sa acceptati expresia sentimentelor mele cele mai distinse. - Jean Marie Le Pen."
Scrisoarea dlui Ulrich Burger, doctorand.
51515 Kgrten, Germania, 23.10.1994
Stimati domni,
Am gasit adresa Dvs in cartea dlui Traian Golea, "Romania, Beyond the Limits of Endurance".
In prezent eu pregatesc o teza de doctorat la Universitatea din Bonn, si tema mea este: "Rezistenta Generalului Sanatescu in fata sovietizarii Romaniei, de la 23 August 1944 si pana la 5 Martie 1945", pentru care datele din cartea dlui Traian Golea imi sunt de mare folos. V'as fi recunoscator daca ati putea sa-mi trimiteti o lista a altor publicatii ale Dvs. privind aceasta perioada a istoriei.
Ma intereseaza probleme care privesc transformarile interne in Romania ca urmare a introducerii administratiei militare sovietice, situatia partidelor politice, viata economica si in ultima instanta, Romania ca obiect al politicii externe a Sovietelor, a Statelor Unite si a Marei Britanii.
Intrucat nu este mult publicat in acest domeniu, caut cu disperare orice dara care m'ar putea duce si la alte surse de informatii, incat daca Dvs ati putea sa ma ajutati cu ceva in plus, ar fi o mare binefacere pentru lucrarea mea.
Cu deosebita stima, al Dvs. Ulrich Burger."
Asociatia Fostilor Detinuti Politici
Timisoara
Stimate domnule Golea,
Va anuntam cu bucurie ca am primit cartea Dvs."Romania, Dincolo de limitele rabdarii", aparuta in Romanian Historical Studies, 1988, expediata pe adresa dlui Alexandru Telesman.
Suntem dornici sa putem publica in versiune romaneasca aceasta lucrare - traducerea o va face un coleg de-al nostru - atat in publicatia noastra "Memento", cat si la o editura din localitate.
Daca acceptati aceasta propunere atunci va solicitam formal ingaduinta de a o publica. Va multumim in numele Asociatiei si va dorim multa sanatate, ss. Presedinte."
Ziarul "Lupta", Nr. 119, 15 Aprilie 1989,
Despre "Romania, Dincolo de limitele rabdarii", gasim:
Unul din capitolele cele mai interesante ale volumului este cel referitor la luptele de partizani din muntii Romaniei in perioada ocuparii tarii de catre armata sovietica. Aceasta este si perioada cel mai putin cunoscuta, mai cu seama de emigratia romaneasca recenta. Cititorul este in masura sa afle felul in care a fost organizata teritorial rezistenta impotriva ocuparii sovietice. In aceasta problema asteptam marturiile altor luptatori care vor desvalui fapte cu adevarat eroice.
Volumul dlui Traian Golea nu este o carte de istorie, dar o viitoare istorie a Romaniei nu va putea ignora aceasta carte."
In continuare colaborarea cu Comandantul.
4 Nov. 1990 Comandantul:
Ma bucur ca esti in contact cu Aristide Nicolae si ca este dispus sa aduca servicii Legiunii in calatoria sa in tara. El sa fie atent ca se face perchezitie la frontiera.
Documentul ce l-ai pregatit referitor la Miscare, contine unele idei si dovezi pe care eu nu le stiam, (Testamentul lui Iuliu Maniu). E bine venit documentul cu National-Taranistii. Chestia cu Penescu e mai complicata. Se pare ca si el la inceput a facut o raita de arestari printre legionari, si numai mai tarziu a admis unele eliberari.
20 Ianuarie 1991 Comandantul:
"Chestiunea unui depozit de carti in Banatul sarbesc trebue tratata cu multa atentie. Am vorbit la 13 Ianuarie si cu Verca de aceasta chestiune. El spune, si eu sunt de acord, ca pentru moment sa faci operatia de depozitare exclusiv D-ta, prin mijloacele si oamenii ce-i ai. Nu este bine sa amestecam din primul moment oameni de-ai nostri din Banatul romanesc.
Deci D-ta, pe proprie raspundere, faci acest depozit undeva in Banatul sarbesc. Odata expeditia realizata, ne avizezi. Persoana care pleaca acolo, sa cerceteze, ce legaturi s'ar mai putea face.
P.S. Ma bucur ca ai tras din nou "Pentru Legionari" si "Carticica Sefului de Cuib".
Camaradul Bojin vroia sa faca un drum spre tara, mergand cu avionul pana in Germania si de acolo sa-si inchirieze o masina. El a acceptat ca sa preia niste carti de la Mos Sandu din Berchtesgaden (la frontiera austriaco-germana aproape de Salzburg) si sa le transporte in Banat, mai intai in Banatul sarbesc si de acolo cate putin spre tara.
