PARTEA I

De ce Õi cum am plecat de acas|

- Te priveÕte !

- Te Õtiam eu nebun, dar nici chiar aÕa.

Mai departe îmi spune: Regimentul nostru se va muta mâine la Sf. Gheorghe. V| trebui s| aÕtepÛi pân| MarÛi, când trebue sa vii la Sf. Gheorghe sa vedem ce se poate face. Zis Õi f|cut.

- Este dat dezertor.

Bine, asta o Õtiu, dar vreau sa v|d ce se poate face.

Bucuros, i-am mulÛumit Õi i-am lasat niÕte bani pentru a cump|ra niÕte vin pentru cei din birou ca s|-l închine pentru viitorul poporului român. Cu asta am plecat.

Ôi ca el au fost mulÛi ofiÛeri în Armata Român|.

M'am dus acas| Õi când m'a v|zut tata, a s|rit în sus:

- Ce cauÛi tu acas|, când eÕti c|utat ca dezertor de toat| jandarmeria ?

- Tat|, sunt în ordine. Am livretul militar bun.

A venit tata fericit acas| Õi cu asta s'a încheiat episodul cu dezertarea mea din armat|.

De Camera Agricol| a jud. Târnava Mic| am fost angajat ca administrator al FundaÛiei Bruckenthal din Mic|sasa, unde am funcÛionat pân| în 1946 toamna. Odat| legalizat| situaÛia, m'am dus pân| în Banat, la Beregs|ul Mare, unde era refugiat| din Basarabia familia BucÕan Õi care era ameninÛat| s| fie deportat| în Basarabia ca cetaÛeni ruÕi, ei fiind basarabeni. Pe familia BucÕan am cunoscut-o ânc| de pe timpul când eram student la ChiÕin|u. Fratele mai mic al lui Theodor BucÕan, viitorul meu socru Õi capul familiei BucÕan, care a fost deportat în Siberia imediat ce RuÕii au intrat în Basarabia, în 1940, era coleg Õi camarad cu mine la Agronomie la ChiÕinau. La Beregs|ul Mare era mama cu trei fete Õi mai avea un baiat, Boris, student Õi el la Agronomie la Cluj.

Mai târziu, prin Iunie '48 m'am întâlnit cu un fost coleg de facultate, basarabean, Apostol, c|ruia grupul nostru, al naÛionaliÕtilor, în înÛelegere cu Consiliul Profesoral al FacultaÛii, i-a refuzat reînscrierea la studii la IaÕi, unde se mutase Facultatea noastr| de Agronomie de la ChiÕin|u, pe motiv c| în timpul ced|rii Basarabiei, în anul Õcolar 1940/41 el, cu un grup de studenÛi comuniÕti, i-au alungat din facultate pe studenÛii naÛionaliÕti. Acum, în 1948, se simÛea din nou la putere Õi m'a apostrofat: ei, ce mai zici acum ?

Cumnatului meu Ilie Poenaru, inginer agronom Õi legionar, care tr|ia undeva pe lang| Lugoj Õi care, în vara 1948 ne-a vizitat la Feldioara, i-am spus dorinÛa noastr| de a parasi Ûara.

- Buna ziua !

- Ion, se recomanda Ionel.

- De unde vii, întreaba necunoscutul.

- Din jur.

- Ia mâna, c| trag !

Acesta foarte încântat, este de acord. Se gândea c| meritul lui în faÛa superiorilor va fi cu atât mai mare cu cât va reusi s| aresteze singur pe un legionar atât de periculos.

În aceast| situaÛie eu am plecat în grab| la BucureÕti pentru a-l înÕtiinÛa pe Ion BucÕan, camarad, coleg Õi unchi de-al soÛiei, propunându-i s| vin| Õi el cu noi. La asta Johny, cumîispuneam noi, mi-a r|spuns c| "este sub demnitatea mea s| fug acum din Ûar|." BucÕan lucra la Institutul de Cercetari Agronomice Õi mi-a dat o delegaÛie de inspector fitosanitar pe judetul Timis, delegaÛie cu care m| puteam miÕca liber de-a lungul frontierei pentru a c|uta locul de trecere cel mai potrivit. În zona de frontier| se miÕcau liber doar localnicii Õi cei ce aveau legitimaÛii de circulaÛie.

Inarmati cu delegatia de la Bucsan Ion, am luat trenul pân| la Comlosul Mic, unde am ajuns la 6 dup| masa. Ôtiind care este casa lui Sevalus LupÕa Õi ocolind comuna, am intrat prin gr|dina în curte.

În Yugoslavia

De la Politia din Kikinda, dup| un interogatoriu Õi dup| ce ne-au luat absolut toate actele personale, ne-au dus în lag|r la Kovaçica, unde erau deja vreo 200 de români Õi vreo 100 de unguri.

De acolo ne-au scos grupuri-grupuri Õi ne-au trimis la lucru în diverse parÛi ale Yugoslaviei. Eu cu fratele Õi cu cumnatul am c|zut în lotul de Srbsca Mitrovica, unde erau niÕte mine de plumb Õi de la o adancime de 800 de metri trebuia s| scoatem plumb. Dupa trei zile am f|cut cu toÛii grev| Õi, pentru c| în concepÛia socialist| nu încape noÛiunea de grev|, urgent am fost mutaÛi la Pristina, în Kosmet, aproape de Albania. În lotul nostru a fost Õi inginerul Tuliu Basiu, fost Õef legionar al judetului TimiÕ în 1940.

La Pristina eu am fost repartizat la primarie pentru ingrijirea livezilor de pomi fructiferi a orasului. Ionel a fost repartizat, ca medicinist, la spitalul judetean, al c|rui Õef era un medic român din Timoc, care îns| nu era repartizat la lucru într'o regiune româneasc| pentru ca comunitatile româneÕti s| nu-Õi aib| intelectualii lor, deci conduc|torii lor. Numele doctorului îmi scap|. El ne spunea c|, pe cât de puternic era curentul legionar în România, pe atât de puternic era curentul comunist în Yugoslavia.

De PaÕti în 1949 am încercat, un grup mai mare dintre cei care ne g|seam în Pristina, s| fugim în Austria. Pentru a evita ca miliÛia s| ne recunoasc| în gara Pristina, am plecat pe jos la Kosovo Polje, pe Campia Mierlei, la vreo 15 km de Pristina, unde era un nod de cale ferat| pe linia Atena-Skoplie-Belgrad. Din cauza c| Õoseaua era patrulat| de miliÛie, a trebuit s| mergem pe câmp Õi am pierdut mult timp, încât am pierdut trenul care ne-a plecat de sub nas. Cum nu era decât un singur tren pe zi pentru Belgrad, am plecat înapoi spre Pristina. AjunÕi acas| îns|, am fost arestaÛi de miliÛie, care a fost sesizat| de plecarea noastr| din resedinÛ| în toiul nopÛii. Pe mine, pe fratele meu Õi înc| trei inÕi, ne-au b|gat la puÕc|rie, considerându-ne capi de rebeliune. De atunci m'am desparÛit de Basiu Õi ne-am reîntalnit la Salzburg, Austria, la sfârsitul lui August 1949 unde el ajunsese cu câteva luni înaintea mea.

Ionel, împreun| cu Dr. Ionescu Õi cu un student al carui nume nu-l mai retin, au fost dati peste frontiera în Bulgaria. Ceilalti doi au luat-o înainte înspre interiorul Bulgariei Õi de urma lor nu am mai aflat nimic. Ionel, avand noroc c| nu a fost semnalat Õi arestat de graniceri, a asteptat noaptea Õi s'a reîntors în Yugoslavia. Aici l-au arestat din nou Õi l-au b|gat în închisoare la Nis. Pe mine m'au dus înapoi în lagarul de la Zreneanin, unde se mutase lagarul de la Kovaçica, devenit prea mic.

În Yugoslavia se Õtia de existenta unui Comitet al Românilor de la Salzburg, care era foarte activ în slujba refugiaÛilor. Era format din oameni foÕti în Armata NaÛionala Õi în Guvernul de la Viena Õi care dup| terminarea razboiului au ramas în spatiul austro-german. Conducerea pe atunci a acestui Comitet o avea Inginerul Caraivan Õi cu Spiridon NeaÛ|. Dup| arestare, când a fost dus cu trenul spre Nis, Ionel a reuÕit s| strecoare unei fete de al|turi un bileÛel adresat acestui Comitet de la Salzburg, cu rug|mintea s|-l expedieze, Õi în care anunÛa c| este la închisoarea Nis. Cum Comitetul era cunoscut Õi cum poÕta austriac| era foarte conÕtiincioas|, scisoarea a ajuns la destinaÛie cu simpla menÛiune: Comitetul Român, Salzburg.

În Austria

De la Radkersburg, dup| 9 zile am fost duÕi în lag|rul de refugiaÛi de la Strass, în Kärnten, unde cei mai mulÛi erau unguri: 300 de unguri Õi doar 14 români. De aici, dup| trei zile am fost ridicat de camaradul MiÕu Giurea cu o motociclet|, Õi dus la Salzburg, la Comitet.

La Salzburg mai era Õi un centru legionar, unde MiÕcarea avea un sediu - o înc|pere închiriat| - Õi unde tr|geau Õefii legionari, Traian Borobaru Õi Mircea Dimitriu când veneau în aceast| regiune.

Traian Borobaru era din Banat Õi a funcÛionat Õi mai funcÛiona înc|drept prim-ajutor al lui Horia Sima. Mircea Dimitriu, actualul Secretar al MiÕcarii din Exil, cu toate c| era din Putna, f|cuse Politehnica la Timisoara. Horia Sima a fost Õeful Regiunii Banat, deci erau cam toÛi b|n|Ûeni Õi se cunoÕteau între ei de mai mult timp.

La o lun| Õi jum|tate dup| sosirea mea la Salzburg, mi s'a propus s| m| mut în acel sediu al MiÕcarii pentru a asigura permanenta, cei doi Õefi fiind majoritatea timpului pe drumuri prin întreaga Europ| de Vest. La acest sediu al MiÕcarii venea Õi Horia Sima când avea drumuri prin regiune, Õi aÕa m'a cunoscut Õi l-am cunoscut.

Când eu am sosit la Salzburg, cateva zile am fost gazduiti intr'un lagar în apropierea garii. Intreg orasul era bombardat, Õi cu atât mai mult cartierul garii. Canalizarea nu mai functiona, usile Õi ferestrele în mare parte erau sparte si, mai ales din cauza ploilor frecvente, era o aparie Õi o murdarie greu de suportat. Acolo, în mai multe cladiri, erau gazduiti toÛi refugiaÛii din Rasaritul Europei care ajungeau în acest oras.

Comitetul Românilor Õi cu conducerea MiÕcarii lucrau mana în mana. Au inchiriat un teren viran în apropierea garii centrale, pe Elisabeth Strasse 38. Au cump|rat o baraca militara germana pe care au asezat-o pe acel teren, care era mai ridicat fata de sosea. În acest teren erau construite Õi bunkare pentru aparare antiaeriana, cu intrarea din strada. Baraca a fost instalata deasupra capatului celuilalt al bunkarului, unde s'a f|cut o iesire din bunkar în baraca. Baraca a fost amenajata drept Camin pentru refugiaÛi, iar bunk|rul a fost amenajat drept sufragerie Õi bucatarie.

Când am ajuns eu, se lucra la izolarea bunkarului cu gudron pe dinafara. Asta insemna c| întreg bunkerul trebuia s| fie descoperit de pamant, lasat s| se usuce Õi apoi dat cu gudron Õi acoperit din nou. Am lucrat Õi eu în primele zle la aceasta treaba destul de grea.

Basiu era Seful Caminului. Conducerea a intrat în tratative cu Misiunea Catolica Româna pe Austria, care a acceptat s| furnizeze alimentele pentru cantin|, Caminul primind denumirea de "Caminul Misiunii Catolice Române din Austria". Printre grupul de români refugiaÛi la Salzburg se afla Õi dl Florescu, bucatar de meserie Õi care gatea foarte bine Õi cu mult| placere.

Cum terenul era viran, s'a instalat o plas| pentru volleyball, unde refugiaÛii se puteau distra în timpul liber.

La început Õeful Misiunii a fost Mons. Octavian Barlea. La scurta vreme i-a urmat Parintele Florian Müller, neamt din Cobadin, Constanta. Parintele Müller era un anticomunist militant, trecut Õi prin puscarie, unde i-a cunoscut bine pe legionari Õi în generalîiiubea pe români. Mai tarziu a avut Õi greutati pentru c| era prea apropiat de legionari.

Cu Par. Müller Õi cu Basiu la conducerea Caminului s'a creat o atmosfera de solidaritate naÛionala. Eram de altfel singura naÛiune care-Õi avea Caminul propriu, adica eram scutiti de a trai în mizeria din lagarul de lâng| gara. În acelaÕi timp Comitetul Românilor câÕtigase încrederea autoritatilor austriece, încât un refugiat proaspat sosit era preluat mai intâi de Comitet Õi împreun| mergeau apoi la politie pentru primirea sejurului Õi a actelor de identitate. Cuvantul Comitetului era hotaritor în decizia Politiei, care era bucuroasa s| aiba mai putina bataie de cap Õi mai putine probleme cu refugiaÛii români.

Cum nu aveam gaz la bucataria Caminului, s'au cump|rat copaci intr'o padure Õi mergeam acolo s| taiem lemne. Mentionez toate astea pentru c| aÕa s'a creat o atmosfera de prietenie Õi de încredere reciproca intre noi românii din Salzburg, care a dainuit ani de-a randul.

Ajuns la Salzburg Õi afland c| Ionel este înînchisoare la Nis, am f|cut nenumarate cereri, memorii Õi proteste la Ministerul de Interne Õi de Externe la Belgrad, la Crucea Rosie de la Geneva, la toate ambasadele Õi consulatele yugoslave din Europa, pentru a atrage atentia autoritatilor yugoslave c| nu pot dispune de Ionel dup| bunul lor plac, dup| metodele comuniste, fara ca cineva s| Õtie Õi s| protesteze. Cat succes am avut cu aceste demersuri, este greu de spus. Cert este îns| c| în primavara anului 1950 Ionel a fost dat de granicerii yugoslavi peste frontiera la Trieste, de unde m'a anuntat.

Anul 1950 a fost pentru Biserica Catolica un An Sfant, care se repeta la fiecare sfert de secol. Misiunea Catolica Româna din spatiul german, de sub conducerea Par. Florian Müller, cu aceasta ocazie a organizat o excursie a Românilor la Vatican în cursul lunii Iulie cu un autobus.

I-am comunicat lui Ionel data când ajungem la Florenta în Piata Catedralei cu un "autobus de Salzburg" Õi unde, în sfârÕit, ne-am reintalnit.

Boris, cumnatul, a ajuns, tot peste Italia, în FranÛa cu cateva luni mai inainte.

Din Florenta am continuat drumul spre Roma, unde am vizitat orasul Õi Vaticanul Õi am participat la slujbele religioase festive cu ocazia Anului Sfant. Dupa o saptamana ne-am luat drumul înapoi spre Salzburg, dar Ionel nu avea pasaport Õi deci nici viza, încât trebuia s| treaca frontiera la negru. În drum spre casa, la Conegliano, în Campia Lombardiei, Par. Müller avea un prieten, Õi la el am f|cut un popas. Prietenul Par. Müller cunostea bine frontiera Õi a venit cu noi pân| la frontiera. Aici el i-a ar|tat Õi explicat lui Ionel pe unde Õi cum s| treaca prin padure dincolo în Austria, în timp ce noua ni se va face controlul actelor. La cateva sute de metri în interiorul Austriei, pe o vreme frumoasa, tol|nit pe iarb, l-am gasit pe Ionel, aÕteptându-ne. De-acum era Õi el liber în lumea libera.

Reproducerea cartilor legionare

În 1951 am iniÛiat reproducerea carÛilor legionare, care în exil erau foarte rare, iar în Ûara comuniÕtii le ardeau cum puneau mâna pe ele. Au participat la aceasta acÛiune mai mulÛi camarazi, ceea ce a dat un nou suflu vieÛii comunitare de la Salzburg.

Ce spune Comandantul în postfata la "Pentru Legionari", editia 1968, în articolul "Destinul scrierilor legionare", despre aceasta acÛiune:

"În Europa Occidentala nesupusa dominatiei comuniste, legionarii gasec o alta situaÛie. Pentru intaia oara se bucura de libertatea de a-Õi manifesta gândurile Õi de a publica scrierile lor. Trebue s| aducem acest omagiu Occidentului democratic, recunoscând c| libertatea de conÕtiinta Õi de expresie în aceste tari este o realitate constitutiva a vietii publice. Sub presupusa protectoare a Garzii de Fier, Germania naÛional socialista, c|rÛile noastre nu au putut s| apara în nicio Ûar| din Europa inafara de Spania."

Aici o scurta interventie: La început noi, neÕtiind care este atmosfera, lucram cu perdelele trase Õi cât mai izolati de lume, iar expeditia cartilor o faceam de la un oficiu postal din cealalta parte a orasului, pentru a nu deveni cunoscuti în cartier Õi s| ne tradam, pân| intr'o zi când Vasile Cretu s'a dus s| cumpere lapte. Vanzatoarea l-a intrebat unde sta, Õi el i-a spus c| sta la Ignaz Harrer Strasse 75.

