Astazi se Implinesc 80 de ani de la unirea Basarabiei cu Patria Mama. Bucuria noastra ar fi desigur si mai mare daca astazi Basarabia ar fi unita cu Romania.

Rusii, dupa ce In 1812 ne-au rapit Basarabia, n'au pierdut nicio zi pentru a aduce peste noi, din cele patru colturi ale lumii, cu zecile de mii, straini de toate neamurile: bulgari, nemti, gagauti, albanezi, evrei, chiar si elvetieni, pe cari i-au asezat cu multa darnicie pe pamanturile noastre stramosesti, le-au dat cate 60 de hectare de pamant de cap de familie, In timp ce pe taranul moldovean l-au lasat sa lucreze In continuare In conditiuni foarte grele pe paman-turile boieresti.

Apoi, pentru a ne rusifica, au Inceput sa interzica folosirea limbii romanesti, mai Intai In administratie, apoi In justitie, In scoala si In Biserica.

Pentru eliberare de sub Rusi, revolutia din 1905-1906 a fost ca o repetitie generala pentru ceea ce avea sa se Intample mai tarziu. Atunci, pentru Intaia oara a luat fiinta Partidul National Moldovenesc, care avea sa joace un rol atat de folositor In 1917-1918. Tot atunci au aparut si primele ziare romanesti. Nadejdile aveau Insa sa fie de scurta durata, deoarece Tarul Nicolae al II-lea a reusit sa curme acest Inceput de rasmerita.

Revolutia din 1917-1918 a gasit totusi terenul bine pre-gatit. De la o zi la alta au rasarit tot felul de comitete care s'au pus pe lucru cu frenezie. In Basarabia reInvie Partidul National Moldovenesc. Apoi apar ziarele: Cuvantul Moldo-venesc condus de Pan Halipa, Glasul Basarabiei, Ostasul Moldovan, Romania Noua, Sfatul Tarii si altele.

De pe la jumatatea lunei Iunie 1917 conducerea Mis-carii Nationale din Basarabia Incepe sa treaca tot mai mult In mainile militarilor. Acestora li se parea ca lucrurile merg prea Incet, si apoi si pentru ca militarii rusi se amestecau prea mult In treburile interne ale Basarabiei, Incat civilii moldoveni erau Impiedecati In activitatea lor.

Militarii au format apoi asa zisele Cohorte Moldovenesti, compuse din 1600 de soldati cu 20 de ofiteri In frunte, Impartiti In 16 unitati de cate 100 de soldati in fiecare, care aveau sa ia sub ocrotirea lor Miscarea Nationala. In ziua de 22 Iulie au Infiintat la Chisinau Comi-tetul Central al Soldatilor si Ofiterilor Moldoveni, care a convocat un Congres pe 20 Octombrie, care a hota-rIt soarta Basarabiei.

Lucrarile Congresului au tinut 5 zile, In care timp

- Au proclamat autonomia Basarabiei,

- Au Infiintat Sfatul Tarii,

- Au fixat numarul deputatilor,

- Au repartizat numarul deputatilor pe nationalitati.

Ion Pelivan defineste rolul de atunci al militarilor In felul urmator:

"Ideea miscarii nationale a fost prinsa de soldatii nostri si au raspandit-o pretutindeni, lucrand cu staruinta pentru Infaptuirea ei. Fara ei nu am fi avut Congresul ostasesc din Octombrie, care a declarat autonomia Basarabiei. Fara ei, Domniile Voastre, Domnilor Deputati, nu v'ati fi strans azi aici In Sfatul Tarii."

Asa a luat fiinta Sfatul Tarii care s'a deschis cu tot alaiul cuvenit in 21 Noembrie 1917 Intr'o atmosfera de entuziasm de nedescris. Solemnitatea de deschidere a avut loc In catedrala orasului Chisinau.

Sfatul Tarii se compunea din 138 de deputati. Dupa nationalitati ei se Imparteau In: 103 moldoveni, 13 ucrainieni, 7 rusi, 6 evrei, 5 bulgari si gagauti, 2 germani, 1 polonez si 1 armean.