In acest scop i-am trimis lui Mos Sandu in Februarie 1991:
50 Pentru Legionari
50 Carticica Sefului de Cuib, si
50 Sfarsitul unei domnii sangeroase, de Horia Sima.
Alte titluri au fost in cantitati mai mici.
De la Mos Sandu Bojin le-a luat si le-a dus in banat.
Filon Verca
Gagny, France 8 Aug.1991
Draga Traiane,
Am citit cu oarecare usurare vestile de la tine privind expeditia Bojin sptre tara. Imi faceam multe griji, stiind ca in Serbia e razboi si sunt riscuri.
Camaradul Bojin este totusi un nazdravan ca sa intreprnda o asemenea actiune. Desigur ca inafara de un pic de curaj ce depaseste omul comun, el este manat de credinta si convingerea ca "acum ori niciodata" trebue sa transmitem mesajul tineretului ca sa ia in primire drapelul pentru care o generatie si-a inchinat intreaga viata.........
Cu drag, TLC, Filon."
Ce s'a intamplat cu aceste carti ne spune Vasile Cretu, legionar, originar din Uzdin si stabilit in Germania, care ne-a ajutat mult la retiparirea cartilor legionare in anii incepand din 1951, in scrisoarea din 3 August 1993:
"Referitor la cartile ce le-ai trimis in Banatul sarbesc pentru a fi trecute apoi la Timisoara, mai intai ele au facut un popas mai lung la Uzdin, unde nu au fost simplu depozitate, ci au circulat. Au fost cititte de foarte multi insi si cu mare interes. Au pregatit ogorul pentru o pentru o activitate care promite succes.
Si mai departe Vasile Cretu:
Cartile ce le-ai trimis pentru Timisoara, imtr'o convorbire avuta cu P..... la care au fost depozitate, am constatat ca dupa amintitul popas binefacator, cartile au ajuns aproape in intregime la destinatie. Acelas lucru mi s'a confirmat si cu ocazia vizitei mele la Timisoara in Iunie 1993.
La Uzdin am facut si eu un depozit, de unde le duc pe indelete la Timisoara. Numai ultima data am transportat la Uzdin 60 de exemplare, din care 30 au ajuns la Timisoara.
Draga domnule Golea, ma bucur de activitatea pe care o desfasori in Statele Unite. Sper ca in viitor drumurile noastre sa ajunga sa se incruciseze din nou, in faurirea visurilor noastre - Cu drag, TLC, V. Cretu."
La 14 Sept. 1990 Comandantul imi scrie:
Felicitari si imbratisari pentru splendida manifestatie pro-Moldova din Sudul Floridei. E bine ca v'ati dus si nu scapati nici o ocazie cand se pune problema revendicarilor romanesti. Materialul trimis il vom publica in proximul numar, care va fi abia in Sept.-Oct., caci cel de pe Iulie-August il vom consacra unei declaratii politice a Miscarii Legionare de importanta capitala pentru monmentul actual.
Am cea mai mare admiratie pentru fratii basarabeni. Ii consideram pierduti, si deodata au iesit la lumina cu o putere elementara. Astia ne-au dat o lectie de romanism tuturor, chiar si noua, celor din Exil. Este rezerva noastra spirituala si biologica. Pentru asa oameni merita sa traim si sa luptam. Am cunoscut cativa basarabeni pe la Madrid si am ramas uimit de frumoasa limba romaneasca ce-o vorbesc si de sentimentele lor nationale.
Colecta de bani.
La 26 August 1991 dl Serban Olaru, Presedintele Fundatiei Romano-Americane, care reprezinta Frontul Popular al Moldovei in Statele Unite, m'a chemat la telefon sa-mi spuna ca, in noua conjunctura politica din Uniunea Sovietica independenta Moldovei ar fi asigurata, dar ca Moldova este ciuntita. Stalin, dupa ce ne-a rapit-o, a defalcat partea de Nord a Bucovinei si Sudul Basarabiei si le-a aipit la Ucraina.