- A, va s| zica acolo unde-i tipografia !

Deci întreg cartierul Õtia cine suntem Õi ce facem dar nimeni nu ne-a deranjat cu vreo intrebare Õi noi credeam c| nimeni nu ne Õtie ce-i cu noi. Au aflat de la gazde care au v|zut cu ce ne ocupam.

În continuare Comandantul în "Destinul scrierilor legionare":

"MiÕcarea foloseste acest climat de libertate pentru a reimprima c|rÛile legionare aflatoare doar în cateva exemplare în strainatate Õi amenintate s| dispara. Incepand cu anul 1951 se formeaza la Salzburg o echipa de tipografi legionari cari se pun pe treaba cu elan Õi în decurs de trei ani savarsesc minunea de a reproduce aproape toate textele legionare clasice. Primul gând pentru realiarea acestei lucrari memorabile îi apartine lui Traian Golea. Rãsfoind printre hârtiile aflate în locuinÛa din Ignaz Harrer Strasse 75 din Salzburg, unde în afara de el mai împartaÕeau acelaÕi acoperiÕ Õi alti legionari, a dat peste niÕte pagini batute la maÕina în copie Õi prinse cu o capsa. Uitîndu-se mai bine, a v|zut c| aceste pagini formau o broÕura, "Din lumea legionar|" a lui Victor Puiu Garcineanu. Infatisarea broÕurii era jalnica. Atunci si-a dat seama de dezastrul cartilor legionare Õi de iminenta primejdiei ca Õi puÛinele exemplare ce se mai gasesc prin strainatate s| dispar| sau s| se perpetueze sub aceast| form| lamentabil|. Un sentiment de mila, unit cu o adanca veneratie pentru scriitorii martiri ai Legiunii, l-au determinat s| se apuce s| studieze chestiunea reproducerii în masa a cartilor legionare. A vorbit cu Traian Borobaru, care nu numai c| a fost entuziasmat de idee, dar i-a Õi oferit mijloacele materiale ale Legiunii pentru a grabi ritmul de scoatere a cartilor. Mii de pagini sunt batute la maÕina Õi apoi trase la multiplicator în casa de la Ignaz Harer Strasse 75. Cartile legionare vad din nou lumina zilei Õi patrund din nou în circuitul culturii naÛionale. Aceast| isprava poarta numele de "Colectia Omul Nou", voind s| se arate prin numele ei c| echipa de la Salzburg, când a dat aceasta batalie de insemnatate decisiva pentru perpetuarea patrimoniului spiritual Õi cultural al MiÕcarii, a fost insufletita de viziunea "omului noui".

În continuare Comandantul:

"Se cuvine cu acest prilej s|-i pomenim Õi pe acei camarazi cari au colaborat la aceasta lucrare, muncind cu drag ori de cate ori aveau un moment liber, noaptea, duminecile Õi sarbatorile. În primul rand e Spiridon Neata, care a luat conducerea intreprinderii în primavara 1952, dup| ce Golea a parasit Salzburgul Õi a activat cateva luni la Centrul de instruire a paraÕutiÕtilor. Apoi vine Vasile Simian, care s'a specializat în multiplicatul la maÕin|. Sandu Marin, Victor Voinea Õi Mos Calniceanu, cari dup| ce munceau toata ziua în ateliere, veneau seara Õi ajutau pân| noaptea tarziu. Ei dictau Õi eu sau NeaÛ| b|team la maÕina. Chiar de la început a fost prezent Õi foarte activ Vasile Cretu din Uzdin, Banatul yugoslav. Ocazional au mai ajutat Õi Pitt Morar, Traian Puiu Õi Ion Fleseriu din Sibiu.

Tot în acea vreme, la Salzburg s'au f|cut recrutari pentru echipele de paraÕutiÕti, ceeace a contribuit Õi mai mult la insufletirea atmosferei comunitatii româneÕti din Salzburg. La un moment dat ne-am pomenit cu un corespondent al ziarului "Le Monde" de la Paris, care vroia s| afle ce se petrece în sanul comunitatii noastre, ce face de i-a mers faima.

Colectia "Omul Nou"

Lista cartilor aparute la Salzburg în anii 1951-1953:

1. Din lumea legionar|, de Victor Puiu Garcineanu, 20 pag. 1951.

2. Randuri catre generatia noastra, de Ion Banea, 22 pag. 1951.

3. Capitanul, de Ion Banea, 108 pag. 1951.

4. Testament, de Ion MoÛa, 24 pag. 1951.

5. Cranii de lemn, de Ion MoÛa, , 208 pag. 1951.

6. Carticica de cantece, 56 pag. 1951.

7. Crucificatii, de Banica Dobre, 90 pag. 1951.

8. Pentru Legionari, de Corneliu Z. Codreanu, 504 pag. 1951.

9. Fratia de Cruce, de Gheorghe Istrate, 340 pag. 1952.

10. Carticica Sefului de Cuib, de Corneliu Z. Codreanu, 195 pag. 1952.

11. Pe drumul cu Arhangheli, Vol. I, Corneliu Georgescu, 154 pag. 1952.

12. Crez de Generatie, de Vasile Marin, 271 pag. 1952.

13. Miti Dumitrescu, de Mihail Tanase, 58 pag. 1952.

14. Viata de Muschetar, de Gheorghe Costea, 85 pag. 1952.

15. Conferinte tinute la Berkenbrück Õi Buchenwald, 85 pag. 1952.

16. MoÛa-Marin, Rascump|rarea, Colectie fe articole, 140 pag. 1952.

17. Texte alese, Extrase de doctrina legionar|, 257 pag. 1952.

18. Pentru Christos, Alexandru Cantacuzino, 25 pag. 1952.

19. Cartea Capitanilor, Ernest Bernea, 65 pag. 1952.

20. Nicadorii, Toader Ioras, 84 pag. 1952.

21. Suflet Õi gând legionar, I. Veverca, 25 pag. 1952.

22. De vorba cu Neamul, de Ion Golea-dela-Fetea, Versuri, 38 pag. 1952.

23. Poezii, de Ion A. Bucur, Versuri, 46 pag. 1952.

24. Grisa, Piesa de teatru, de Ion San-Georgiu, 33 pag. 1952.

25. Cronologie legionar|, 206 pag. 1953.

26. Statul Õi elita legionar|, de Horia Cosmovici, 30 pag. 1953.

27. Stil legionar, de Ernest Bernea, 29 pag. 1953.

28. Marturisiri pentru un om nou, de Ernest Bernea, 72 paf. 1953.

Pe tema retiparirii cartilor legionare.

Dumitru Paulescu, Brazilia, 22.2.1993

Iubite frate Traian Golea,

Prea de mult timp nu Ûi-am scris nici un cuvant Õi nu Ûi-am dat niciun semn de viata. Pana Õi fata lumii întregi Õi framantarile sulfetului omenesc poarta în ele semnele neliniÕtii Õi nesigurantei, ca o corabie care si-a pierdut busola Õi este amenintata de furtuna.

Dar gândul Õi aprecierea sincera pe care le meriti ca legionar Õi luptator al neamului românesc, umilit Õi jefuit de dusmani, nu le-am luat de la tine, desi nu ne cunoastem personal.

Toate aceste c|rÛi reproduse de tine Õi pe care mi le-ai trimis în dar, le pastrez de atunci în biblioteca "Satul", care la 10 Decembrie anul trecut a implinit 40 de ani de când a v|zut lumina zilei pe plaiuri straine. Lipsurile materiale, ca pribegi Õi neajutati de nimeni, care ne incearca pe cei intrati cu tot avantul în lupta, le-am simtit greu, dar tineretea pe care o cantam mai ieri pe meleagurile tarii ne-a fost de mare folos, de parca Õi cele mai mari obstacole din calea noastra le urneam în drum spre biruinta.

Eu am pornit cu biblioteca Satul Õi mai tarziu cu revista "Cetatea Luminii" pe lâng| voinÛa Õi dragostea de a întreprinde ceva în apararea Neamului nostru, a fost gândul de a infiinta a treia biblioteca, dup| cele doua care s'au pierdut în Ûar| sub navalitorii din noptile asiatice ale bolsevicilor.

Am infruntat multe Õi grele dificultati pân| am f|cut s| functioneze biblioteca, Õi din 1954 s| dau la lumina Õi "Cetatea Luminii" în amintirea numelui capitalei strabunilor noÕtri nemuritori, sub regele Dromichete, cu trei secole înainte de Nasterea Domnului Nostru Iisus Hristos.

Acest modest asezamant cultural românesc în exil a sporit mult, de la un brat de c|rÛi cu care am început lupta Õi când m| sfiam s|-i spun "bibliotec|".

Ca vechime biblioteca"Satul" este a doua asezare culturala care a luat fiinta în exil dup| "Biblioteca Româna" de la Freiburg (in 1949), în conditii foarte bune, bucurandu-se de întreaga asistenta germana, fara s| fi avut de luptat cu totala indiferenta a autoritatilor braziliene Õi secetea culturala din aceasta Ûar|, cu nivel atât de scazut.

Toate publicaÛiile româneÕti Õi legionare pe care le-am primit în dar sunt pastrate Õi ingrijite ca o comoara, când ne gândim cum au fost urmarite Õi distruse de comuniÕti, iar autorii lor pedepsiti.

Drag| frate, astazi când maghiarii hunici incearca pe toate caile s| ne rupa de la trupul României Transilvania, c|rÛile tale de combatere a propagândei lor revizioniste, care duc în eroare opinia publica mondiala, sunt flacara de lumina Õi istorie pentru apararea tarii Õi a neamului nostru.

Dragul nostru, când îÛi scriu, îmi aduc aminte de fratele tau Ion, martir la Legiunii, ucis de comuniÕti în Ûar|, împreun| cu fraÛii din echipa "Spargatorii Cortinei de Fier", cum i-a numit poetul Vasile Posteuca. Cu imbratisari Õi urari de sanatate, T.L.C. - Dumitru Paulescu."

Tipografia de la München

În primavara lui 1954 m'am mutat la München, cu scopul de a pune pe roate o tipografie a MiÕcarii. Intr'un articol, "Presa legionar| în exil", publicat intr'un numar festiv al revistei "Dacia" din Brazilia, cu ocazia implinirii a 40 ani de la infintarea Legiunii, despre tipografia de la München Comandantul spune:

"În timpul sarbatorilor Craciunului din anul 1953 Golea propune s| se cumpere o mica tipografie Õi s| se instaleze intr'o incapere proprie, care s| serveasca în acelaÕi timp de redactie Õi de sediu al organizatiei legionare din Germania. Borobaru, Traian Puiu Õi Velescu îÕi insusesc idea, Comandantul o aproba Õi în modul acesta s'a ajuns la realizarea complexului tipografic din München, Dachauer Straße 119. Toata greutatea intreprinderii a cazut asupra lui Traian Golea, care a depus o munca titanica pentru a asigura existenta Õi buna ei funcÛionare. Tipografia s'a cump|rat exclusiv din modestele sacrificii facute de legionarii raspanditi în toate colturile lumii."

Primul numar din "Vestitorii" în tipografie proprie a aparut în August 1954, continuand tot la doua luni. În Septembrie a aparut "Exilul Românesc", care a continuat s| apara lunar. În plus, în colaborare cu cercuri naÛionaliste croate, cehe Õi ungureÕti mai scoteam o revista în limba englez|, "The Eastern Europe's Tribune".

Circulara Nr. 10 - Cump|rarea tipografiei.

FONDUL MOTA-MARIN

Camarazi,

Reorganizarea MiÕcarii pe toate planurile impune s| ne creem Õi mijloacele materiale cu care s| continuam lupta.

În acest scop infiintez Fondul de acÛiune MoÛa-Marin, care se va alimenta din contributia tuturor legionarilor Õi a tuturor prietenilor MiÕcarii.

Contributia va fi de minimum un dolar pe luna.

Persoanele care se obliga s| fac| aceasta jertfa vor primi un carnet de membru al "Fondului de Actiune MoÛa Marin".

Am dat aceasta denumire fondului de acÛiune pentru c| va fi intrebuintat exclusiv pentru sustinerea luptei de eliberare.

"Fondul de Actiune MoÛa-Marin" va fi administrat la Centru de Comisiunea Patrimoniului Legionar, care va functiona în cadrul Serviciului de Secretariat. Fiecare garnizoana Õi grup legionar va numi un delegat al "Fondului de Actiune MoÛa-Marin" care se va ocupa exclusiv cu strangerea contributiunilor destinate acestui fond.

O prima batalie pe care o angajam în cadrul acestui fond este cump|rarea tipografiei de la München. Pretul ei este de 2.500 dolari, Õi trebue platita în rate lunare. Aceast| situaÛie reclama ca Sefii de Grup Õi de Garnizoana s| se puna de indata pe treaba, organizand campania de intemeiere a Fondului. Contributiile de pân| acum pentru tipografie trec în socoteala acestui fond. Dupa o lun| de zile de la primirea acestei circulari, Sefii de Garnizoane Õi de Grup vor trimite un prim raport, anuntand resursele locale pe care se poate conta pân| la acea data.

Lozinca cu care plecam la drum: niciun legionar care s| nu devina membru al Fondului de Actiune, Õi niciun membru al Frontului Libertatii care s| nu fi fost solicitat s|-Õi dea contributia la acest fond.

Cine da pentru Fondul MoÛa-Marin, d| pentru Ûar| Õi viitorul ei.

30 Iulie 1954 Traiasca Legiunea Õi Capitanul!

ss Horia Sima.

Comandantul MiÕcarii Legionare

La început am cump|rat litere de plumb Õi am angajat doi zeÛari care m| ajutau la cules. În curand îns| am descoperit o maÕina de cules cu care puteam realiza singur întreg culesul textului, ceea ce ne-a usurat mult la cheltuieli.

Deasigur c| bani de la garnizoane, urmare Circularei de mai sus, au venit, dar nu cu regularitatea cu care eu trebuia s| achit politele pentru imprumutul pe care banca ni l-a acordat ca s| putem cump|ra maÕinaria. În aceasta sarcina a mea am fost ajutat foarte mult atât de banca în sine, - Bayerische Hipotheken und Wechselbank - care a ar|tat o înÛelegere neobisnuita pentru o institutie bancara germana Õi de catre bunul camarad Petre Ponta, de la Paris. Când se apropia scadenta politei, eram chemat la telefon de banca care m| anunÛa scadenÛa. Eu o întrebam pân| când poate s| m| amâne cu plata, Õi banca îmi d|dea o dat|. Dac| aveam banii primiÛi pe calea organizaÛiei, totul era bine, dar în multe cazuri banii nu erau sosiÛi. Atunci îl rugam pe Pierre (cum era cunoscut Petre Ponta de toat| lumea) Õi-mi trimitea el de urgenÛ| banii. Niciodat| Pierre nu m'a lasat în pan| Õi niciodata nu am încalcat promisiunea f|cut| bancii de achitare în termen a poliÛei. Aici vreau s| insist asupra faptului c| eram în Germania, Õi aveam de a face cu o banc| care nu ar fi trebuit s| cunoasc| sentimentalisme Õi înÛelegere uman|. Am trait 20 de ani în Germania Õi am avut în sarcin| tipografia MiÕcarii Õi pe urm| propria întreprindere. Nu pot decât s| le fiu recunoscator Nemtilor de felul cum s'au comportat cu mine ca strain.

. *

Colaborarea cu Americanii Õi ceilalÛi AliaÛi

Dupa 1953 Õi mai ales dup| 1956, dup| revoluÛia din Ungaria, viata politica a exiluilui a pierdut mult din vitalitate. De unde pân| atunci armata americana se bucura de prerogativa de a organiza politic Õi administrativ teritoriile cucerite în Vestul Europei, aceasta prerogativa i-a fost retrasa Õi transferata State Departamentului. Ca s| fiu mai explicit, dup| terminarea razboiului grupurile de exilati au intrat în contact cu conducerea armatelor Aliate Õi împreun| duceau o lupta anti-comunist|. Asa a ajuns MiÕcarea Legionar| în colaborare cu Armatele Aliate s| realizeze paraÕut|ri de luptatori anticomuniÕti în România, efectuate intre 1951 Õi 1953.

ParasutiÕtii fiind arestati, li s'a f|cut un proces mare intre 9-12 Octombrie 1953, proces în care 13 insi au fost condamnati la moarte. Toate trei zilele cât a durat procesul, presa i-a dat o surprinzator de mare publicitate. Procurorul i-a acuzat pe Americani c| s'au aliat cu legionarii împotriva comunismului. Scopul marelui tam-tam al presei comuniÕte pe tema procesului a fost de a alarma Õi mobiliza cercurile de stanga din lumea libera Õi în special pe cele din Statele Unite, ca s|-i ridice armatei acele prerogative care au permis organizarea de actiuni anti-comuniÕte Õi s'o transfere Departamentului de Stat.