HotarIrile cele mai importante pe care le-a luat Sfatul Tarii au fost:

- In ziua de 2 Decembrie 1917 a declarat Basarabia "Republica Democratica Federala Moldoveneasca".

- In ziua de 24 Ianuarie 1918 a hotarIt despartirea Basarabiei de Rusia si transformarea ei In Republica Moldoveneasca Independenta.

- In ziua de 27 Martie 1918 a votat unirea Basarabiei cu Romania.

- In ziua de 27 Noembrie 1918 a votat Legea pentru Reforma Agrara, dupa care Sfatul Tarii si-a Incheiat lucrarile.

"Nationalistii basarabeni, cei carora le datoram Unirea, au fost oamenii cei mai curati sufleteste si mai curajosi din toti cati mi-a fost dat mie sa Intalnesc In Intreaga mea viata", a declarat Anton Crihan, si el membru al Sfatului Tarii, "si cari n'ar fi permis nimanui sa le forteze constiinta, chiar daca ar fi stiut ca atitudinea lor le-ar fi adus moartea."

La drept vorbind, ceeace a facut Sfatul Tarii In ziua de 27 Martie 1918, n'a fost decat Indeplinirea unor formalitati solemne, o mare sarbatoare nationala a Moldovenilor, deoarece totul fusese pregatit de mai Inainte prin lungi tratative dintre Blocul Moldovenesc si guvernul Romaniei. De aceea, noi stiam ca unirea avea sa fie votata cu mare majoritate de voturi. Stiam acest lucru deoarece marea batalie pentru unire s'a dat nu la 27 Martie 1918, ci la 2 Decembrie 1917.

Armata pe care o aveam noi, adeca acele Cohorte Mol-dovenesti, nu mai erau suficiente ca sa faca fata valului de rusi ce s'au Ingramadit peste noi.

Atunci, la 2 Decembrie 1917, In acea memorabila sedin-ta a Sfatului Tarii, s'a hotarIt sa se faca apel la armata romana.

Cum s'au petrecut lucrurile la 27 Martie 1918 ?

Blocul Moldovenesc era grabit sa vada unirea facuta, de oarece se temea ca s'ar putea schimba vremurile. La insis-tenta lui s'au dus la Iasi Presedintele si Vice-Presedintele Sfatului Tarii, Impreuna cu seful guvernului basarabean, ca sa propuna guvernului Romaniei unirea Basarabiei cu Patria Mama.

Urmare acelei Intelegeri, In dimineata zilei de 26 Martie 1918 au sosit la Chisinau mai multi membri ai guvernului roman, In frunte cu Primul Ministru Alexandru Marghilo-man. In acea zi si In ziua urmatoare pana la amiazi, ministri romani au avut lungi consfatuiri cu membrii guvernului basarabean, cu delegatiile Blocului Moldovenesc si ai fractiunilor din Sfatul Tarii, cat si cu capii Bisericii.

In dimineata zilei de 27 Martie 1918, Primul Ministru roman si-a facut intrarea In Sala de Sedinte a Sfatului Tarii, fiind primit cu aplauze prelungite. Dupa ce a fost salutat cu cuvinte alese de catre Presedintele Sfatului Tarii, Primul Ministru roman, Intampinat cu noi aplauze din partea Intre-gii sali, se urca la tribuna ca sa faca declaratia atat de mult asteptata de toata lumea:

"Este problema mare si sfanta, a reintrarii Basarabiei In sanul Patriei, problema care In cursul razboiului a preocu-pat neIncetat sufletele noastre. Noi am urmarit cu viu interes desvoltarea acestui colt de pamant romanesc si ne-am Incredintat cu multumire sufleteasca ca din caldul Domni-ilor Voastre patriotism a iesit o Basarabie independenta". Apoi Alexandru Marghilomana mai spus: "Ca un copil crud, care-si Intinde bratele spre mama lui, asa a alergat Basarabia spre Romania sa ceara scapare."

Si Premierul Marghiloman continua:

"Noi, reprezentantii guvernului roman, ne retragem din incinta asta, ca D-Voastra sa puteti discuta nestanjeniti, Insufletiti doar de un patriotism luminat si In credinta ca nu este nici o clipa de pierdut. Trag nadejde ca veti hotarI asa cum cer interesele poporului basarabean."