I momentul actual lupta Frontului Popular al Moldovei este sa obtina reintregirea Moldovei, asa cum este ea cunoscuta de sub domnia lui Stefan cel Mare. Pentru asta,o delegatie a Frontului Popular ar trebui sa se deplaseze in America de Nord pentru ca prin Congresul Statelor Unite, prin Departamentul de Stat si prin Parlamentul canadian sa se determine reintregirea Moldovei. Pentru a inlesni aducerea acestei delegatii si sustinerea actiunii ei in Stalele Unite, romanii din America sunt solicitati sa contribue benevol cu o suma de bani. La acest apel am raspuns printr'o actiune de colectare, a carei lista o dau in continuare:
1. Alexandru Fonta, Montreal 500.-
2. Grigore Scorochirja, Naples 200.-
3. Ionel Miclau, Chicago, 200.-
4. Mihai Patrichi, Los Angeles 200,-
5. Pop Mihai, Naum si Sultana, Montreal 125.-
6. Aurel Vlad, New York, 100.-
7. Ion Simicin, Chicago, 100.-
8. Stelian Stanicel, Florida 100.-
9. Dna Bulumete, Florida 100.-
10. Ion Metianu, Hollywood, Florida 100.-
11. Traian Golea, Miami Beach, Florida 100.-
12. Aurel Ciorogaru, Montreal, Canada 100.-
13. Zaharia Anghel, Toronto, Canada 100.-
14. Nita Nicolae, Jacksonville, Florida 50.-
15. Tudorica Tamas, Hollywood, Florida 50.-
16. Viorel Djulvez, Hollywood, Florida 50.-
17. Eugen Popescu, San Diego, California 25.-
18. Petru Robu, Miami Beach, Florida 25.-
19. Vasile Hetrea, Hallandale, Florida 25.-
20. Moise Cretu, Hollywood, Florida, 20.-
21. Octavian Dan, Hollywood, Florida 20.-
22. Niclae Bojin, Hollywood, Florida 10.-
23. Radu Constantinidi, Miami Beach, Fl. 10.-
24. Fam. Istodor, Hollywood, Florida 10.-
25. Aure Maravei, Hollywood, Florida 10.-
26. Petru Cornea, Miami Beach, Florida 10.-
27. Mircea Simionescu, Hallandale, Fl. 10.-
28. Preot Romulus Radu, Hollywood, Fl. 5.-
29. Vasile Timis, Hollywood, Florida 5.-
__________________
Total $ 2350.-
Dumineca, 4 Noembrie 1990, am aflat ca Frontul Popular din Basdarabia alansat un apel prin care solicita ajutor pentru dotarea celor 20.000 voluntari, care constitue armata Basarabiei, hotarita sa apere integritatea ei teritoriala.
In aceeasi zi, Dumineca, la Biserica, am initiat o colecta de bani cu urmatorul rezultat:
1. Dna Ruxanda Bota, Miramar, Florida, 200.-
2. Traian Golea, Miami Beach, Fl 115.-
3. Claudiu Matasa, Hollywood, Fl 100.-
4. Grigore Scorochirja, Naples, Florida 100.-
5. Nicolae Bojin, Hollywood, FL 50.-
6. Aurel Vlad, New York 50.-
7. Stefan Merlan, Hollywood, FL 50.-
8. Nita Nicolae, Jacksonville, FL 50.-
9. Ion Ionita, Hollywood, FL 40.-
10. Nick Jacob, Hollywood, FL 20.-
11. Adrian Comoli, Hollywood, FL 20.-
12. Moise Cretu, Hollywood, FL 20.-
13. Octavian Dan, Hollywood, FL 20.-
14. Dl Gogolosu, ? 20.-
15. Dna Ana Cuculescu, Hollywood, FL 20.-
16. Viorel Djulvez, Hollywood, FL 20.-
17. Victor Boldis, Boca Raton, FL 20.-
18. Vasile Timis, Hollywood, FL 15.-
19. Ion Metianu, Hollywood, FL 10.-
20. Zamfira Mircioiu, Hollywood, FL 10.-
21. Otilia Costin, Hollywood, FL 10.-
22. Preot Traian Petrescu, Miramar, FL 10.-
23. Stelian Stanicel, Hollywood, FL 10.-
________
Total 1.000.-
La catva timp dupa aceste colecte, am primit un mandat postal din Elvetia de 200 dolari de la un necunoscut si fara nicio explicatie. La cateva zile am primit o scrisoare tot din Elvetia cu urmatorul text (mi s'a cerut sa nu divulg numele):
Geneva, Elvetia 23 Noembrie 1991
Mult stimate domnule Golea,
Din auzite am aflat, si asta cu totul intamplator, ca s'ar face prin Dvoastra, o colecta pentru ajutorarea romanilor din basarabia si Bucovina. Daca nu am gresit adresandu-ma Dvs., doresc sa particip, dupa puterile mele la aceasta actiune, si va rog sa primiti modesta mea contributie (200 Dolari). Banii i-am expediat prin mandat postal international astazi, 23.XI. 1991. . Nu doresc sa fiu inscris in nicio lista publica; un cuvant de la Dvs. de confirmare a primirii mandatului postal m'ar bucura. - Al DVoastra, -
Toate sumele colectate le-am predat dlui Serban Olaru, reprezentantul Frontului Popular in Statele Unite, si care avea de acum o cale stabilita de a transmite bani. Eui-am multumit domnului respectiv din Elvetia, iar dl Olaru i-a confirmat primirea banilor. Totusi, increderea acestui om in mine, ca pe baza unor svonuri sa-mi trimita 200 dolar, m'a impresionat, cu atat mai mult cu cat eu eram in fundul Floridei, deci fara prea multa comunicatie cu Europa, iar el in Elvetia, unde nu am avut niciun contact personal.