Cu mulÛi ani inainte, în revista 'The American" (?) am dat peste un articol în care se facea afirmatia c| "inamicul Nr. 1 al Statelor Uiute este Departamentul de Stat". Articolul prezenta situaÛia Cubei Õi face afirmatia c| toate informatiile pe care le culegea CIA, indicau un Castro comunist, de obedient| Moscova. Toate aceste rapoarte au fost bagate în sertare Õi comunicatele ce le dadea Departaementul de Stat cu privire la Castro îl prezentau drept un reformator social. Toate ajutoarele care veneau pentru Batista, PreÕedintele Cubei înainte de Castro, erau deturnate în favoarea lui Castro. Acelas lucru s'a intamnplat cu China. Departamentul de Stat îl sprijinea discret pe Mao The Tung Õi ajutoarele militare pe care USA le acorda lui Chiankai Shek erau date lui Mao The Tung.

În 1953, la 17 Iunie, a avut loc marea revolta în Berlinul de Rasarit împotriva comunismului, când berlinezii din sectoarele vestice ale orasului vroiau s| treaca dincolo, în Berlinul de Rasarit, pentru a veni în ajutorul fraÛilor lor. În acest timp armata americana patrula de-a lungul liniei de demarcatie pentru a impiedeca trecerea cuiva în sectorul de Rasarit. Astfel, la adapostul trupelor americane, în Berlinul de Rasarit tancurile ruseÕti au putut inabusi în toata linistea revolta populatiei. A fost primul semnal care ne-a sfasiat inimile de durere, când a trebuit s| constatam c| Americanii erau dispusi de acum înainte s| apere cu forta militara în Vest politica de coexistenta cu comunismul.

Tot pentru a ilustra proasp|tul coexistenÛialism al Americanilor cu comunismul amintesc un episod din timpul revoluÛiei din Ungaria. În Spania tr|ia renumitul aviator român Bizu Cantacuzino, care-Õi avea avionul propriu. Cum Bizu era de înalta viÛ| nobiliar|, Õi cum întreaga societate spaniola era structurata pe ranguri de noblete, el a fost acceptat în înalta societate. Asa a ajuns Bizu s| joace saptamanal bridge cu Dna Franco. Când a izbucnit revoluÛia în Ungaria, Bizu a cerut voie lui Franco ca, pe cont propriu, cu avionul sau personal, s| transporte armament Õi ajutor sanitar luptatorilor anti-comuniÕti din Ungaria. Guvernul spaniol a aprobat cererea lui Bizu, dar a trebuit s| ceara aprobarea NATO-ului pentru sborul din Spania pân| în Ungaria prin spatiul aerian controlat de el. Raspunsul NATO-ului a fost: "Orice avion se va ridica din Spania cu direcÛia Ungaria, va fi doborit." Atat de drastic s'a schimbat orientarea politica a Americanilor fata de comunism dup| 1953 Õi mai ales dup| 1956.

Dupa acest refuz al Americanilor Õi al Occidentului în general, de a-i sprijini pe revoluÛionarii unguri împotriva ocupatiei ruseÕti, redactia revistelor noastre s'a impraÕtiat Õi activitatea tipografiei a încetat.

O emisiune radiofonica a MiÕcarii

În 1957 în Februarie am primit o scrisoare de la Comandant prin care m| chema la Madrid, pentru ca:

"E vorba s| ni se puna la dispozitie o emisiune de radio în româneste, sub direcÛia Õi r|spunderea noastra. E un sector unde am fost mereu handicapati Õi intr'un moment ca acesta vom avea prilejul s| ne adresam tarii Õi strainatatii. Mijloacele materiale nu sunt exceptionale, dar asta intereseaza mai putin."

"Uitându-ma îns| la personalul care ar putea fi folosit, am constatat c| am avea suficient de mulÛi comentatori Õi colaboratori, dar nu gasesc omul de încredere care s| asigure permanenta emisiunii. Nu este vorba de a scrie personal programele, ci de a veghea la realizarea lor Õi mai mult decât atat, de a se Õtii c| suntem noi prezenti acolo Õi nu altii."

În Aprilie am parasit Münchenul pentru Madrid, unde am locuit în aceeasi casa cu Comandantul Õi Doamna Viluca, soÛia Comandantului, cu Georgel Demetrescu Õi cu Ghita Costea, secretarul MiÕcarii. Emisiunea se facea în fiecare zi Õi dura o jumatate de ora. Comanadntul avea zilnic un comentar pe care-l citea singur. Georgel citea buletinul de Õtiri pe care-l faceam eu Õi avea Õi el cate un comentar.

Georgel avea foarte multe relatii în Madrid. El mi-a deschis calea la Ministerul de Externe la biroul unde veneau buletinele cu Õtiri din toata lumea, buletine de unde puteam culege material pentru buletinul nostru de Õtiri, pe care presa normala nu le avea.

Emisiunea a durat pân| în Decembrie 1957, când guvernul spaniol, sub presiunea guvernului american, ne-a cerut s| incetam emisiunea. Americanii au amenintat guvernul spaniol cu represalii economice dac| nu interzice emisiunea MiÕcarii spre Ûar|. Emisiunile spre Ûar| trebuiau s| ramana sub controlul direct sau indirect al Departamentului de Stat American, deci pe linia de coexistenta cu comunismul. În Ianuarie 1958 m'am întors la München.

Înapoi la München

La 28 Ianuarie 1958 a fost r|pit Puiu Traian de la Viena de catre agenÛi ai SecuritaÛii din Ûara. El era secretarul MiÕcarii Õi se stabilise la Viena imediat dup| razboi. Noi toÛi am fost ocupaÛi câteva s|pt|mâni cu proteste la toate autoritaÛile lumii libere împotriva acestei samavolnicii a comuniÕtilor.

La 11 Februarie Comandantul îmi scrie: "Cum ai aflat probabil, aici am f|cut tot posibilul pentru cunoasterea rapirii lui Puiu în cercuri cât m| largi". Õi în scrisoarea urmatoare adresata lui Valer (Traian Borobaru), Golea Õi Bitzi (Ghermani): "Primul lucru ce îl aveti de f|cut acum, cu cea mai mare urgenta, este s| se lanseze un manifest din partea "Comitetului Românilor din Austria". Manifestul trebue f|cut în nemteste Õi româneste."

"Aici pân| acum s'au produs urmatoarele interventii:

- Agentia de Stat spaniola "Efe" a dat un comunicat oficial.

- Radio NaÛional, Emisiunea pentru România, a f|cut pân| acum doua comentarii, avertizand pe cei din Ûar| de rapire.

- Ziarul "Arriba" a publicat un articol de fond pe care vi l-am trimis Õi voua.

- Ziarele din provincie au publicat comunicatul "Efe".

- Am trimis în toate partile indicatii s| se fac| maximum de publicitate."

În 22.2.1958 Comandantul îmi scrie:

Am primit scrisoarea ta. Asa cum ai aranjat difuzarea protestului e excelent. Episcpul Teofil a f|cut un protest la Departamentul de Stat american Õi la O.N.U. În toate partile ecoul rapirii e mai degraba o indarjire.

În 10 Martie 1958 Comandantul îmi scrie:

S'a primit tot ce ai trimis Õi s'a distribuit imediat. Manifestul Comitetului e impecabil....... Felicit pe autor sau pe autori."

28 Mai 1958

Georgel Demetrescu, Madrid.

Redau partea intâi al acestei scrisori a lui Georgel care descrie moartea Õi înmormântarea lui Bizu Cantacuzino în Madrid, episod care pe lânga durere, ne umple sufletul de mândrie ca români:

Drag| Traian,

"Pot s|-Ûi scriu numai astazi. Dumnezeu nu ne da ragaz s| corespondam asteptarilor prietenilor. De mai bine de doua saptamani am fost cu respiratia intrerupta de gravitatea starii sanatatii lui Bizu. Acum doua zile s'a produs ireparabilul. Ieri mi-am înmormân tat unul din cei mai scumpi prieteni din exil, una din cele mai frumoase figuri ale noastre. A plecat dintre noi pe alte t|râmuri, unde ni se spune c| n'ar fi nici durere, nici intristare. Pleaca tocmai acum când zarile izbavirii par c| se deschid, când putea eventual s|-Õi împlineasc| gândul lui cel mai drag: s| zboare spre Ûar|. Poate c| este un sacrificiu maxim ce trebuia s|-l mai facem pentru a recapata speranta izbavirii. înmormân tarea lui a fost ultimul sau aport pentru cauza cu care se identificase. Au asistat aproape o mie de persoane. Tot ce are Madridul mai bun. ToÛi veniser| s| dea ultima marturie de dragoste Õi de admiraÛie pentru iubitul nostru Bizu.

"Azi dimineata a fost un parastas pentru odihna sufletului sau. Nu mai era loc nici printre randuri în Biserica. A fost pe departe cel mai popular strein din Spania. Îti trimit taieturi din ziare cu articole scrise despre el. A fost emotia cea mai tare care a zguduit Spania în ultima vreme. De la Caudillo pân| la mecanicul avionului sau, toÛi îl plangeau pe marele nostru Bizu. Eu înc|nu pot realiza tot ce s'a intamplat...."

Te imbratisez - Georgel."

Colaborare cu Comandantul

În 7.8.1958 Comandantul îmi scrie,

"În actuala faza politica mondial| nu mai intereseaza calitatea noastra de refugiaÛi români, ci calitatea noastra de legionari. E unica valoare ce a mai ramas în picioare în exil. De aceea ar vrea comuniÕtii s| corupa Õi nucleul nostru, ramas pân| acum inafara de controlul lor. D'aia v'am atras mereu atentia, chiar cu riscul de a va supara uneori, c|ci m| adresam unor oameni cu experienÛ|. Momentul internaÛional care se apropie reclama nu atât numar, cât o atitudine dreapta, puritate de simtire Õi gândire naÛionalista. Nu va uitati c| sunteti putini. AceÕti puÛini nu reprezent|m numai o continuitate inalterabila, ci Õi o viziune." ..............................

"Singura cale de salvare a lumii libere a ramas ca naÛiunile s| se trezeasca din aceasta somnolenta politica, adica s| revina la bazele sanatoase ale naÛionalismului. Altminteri totul e pierdut.

"Ei bine, noi trebue acum s| fim prezenti ca s| ajutam acest proces cu experienÛa Õi viziunea noastra. De aceea spuneam Õi accentuam c| Exilul este depasit. Numai valorile pure vor mai avea circulatie în aceasta inclestare finala. ................

"Acum ceeace conteaza este viziunea, factorul revoluÛionar. În acest sens am spus c| se apropie momentul când Occidentul ne va cauta. Nu guvernul, nu oficialitatile, ci starea de disperare a oamenilor. Evident, nu Õtiu dac| nu va fi prea târziu, dac| cangrena comunist| nu e atât de înaintat| încât nicio schimbare nu mai este posibil|.

"Pentru salvarea Occidentului trebue mai intâi s| se produc| marea reactiune în Occident. Altminteri toÛi sunt pierduÛi. Õi asta nu peste 30 de ani, ci în foarte scurt timp. Evenimentele se accelereaza. Noi trebue s| înÛelegem Õi s| prindem acest uriaÕ spasm revoluÛionar al întregii lumi. Pentru asta e nevoie în primul rând de o ajustare interioar| a noastr|, pentru a înÛelege dimensiunile uriaÕe ale b|t|liei în curs. Acest fenomen trebue cercetat acum. Restul încurc|. Trebue s| ne gasim tovaraÕi de lupt| în întreaga lume."

În 12 Aprilie 1959 de la Comandant:

Pentru buna mea informare în legatura cu aceasta lucrare, care trebue s| apara Õi în german|, c|ci îi priveÕte pe ei, aÕ avea nevoie s|-mi trimiÛi din presa germana decupari privitor la urmatoarele probleme:

1. Cum e comentata plecarea lui Adenauer? Ce spun socialiÕtii cei ostili Batranului ?

2. Ce tendinta de politica externa exista referitor la solutionarea situaÛiei de la Berlin Õi a reunificarii?

3. Atitudinea presei germane fata de Englezi, Francezi Õi Americani în legatura cu punctul lor de vedere privitor la reunificare?

Intr'un cuvant, tot ce crezi c| este interesant de semnalat privitor la framantarea actuala a poporului german.

Aceast| supraveghere a presei ar fi necesara aproximativ doua luni, pân| când termin lucrarea. Trimite-mi saptamanal taieturile în niÕte plicuri mari. Bine inteles, e vorba de 2 - 3 gazete mari, "Die Welt", "Frankfurter Allgemeine" Õi eventual unul de la München."

"P.S. În cursul acestei luni va apare "Dacia" (in Brazilia) cu articole comemorative despre Capitan, Õi niÕte declaratii ale mele referitor la Ûar|, exil Õi problema eliberarii.

Eu i-am trimis lui Mihailescu o seama de adrese pentru repartitie în USA Õi Canada, dar mai ai Õi tu altele, pe care eu nu le cunosc Õi unde presupun c| Dacia ar trebui s| ajunga. Trimite-i, te rog, de urgenta ce ai, specificând Õi numarul de exemplare din Dacia de trimis."

La 27 Aprilie 1959 Comandantul îmi scrie:

"Comunitatea Românlor din Spania Õi alte institutii Õi personalit|Ûi de aici au lansat un Apel în legatura cu Conferinta de înalt nivel. Apelul trebue raspandit cât mai repede ca s|-Õi fac| efectul, dat fiind c| la 11 Mai se tine Conferinta preliminara a Ministrilor de Externe.

"Pentru Germania am luat o lista de personalit|Ûi oficiale de la Legatia germana de aici. La o parte din aceste personalit|Ûi se va trimite Apelul direct. La alta parte insa, dup| un tablou ce îl vei primi, va rugam pe voi s| aveti grija s| ajunga la destinatie. V| trimitem 100 exemplare, 50 în franceza, Õi 50 în englez|. Ele vin cu posta obisnuita.

"Acum, pentru Austria Õi Germania asta nu este destul. E necesar s| traduceti Apelul în germana, s|-l multiplicati Õi s|-l raspanditi pe o arie cât mai larga. Un singur lucru s| ai în vedere: reproducerea fotografica a semnaturloor.

"Fiecare Apel trebue s| fie insotit de o carte de vizita a PreÕedintelui Comunitatii, Georgel Demetrescu, Õi a Ministrului (pensionar) Dimitrescu. Nu va uitati c| sunt Õi semnaturi streine. Actiunea este a MiÕcarii."

În 11 August 1959 Comandantul îmi scrie:

"Faptul cel mai grav spre care trebue s| ne indreptam atentia este întâlnirea Eisenhower-Hruscev. Aici se pregateste stabilizarea situaÛiei actuale din Europa, adica înc| caÛiva ani de pace, cu sacrificarea definitiva a tarilor rasaritene. Prepar Õi eu ceva. Trebue realizata o agitatie maxima pentru a nu lasa s| se consume Õi aceasta ultma infamie. Voi da Õi o circulara, cerand tuturor camarazilor s| trimita scrisori de protest lui Eisenhower Õi Nixon, individual sau colectiv.

Raspuns Comandantului:

Dupa cum v'am amintit Õi în scrisoarea anterioar|, noi am început deja acÛiunea cu scrisoarea protest adresat| lui Eisenhower Õi Nixon. Vom face o scrisoare colectiv| cu toate semn|turile din Germania Õi Austria. În acest sens am multiplicat circulara Dvs. împreun| cu nota asupra situaÛiei politice actuale. Intr'o alta scrisoare am explicat planul nostru local de acÛiune Õi astazi le expediem. Adresele sunt deja pregatite. Aceast| scrisoare o vom tipari Õi în englez| Õi german| în câte 3.000 exemplare Õi o vom trimite la toate personalitaÛile politice cu funcÛii sau f|r| funcÛii, tuturor ziarelor Õi posturilor de radio, precum Õi celorlalte grupuri etnice de exilati. V| trimit un exemplar din scrisoarea cu planul nostru local. AcÛiunea aceasta o s| ne coste ceva bani. O s| va Ûin la curent cu mersul ei.

Incercari de asigurare a existentei

La München aveam un bun prieten Õi camarad, pe Bitzi Ghermani, baiatul profesorului Ghermani la Politehnica din BucureÕti, care în timpul razboiului a studiat la Politehnica Charlottenburg din Berlin. Cu Bitzi seara, dup| ora cinci, mergeam la "Hochschule für Politische Wissenschaft" din cadrul Universitatii München, (Academie de Stiinte Politice). Pentru mine era doar câÕtig de cunoÕtinte, pentru ca, din cauza c| nu aveam în original diploma de bacalaureat Õi celelalte acte de la Facultate, nu-mi dadeau o diploma de absolvire a Academiei, ci doar un certificat c| am frecventat cursurile. Din Ûar| am obtinut doar fotocopii ale acestor acte. Bitzi, care a f|cut Politehnica la Berlin, a avut toate actele acolo Õi le-a putut obtine usor Õi a putut termina studiile. A ajuns profesor universitar Õi Õeful sectiei române de la Institutul din München pentru Europa de Sud-Est, (Süd-Ost Institut).