In aplauzele unanime ale Intregii sali, Primul Ministru si suita sa se retrag. Se trece apoi imediat la discutarea propunerii pentru unire, formulata de Blocul Moldovenesc, care suna asa: "Sfatul Tarii declara Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia), In hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagra si vechile granite cu Austria,

- rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani din trupul vechii Moldove,

- In puterea dreptului istoric si al dreptului de neam,

- pe baza principiului ca noroadele singure Isi hotarasc soarta,

- de azi Inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa Romania."

Se trece la vot. Rezultatul a fost: 80 deputati au votat pentru unire, 3 contra si 36 s'au abtinut. Absenti au fost 13. Urmeaza aplauze furtunoase si strigate de: Vivat ! Traiasca Romania !

Putin dupa aceea apare Premierul Marghiloman In incinta Parlamentului, fiind Intampinat cu o adevarata furtuna de aplauze si strigate de Vivat ! Traiasca Romania!

Secretarul Sfatului Tarii citeste Declaratia votata de Parlament, dupa care Primul Ministru Marghiloman se urca la tribuna si declara:

- "In numele poporului roman si a Regelui Romaniei, cu adanca emotie si cu falnica mandrie,

- iau act de hotarIrea cvasi unanima a Sfatului Tarii

- si la randul meu declar ca

- de azi Inainte Basarabia este unita pentru totdeauna cu Romania.

- In aceste clipe mari sa ne Inchinam cu smerenie In fata geniului natiei noastre, care

- dupa o despartire de mai bine de un veac

- gaseste singura calea fireasca care s'o duca la mantuire,

- calea aratata de istorie.

- Sa ne unim cu totii inimile si sa strigam Impreuna: -

- Traiasca Unirea pe veci !"

Pe strazi era o veselie de nedescris. Oamenii se Imbratisau. Muzicile cantau din toate partile si peste tot se vedeau siruri de oameni tineri si batrani, barbati si femei, dansand cu Insufletire Hora Unirii, veselie care a durat mult dupa miezul noptii."

Traiasca Romania Intregita !

Traiasca Romania independenta !5 si mai bine

Traiasca Romania crestina !

Traiasca Romania eterna ! Traian Golea

Martie 1998

ROMANIAN ASSOCIATION, INC.

1029 Euclid Avenue

Miami Beach, FL. 33139

ACT DE CONSTITUIRE

In cadrul Natiunilor Captive din Sudul Floridei

Azi, Vineri, 27 Octombrie 1989, membrii Asociatiei Romane din Sudul Floridei ne-am Intrunit la sediul Asociatiei din 1029 Euclid Avenue, Miami Beach, FL. avand ca ordine de zi examinarea situatiei In Basarabia si constituirea unei reprezentante a Basarabiei si Buco-vinei, (a Republicii Moldovenesti, ca sa folosim terminologia oficiala), pentru Natiunile Captive.

In Uniunea Sovietica de cativa ani a Inceput un proces de libera-lizare si au loc reforme de structura economica si administrativa care au permis Basarabenilor sa-si ridice glasul pentru a-si exprima revendi-carile nationale. In cursul acestui proces de liberalizare pe Intreg cuprinsul Republicii Moldovenesti s'au format asociatii culturale dor-nice sa promoveze prezervarea fiintei nationale amenintata sa fie Inghitita In masa slava. In primavara acestui an 142 de astfel de aso-ciatii culturale s'au federalizat Intr'un Front Popular care a formulat o seama de cerinte pentru ratiificarea carora au aprobat cu entuziasm si mai ales cu hotarIre urmatoarele puncte ale Rezolutiei:

- recunoasterea limbii moldovenesti, (romane), ca limba oficial a a Republicii.

- Inlocuirea alfabetului cirilic cu alfabetul latin

- independenta culturala

- independenta administrativa, si mai ales

- independenta politica.

- ziua de 28 Iunie (ziua anexarii Basarabiei si Bucovinei) a fost declarata zi de doliu national.