Azi, Vineri, 27 Oct. 1989, membrii Asociatiei Romanilor din Sudul Floridei ne-am intrunit la sediul Asociatiei din 1029 Euclid Avenue, Miami Beach, FL, avand ca ordine de zi incadrarea Basarabiei si Bucovinei in sanul organizatiei Natiunilor Captive.
In Uniunea Sovietica de cativa ani a inceput un proces de liberalizare si de reforme de structura economica si administrativa, care au permis Basarabenilor sa-si ridice glasul pentru a-si exprima revendicarile nationale. In cadrul acestui proces de liberalizare pe intreg cuprinsul Republicii Moldovenesti s'au format asociatii culturale dornice sa promoveze prezervarea fiintei nationale amenintate sa fie inghitita in masa slava. In primavara acestui an 142 de astfel de asociatii culturale s'au federalizat intr'un Front Popular care a formulat o seama de cerinte pentru ratificarea carora au aprobat cu entuziasm, si mai ales cu hotarire, urmatoarele puncte ale Rezolutiei:
- Recunoasterea limbii romane ca limba oficiala a Republicii.
- Inlocuirea alfabetului cirilic cu alfabetul latin.
- Independenta culturala.
- Independenta administrativa, si mai ales
- Independenta politica.
- Ziua de 28 Iunie (ziua anexarii Basarabiei si Bucovinei), a fost declarata Zi de doliu national.
Frontul Popular al Republicii Moldova considera ca anexarea Basaarabiei si Bucovinei a fost posibila in urma incheierii Pactului Ribbentrop-Molotov la 23 August 1939, care astfel constitue baza juridica a stapanirii de catre Soviete a acestor provincii romanesti. Pentru acest motiv ei au convocat o noua intrunire pe data de 27 August curent, prin care sa ceara anularea acestui Pact rusinos si totodata sa protesteze impotriva anexarii care a avut loc la 28 Iunie 1940.
La 27 August 1989 s'au strans la Chisinau 800.000 oameni, care intr'un glas au cerut Sovietelor si lumii intregi anularea acestui Pact.
Asociatia Romana din Sudul Floridei a crezut de datoria ei sa se solidarizeze in fapta cu fratii basarabeni si bucovineni. Pentru asta:
- a tradus in limba engleza si raspandit reportajul de la manifestatia din 25 Iulie de la Chisinau.
- a trimis o scrisoare Presedintelui USA George Bush prin care isi exprima regretul ca in Prclamatia data anul acesta pentru Natiunile Captive nu a mentionat si lupta Basarabenilor si a Bucovinenilor pentru independenta, rugandu-l ca in viitor sa acorde aceeasi consideratie Republicii Moldova pe care o are pentru Tarile Balticesurori de suferinta si unite in lupta pentru independenta.
- In cadrul Natiunilor Captive Asociatia noastra a cerut ca si Basarabia si Bucovina sa fie reprezentate alaturi de Tarile Baltice, Ucraina si Georgia intre republicile sovietice care se sbat sa obtina independenta culturala si politica.
Ca o expresie de solidarizare cu fratii basarabeni si bucovineni, Asociatia noastra a initiat o vasta actiune de bombardare a personalitatilor politice din lumea libera cu carti postale prin care sunt rugati sa determine guvernele respective sa declare nul Pactul Ribbentrop-Molotov, cerere care a format obiectul uriasei manifestaii din 27 August 1989 din Chisinau.
Pentru o mai efectiva contributie a noastra la cererile fratilor nostri basarabeni si bucovineni in cadrul Asociatiei se constitue o reprezentanta a Republicii Moldova pentru organizatia locala a Natiunilor Captive. In felul acesta Republica Moldova (Basarabia si Bucovina) va fi reprezentata nemjlocit in sanul acestei organizatii.
Reprezentanta Republicii Moldova constituita azi, este formata din:
- Grigore Scorochirja, basarabean, invatator, ofiter de rezerva, invalid de pe frontul din Rusia, decorat cu Mihai Viteazul si autor al cartii "Basarabia, Pamant romanesc".
- Nadejdea Golea, nascuta Bucsan, basarabeanca, invatatoare, tatal ei deportat la doua luni dupa intra rea Rusilor in Basarabia in 1940. Sase ani de inchisoare si doi ani de domiciliu fortat in Baragan.
- Felicia Ghindar, bucovineanca, membra a mai multor cercuri literare ca poeta, cu publicatii in mai multe reviste din exil si angajata sa faca mai cunoscut poporul roman in cercurile literare americane.