În timpul acesta am înv|Ûat Õi englez| Õi chiar m'am pezentat la o institutie americana care facea traduceri în englez| ale articolelor tehnice mai importante din revistele tehnice româneÕti, prin intermediul Dnei Mailat, care lucra acolo. Astfel aflau Americanii pân| unde a ajuns progresul tehnic în România. Am fost aprobat de director, sub rezerva s| fiu aprobat Õi de FBI, care îns| m'a respins sub motiv, presupun, c| as fi legionar.

Bitzi la Charlottenburg a fost coleg cu Nichifor Mihalcea, galatean. Prin 1959 Mihalcea, casatorit cu o berlineza, s'a stabilit la München si-Õi continua studiile la Politehnica locala. Avea o pravalie unde nevasta-sa vindea ziare, tigari, etc. Era în strans contact cu Bitzi Ghermani. Asa am ajuns Õi eu în contact cu Mihalcea.

Venind Mihalcea intr'o zi pe la mine la fosta tipografie Õi vazand masinile, îmi spune c| as putea eventual s| multiplic cursuri pentru studenÛi. El îl Õtie pe librarul Paul Rau care avea doua librarii pe lâng| Politehnica, Õi vindea Õi astfel de cursuri studenÛilor. Rau ar putea s|-mi dea de lucru.

Am luat contact cu Rau Õi a fost de acord s|-mi dea de lucru. Manuscrisele pe care mi le dadea Rau erau scrise de mana, notite luate de studenÛi la cursuri Õi imbunatatite. Mi-am cump|rat un multiplicator Gestettner. Aveam foarte mult| treaba s| transcriu textul pe matriÛ| de cear|, dar mai greu de reprodus erau figurile geometrice Õi formulele complicate, pe care trebuia s| le reproduc pe matrita. Cam pe atunci s'a raspandit sistemul offset, care mi-a ajutat foarte mult. Se fotografiaz| originalele pe o plac| de metal, care se aplic| pe un multiplicator offset. Mi-am cump|rat o maÕin| offset mic| Õi veche, Rotaprint A4, Õi de acum înainte reproduceam manuscrisele prin fotografiere, f|r| nici un alt efort.

Rau îmi dadea mult de lucru Õi pretul îl fixam eu. Tot ce faceam pentru el treceam intr'un registru de comenzi, livrari Õi incasari. De multe ori îmi dadea comenzi care erau deja executate Õi trebuia s|-i atrag atentia c| stocul e înc|aproape în întregime în depozit. Cu Rau am colaborat pe baza unei încrederi absolute. El era un fost nazist.

Intre fosta tipografie, unde stateam eu, Õi Scoala Politehnica, unde erau Õi pravaliile lui Rau, era o oarecare distanta. Peste strada de la Scoala Politehnica s'a reconstruit o casa cu 5 etaje, care la parter avea doua pravalii frumoase Õi deasupra avea apartamente. Rau a venit la mine Õi mi-a propus s| iau eu una din pravalii. Era foarte aproape de el. Asta insemna îns| investitii serioase pentru mine. Ar fi trebuit s| fac o întreprindere unde s| am maÕin| de heliografie, o maÕin| de tip|rit Offset A3 Õi masini de fotocopiat. Îmi lipseau ceva bani chiar Õi pentru filodorma pe care mi-o cereau pentru a obtine pravalia. Mi i-a împrumutat îns| Rau. Pentru masini a trebuit s| alerg mult, atât pentru a le gasi, cât mai ales pentru a m| lamuri, ce fel de masini îmi trebuesc Õi cum s| lucrez cu ele. Pana la urma le-am gasit, le-am cump|rat Õi m'am mutat în noua pravalie, avand pe firma scris: "Lichtpausen, Vervielfeltigungen und Photokopien", (adica Heliografie, Multiplicari Õi Fotocopii). Cu multiplicatorul Õi cu fotocopiatul aveam ceva experienÛ|, dar de heliografie nu aveam nici o idee.

De-acum mica mea întreprindere era dotata cu un multiplicator bun, A3. În acest tmp MiÕcarea nu avea în spatiul european nici un ziar, ceea ce era dureros. Socoteam ca în timpul liber, Õi mai mult pe furate, as putea scoate, din când în când, o revista în vreo 12-16 pagini în vreo 500 exemplare. Asa se face c| i-am propus Comandantului s| scoatem o gazeta :"Sentinela".

La 14 Martie 1960 Comandantul îmi scrie

"Scoaterea unei gazete este o întreprindere de lupta. Nu facem o foaie de informatii, sau de demonstratii. Tot ce se va scrie trebue s| aiba un caracter imperativ, agresiv Õi de agitatie. Obiectivul este de a starni lumea la lupta. Când dam o informatie, o facem cu întreg aparatul pus la maximum, pentru a starni indignare Õi revolta. Tot acest fals intelectualism trebue dat peste bord. Trebue s| ramanem oameni ai pamantului, ai realitatilor vii. Vom intrebuinta stilul direct, vehement, stilul de manifest. Obiectivul gazetei este de a mobiliza tot ce a mai ramas bun în exil. Dam alarma. Nu-i lasam pe oameni s| se aseze.

"Tirul gazeitei va fi indreptat exlusiv împotriva comunismului. Chestiuni marunte din exil, ce face Dl Visoianu sau Gherman, (membrii ai Comitetului NaÛional), nu ne preocupa. Evident, ne vom ocupa de anexele Occidentale ale comunismului.

"Formatul gazetei, nu mai mare decât cel alaturat. Fiecare numar va avea un articol de fond scurt, referitor la cel mai important eveniment al vremii, care va trece pe ambele pagini. Restul materialului se plaseaza pe doua coloane.

"Succesul intreprinderii depinde de difuzarea ei atât ca amploare cât Õi ca rapiditate. Ma gândesc s| trimitem gazeta individual. Pe unii din camarazii noÕtri nu mai pot s| contez. Au devenit atât de comozi încât tin materialul de propagânda în sertar.

"Sa nu te apuci de treaba dac| nu ai certitudinea c| vei rezista (financiar) cateva luni. Trebue s|-Ûi faci un plan de bataie foarte riguros.

Trebue s| redescoperim punctele vitale ale exilului. Unde vei vedea c| chestiunea nu prinde, trebue taiat, c|ci noi suntem în lupta Õi nu facem pomana.

"Gazeta va fi de asemenea natura încât lumea s| doreasca s| o aiba. În Europa trimitem pachet doar în Spania. Aici noi o punem în plic Õi o trimitem la toÛi românii. În restul tarilor trebue s| actionezi direct.

"Riscuri sunt foarte mari. Mai intai, comuniÕtii vazand noile tale "indeletniciri", îÛi vor da din nou tarcoale, cautand s| puna mana pe tine. Dar s'ar putea ca Õi gazdele, alarmate de agitaÛia creata de gazeta, s| o suprime, sau chiar s| te expulzeze. Deci s| Õtii ce te asteapta. Conjunctura nu-i deloc prielnica unei actiuni anticomuniÕte viguroase.

"În ipoteza c| întreprinderea reuseste, Õi vin ceva banuti, facem imediat o editie germana cu acelaÕi conÛinut. Trebue batut acum mediul german, care este în fierbere. Pentru America Õi Canada poate c| gasim pe cineva s| fac| acelaÕi lucru acolo pe loc.

"Vei auzi critici rauvoitoare alor nostri, dar asta s| nu te impresioneze. Sufar Õi ei, saracii, de boala secolului, de bonjourismul modern. Ei cred c| comunismul este sensibil la argumente. Unicul agument de care au respect comuniÕtii este ciomagul. Dac| nu se pun în miscare fortele care s| doboare imparatia lui Antichrist, totul este pierdut.

"Nu cere colaborare la gazeta de la nimeni. Numai ne incurca.

Gazeta trebue s| aiba unitate de conceptie.

sa ne apuc|m de treab| cu o energie salbatec| Õi cu o credinÛa nestavilit| în victorie.

Astept raspuns. TLC. - Horia Sima".

Comandantul vorbeste de "riscurile" acestei intre-prinderi, care ar fi foarte mari, si-i citeaza pe cei din Ûar|, Securitatea, cât Õi pe Nemti, poporul gazda. În ce priveste pe Nemti, poate c| era o deductie a sa din analiza situaÛiilor politice, avertisment pe care eu totusi l-am ignorat Õi nici dup| aceea, de-alungul anilor, nu am semnalat vreo astfel de tendinta din partea Nemtilor. În ce priveste Securitatea, ea era prezenta mereu Õi peste tot. Noi trebuia s|-i ocolim, s| ne ferim de ei, s| refuzam orice fel de combinatii cu ei. Dac| Securitatea totusi si-ar fi pus în cap s|-mi fac| ceva, ca lichidare sau rapire, desigur c| ar fi putut s-o realizezea fara alte riscuri decât cele politice de relatii diplomatice cu Statul german.

În ce priveste avertismentul Comandantului, c| scoaterea Sentinelei ar putea s| m| doboare financiar, nu am ajuns niciodata în aceasta situaÛie. Singura criza de care am suferit mereu a fost aceea de timp.

La 23 Mai 1960 Comandantul îmi scrie:

"Privitor la "Sentinela", cum Ûi-am scris Õi mai inainte, trebue s| facem toata treaba singuri. Stiu ce inseamna responsabilitati colective, adica a da vina pe altul când lucrurile merg prost. Asa, ne impartim precis munca. Eu vad de redactie, iar tu de partea tehnica Õi administrativa. Natural c| trebue s|-Ûi imparti bine timpul, pentru a nu fi turburat în munca intreprinderii. Eu voi face în aÕa fel încât s| ai întreg materialul gata deodata, pentru a putea termina gazeta fara piedici, odata inceputa."

În articolul "Presa legionar| în Exil", aparut intr'un numar festiv al revistei "Dacia", despre "Sentinela" Comandantul spune:

"Intre timp la München, Traian Golea ofer| o noua oportunitate MiÕcarii s| îÕi exprime punctul de vedere asupra problemelor exilului Õi luptei de eliberare. În Iunie 1960 vede lumina zilei "Sentinela", avand ca subtitlu "În slujba luptei de eliberare". Ca redactor responsabil Õi editor proprietar figura Traian Golea.

Sentinela, cu intreruperi inerente situaÛiei precare în care se gasesc toÛi legionarii în exil, mai continua Õi astazi (1963) s| apara."

Nota: "Sentinela" a aparut vrea cinci ani, pân| la apariÛia buletinului MiÕcarii, "Tara Õi Exilul", care aparea la Madrid.

La 30 Martie 1962, pe adresa "Sentinelei" am primit o scrisoare de la un tân|r francez, pe care o reproduc mai jos:

Brigadier Georges Maillet

43823-Celule 62 - Bibliothèque

C.N.O des Prisons de Fresnes

Fresnes - Seine - France

Domnule Director,

Tân|r Õi responsabil naÛionalist francez, la ora actuala prisonier politic printre atatia alÛii din cauza atasamentului meu la provincia franceza Algeria.

Am descoperit recent în revista "Lectures Francaises" c| publicaÛia Dvs se inspira din spiritul lui Cuza Õi a lui Codreanu, ori camarazii mei Õi eu insumi, suntem ferventi admiratori ai eroilor naÛionali români Õi din nefericire noi nu gasim în FranÛa nici documente, nici studii care s| le fie consacrate. Ma adresez deci Dvs. pentru a va solicita s| faceti s| ne ajunga aici la Fresnes vreo informaÛie despre opere consacrate Garzii de Fier Õi sefului ei, Corneliu Codreanu, publicate în franceza în orice Ûar|.

În asteptarea raspunsului Dvs favorabil, va rugam s| acceptati, stimate domnule Director, expresia simpatiei noastre foarte vii. - Maillet".

(Nota: I-am trimis informatii Õi ceva material, dar n'am mai auzit nimic de ei, nn)

Pravalia mergea bine. Aveam mult de lucru atât pentru studenÛii de la Politehnica, cât Õi de la cativa arhitecti din imediata mea apropiere, Õi mai ales de la o firma de proiecte de prefabricate, "Conde", cu care aveam o conventie: puteau veni la mine s| le multiplic planurile la orice ora din zi sau noapte. Ei aveau mult de lucru cu proiecte Õi din alte orase ale Germaniei. Terminau desenele Õi calculele acasa Õi mi le dadeau mie s| le multiplic. De la mine mergeau direct la gara unde ocupau un cupeu Õi continuau desbaterile pe parcursul drumului. Ca ajutor îl aveam pe Vaida Õi înc|o fata angajata.

În 18 Aprilie 1960 Comandantul îmi scrie:

"Multi români exilati din America latina se gândesc s| o stearga de acolo, din cauza amenintarii comuniste. ToÛi aceÕti desorientati trebuesc reeducati politic, în sensul c| fata de comunism nu exista alta solutie decât lupta.

"Ma bucur c| ai ramas aceeasi forta dinamica a Legiunii, c|ci cu cateva elemenete vom putea s| punem din nou în miscare întreg mecanismul.

Vestea de la Misu m'a surprins peste masura. Baiatul acesta pare a fi o exceptie intre toÛi aceia care si-au creat un rost în ultima vreme. Ceilalti s'au inchis în ei ca niÕte rozatori Õi nu se mai gândesc s| sacrifice nici o centima.

La 27 Mai 1960 Comandantul îmi scrie:

'Te rog transmite cu maximum de urgenta scrisoarea alaturata lui Valer (Traian Borobaru). Citeste-o Õi vezi de ce este vorba.

Eu m| straduesc, dac'o vrea Dumnezeu, s| ajung pe la voi înainte de 15 Iulie. Chestiunea ramane strict cunoscuta numai de tine Õi Valer. Numarul viitor al Sentinelei îl voi face în a doua jumtate a lunii.

As avea nevoie de 200 marci, deoarece incerc s|-l trimit Õi pe Georgel (Demetrescu) în Italia, unde sunt niÕte filoane politice interesante de explorat Õi eu nu pot ajunge acolo.

Asadar, pe curand Õi spor la treaba. TLC - H.S.

În 23.12.1960 Comandantul îmi scrie:

"Carnetul ce mi l-ai trimis nu este utilizabil din doua motive: scrie pe el "Fondul de acÛiune" Õi apoi nu cuprinde echipa din Spania în întregime. Nu as vrea s| se creada c| strangem bani pentru cine Õtie ce acÛiune care nu exista. Nu vreau s| provoc inutil inamicul. Stiu c| unicii de care se tem suntem noi Õi orice facem,îibaga în groaza.

Acum chestiunea asta s'ar putea repara în felul urmator: s| se stearga de pe carnet "Fondul MoÛa Marin", ramanand numai insigna Õi restul ce mai e jos. Nici estetic nu ar fi alterata. Altfel carnetele sunt foarte frumoase ca prezentare Õi s'ar putea face o bun| propagânda cu ele."

La 16 Martie 1961 Comandantul îmi scrie:

"S'a primit cei 150 DM ca Õi cei 250 DM. Îti mulÛumeesc din inima pentru grija ce mi-o porti, dar acum linisteste-te. Concentreaza-ti eforturile materiale ca s|-Ûi consolidezi propria pozitie. Un timp de .... m| voi descurca eu."

La 31 Aug. 1961 Comandantul îmi scrie:

"Pozitia noastra instransigenta Õi invariabila este un imens capital în vremurile acestea de desorientare, care ar putea s| dea roade mai tarziu. Socoteala mea este simpla: Dac| se trezeste Occidentul, va face apel Õi la serviciile noastre. Nu se produce acest fenomen, vom disparea cu totii în aceeasi prapastie, dar noi vom avea cel putin conÕtiinta impacata c| nu l-am tradat pe Christos Õi valorile fundamentale ale civilizatiei noastre."

Madrid, 11 Noembrie 1961.

"În legatura cu Circulara alaturata, te rog studiaza eventualitatea ca s| organizati o expeditie la Madrid pentru 13 Ianuarie. Poate c| v'ar putea aduce Willy (Wolf), platindu-i benzina. Ati putea calatori comod patru persoane. Venirea voastra ar fi de mare pret, c|ci s'ar inviora întreaga atmosfera Õi am avea Õi prilejul unui schimb de vederi Õi examen al situaÛiei."

9 Ianuarie 1962:

"Expeditia catre Spania vad Õi eu c| a esuat. CompensaÛi-o cu o reuniune la München. E bine s|-i mai strangi din când în când. Esentialul este s| nu se piarda spiritul de apartenenta la grup. Celelalte resorturi s'ar recupera mai usor din moment ce evenimentele ne-ar favoriza.

Cu carnetele, dac| ai putea face convertirea lor în termen de doua luni, în sensul în care Ûi-am scris mai inainte, nu este tarziu. În eventualitatea aceasta ar fi bine s| scrie pe ele - A XXV-a Aniversare -

1937 - 1962."

Eu niciodata nu am fost oficial "Sef de garnizoana". O bun| bucata de vreme a fost Dumitru Leonties. Când nu era Leonties, mare parte din sarcinile unui "sef" Comandantul le pretindea de la mine, sarcini pe care cu sau fara insarcinare, tot le faceam. Asa se explica sfatul ce mi-l da în scrisoarea de mai sus: "E bine s|-i mai strangi din când în când. Esentialul este s| nu se piarda spiritul de apartenenta la grup."