Frontul Popular al Republicii Moldovenesti considera ca anexarea Basarabiei si Bucovinei a fost posibila In urma Incheierii pactului Ribbentrop-Molotov la 23 August 1939, care astfel constitue baza juridica a stapanirii de catre Soviete a acestor provincii romanesti. Pentru acest motiv ei au convocat o noua Intrunire pentru 27 August curent prin care sa ceara anularea acestui pact rusinos si totodata sa protesteze Impotriva anexarii care a avut loc la 28 Iunie 1940. La 27 August 1989 s'au strans la Chisinau Intre 300.000 si o jumatate de milion de oameni care Intr'un glas au cerut Sovietelor si lumii Intregi anularea acestui Pact.

Asociatia Romana din Sudul Floridei a crezut de datoria ei sa se solidarizeze In fapta cu fratii Basarabeni si Bucovineni. Intru acest scop:

- a tradus In limba engleza si raspandit reportajul de la manifestatia din 25 Iulie de la Chisinau.

- a trimis o scrisoare Presedintelui Bush prin care Isi exprima regretul ca In proclamatia data anul acesta pentru Natiunile Captive nu a mentionat si lupta Basarabenilor pentru independenta, rugandu-l ca In viitor sa acorde aceeasi consideratie pe care o are fata de Tarile Baltice surori In suferinta si unite In lupta pentru independenta.

- In cadrul Natiunilor Captive asociatia noastra a cerut ca si Basarabia sa fie trecuta alaturi de Tarile Baltice, Ucraina si Georgia Intre republicele sovietice care se sbat sa obtina independenta culturala si politica.

Ca o alta expresie de solidarizare cu fratii Basarabeni si Bucovineni asociatia noastra a initiat o vasta actiune de bombardare a personali-tatilor politice din lumea libera cu carti postale prin care ei sunt rugati sa determine guvernele respective sa declare nul actul Ribben-trop-Molotov, cerere care a format obiectul uriasei manifestatii din 27 August 1989 de la Chisinau.

Pentru o mai efectiva contributie a noastra la promovarea cererilor fratilor basarabeni si bucovineni In cadrul Asociatiei se constitue o reprezentanta a Republicii Moldovenesti pentru organizatia locala a Natiunilor Captive. In felul acesta Republica Moldoveneasca (Basara-bia si Bucovina) vor fi reprezentatenemijlocit In sanul acestei organizatii. Frontul Popular al Republicii Moldovenesti, In lupta sa pentru a obtine independenta culturala si politica nu a formulat si o cerere de alipire la Romania. A cerut doar stabilire de relatii diplo-matice si culturale mai stranse cu Romania ca Intre doua tari surori. In acest moment ei nu cer si probabil ca considera ca nu este momentul sa mearga mai departe cu revendicarile lor. Noi consi-deram de datoria noastra sa nu-i devansam ci sa-i sprijinim doar In aceste cereri ale lor. Lupta este a lor. Ei fixeaza telurile si ei formuleaza revendicarile iar noi Intelegem sa-i sprijinim In atingerea acestor obiective.

Reprezentanta Republicii Moldovenesti (a Basarabiei si a Buco-vinei) constituita azi este formata din :

- Grigore Scorochirja, basarabean, Invatator, ofiter de rezerva, invalid de razboi de pe frontul din Rusia, decorat cu Mihai Viteazul si autor al cartii "Basarabia, pamant strabun".

- Nadejda Golea, nascuta Bucsan, basarabeanca, Invatatoare, tatal deportat la doua luni de la intrarea Rusilor In 1940, sase ani de Inchisoare si doi ani de domiciliu obligatoriu In Baragan.

- Feliciana Ghindar, bucovineanca membra a mai multor cercuri literare ca poeta, cu publicatii In mai multe reviste din exil si angajata sa faca cat mai cunoscut poporul roman In cercurile lite- rare americane.

Cu acest prilej adresam fratilor nostri basarabeni si bucovineni refugiati rugamintea de a se constitui si ei In reprezentante locale ale organizatiei Natiunilor Captive care ne ofera o modalitate si o posibi-litate de a actiona direct si mai aficace In numele provinciilor noastre de origine, contribuind astfel la recunoasterea cererilor lor legitime de independenta culturala si politica.

Miami Beach, 27 Octombrie 1989

Presedinte Secretar

Traian Golea Moise Cretu

_______________________________