Cu acest prilej adresam fratilor nostri basdarabeni si bucovineni refugiati, rugamintea de a se constitui si ei in reprezentante locale ale organizatiei Natiunilor Captive, care ne ofera o modalitate si o posibilitate de a actiona direct si mai eficace in sprijinul provinciilor noastre, contribuind astfel la recunoasterea cererilor lor legitime de independenta.
Miami Beach, 27 Oct. 1989
Presedinte Traian Golea - Secretar Moise Cretu
Asociatia Romanilor din Sudul FLoridei
Traian Golea, Presedinte
D-Sale Dlui Presedinte George Bush,
Casa Alba, Washington, DC 21 Iulie 1989
Stimate domnule Presedinte,
Noi, cetateni americani de origine romana, membrii ai Asociatiei Romanilor din Sudul Floridei afiliata la organizatia Natiunilor Captive, va multumim pentru Proclamatia N. 5996 din 6 Iulie 1989, privind Natiunle Captive.
Aplaudam suportul Dvs la traditia de 30 de ani care dedica in fiecare an cea de a treia saptamana a lunii Iulie celor carora le sunt refuzate drepturile fundamentale de /viata, celor care au cazut sub opresiunea comunista. Desi persecutiile politice ne-au fortat sa ne parasim patria, noi nu am dat uitarii pe fratii nostri care inca mai sufar subbrutala opresiune a absurdului si anacronicului regim comunist.
Totusi, ne simtim indurerati sa constatam ca Dvoastra ati omis sa includeti printre tarile si teritoriile care au suferit desmembrari si incorporari fortate in Uniunea Sovietica in 1940 ca o consecinta a Pactului Hitler-Stalin, alaturi de Polonia, Tarile Baltice, si provinciile romanesti Basarabia si Bucovina.
Afirmatia DVoastra ca, "de la anexarea ei fortata in 1940, populatia Lituaniei, Letoniei si Estoniei au infruntat opresiune politica, persecutie religioasa si represiune a constiintei nationale, (....) dar decade de opresiune n'au putut frange puternicul spirit al Popoarelor Baltice si a celorlalte victime ale dominatiei sovietice", este corecta. Totusi, aici trebue inclusa si la fel de puternica rezistenta la dominatia sovietica, care a domnit si continua sa domneasca in Basdarabia. Acea rezistenta este atat de vie si de mare incat in Martie anul acesta, dupa numeroase si persistente demonstratii antisovietice in Chisinau, capitala Basarabiei, Sovietele au trimis la fata locului pe insusi seful KGB-ului Cherbikov, ca sa franga valul de demonstratii.
Anul 1988 a fost anul unei puternice miscari de reinviere nationala si democratica in Basarabia, care a dovedit o actiune concertata a multelor cluburi si asociatii culturale, ligi, societati, sub egida Frontului Popular. Astazi 142 de astfel de organizatii sunt afiliate in acest Front Popular. La 25 Iunie anul acesta, Frontul Popular al Basarabiei a organizat o demonstratie de masse in Piata Victoriei din Chisinau, protestand impotriva ultimatumului sovietic dat Romaniei la 26 Iunie 1940, care a fost rezultatul direct al Pactului Hitler-Stalin din 23 August 1939 si care a impus cedarea Basarabiei si a Bucovinei de Nord. Intre 70 si 80.000 de basarabeni au demonstrat si au aderat la Rezolutia si la cererile formulate cu aceasta ocazie. Anexa A contine o scurta descriere a demonstratiei si un rezumat sumar al Rezolutiei.
Basarabia este teritoriu romanesc si populatia ei este romaneasca. Ei au fost supusi unui genocid fizic prin deportari in Siberia si arestari si incarcerari in masa, cat si unui genocid cultural, interzicandu-le folosirea propriei limbi materne, a alfabetului lor, a culturii lor, a obiceiurilor lor traditionale. Faptul in sine, ca 70.000 - 80.000 de demonstranti antisovietici au fost dispusi sa-si sacrifice viata, ne dovedeste cat de adanc este inradacinata in ei dorinta de a avea dreptul la propria limba si cultura . Prin aceasta demonstratie Basarabenii au reactivat lupta pe care stramosii lor au dus-o de-a lungul veacurllor ca sa-si pastreze existenta sub puternicele atacuri din partea Turcilor in expansiunea lor imperialista, cat si impotriva imperiului rusesc. Ca rapirea si genocidul din Basarabia si Bucovina sunt o continuare a politicii imperialiste a tarilor Rusiei in aceasta regiune a Europei, este evidenta chiar si din scurta schitare a relatiilor romano-ruse cu privire la Moldova, data in anexa B.