Sau cum îmi scrie în 25 Ianuarie 1969:

"Stiu c| intotdeauna ai fost un om de impaciuire intre ceilalÛi Õi casa ta a fost deschis| tuturor cu mari sacrificii. Õi de data asta exercita-ti toata greutatea ca s| se reduca la minimum asperitatile locale."

Iar în scrisoarea din 25 August 1960:

"Calatoria la München a fost rodnica sub multe aspecte. Acum ramane s| vad dac| pot s| valorific datele cu care am venit. M'am bucurat nespus de mult c| am v|zut atatia buni camarazi cari îÕi pastreaza mai departe neclintita încrederea în dreptatea noastra. Stiu cât ai contribuit s| intretii aceasta atmosfera Õi te rog s| continui Õi s'o înt|reÕti. Soarta Legiunii, ca entitate interioara, atârn| acum de voinÛa câtorva oameni."

18.4.1962, Comandantul:

"Ôi eu cred c| chestiunea care te framanta (Scoaterea soÛiei din Ûar|), nu poate fi rezolvata numai pe cale financiara. Cazul este pendinte Õi de alte reguli. Dar s| mai ai rabdare. Poate c| se gândesc ca cu tine nu o scot la capat Õi e mai bine s| profite material. S'a mai ivit Õi în exil un nou caz de "marché noir" de vieti omeneÕti, a filosofului Noica, care se stinge înînchisoare, avand numai un rinichi. Trogloditii de la BucureÕti sunt dispusi s|-i dea drumul în schimbul unei sume de 5 milioane de franci francezi vechi, asta face cam 10.000 dolari. Acum Puc (Totdeauna inimoasa arhitecta românca de la Paris, Puc) Õi alti prieteni ai familiei umbla disperati s| incropeasca aceasta suma.

25.1.1963, Comanfdantul

"Am prmit scrisoaea ta ultima dup| o lunga tacere. Inteleg necazurile prin care treci, dar trebue s| ntelegi Õi tu ca aceste intreruperi prelungi turbura mecanismul nostru de lucru........

În lupta noastra adeseori intervin conflicte interioare dureroase. Dragostea omeneasca Õi dragostea de ceva superior se ciocnesc cateodata violent. Eu insumi m| gasesc intr'o situaÛie grea, cu soÛia bolnava, cu multe sperante de insanatosire, dar pân| acum cu rezultate precare. În acelaÕi timp trebue s| scriu, s| intretin corespondenta cu camarazii, s| m| ingrijesc de existenta, s| fiu cu ochii în patru la toate manevrele inamicului. În acelaÕi timp fortele noastre se imputineaza prin uzura anilor, prn lipsa de perspectiva, Õi prin momeala fortelor raului. Õi totusi nu-mi pierd nici o secund| încrederea sau echilibrul sulfetesc. Privind în urma la anul ce a trecut, sunt bucuros s| constat c| am f|cut multe lucruri frumoase Õi deficientele au fost compensate de spor de noi forte.

Ma intereseaza în cel mai înalt grad s| apara cele doua lucrari, Sentinela Õi broÕura în italiana.

Este foarte important din punct de vedere psihologic pentru lumea noastr| legionar| ca Õi Münchenul s| traga cu mitraliera ca s|-Õi marcheze prezenta în batalia noasra publicitara".

(O not| a mea la scrisoarea Comandantului. Nu a fost chestiunea cu soÛia care m'a impiedecât s|-i scriu o perioada mai lunga, ci lucrul mult la pravalie, Õi poate Õi o oarecare delasare.)

Încerc|ri de scoatere a soÛiei din Ûar|

În Occident s'a ivit posibilitatea ca prin intermediul unui oarecare domn H. Jakober din Londra, contra a 3.000 dolari s| fie scoasa lume din Ûar|. I-am trimis o scrisoare la care mi-a raspuns:

Scumpe dle Golea, 19 Aprilie 1962

Iti mulÛumesc pentru scrisoarea din 29 Martie. Te rog noteaza c| am dat cazului D-tale Nr. 0264, care trebue citat la orice schimb de scrisori. Am s| iau cazul soÛiei D-tale cu mine la BucureÕti, când ajung acolo pe la inceputul lui Mai Õi dac| totul decurge normal, soÛia ar trebui s| ajunga la D-ta în Iunie sau cel mai tarziu pân| la jumatatea lui Iulie.

Contravaloarea în bani trebue transferata la banca Koschland & Hepner, Zürich, la contul meu, ref. 0264, când îÛi voi telegrafia c| totul e în ordine. AceÕti bani vor sta acolo pân| când soÛia va sosi la D-ta Õi abia atunci vor fi trimîÕi în România. Fii asigurat c| totul va decurge bine. În asteptarea confirmarii acestui aranjament. Al D-tale, H. Jakober."

Pe la jumatatea lui Iulie dl Jakober mi-a comunicat c| guvernul nu-i da drumul soÛiei s| iasa.

La scurta vreme s'a ivit în Germania o posibilitate. Guvernul german, prin intermediul unui avocat din Stuttgart, Garlepp, scotea sasi Õi svabi din Ûar| contra 10.000 DM. Dar Garlep scotea Õi alÛii pentru aceeasi suma. M'am dus la el la Stuttgart, Õi când i-am spus c| ar putea s| fie mai dificil cazul soÛiei mele, a zambit: Cine crezi D-ta c| este soÛia D-tale ca eu s| nu o pot scoate contra bani ? Am depus banii la banca cu conditia s| fie transmîÕi lui Garlepp când soÛia a sosit în Germania. La cateva Luni Õi dl Garlepp a fost obligat s|-mi dea acelaÕi raspuns ca Õi Jakober. Guvernul comunist din România nu-i da soÛiei aprobarea s| iasa din Ûar| nici contra bani. În exil au aparut niÕte scandaluri pe tema acestui comert la negru cu vieti omeneÕti a guvernului de la BucureÕti. Scandalurile au fost facute de cei ce si-au scos rudele Õi pe urma, prin procese, au incercat s|-Õi recupereze banii. Ei se temeuau probabil c| voi face Õi eu scandal.

Sotiei i-au dat drumul s| iasa din Ûar| abia dup| sase ani, în 1968 în Martie, când i-au dat o viza de turist în Yugoslavia. Pe mine soÛia m'a anuntat de primirea vizei prin intermediul unui sas din Codlea, cunoscut al ei, care mi-a trimis scrisoarea din Viena. În aceeasi zi m'am dus împreun| cu Willy Wolf la Linz, în Austria, unde se stabilise o prietena a soÛiei, Irene Brenner. Sotul lui Irene a fost prizonier de razboi Õi când a fost eliberat, în loc s| mearga la Codlea, s'a stabilit la Linz în Austria. Pe urma si-a scos nevasta care era deacum Õi ea la Linz. M'am oferit s|-i platesc drumul ca s| mearga în Ûar|, s|-i transmita soÛiei c| eu o voi astepta în gara la Belgrad, Õi i-am transmis Õi niÕte bani. Dac| eu nu voi putea veni la Belgrad, atunci va veni numai Willy, pe care Irene îl va descrie ca s|-l recunoasca. Õi dac| nici Willy nu va putea veni, s| mearga la hotel Intercontinental în Belgrad, unde va avea o camera rezervata Õi niÕte bani depusi Õi s| m| astepte acolo pân| vin eu sau Willy. Sotia a stabilit ziua sosirii la Belgrad la 30 Martie 1968.

Eu m'am dus la consulatul yugoslav la München penteru o viza. Eram curios cum vor proceda cu mine, din moment ce, în 1948, când am fugit din Ûar| Õi trecând peste Yugoslavia, mi-au oprit toate actele personale. La Consulat când am cerut viza de turist, nici nu s'au uitat la nimic. În cateva minute mi-au pus viza pe pasaport Õi cu asta basta. Asta insemna c| m| pot duce singur în Yugoslavia fara nici un risc.

În Yugoslavia trebuia s| mergem cu doua masini cu numar de Germania, cu a lui Willy, mercedes nou, Õi cu a mea, Mercedes mai vechi, Willy si-a luat Õi soÛia Õi am mai luat Õi pasaportul mamei lui Willy care aducea putin cu a soÛiei, încât paream doua cupluri germane.

În Banatul sarbesc Willy avea o ruda, în Toracul Mare. Am ajuns la timp Õi am tras la ei. Joi, 30 Martie, am sosit la timp la gara mica din Belgrad, unde veneau trenurile din Voivodina. Eu am avut un buchet de 20 de trandafiri, pentru fiecare an de despatire cate unul, Õi asteptam trenul, care a sosit fara intarziere. Eu asteptam la capatul trenului Õi Willy a luat-o inainte. El trebuia s| fie recunoscut de sotie, dup| descrierea lui Irene. Sotia îns| a trecut pe lâng| Willy fara s| se opreasca, pe care spune totusi c| l-ar fi recunoscut, dar vazandu-ma pe mine mai în spate, s'a indreptat spre mine. În sfarsit, ne-am imbratisat dup| 2o de ani de despartire.

Ne-am dus la Toracul Mare în asteptarea Sambetei, când trebuia s| ajungem la frontiera austriaco-yugoslava Õi s| intram în traficul de sfarsit de saptamana, când presupuneam c| controlul va fi mai sumar. Willy cu soÛia mea erau în fata. Cu maÕina de Germania Õi soÛia imbracata cu o manta Õi o palarie bavareza Õi cu un mar în gura ca s| nu poata vorbi dac| va fi intrebata. Au trecut fara nicio dificultate. Eu cu Rose-Marie am lasat s| treaca cca 20 minute pân| s| ne apropiem de frontiera, pentru a nu starni suspiciuni. La cateva sute de metri în interiorul Austriei i-am intalnit Õi ne-am oprit la primul restaurant pentru a ne omeni pentru norocul Õi succesul avut.

Dumineca dup| masa am ajuns la frontiera austriaco-germana, unde nici n'au vrut s| ne opreasca. Granicerii strigau mereu: "weiter gehen, weiter gehen!", (mergeÛi mai departe), Õi înc| într'o or| Õi jum|tate am ajuns, în sfârÕit, la München, la noua locuinÛa a soÛiei.

Marti dimineata ne-am dus la Politie pentru legalizare. Eu obtinusem mai înainte de la autoritatile germane aprobarea pentru sotie de a se stabili în Germania Õi ajunsi la Politie, incercam s|-i explic funcÛionarului, cum am reuÕit s'o aduc. El, plictisit, mi-a taiat-o scurt: E aici ? Este nevasta D-tale ? Restul nu m| intereseaza Õi în zece minute i-a inmanat un pasaport pe statutul meu re refugiat politic. Õi cu asta s'a incheiat ultima etapa a calvarului soÛiei.

În continuare colaborarea cu Comandantul

7 Mai 1962, Comandantul îmi scrie:

Am descoperit la Maria Rosca un lucru pretios, "Testamentul lui Ion MoÛa" cum a fost tip|rit în 1937. E o piesa rara. Ce crezi ? Ai putea s|-l reproduci exact în acelasi format, punand numai pe coperta a XXV-a aniversare? Dac| eÕti de acord, îÛi trimit documentul, la care Maria tine foarte mult Õi nu vrea s| îl dea din mân| fara o garanÛie. Eu aÕ Ûine foarte mult s| putem face aceasta isprav| mai mult pentru nevoile sufleteÕti ale legionarilor. Capitanul spunea c| fiecare trebue s|-l aiba Õi s|-l pastreze mereu la san ca pe un talisman."

4 August 1962, Comandantul.

Am fost plecat zilele acestea la Madrid Õi la intoarcere la Barcelona am gasit plicul de la tine.

Mi-ai f|cut o mare bucurie cu reproducerea Testamentului lui MoÛa. De mult n'am mai trait o clipa atât de emotionanta. Vezi, dusmanii noÕtri cauta prin toate mijloacele s| ingroape Legiunea, s| o transforme în obiect istoric.

"Pentru scrisoarea deschis| a dlui Sturdza, cauta adresele tuturor deputatilor, apoi figuri marcante din Landsmannshafturi Õi naÛionalitati, etc. La fel Õi tabelul tuturor ziarelor mari Õi mici. Difuzarea trebue s| fie extraordinar de bogata. E un docment venit la timp Õi bine pus la punct."

Sentinela este bun|....

Cu aceste trei acte, Centrul legionar München se afirma din nou Õi cu vigoare, intr'un moment când, poate, dusmanii va credeau la pamant, neavand alte veleitati decât ale existentei.

Primejdia în viata unui legionar este intreruperea activitatii. Inactivitatea afecteaza viata interioara legionar|. Este o iluzie s| se creada c| cineva, care cinci ani n'a f|cut nimic, este acelaÕi cu cel de dinainte. Õi pe plan intern Õi pe plan extern este depasit. Pe de alta parte, dusmanul nu doarme Õi nu-Õi ia vacanta. Lumea occidentala de ce va pieri, pân| la urma ? Pentru c| îÕi permite s| se ocupe prea mult de chestiunile marunte ale vietii, intr'un moment când se decide soarta omenirii. Intre acei care se ocupa numai de politica, de revoluÛii, etc. Õi ceilalÛi cari se consuma pentru a poseda un comfort maxim de existenta, cine crezi c| va câÕtiga? În America tineretul creÕtin se orienteaza spre profesiunile tehnice, dar bine platite, iar tinerii evrei se baga în administraÛia statului, unde câÕtigurile sunt mai mici. Ei sacrifica banul pentru a câÕtiga pozitie de influenta, Õi prin asta dau dovada c| Õtiu ce vor.

20 August 1962, Comandantul,

"Un popa catolic, iezuit, a scris un articol în revista "La Civilta Catolica" din Roma, referitor la "Sfantul Scaun Õi Evreii din România în timpul razboiului". E un articol foarte perfid, pe alocuri spunand lucruri mai grave decât evreii înÕiÕi. Anul trecut i-am f|cut o scrisoare-raspuns Õi am trimis-o revistei cu rugamintea s'o publice. Directorul revistei mi-a raspuns c| regreta, dar nu se poate, c|ci statutul revistei nu permite s| se publice decât lucrari ale membrilor iezuiti.

Cum îns| afirmatiile facute de acest popa iezuit sunt extrem de grave, nu pot ramane fara raspuns. Îti trimit tie acest text Õi vezi ce poti face cu el.

As tine foarte mult, dac| se poate, ca formatul broÕurii s| aiba marimea studiului din Civilta Catlica, incluzand text Õi formatul revistei."

25 Sept. 1963, Comandantul.

"Ma bucur c| ai dat drmul broÕurii în italiana. Eu astept 50 exemplare, dup| cum mi-ai promis.....

"Trebue agerime pe toate fronturile. Intre Madrid, München Õi Rio trebuie s| facem un triunghi de unde s| tragem contra inamicului cu tot ce avem la dispozitie. s| formam un triunghi al vietii Õi al biruintei, nu al mortii, cum spunea Regima Maria în Moldova, în 1917.

23.10.1963, Comandantul,

"ComuniÕtii au avut mereu nostalgia unei înÛelegeri cu MiÕcarea. Cum îns| MiÕcarea are o structura particulara, spirituala Õi metafizica, nici o înÛelegere nu este posibila care s'ar face în detrimentul liniei MiÕcarii, a Neamului Õi a Bisericii. Am expus clar aceste lucruri în ultima brosuira. Ce s| facem, Capitanul ne-a rastignit pe niÕte coordonate infinite.

Dac| broÕura în italiana este terminata, cu colportajul procedeaza în felul urmator: imparte stocul în trei, Golea, Bitzi (Ghermani) Õi Mailat Õi fiecare s| ia stocul la el, pentru ca, dat fiind vastitatea operatiei Õi marele numar de exemplare, unul singuir nu poate s| birue.

M'am gândit asa: Golea s| dea drumul la oficialitatile germane, guvern, deputati, senatul, notabilitatile Länderilor, înalÛi funcÛionari de la toate Ministerele, în special la Externe, Gesamtdeutschefrage, Informatii, Vertriebene, etc.

Mailat la gazetari Õi gazete, chiar Õi la cele mai neinsemnate din provincie, reviste de tot felul, apoi oameni politici care nu sunt oficiali. În general, s| bata bine funcÛionarii Õi oamenii politici de la Landsmann-schafturi, înalta ierarhie popeasca Õi diversilor români care nu ne sunt adversari pronunÛaÛi, ca s| nu se cread| c| facem acte de ostentatie.

Bitzi s| se ocupe de Austria, Elvetia Õi celelalte tari vecine unde merge limba germana.

La marile notabilitati, cum ar fi PreÕedintele Consiliului de Ministri, se trimite inchis. La restul ca imprimat. Nu se pune pe plic niciun expeditor. Toata responsabilitatea se concentreaza asupra mea.

Aici trimite 100 exemplare Õi mai pastreaza Õi o mica rezerva acolo.

11.1.1964, Comandantul.