Domnule Presedinte, speram ca aceste descrieeri ce vi le supunem va vor folosi in continua DVoastra sradanie pentru promovarea Drepturilor Omului si a Justitiei in lume. Va rugam ca in viitor sa nu mai excludeti din preocuparile DVoastra pe fratii nostri basarabeni, cei care sufar atat de crancen genocidul la care supusi.
Cu deosebit respect, Traian Golea, Presedinte,
Asociatia Romanilor din Sudul Floridei
Articol aparut in "Momentul",
Bucuresti, 11 Febr. 1992
Din Miami Beach, SUA, ne-a parvenit recent cateva documente din care reiese prodigioasa activitate pe care o desfasoara de cateva decenii dl Traian Golea pentru a apara cauza romaneasca.
In lucrarea "Romanian Culture in America", autorul, Parintele Vasile Hategan, referindu-se la compatriotul nostru, noteaza:
"Badea Cartan obisnuia sa treaca peste Carpati la Bucuresti, sa-si incarce desagii cu carti romanesti si sa se intoarca acasa, unde le distribuia gratuit oamenilor pentru a le citi. Un astfel de om este Traian Golea din Miami Beach. Dupa ce a trait multi ani in Germania, unde a publicat o serie de carti despre Romania in limbile franceza, germana, engleza si romana, a emigrat in America unde continua sa distribue gratuit carti despre Romania la biblioteci si institutii."
Intr'adevar, dl Traian Golea a tiparit zeci de carti istorice privitor la Basarabia, Bucovina si Translvania, in mii de exemplare. Practic, cine isi propune sa se documenteze asupra situatiei istorice si demografice in aceste trei provincii, are la dispozitie, datorita eforturilor depuse de dl T. Golea toate cartile necesare, scrise de ilustri istorici ai neamului nostru. In editura Studii Istorice Romanesti au aparut reeditari ale lucrarlor elaborate de George Bratianu, Constantin Kiritzescu, Constantin Sassu, Corneliu Codarcea, George Moroianu, Virgiliu Stefanescu-Draganesti, Nicolae Iorga , Alexzandru Boldur, Ion Frunza, Ion Nistor si altii.
In prefata brosurii "Bessarabia and Bucovina", care are si o anexa care reda ultimatumul adresat Romaniei de catre Uniunea Sovietica in 26 Iunie 1940, dl Traian Golea scrie: "Poporul roman, atata vreme cat va exista, nu poate sa renunte la aceasta veche provincie romaneasca, unde traesc peste 3 milioane de fii ai sai, zbatandu-se pentru supravietuire."
Aceasta brosura a fost trimisa tuturor membrilor Congresului american care fac parte din comitetele de politica externa. Alte exemplare au fost trimise inaltilor functionari de la Casa Alba si de la Departamentul de Stat, cat si ambasadelor mai importante din Washington si reprezentantelor permanente la ONU din New York. De mentionat ca Fundatia Romano-Americana (care erste reprezentanta oficiala a Frontului Popular din Moldova in Statele Unite, a folosit brosura respectiva ca material de propaganda si mai ales ca documentare in fata Congresului american pentru a cere recunoasterea independentei Moldovei.
Intr'o scrisoare adresata dlui Traian Golea, dl Serban Olaru din conducerea acestei Fundatii, ii multumeste acestuia pentru "ajutorul de deosebita importanta pe care l-am primit de la DVoastra. Fara el nu am fi putut realiza documentarea necesara, care a permis introducerea in Senatul SUA a Rezolutiei Nr. 148 cu privire la dreptul Republicii Moldova la independenta."
Dl Iurie Rosca, Presedintele Comitetului Executiv al Sfatului Frontului Popular din Moldova, ii scrie dlui Traian Golea: "Tin sa va multumesc si pe aceasta cale pentru sustinerea permanenta pe care ne-o acordati si sa va asigur ca noi, cei din teritoriile romanesti ocupate, ne dam bine seama de importanta eforturilor pe care le depunetiDVoastra pentru repunerea in drepturi a acestei parti de tara instrainata pe nedrept acum o jumatate de veac.."
La acest cald omagiu se alatura si dl Mircea Druc. El noteaza: "Cu cele mai frumoase amintiri. Cu profund respect pentru dl Traian Golea."