Drag| Golea, alaturat ai o mica broÕura, "El hombre nuevo", pe care te rog s| o multiplici. E un text care este interesant s| fie cunoscut, în special în America latina. Nu e nevoe de mai mult de 500 exemplare. Ca timp, când prinzi un moment liber. În curand îÛi trmit Õi articolele mele politice care au aparut în ziarele din exil, pentru a le prinde intr'un volum.

Din fondul de propagânda ce l-aÛi adunat, faceti s|-i parvina lui Faust Bradescu 400 DM.

25.1.1964, Comandantul.

În pachet recomandat îÛi trimit colectia mea de articole pentru a fi reproduse în volum. Evident c| nu am strans toate articolele. Le-am eliminat pe acelea scrise în limbi straine, apoi toate cele marunte sau prea ocazionale, ca Õi pe acelea publicate în Vestitorii Õi Exilul Românesc, în care responsabilitatea mea a fost doar partiala.

În general am strans numai acele articole care au un fond de permanenta, care trateaza o problema care depaseste interesul imediat.

28 Ianuarie 1964, Comandantul.

Contributie pentru propagânda:

"Fiecare s| trimita lunar o cotizatie lui Mos Sandu (Sandu Marin). Acesta le totalizeaza Õi din acest fond, când este nevoie, se ia de acolo, cum este cazul de acuma, cu cei 400 DM pentru Brazilia. Este vorba de o broÕura a lui Grigore Manoilescu, care se gaseste sub tipatr. Când ne-am intalnit, spuneati c| aveti vreo 15o0 DM adunati mai vechi. Acesta este fondul de baza care trebue mereu alimentat. Am nevoie s| fiu cât de cât usurat în materie de propagânda. Am stors Canada pân| la epuizare. Acum e randul vostru s| faceti ceva. Evident c| tu ai f|cut Õi faci mereu sacrificii de timp, de munca Õi de bani, dar ceilalti? Ale tale nu le pui la socoteala, dar adunate, cât fac?

11 Martie 1965, Comandantul.

Drag| camarade Golea,

Situatia mea financiara s'a inrautatit în ultimul timp, încât nu mai pot face fata tuturor angaralelor.

Existenta mea propriu zisa Õi strictul necesar pentru mine Õi sotie pot s| o acopar, dar nu mai pot plati doua chirii, în speta cea de la General Mola 277, unde sta Costea, care e bolnav Õi care, de bine, de rau, mai face serviciu de secretariat. General Mola este o casa relativ ieftina Õi indispensabila, dac| vrem s| mai avem o activitate la Madrid Õi în lumea întreaga. E un fel de sediu al MiÕcarii. Pe aceasta adresa îmi vine corespondenta din lumea întreaga. Inafara de aceasta, când merg la Madrid, am un loc unde s| trag.

De aceea fac apel acum la voi, cei din Gemania s| va luati aceasta sarcina. Chiria cu totul e cam 3000 Pesete, adica rotund 200 DM. Te rog, consulta-te cu ceilalÛi camarazi mai instariti Õi vedeti cum puteti asigura aceasta suma cu regularitate. Raspunsul te rog s| mi-l dai cât mai curand, c|ci de la 1 Aprilie sunt, aÕa zicand, în pana. Banii se vor trimite pe adresa lui Costea la Madrid.

25 Martie 1965, Comandantul.

Am primit ultima scrisoare Õi m| bucur c| veti face tot posibilul pentru aranjarea problemei cu chiria de la Madrid.

Bine aÛi f|cut c| aÛi contribuit la cartea Generalului Chirnoaga, - "Razboiul nostru din Rasarit". E un document de mare valoare.

13 Sept.1966, Comandantul,

Iti r|spund cu mare intarziere la scrisoarea din 13 Iunie 1966. Am fost prins intr'o multime de treburi Õi nu vroiam s|-Ûi dau un raspuns de circumstanta.. Am meditat fiecare rand din scrisoarea ta, aÕa c| acum pot s|-mi formulez gândurile cu claritate:

Rusism Õi Comunism.

Tu vrei s| separi cele doua notiuni, admiÛând c| cineva poate s| fie comunist Õi în acelaÕi timp contra Moscovei. Fireste c| sentimentele cuiva pot merge în aceasta directie. Õi chiar comuniÕtii, luati individual sau pe anumite grupuri de influenta, pot s| aiba atitudini ostile Sovietelor din cauza umilintelor, a raului tratament, etc. Chiar din anumite sentimente naÛionale. Asta îns| este prea putin. Asta nu schimba realitatea de baza.

Realitatea de baza are doua aspecte:

Moscova este centrul internaÛionalei Õi conspiratiei comuniste. Moscova de azi nu mai e Rusia de altadata, cu imperialismul ei caracteristic, ci e centrul unui alt imperiu, al imperiului comunist mondial. Stiu c| în acest punct chestiunea este controversata, c| mulÛi susÛin, intre cari Õi fraÛii ucrainieni, c| comunismul din Rusia nu ar fi decât un vehicul al vechiului imperialism tarist. Aici ramane aÕa dar de stabilit, care e calul Õi care e calaretul. Pentru mine calaretul e tot comunismul, iar calul poate fi Õi imperialismul de tip vechi, utilizat cu abilitate de banda conspiratoare. Mie mi se pare mai prudent s| raman la vechea conceptie: Moscova este centrul comunismului mondial. În consecint|, toÛi ciracii lor din Europa rasariteana trebue s| se subordoneze lor.

Moscova detine o putere colosala în raport cu tarile subjugate. Practic, nimeni nu se poate revolta în contra atotputerniciei ei fara a risca s| fie lichidat în scurta vreme. Aceast| situaÛie este valabila cu atât mai mult pentru România, care este incadrata peste tot de state comuniste. ToÛi ceilalÛi se mai pot revolta contra Moscovei intr'o forma oarecare, afara de români, c|ci ar insemna un act de sinucidere. Ungurii, Polonezii, Cehii Õi chiar Bulgarii, au un coeficient de manevra, de care îns| Românii nu dispun. Când vorbeÕti aÕa dar de o reactie în România, trebue s| te gândeÕti permanent la situaÛia ei geopolitica imposibila. De alta parte, România detine o pozitie cheie în Sud-Estul european. Pierde Rusia Sovietica România, a pierdut practic totul. Spatiul românesc este de importanta vitala pentru hegemonia ruso-comunista în Europa centrala Õi rasariteana.

Nu trebue confundate anumite manifestari anti-ruseÕti chiar ale conducerii, cu o politica anti-Moscova. Aceast| nu va fi posibil niciodata, atâta vreme cât va dainui actuala constelatie mondiala. De altfel Ceausescu a dat sensibil înapoi fata de Moscova în raport cu anumite veleitaÛi de independenÛ| ale lui Gheorghiu-Dej. Nu avea incotro.

Comunism Õi românism.

Intre comunism Õi românism nu poate exista decât un antagonism profund Õi permanent. Comunismul prin natura lui urmareste distrugerea persoanei umane, a naÛiunii, a religiei. Aceste sunt cele trei entitati de baza care trebuesc desfiintate, pentru a face loc turmei umane. Distrugerea naÛiunii este recomandata de Marx. Fireste, pentru a-Õi atinge telul comuniÕtii utilizeaza masa ruseasca contra celorlalte popoare din inteiorul Rusiei cât Õi din Europa Centrala. E o masa amorfa, lipsita de personalitate Õi imbibata de mesianism. Comunismul s'a combinat cu rusismul pentru a actualiza cu Õi mai mare putere politica de distrugere a naÛiunilor.

Ca comunismul chiar când a luat o aliura anti-ruseasca - de altminteri importanta - a ramas tot atât de periculos pentru viitorul neamului românesc, rezulta din politica de genocid practicata de Gheorghiu-Dej Õi continuata de Ceausescu.

Tu spui c| situaÛia este incomparabil mai bun| acum decât în era staliniana. Eu spun c| este chiar mai periculoasa. Inainte vreme regimul ucidea indivizi Õi chiar clase întregi. Acum ucide viitorul naÛiunii. Ucid femei Õi copii. Desigur c| ai aflat c| fiecare spital nou construit are o sectie ultra-moderna de avorturi. Medicamente în general nu se gasesc, dar clinicile de avorturi au ajuns la indemana oricui. Acesta este cel mai grav aspect Õi cel mai criminal, c|ci Ceausescu distruge sistematic capacitatea de procreatie a unei naÛiuni. Ce are asta cu rusismul ? Asta este comunism pur. NaÛiunile rebele comunismului trebuesc desfiintate. Ma mir c| acest aspect, taiatul la baza al noii politici comunisto-romaneÕti v'a scapat voua: Munca extenuanta, mizeria Õi clinica de avorturi formeaza un tot concertat pentru a nu se mai naste români. Aceast| este opera aÕa zisilor români Gheorghiu-Dej Õi Ceausescu.

Nu Õtiu dac| acesta ar fi consemnul Moscovei ca centru al comunismului mondial, dar ei executand acest consemn criminal, au dovedit c| sunt totalmente incadrati în dispozitivul mondial al conspiratiei comuniste.

Dementa criminala e mai grava acum. Dac| nu intervine ceva, ne vom trezi în 30-40 ani c| românii nu vor mai fi pomeniti în istorie decât ca o naÛiune care a fost, ca Pieile Rosii, cum spunea Capitanul.

Presiune asupra regimului.

Unicul mijloc de a usura situaÛia grea a poporului român este de a denunta continuu crimele regimului. Nu tacand, nu luand o atitudine de

toleranta se poate salva ceva. Numai Õtiind ei c| presiunea noastr| n'a slabit, vor mai slabi din când în când franele. Cata vreme ei nu slabesc opresiunea asupra poporului în mod efectiv, - Õi nu cu NEP-uri naÛionaliste - nici noi nu avem dreptul s| slabim presiunea asupra lor.

14 Sept. 1966, Comandantul,

Exista mii Õi mii de posibilitati de afirmare a unui legionar. Totul e ca s| nu stati inactivi, s| nu ajungeti la deriva evenimentelor. Exista Õi mijloace de afirmare mai putin spectaculare, dar tot atât de eficace. Legionarul nu este uni-linear.

Un legionar trebue s| fie inventiv. Analizati ce se poate face în conditiile date. Trebue s| utilizam inteligenta, ca în conditiile date s| continuam totusi s| fim de folos Legiunii. În toate cazurile legionarul trebue s| gaseasca o cale, o margine disponibila în programul sau, pentru a fi activ Õi pe plan legionar. Esential este s| nu lase s| se stinga "focul sacru" din sufletul sau, care trebue s| fie mereu alimentat. Aceast| framantare, aceasta neliniÕte trebue s| ramana perpetua.

Eu nu vreau s| fortez nota, cerand de la camarazi mai mult decât pot s| dea în conditiile actuale. Cer îns| de la ei o anumita disciplina în functie de interesele Õi obiectivele MiÕcarii. Cu alte cuvinte, fiecare s| traga spre Centru. s| nu-Õi risipeasca energiile steril.

Functia mea, Õi asta este functia principala a unui sef, este coordonarea acestor energii pentru a le da maximum de efic|citate pentru Neam Õi Legiune.

23 Martie 1967, Comandantul,

Iti trimit lucrarea primita de la Faust Bradescu, "La Garde de Fer", de Guiraud. Cum iniÛiativa Õi lucrarea îi apartine, trebue s'o facem în cadrul editurii "Dacia". Nu-l putem deposeda de aceasta satisfacÛie. El vorbeste de 3.000 de exemplare. Eu cred c| e mult. Eu optez pentru 1.500. Bine inteles c| trebue raspandita pe o scara larga, la naÛionaliÕti Õi forte conservatoare.

Cartea este extraordinara Õi are avantajul c| este scrisa de un strein, Õi mai ales de un francez.

8 Mai 1967, Comandantul,

Propunerea ta cu baterea unei insigne comemorative am discutat-o cu camarazii la Madrid Õi au gasit-o excelenta.

Radu Ghenea a Õi f|cut un desen model, pe care l-am gasit bun. Ramane s| fie stilizat Õi batut.

Vom face Õi un carton aniversar, pe filele caruia vom semna

toti paticipantii.

Acum e chestiunea banilor, operatia pentru amandoua ar costa intre 8.000 Õi 10.000 pesete. Noi nu avem aceÕti bani, inafara de cazul caîiprocurati voi.

18 Iunie 1967, Comandantul,

Avem urgenta nevoie de 10.000 de pesete pentru confectionarea insignei. Cred c| dac| ar fi batuta la voi, ar costa mult mai mult.

Dl General vrea s| vina în Germania Õi de acolo apoi, cu unul din voi, s| vina în Spania.

As vrea s| mai am niÕte articole comemorative, dar vad c| va miscati greu.

26 Iunie 1967

1. Referitor la "ColecÛia de articole", trimite-mi Õi mie un exemplar s|-l v|d cum arat|. Îndat| îÛi voi trimite tabelul pentru repartitie.

2. Din cartea lui Guiraud, câte ai de gând s| scoÛi?

3. Referitor la insigna-medalion, de acord cu urmatoarele observaÛiuni:

a. Pe dos nu pune Madrid, ci numai "Congres legionar - 1967" Asa am convenit Õi cu cartonul jubiliar, asta ca s| nu avem dificultaÛi cu tovaraÕii care incep s| se instaleze aici.

b. Vânzarea acestor medalioane r|mâne exclusiv pe riscul vostru, dat fiind valoarea lor intrinseca. Nu trebue s| uiÛi c| costul trebue anticipat, iar încasarea se face ulterior Õi greoi.

Dac| ai vreo idee, scrie-mi,

Iti trimit alaturat medalionul-insigna. E simplu, redus la esential. Nu l-am dat aici. Dac| gasiti acolo o oportunitate s|-l faceti, "um so besser", m| descarcati de o grija.

7 August 1967, Comandantul,

Drag| Golea,

Tocmai în acest moment am primit coletul cu cartile, cinci de fiecare.

Nici nu-Ûi închipui ce bucurie mi-ai facut. Îti mulÛumesc din toata inima Õi Dumnezeu s|-Ûi rasplateasca pentru sacrificiul facut. Au iesit impecabil amandoua. Reproducerea e perfecta. Coperta strasnica, graitoare Õi în acelaÕi timp luptatoare. Vom discuta aici modalitatile de distribuire. În orice caz, voi aduceti cât mai multe exemplare aici, c|ci fraÛii plecand, vor lua cu ei ceva.

Din a lui Guiraud (La Garde de Fer), sunt obligat s| trimit multe la toate personalit|Ûile Õi la toata lumea naÛionalist|. Îmi trebue cel putin 200 exemplae pentru trimiteri cu bilet de vizita sau cu dedicatie. Restul vom vedea.

Astept s|-mi comunici exact data plecarii, itinerariul Õi eventuala trecere pe aici.

15 August 1967, Comandantul,

Am vorbit cu Valer (Traian Borobaru), de Albumul Legiunii. Vom face un album de fotografii, "Legiunea în imagini". Acesta va fi titlul general. V| apare mai intâi Guvernul de la Viena Õi Armata NaÛionala. Apoi, dac| Dumnezeu ajuta, fotografii din al doilea exil 1941-1944 inclusiv

lagarele de la Buchenwald, Dachau Õi Oranienburg. Asta c| s| vada prietenii cât de bine am fost tratati în Germania.

Când Valer va avea totul terminat, va veni la tine s| vedeti ce puteti face. V| fi o lucrare extraordinara Õi unica. Mai graitoare decât orice text. Fiecare fotografie va avea o explicatie Õi data.

ÎnfiinÛarea celei de a doua edituri, "Romanian Historical Studies"

7 Februarie 1968, Comandantul

"Sunt total de acord cu programul tau de a edita c|rÛi care intereseaza problema întregirii României. Sunt ingrijorat nu atât de acest program limitat, cât de amplitudinea ce ar putea-o lua, angajandu-te în studii documentare, care practic te-ar fura complet pe alte meleaguri."

"Partea istoric|, de bine, de rau, se mai Õtie. Noi avem datoria acum - a sosit ceasul - ca dup| 20 de ani de inchisori, ne mai primejduind pe nimeni, s| facem lumina asupra istoriei suferintelor legionare, care se identifica cu suferintele Neamului dup| Întregirea României. Sunt 40 de ani falsificati de toÛi ticalosii. Ai citit desigur "Magazinul" tovarasilor de la BucureÕti, unde vechile teze sustinute pe vremuri de partide, sunt reluate cu brio de ei, ceea ce indica aceeasi monstruoasa continuitate."

"Dac| reusim s| facem un triunghi publicitar Rio-Madrid-München, am prinde întreg exilul în focul lui concentric."

Intregirea României.

În 1968, când s'au implinit 50 de ani de la Întregirea României, am început s| reeditez c|rÛi de documentare istoric| asupra României, c|rÛi care priveau cu precadere Translvania, Basarabia Õi Bucovina. Am considerat de datoria mea s| fac ceva pentru aceasta aniversare, mai ales c| prin alte parti ale exilului nu s'a anuntat nimic ca pregatire pentru ca s| aniversam Õi noi mai cu pompa acest mare eveniment naÛional. Am plecat de la ideea ca, dac| bibliotecile publice Õi institutele de studii istorice fac posibil procesul de cunoastere a naÛiunilor, atunci ele trebuesc dotate Õi imbogatite cu material documentar privind Ûara noastr|, "pentru a indulci", cum spuneam intr'o dare de seama, "umilinta ce o simteam c| în aceste biblioteci c|rÛi despre România sunt foarte putine, în cazuri fericite, sau chiar de loc în majoritatea cazurilor".