Dl Traian Giolea este in acelas timp conducatorul Asociatiei Romanilor din Sudul Floridei, membra a organizatiei Natiunilor Captive cu care coopereaza in diferite domenii. Asa de pilda, la 22 Iulie 1989 a fost organizata in Sudul Floridei manifestatia Natiunilor Captive. Iata cum descrie aceasta manifestare chiar dl Traian Golea:
"Cu cateva zile inainte de aceasta data, din presa exilului am obtinut reportaje cu privire la marea manifestatie din Chisinau de la 25 Iunie, cand 80.000 de Basarabeni au aprobat cu hotarire si entuziasm motiunea care cuprindea revendicarile lor de independenta culturala si politica. Am reusit sa traducem si sa multiplicam la timp acest reportaj, incat la manifestatia din Florida am putut pune in fata fiecarui participant reportajul de la Chisinau de doua pagini, insotit de brosura "Bessarabia and Bucovina"., care a aparut mai inainte in editura Studii Istorice Romanesti. In plus, participantii au mai primit cate o copie a ultmei scrisori a Dnei Doina Cornea, scrisoare care a fost tradusa, multiplicata si raspandita de catre Filiala din Sudul Floriodei a Uniunii pentru Credinta si Libertate , (condusa si ea de dl Traian Golea."
Dupa cum se stie, din Proclamatia Presedintelui Bush pentru Natiunile Captive lipsea mentiunea ca si Basarabia duce o lupta darza pentru castigarea independentei. In fata acestei situatii, Asociatia Romana din Sudul Floridei, de sub conducerea dlui Traian Golea, a trimis o scrisoare Presedintelui Bush, prin care a multumit pentru sprijinul dat Natiunilor Captive, dar in acelas timp si-a exprimat regretul ca Presedintele a omis in Proclamatie sa mentioneze si lupta si stradaniile Basarabiei.
Un mare succes in apararea cauzei Romanilor de peste Prut l-a
avut editatrea de carti postale cu text pretiparit, cu care pur si simplu, au fost bombardate toate personalitatile si organizatiile politice din lume, cerandu-le sa anuleze consecintele Pactului Ribbentrop-Molotov. In aceasta actiune, Asociatia Romana condusa de dl Traian Golea a colaborat cu reprezentantele Lituaniei, Letoniei si Estoniei. Campania S.O.S. Basdarabia a fost larg sustinuta de diaspora romaneasca.
De asemenea in 1990 a fost declansata actiunea de strangere de fonduri pentru sprijinirea dotarii armatei de voluntari basarabeni, hotariti sa apere integritatea teritoriala a Repuiblicii Moldova. Dar despre entuziasta activitate a dlui Traian Golea pentru cauza Romanilor din Basarabia si Bucovina speram sa mai putem relata in curand, de indata ce vom intra in posesia altor informatii. - Th. Marcarov."
In continuare colaborarea cu Comandantul:
4 Februarie 1991 Comandantul:
"Confirm primirea scrisorii din 9 Ianuarie cu darea de seama privitor la vizita Primului Ministru al Moldovei, Mircea Druc, in sudul Floridei, si "Proclamatia celei de a Doua Mari Adunari Nationale de la Chisinau"
Ma bucur din inima ca ti-ai inscris numele in campania ce o duce Primul MInistru al Moldovei pentru recastigarea independentei nationale a provinciei din Rasarit. Prezenta D-tale la primirea delegatiei Moldovei si cuvantarea ce ai tinut-o umplu de mandrie sufletele noastre si ne da un nou impuls de lupta.
Asa cum ai fost un vajnic aparator al drepturlor romanesti asupra Ardealului, Dumnezeu ti-a harazit si frumoasa misiune sa aperi cu aceeasi indarjire si hotarele de Rasarit ale tarii.
Vizita Primului Ministru al Moldovei, Mircea Drucc, la Miami:
Urare de bun venit:
Excelenta, onorata asistenta,
In numele romanilor din Sudul Floridei imi permit sa rostesc cu multa caldura bun venit in mijllocul nostru a doua stralucite personalitati din conducerea Republicii Moldova, domnul Prim Ministru Mircea Druc si dl Ministru de Stat Gheorghe G. Gaindric.
Misiunea lor de conducatori politici in aceste zile de mare cumpana pentru soarta fratilor nostri moldoveni, este peste masura de grea, pentru ca in aceste vremuri se hotareste soarta colosului sovietic: va reusi sa suprevietuiasca si sa mentina in continuare in sclavie popoarele pe care le-a subjugat, sau aceste popoare subjugate, ca Moldovenii, Lituanienii, Letonii, Estonienii, si Georgienii, etc. vor reusi sa indeparteze pentru totdeauna catusele constrangerii, sa-si desfaca aripile ca sa-si poata lua sborul in concertul popoarelor libere si independente, stapane pe destinul lor.