Din 1968 Õi pân| în 1974, când am parasit Münchenul pentru America, am reeditat 18 titluri în cate 450 exemplare, din care 250 erau destinate bibliotecilor publice Õi universitare din aproape toate tarile de pe glob, inclusiv cele socialiste. Restul au fost donate institutelor de cercetari istorice sau de relatii internaÛionale. O mica parte erau rezervate pentru persoane particulare interesate.

Majoritatea bibliotecilor Õi institutelor au confirmat primirea c|rÛilor. Am f|cut trei trimiteri pe m|sur| ce le terminam.

Referitor la aceasta iniÛiativ|, în scrisoarea din 7 Februarie 1968, dup| cum am vazut, Comandantul îmi scrie:

"Sunt total de acord cu programul t|u de a edita c|rÛi care privesc întregirea României. Sunt ingrijorat nu atât de acest program limitat, cât de amplitudinea ce ar putea-o lua, angajandu-e în studii documentare, care practic te-ar fura complet pe alte meleaguri."

Cateva din confirmarile primite:

Biblioteca pentru Istoria Contemporana

Stuttgart 16 Nov. 1968

Stimati domni,

"Biblioteca pentru Istoria Contemporana" v| confirm| cu mulÛumiri primirea a sase volume ale editurii Dvs. Intrucat aceste c|rÛi lipsesc în biblioteca noastr|, aceasta trimitere a fost o mare imbogatire pentru noi."

Speram c| acest contact dintre noi în viitor va fi largit, Õi va rugam s| ne comunicati proiectele Dvs de viitor. În felul acesta noi am putea s| va venim intr'ajutor cu lucrari care Dvs va lipsesc.

Cu deosebita stim| , W. Haupt, Subdirector."

Gesamteuropäisches Studienwerk e.V.

4973 Vlotho, Weser, Rep. Federala 14.8.1968

Stimate domnule Golea,

Pentru trimiterea a sase lucrari care privesc istoria României dintre cele doua razboaie mondiale Õi în mod deosebit pe timpul celui de al II-lea razboi mondial, va mulÛumim foarte mult.

"Departamentul de documentare cu toate c| numara deja 24.000 volume, mai are înc|mari lacune cu privire la istoria contemporana a României, încât c|rÛile trimise, care trateaza relatiile româno-ruse Õi româno-maghiare sunt pentru noi pe cât de interesante, pe atât de importabnte. Ne-am bucura dac| ne-aÛi tne la curent cu programul Dvs publicitar Õi dac| ne-aÛi mentine pe lista Dvs de trimiteri.

Cu deosebita stim| - Dolezalek."

Romanisches Seminar der

Universität Heidelberg.

Prof. Dr. K. Heitmann 15.11.1973

Mult stimate domnule Golea,

Pentru ultima trimitere de c|rÛi cât Õi pentru amicala Dvs scrisoare din 24 Oct. c. doresc s| v| mulÛumesc cu totul deosebit. Dupa cum v'am scris cu catva timp mai inainte, eu vad activitatea Dvs editoriala ca pe o inestimabila contribuÛie la raspandirea rezultatelor literaturii Õi Õtiintei româneÕti, despre care în Europa occidentala practic nu e nici urma. Acest lucru este valabil în mod deosebit pentru opere ca a lui Nae Ionescu, Roza Vânturilor, despre care odinioar|, dup| c|utari zadarnice în toate bibliotecile germane, am dat, însfârÕit, peste un exemplar în Muzeul Britanic.

La o ocazie potrivit| cu pl|cere am s| m| refer la activitatea Dvs editoriala Õi la colectia Studii Istorice RomâneÕti.

Înca odata multe mulÛumiri Õi salutari amicale,

al Dvs. Prof. Dr. K. Heitmann."

Biblioteca NaÛionala a Australiei

Canberra, A.C.T. 2.600 17 Dec. 1969

Stimate Domn,

În serviciul ei pentru Administratia statala, pentru oamenii de Õtiinta Õi cercetatori, Biblioteca NaÛionala a Australiei se stradueste s| ridice o atotcuprinzatoare colectie de lucrari Õi documente care s| cuprinda acte guvernamentale, publicaÛii ale institutiilor de cercetari, cât Õi ale diferitelor persoane, societati Õi organizatii.

Am fi bucurosi s| aflam c| organizatia Dvs este dispusa s| intre intr'un schimb de lucrari cu biblioteca noastr|. Recentele lucrari primite de la Dvs. sunt de un deosebit interes pentru noi.

Am fi de asemenea bucurosi dac| Dvs aÛi adauga adresa noastr| pe lista Dvs de trimiteri, sau intr'o operatie de schimb. Dac| acest lucru nu este cu putinta, va rugam s| ne trimiteti lista publicaÛiilor Dvs cu preturile respective.

Asteptam veÕti de la Dvs. Õi va mulÛumim cu anticipatie pentru orice sprijin sau colaborare. - Al Dvs. H.L.White"

Universités de Paris

Bibliotheque de Documentation InternaÛionale

Contemporaine - Paris 16 Martie 1974

Domnilor,

V| mulÛumim foarte frumos pentru ultima Dvs trimitere de opere din colectia "Studii Istorice RomâneÕti".

Am fi de asemenea fericiti s| putem insera la sectia "Romania" urmarea acestei colectii Õi în acelaÕi timp va rugam, dac| va este posibil, s| ne trimiteti Õi volumul "Roza Vanturilor" de Nae Ionescu, cât Õi alte colectii de articole politice de acelaÕi gen din epoca respectiva aparute în editura Dvs.

V| mulÛumim anticipat Õi va rugam s| acceptati distinsele noastre salutari. - Le Conservateur en Chef, Veronique Blum."

Collegium Alexandrinum

Universitatea Erlangen-Nüremberg

852 Erlangen

Stimate domnule Golea,

Din ziarul "Südostdeutsche Vierteljahresblättern" Nr. 1, din 1974, pag. 6, am luat la cunoÕtinta c| Dvs reimprimati opere de istorie despre România, pe care le donati bibliotecilor publice. De aceea ne permitem intrebarea, dac| nu am putea fi Õi noi cuprinsi în acest cerc de beneficiari. De noi mai apartne Õi filiala Erlangen a Societatii Sud-Ost Europa, condusa de Dnii Prof. Dr. M. Schmid Õi Dr,. W Kucher. Am saluta aceste trimiteri cu mult| recunoÕtinta. - I.A. - J.A.Stupp."

În continuare colaborarea cu Comandantul

La 25 Martie 1968 Comandantul îmi scrie:

Rapit de o serie de lucruri urgente, nici nu am putut s|-Ûi confirm primirea banilor. mulÛumesc din toata inima. Sper ca în cursul lunii Mai s|-mi pot aranja situaÛia.

I-am scris Õi lui Marii pentru banii trimisi. Adanc miscat de acest gest neasteptat de sacrificiu, i-am scris Õi l-am rugat s| nu mai trimita, deoarece cu cât am, pot începe noua întreprindere.

Trimit "impresos" avion, recomandat cartea Capitanului "Pentru legionari". E unicul exemplar de care dispunem. E un dar f|cut de Aron Cotrus Mariei Rosca înainte de a pleca în SUA. Are o dedicatie pretioasa de la Capitan. Ma gândesc, dac| ai putea reproduce pagina interna cu dedicatia. Cotrus a fost Õi unul din cei mai mari cantareti a MiÕcarii, încât ar merge perfect împreun|, marele revoluÛionar cu marele poet al tuturor revoluÛiilor naÛionale.

Aceast| este editia scoasa în 1936 de Nicolae Petrascu la Sibiu, dup| o geniala stratagema a Capitanului, care a derutat guvernul, ce voia s| puna mana pe manuscris. Este editia princeps. De aceea este atât de pretioasa Õi te rog din inima s| ai grija de ea, fiind unicul exemplar ce-l avem în exil.

Dac| o faci pe asta Õi dac| mai tarziu ai mai putea scoate Õi celelalte lucrari ale Capitanului, "Insemnari de la Jilava", apoi "Circulari Õi Manifeste" editia 1940, Õi "Carticica Sefului de Cuib", ai f|cut o treaba mare. Am cinstit aniversarea mortii Capitanului intr'o forma stralucita. Cu drag, TLC - HS

25 Ianuarie 1969, Comandantul:

"Faptele voastre de acolo din ultimii ani v'au fixat din nou pe planul intai: participarea la Madrid, medalioanele, reproducerea cartilor documentare, manifestatiile pentru Capitan Õi MoÛa-Marin, iar acum cartea Capitanului.

Ma bucur c| Ûi-ai scos nevasta. Transmite-i toate gândurile mele bune. Cat a sugferit !

P.S. Reproducerea cartilor documentare cu Transilvania Õi Basarabia e extraordinara. I-ai batut pe toti, inclusiv BucureÕtiul !"

Cu drag, TLC - HS

6 Mai 1969, Comandantul,

"Azi dimineata am avut bucuria s| contemplez cele doua c|rÛi retrimise de Costea de la Madrid, (Pentru legionari).

Sper c| Õi opera lui Alecu Cantacuzino e pe terminate. În primul numar din "Tara Õi Exilul", a carui apariÛie e iminenta, Õi în care tratez despre MiÕcarea Legionar| Õi apararea drepturilor româneÕti asupra Transilvaniei, voi face o nota Õi despre apariÛia acestor lucrari scoase de tine.

"Primesc tocmai scisori de la unii camarazi la cari lucrarile au ajns inaintea celor din Spania. Acelas efect fulminant. ToÛi sunt entuziasmati. Îmi scrie Rosu (Octavian, Italia), c| dup| 25 de ani de exil, e cel mai mare eveniment ce îl traeste." TLC - HS

5 Iunie 1969, Comandantul,

"Ma bucur c| Õi operele lui Alecu Cantacuzino sunt terminate. E o realizare mareata. Stiu cât a fost de greu s| pui laolalta broÕuri de marimi diferite Õi prost scoase, în conditii de prigoana Õi cenzura pe cap. Dar conÛinutul lor e colosal."

27 Ianuarie 1970, Comandantul.

Dupa plecarea lui Leonties nu-mi ramane decât s| revin la asistemul anterior, lucrand individual Õi cautand s| armonizez eu, de la distanta. I-am scris Õi eu c| oricata dreptate ar avea, el face confuzie intre o acÛiune paralela Õi garnizoana.

Insfarsit, acum asta-i situaÛia. Financiar se pare c| a lasat o situaÛie clara, asigurand 200 DM pentru Madrid Õi restul pentru dl General Chirnoaga. Voi continuati ca Õi înainte contributiile lunare.

Mi-a parut mai mult rau de hotarirea lui abrupta, motivand c| se gaseste intr'un moment legionar important cu volumul lui de poezii (Prin mlaÕtini Õi furtuni). Sunt convins c| el îÕi va face datoria Õi mai departe."

Acum, ce te rog eu pe tne, draga Golea, este s| continui acÛiunea cu retiparirea lucrarilor legiionare, c|ci altfel se pierd. Tu eÕti omul nazdravan care a salvat patrimoniul legionar. Bine inteles, în cadrul posibilitatilor de care dispui. Asta este menirea ta, destinul tau. Din tot ce suntem, nu ramane decât fapta creatoare.

Recitind poeziile fratelui t|u, am descoperit în el un mare poet, cu deosebire faÛ| de atatia bâlbâiÛi din exil. Poate c| ar fi bine s| faci o noua editie, precedata de o biografie. Stii c| în America poeziile lui se recita la sarbatori." Cu drag, TLC - HS

21 Februarie 1970, Comandantul,

Mi-ai dat doua veÕti bune. Mi-a scris Õi Mos Sandu Õi mi-a comunicat c| e gata s| puna aceÕti bani la dispozitia MiÕcarii pentru Monument. El vrea s| dea anul acesta 3.000. DM.- I-am raspuns c| sunt de acord, numai s|-i trimita cât mai în graba. Restul, vom vedea. Poate trimite banii direct lui Costea. Mi-a scris c| prima rata va veni la inceputul lui Martie. Deci nu trebue silit, ca s| nu-i rasturnam afacerea.

Ma bucur de hotarirea ta de a scoate Õi "Cranii deLemn" a lui Ion MoÛa. Cadreaz| perfect cu ridicarea Monumentului, numai, te rog, f| c|rÛile cât mai repede, s| le putem pune în vanzare. ...... Am luat act c| banii rezultati din vanzarea cartilorîidonezi Monumentului.

Acum e momentul suprem. E o chestiune de onoare. Riscul ce mi l-am luat este foarte mare, dar am încredere c| aÕa cum ai raspuns tu Õi Mos Sandu, dispusi a pune banii pentru Monument, bine inteles, conform voinÛei tale care deÛii un fel de testament, (banii l|saÛi mie de Mircea MuÕetescu Õi împrumutaÛi lui MoÕ Sandu), vor face Õi altii.

Am cartea lui Alexandru Boldur, "Les relations russo-roumaines". E cea mai mare Õi cea mai importanta lucrare despre Basarabia. Ti-o voi trimite, împreun| cu "Cranii de lemn".

Cu drag, TLC - HS

Explicatie referitor la banii lui Musetescu de la Mos Sandu:

Mircea Musetescu avea mai mulÛi bani - 10.000 DM - câÕtigati în Yemen, unde era trimis de Statul francez împreun| cu un alt medic român, Vasile Andrei. Când a venit prin Europa, mi-a lasat mie aceÕti bani, cu dorinta s| fac vreo investitie cu ei. Eu i-am dat lui Mos Sandu care tocmai intrase intr'o combinatie comerciala cu un alt român care avea bani, dar Mos Sandu nu avea nimic. Mos Sandu trebuia s| investeasca aceÕti bani în pravalie Õi când se va consilida fnanciar, s|-i dea înapoi în rate cum îi convin.

16 Iulie 1970, Comandantul,

"Ma bucur c| eÕti pe gatate cu cartile. În ce priveste preturile, punem MoÛa = 4 dolari, Banea = 3 dolari, adica 7 dolari amandoua. Din cele 350 exemplare cate ai tras, propun urmatoarea repartitie: 50 pentru biblioteci, 50 pentru Golea, 50 pentru Centru. Pentru vanzare raman 200 - Õi cred c| se vand - asta face 1.400 dolari = cel putin 5.000 DM, deci ai una din cele mai importante contributii personale.

Nu Õtii cât m'am bucurat c| ai cules Õi biografia lui MoÛa. Îmi

statea pe limba s|-Ûi cer acest lucru, dar te Õtiam cât eÕti de incarcat. E un lucru mare. Mareste considerabil valoarea cartii."

1 August 1973, Comandantul,

"Am primit ultima ta scrisoarea cu vestea bun| ce mi-o dai, c| ai terminat "Roza Vanturilor". E o mare realizare, pentru c| e vorba de Nae Ionescu, pe care l-au abandonat chiar Õi parte din studenÛii sai. Nu mai e la moda. Gandirea lui nu numai c| e unica în felul ei, dar cartea lui pune probleme care sunt Õi astazi de actualitate. Cu drag, TLC - HS

12 Noembrie 1973, Comandantul,

Am primit Õi scrisoarea ta cu veÕtile despre ceremonia aniversarii a 20 de ani de la procesul paraÕutiÕtilor. A fost ceva impresionant. Singura deceptie a fost c| n'am fost Õi eu cu voi. Te-ai intrecut în toate Õi ai avut bucuria s| vezi c| memoria celor cazuti a fost cinstita frumos.

Stimate domnule Comandant,

S'a dus Õi Dl General (Platon Chirnoaga) lasand un mare gol în randurile noastre, în MiÕcare, cât Õi în frontul de rezistenta al exilului.

Au fost Suga, Mircea Dimitriu, Baraitaru, Cretu Vasile, Boaca, Onciu, Ionescu Aurel, Ciupenic, Stanescu. Au mai fost, desigur, Tase, Crutzescu, Emilian, Popescu Aurel, mai ales ca ofiÛeri. Au fost Õi Barbulescu Vasile, zis Leul, de la echipe, Cernea, Õi mulÛi altii.

Cei doi preoti ai noÕtri au fost inÕtiintati de mine imediat Õi au acceptat s| vina. Am anuntat îns| Õi pe Parintele Müller, care a fost foarte miscat când a auzit vestea trista Õi s'a oferit imediat s| vina Õi s| rosteasca Õi cateva cuvinte. Cu trei preoti români, a avut o înmormân tare frumoasa, pe cât s'a putut. Coroane au fost foarte multe Õi mai ales foarte frumoase, depuse de:

- MiÕcarea Legionar|, Horia Sima,

- Legionarii din Germania,

- Legionarii din Franta,

- AsociaÛa FoÕtilor Combatanti din Franta,

- Uniunea AsociaÛilor Õi Institutiilor RomâneÕti din Germania.