Secole de-a randul patria noastra a fost invadata si desmembrata de trei mari imperii care-si disputau hegemonia pe trupul natiunii romane: Semiluna la Miaza-zi, Coroana Habsburgica la Apus si Ursul la Rasarit, care a reusit sa inghita pentru o bucata de vreme jumtatatea de Rasarit a Moldovei. Primele doua imperii s'au prabusit definitiv acum 73 de ani; Ursul insa nu a fost ranit mortal si, imbracand forme cameleonice, cand cu Ortodoxismul, cand cu Comunismul sau cu Panslavismul, si utilizand cu multa siretenie ba forta, ba falsa propaganda, a reusit sa-si prelungeasca existenta hegemonica. Dar istoria isi urmeaza cursul si Dreptatea iese la iveala chiar si atunci cand cu toata hotarirea se incearca sa o ingroape pentru totdeauna. Asa s'a ajuns ca acest colos sovietic in ultima vreme sa fie incoltit din toate partle de vointa popoarelor hotarite sa-si recucereasca libertatea si independenta. Ursul isi traeste ultimele zile de agonie.
Popoarele subjugate duc o lupta de desrobire demna de epopeele care starnesc admiratia lumii intregi. Ne exprimam cu toata taria mandria de Romani cand aflam zi de zi de lupta darza si crancena de recucerire a libertatii ce o duc fratii nostri moldoveni alaturi de Popoarele Baltice si celelalte natiuni inrobite. Este meritul conducatorilor lor, alaturi de care si in fruntea carora se gaseste Primul Ministru Mircea Druc, pe care avem cinstea sa-l avem in mijlocul nostru si sa-i strigam din tot sufletul nostru:
La multi ani !, cu Sanatate si Noroc, si sa va ajute Dumnezeul la care s'a inchinat Stefan cel Mare ca sa-i refaceti Moldova lui draga.
Cu Dumnezeu Inainte ! -
Traiasca Moldova Libera, intregita si unita cu toata suflarea romaneasca !
Traiasca Romania Mare, libera, crestina si independenta!
Traiasca Romania eterna - Traian Golea."
23 Februarie 1991, Comandantul
Confirm prmirea scrisorii din 5 Februarie cu "Proclamatia de la Chisinau tradusa in limba engleza. Ma bucur ca ai facut si aceasta isprava.
Eu, de alta parte, in Buletinul pe lunile Ian.-Febr., care acum este in lucru, am reprodus la stiri din tara "Proclamatia de la Chisinau" in intregime, iar la capitolul Exil, am introdus darea de seama ce mi-ai trimis-o referitor la primirea Primului Ministru al Moldovei la Miami.
Sunt surprins si bucuros surprins de rapiditatea cu care ai dat gata trei carti. Iti multmesc ca m'ai ajutat si pe mine prin retiparirea cartii "Sfarsitul unei domnii sangeroase". Din asta trimite-ne si noua la Madrid vreo 20-30 exemplare.
Ceea ce cere Alecu (Ronnett) este greu de gasit. Atat la Paris, cat si in Germania, Mircea Dimitriu si cu altii au cotrobait enorma literatura a Procesului de la Ngremberg, dar nu au gasit nimic. Un lucru e cert, dar evident, negativ, cand se vorbeste de miscarile pro-fasciste, sau naziste, care au colaborat cu Axa, Miscarea noastra nu apare nicaeri. De celelalte se spune. E o dovada negativa. Apoi mai este si acel articol al unui evreu din Israel, in care ne ataca, recunoscand totusi ca la Ngremberg am scapat, nu suntem trecuti intre organizatiile pasibile de pedeapsa.
A fost pe aici Victor Corbut. El avea de multa vreme ideea sa se faca niste ilustrate cu Monumentul de la Majadahonda si sa se vanda. Traian Popescu i-a dat o fotografie a Monumentului destul de frumoasa pentru a fi reprodusa. Imi spune Victor ca el ti-a scris D-tale si ca D-ta te-ai angajat sa faci aceste ilustrate.
Acum problema este ca, daca se pun in vanzare aceste ilustrate, sumele incasate trebuesc administrate. Eu te rog pe D-ta sa-ti iei aceasta raspundere. Daca se aduna ceva bani, atunci noi avem nevoie pentru Monument de cca 2.000 dolari. Niste golani de comunisti din Majadahonda din nou au spart gardul chiar la poarta si trebue reparat, dar in asa fel ca sa nu mai poata fi rupt.
Evident ca ilustratele pot servi foarte bine si ca material de propaganda in tara."
*
comunist. Aceste rezolutCC,zCuCCCzzuzuYzz88z8zzzzSoYzu,zzzzzzzzzSooxlYz,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,ddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddN,,,,,,,,HHHHHHHHHHHH,,,,,,,,,,zzCkskskHss00k0ssssFdHsooo`ddd|C|||||C||||||d|x0kkkkkksksksksk80808080sssssssssoktssosvslkl
l
lkktlsksktlstssssss80808080`okl0lPk0lNl8ttstsHHFdddd|\|H|Hstsstsox`x`x`sk0sFd|HoossCddCCCWddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddNd||Choo||LNdd|CCdd~J~~zzdzzCddL"odoHdz^dddddddddddddddddddddddddddddN,,,,