- Comunitatea Românilor din Freiburg,

- Biblioteca Româna din Freiburg,

- Familia Nicolae Baraitaru,

- Familiile Mircea Dimitriu Õi Vasile Cretu,

- Wally Heide und Siegmund, prieteni.

Acestea au fost coroane. Ghiveciuri cu flori Õi buchete au fost foarte multe.

De vorbit au vorbit în capela, dup| terminarea slujbei, Parintele Müller în nemteste la început Õi apoi cateva cuvinte în româneste. Cuvantarea lui o s| v'o trimit în curand, ca de altfel Õi pe cea a Par. Emil Popa, care a vorbit la mormant. La mormant au mai vorbit, inghesuiti, deoarece nu au fost programati, Crisan de la Paris Õi Emilian. Au mai vorbit preotul local Õi un preot neamt din Sudul Basarabiei foarte miscator. Emilian a vorbit bine, evocând scene de pe frontul din Rusia, unde Generalul Chirnoaga, pe atunci Colonel, le-a deschis drumul cu artileria intr'o situaie foarte grea, la cucerirea Crimeii.

Când s'au terminat toate, am cantat "Azi noapte la Prut" Õi "Sfanta tinerete legionar|". Textul l-am impartit înc|înainte de începe rea slujbei celor care s'au pronuntat dispusi s| cante. Amandoua cantecele au iesit bine Õi au impresionat.

Dupa terminarea înmormân tarii lumea s'a dus la un local unde familia Comandorului Baila a rezevat locuri Õi a oferit strainilor o cafea, o prajitura Õi un pahar de vin. Cei flamanzi au mancat iar noi, legionarii Õi cativa prieteni, am acoperit cheltuielile. Seara am petrecut-o în satul lui Baraitaru, unde aveam camere rezervate la un hotel, Õi am stat de vorba în casa lui Baraitaru.

Am terminat de tras din nou cartea lui Guiraud. Am mai tras 300 exemplare. Mai de mult spuneati c| ar mai fi nevoie Õi cum aveam placile Õi ceva hartie, am mai tras o serie. V| trimit cateva exemplare.

Cu cele mai bune gânduri Õi dorinti, TLC, Traian Golea."

În Statele Unite

16 Nov. 1974, Comandantul

Ma bucur c| ai ajuns cu bine în "Ûara tuturor fagaduinÛelor", Õi mai ales în frumoasa Florida, unde te bucuri de o vara vesnica. Stiu ce inseamna pentru voi acest climat binecuvantat de Dumnezeu. Acum s| scoateti din oase reumatismele Õi alte necazuri.

V| trebui s| gasim o formula s| putem continua cu "Omul Nou", care e copilul tau. Macar din când în când s| tragi cate o sarja. Nu e o chestiune imediata, dar gândeste-te. "Omul Nou" a fost coloana vertebrala a publicisticei legionare în exil, Õi ar fi pacat s| se schimbe. Cu drag, TLC - HS

O nota: Când am avut timp liber, am publicat literatura legionar| în America fara s| intreb pe cineva Õi fara ca cineva s| m| fi deranjat cu vreo intrebare. Eu m'am stabilit în Miami Beach, unde 70-80% erau evrei Õi unde conducerea orasului era exclusiv în mainile lor. Nimeni nu m'a deranjat vreodata.

Cum am ajuns în Statele Unite

- MulÛumesc!, a fost raspunsul sau Õi cu asta discutiile noastre s'au terminat.

Eu aveam un unchi în SUA, pe fratele mai mare al tatii, emigrat prin 1904-905, care nu avea copii, Õi el nu înÛelegea c| eu vreau s| vin, dar c| Americanii îmi refuza viza.

În America mai aveam un unchi mai indepartat, care a venit în Germania în nume personal dar Õi trimis de celalalt unchi, ca s| intrebe la Consulat, care-i cauza de toÛi refugiaÛii care vor, ajung în USA, numai eu nu. Pe el îl chema Boila. M'am dus cu el la Consulat Õi Boila i-a spus Consulului, c| ei sunt doua familii emigraÛi în USA de mulÛi ani, c| au o situaÛie materiala bun| Õi c| îÕi pun averea drept gaj c| eu nu voi face ceva care s| contravina legilor americane. Consulul a plecat Õi a vorbit vreo 25 minute cu Departamentul de Stat Õi când a venit ne-a comunicat c| State Departamentul refuza s|-mi dea aprobareea de emigrare în USA. Acum s'a convins Õi el c| sunt autoritatile americane care nu vor s|-mi dea aprobarea.

În 1971 venise Nixon ca presedinte Õi lucrurile s'au mai schimbat. În 1973 am incercat s| obtin o viza de turist în USA pentru a-l vizita pe Goldy, unchiul meu. Viza mi s-a dat pe loc, fara nici o dificultate, Õi am fost de Craciunul 1973 în USA la unchiul.

Venit acasa la München, prin Martie 1974 iar m'am dis la Consulat s| cer de acum viza de emjgrare în USA. Intrebandu-l pe Consul dac| as putea obtine o viza de emigrare în USA, mi-a raspuns promp Õi categoric: Desigur. La asta eu i-am raspuns c| eu am mai f|cut astfel de încercari Õi am fost respins. c| eu am un dosar foarte voluminos la ei. Consulul mi-a raspuns c| astea sunt prostii care apartin trecutului. I-am atras atentia c| nu vreau s|-mi lichidez tot ce am la München Õi apoi s| fiu totusi refuzat Õi s| raman pe drumuri, aÕa cum i s'a intamplat lui Ilie Smultea c|, ajuns la New York, a fost trimis pe insula Elis Island Õi tinut acolo aproape un an de zile, pân| când a dat declaratie c| nu va intreprinde nimic politic.

Astea nu se mai intampla acumn, a fost raspunsul Consulului.

Am f|cut cererea Õi mi s'a dat viza. La 30 August 1974 am plecat cu soÛia în Florida, unde inchiul se retrasese, Õi de atunci suntem în Florida Õi nu am fost deranjati de nimeni. Dupa 5 ani mi-am obtinut cetatenia. Punct !

O scrisoare primita de la

University of Jerusalem,

Centre for Research of Romanian Jewry, 17.12.1981

Stimate domnule Golea,

Din revista "Curierul" Nr. 5, 1981, aflam c| aÛi publicat o broÕura "Besserabia and Bucovina", pe care v'am fi recunoscatori dac| ne-aÛi trimite-o pentru biblioteca noastr|. Noi colectionam aici tot ce este în legatura cu România, Ûara noaastra de origine, în vederea cercetarilor Õi studiilor despre comunitatea evreilor de acolo. De aceea am strans aici de la volumele documentelor Hurmuzachi, la Istoria Românilor de A.D.Xenopol; de la bibliografia periodicelor lui S. Ionescu pân| la memoriile lui Titu Maiorescu, E. Lovinescu, C. Stere s.a. Avem Õi o destul de bogata colectie de publicaÛii ale emigraÛiei româneÕti actuale, ca Õi diverse c|rÛi aparuite în exil. De aceea va rugam Õi pe Dvs. s| ne trimiteti, dac| este posibil, cele 18 cartii Õi broÕuri ce le-aÛi publicat în Colectia "Studii Istorice RomâneÕti" Õi le-aÛi distribuit gratuit bibliotecilor naÛionale Õi universitare.

Noi avem legaturi cu cercetatori din Franta, USA, Canada, Õi Germania Federal|, care ni se adreseaza uneori pentru lamuriri nu numai specific evreeÕti. Centrul de Sovietologie al UniversitaÛii noastre de la Jerusalem, de care aparÛinem Õi noi, se intereseaz| de asemenea Õi de probleme generale, spre a cunoaÕte Õi "l'autre son de clôche".

Suntem convinÕi c| v| veÛi da seama ce importanÛa are Õi pentru scopurile Dvs. ca s| putem oferi Õi noi documentarea necesara. -

Cu deosebita stim| , Dr. Th. Lavi, Dir. Centrului

În vecin cu noi locuiau niÕte evrei originari din Moldova Õi erau curiosin s| Õtie cu ce ne ocupam. Dupa ce le-am ar|tat scrisoarea primita de la Jerusalem, s'au liniÕtit ca prin farmec.

Trimiteri de c|rÛi legionare în Ûar|

Pana la revoluÛia din 1989 am incercat s| apar interesele României în lumea vestica. Asupra acestor activitati am intocmit niÕte dari de seama cuprinse în c|rÛile "S.O.S. Transilvania" Õi "În sprijinul Basarabiei". Dupa revoluÛie grija pentru Transilvania am trecut-o asupra guvernului ales al României Õi al celorlalti factori neoficiali dar cu responsabilitate morala. IzolaÛi de restul lumii prin Cortina de Fier Õi cea de otel al cenzurei regimului comunist, românii dup| revoluÛia din 1989 nu au avut cum s| cunoasca dedesubturile politicii guvernantilor lumii "libere", politica care se revarsa Õi peste ei si-i imbrobodeaza cu iluziile unei libertati Õi buneistari ademenitoare. Pentru a contribui cât de cât la remedierea acestor neajunsuri am început s| retiparesc c|rÛi atât legionare cât Õi altele cu caracter ideologic, în credinÛa c| românii trebue s| fie bine informaÛi pentru a-Õi da seama de "cine" Õi "cum" au fost pr|vîliÛi în prapastia în care au z|cut aproape o jum|tate de veac Õi din care se tot chinuie s| ias|, pentru c| numai cunoscându-i bine pe aceÕti "cine" Õi mai ales "cum", îÕi pot croi Românii un viitor pe m|sura nazuinÛelor lor.

Din Februarie 1990 am început s| trimit c|rÛi de acest gen în Ûar|.

În Sept. 1995 am considerat aceasta acÛiune încheiat| Õi am întocmit o dare de seam|, pe care am trimis'o doar factorilor responsabili ai MiÕcarii. Am eviitat s| trimit la ora aceea la mai mulÛi din motive de securitate. O recapitulare cuprinde datele care urmeaz|:

3.654 exemplare c|rÛi Õi broÕuri în valoare de

17.608 dolari USA.

Din 1990 pân| în Sept. 1995: Exemplare:

1. Pentru Legionari................................................ 240.-

2. Sfarsitul unei domnii sângeroase, Horia Sima........ 240.-

3. Carticica sefulkui fde Cuib...................................... 179.-

4. Cranii de lemn, de Ion MoÛa..................................... 45.-

5. Tresytament, de Ion MoÛa,................................... .... 42.-

6. Adevarul în procesul Capitanului................................. 43.-

7. Cronologie legionar|............................................. 134.-

8. Texte alese, ................................................... 21.-

9. Carticica de Cantece............................................ 27.

10. Opere cpmplete, de Alexandru Cantacuzino, ........... 58.-

11. Indreptar FdC, de Gheoirghe Istrate............................. 38.-

12. Cazul Iorga-Madgearu........................................... 89.-

13. R|spunderiule lui Traian Boieru în cazul Iorga-Madgearu...............108,-

14. Cartea Preotului Palaghita, de Gheorghe Costea... 85.-

15. Dizidenta legionar| sau Coalitia dezertorilor,

de Triana Golea. 104.-

16. Bibliografie legionar|, de Ion Boac|........................... 71.-

17. Antologie legionar|, Horia Sima, Prezentare,....... 70.-

18. Protocoalele înÛelepÛilor Sionului, .......................... 65.-

19. Am fost coleg Õi prieten cu Ionel Golea, de Teofil Mija. 70.-

20. Procesul legionarilor paraÕutati, 1953, ....................... 135.-

21. Fenomenul legionar, de C. W. Forester................ 203.-

22. De vorba cu Neamul, de Ion Golea-de la Fetea,

Versuri, ....... 59.-

23. RezistenÛa în MunÛii BraÕovului, Petre Baicu....... 69.-

24. Haiducii Dobrogei, de Nicolae Ciolaacu................ 67.-

25. Acuzat, martor Õi aparator în procesul vietii mele,

Mitu Banea 16,-

26. S.O.S. Transilvania, de Traian Golea............................ 67.-

27. În sprijinul Basarabiei, de Traian Golea....................... 67.-

28. O viaÛ| închinat| unui sat, de Nicolae Golea...... 45.-

29. Cum se regizeaz| condamnarea unui popor,

de Traian Golea....... 42.-

30. The Truth About the Legionary Movement,

por Traian Golea....... 76.-

31. Cine atac| MiÕcarea Legionar|,

de Traian Golea................ 67.-

32. Noua Ordine Mondiala,

de Traian Golea.......................... 57.-

33. MiÕc. Leg. în lumina unor depoziÛii,

de Traian Golea ........ 129.-

34. Un nou atac la MiÕcarea Legionar|,

de Traian Golea............. 46.-

35. Controversa Sionului, rezumat al carÛii lui

Douglas Reed...... 70.-

36. Factorul sionist, Rezumat al carÛii lui

Ivor Benson.......... 106.-

37. Ce este masoneria, traducere de

Vasile Timis................... 52.-

38. Colonelul Prouty Õi Românii,

de Tr. Golea Õi Val. Stanton..... 52.-

39. Pana unde am ajuns, Editura Romanian Historical Studies....... 69.-

40. Introducere în politica zilelor noastre, Editura.... 229.-

41. Cine atac| Biserica Catolic|, Editura RHS,... 70.-

42. Buletinul REditurii Vol. I, Nr. 1.............................. 68.-

43. " " Vol. I, Nr, 2.............................. 70.-

44. " " Vol. I, Nr. 3.............................. 70.-

45. " " Vol. I, Nr. 4.............................. 67.-

46. " " Vol. I, Nr. 5.............................. 67.-

În total trimiteri pân| în 1995 = exemplare 3654

Vara 1975 Comandantul îmi scrie:

Iti trimit alaturat o lucrare despre România remarcabila prin claritate, sinteza Õi concentrare, a carei apariÛie a fost posibila numai datorita lucrarlor editate de tine. Ele sunt Õi pomenite în context. Cerandu-mi material despre România, autorul, Dr. Glejdun, un prieten slovac Õi înalt funcÛionar la Ministerul de Informatii, i-am dat lucrarile ce mi le-ai trimis. Tocmai atunci sosisera. Dar acum am ramas eu fara serie, aÕa c| fii bun Õi trimite-mi altele, dac| mai ai.

Citeste-o. E foarte favorabila României Õi s| ne bucuram c| sacrificiul ce l-ai f|cut da roade. Cu drag, TLC - HS

Despre paraÕutiÕti

30 Nov. 1975

Comandantul îmi da o Õtire foarte importanta:

"Am aflat amanunte sigure despre arestarea lui Ica Tanase Õi Popovici. Ei au fost arestati în lun| Mai 1953, iar ceilalÛi (Ion Golea Ion Samoila, Vasile Vlad Õi Gheorghe Dinca) mult mai taziu, fiind urmariÛi pas cu pas. Dar firul a plecat de la echipa Ica Tanase. O nenorocire cauzat| de un locatar."

Nota:

Nu am discutat cu Comandantul aceasta problema Õi nici cu altcineva dintre organizatorii actiunii paraÕut|rilor, cum ar fi Mircea Dimitriu. Nici nu aveam motive prea puternice atunci, dar parerea mea de totdeauna a fost c| întreaga acÛiune a paraÕut|rilor a fost initiata de dorinta lui Ion Golea, care cu adevarat a vrut s| se intoarca în Ûar|. Ion Samoil| a plecat cu Ion Golea pentru ca acesta s| nu mearga singur. El a fost un foarte bun legionar Õi asociat cu actiunile de rezistenta anticomunista ale lui Ion Golea de la Fetea înc|din epoca inante de a parasi Ûar|. Pe aceasta linie cei doi erau bine legati împreun|.

În notita biografica a lui Ica Tanase, scrisa de Filon Verca, referitor la Ion Golea scrie ("Procesul legionarilor paraÕutati, 1953", pag. 71): "Se apropia ziua când prima echipa Ion Golea-Ion Samoil| îÕi va lua sborul....... Dr. Ion Golea înainte de a parasi Ûara a promis c| se va întoarce "sa ajut la eliberarea tarii de sub jugul comunist". A venit sorocul s|-Õi îndeplineasc| aceasta sfanta datorie, Õi a plecat primul...."

Dr. Teofil Mija a scris o carte aparuta în Colectia "Omul Nou", Traian Golea, intitulata: "Am fost prieten Õi coleg cu Ionel Golea. Pentru memoria lui Õi a luptei comune".

Despre aceasta carte Comandantul îmi scrie la 21 Oct. 1992 (Vezi volumul "În slujba Legiunii, în slujba Neamului", editura Colectia "Omul Nou". 1999, pag. 142, carte care contine numai scrisori primite de la Comandant:

"1. Mai intai, cred c| ai primit scrisoarea mea anterioara, în care îmi exprimam admiratia mea pentru lucrarea lui Mija. Îmi exprim Õi repet acum c| aceasta lucrare va face epoca, atât prin conÛinut cât Õi prin înaltul ei nivel intelectual .... Spuneam în acea scrisoare c| aceasta lucrare trebue tip|rit| cât mai repede, desprîns| de "Procesul ParasutiÕtilor din 1953".

"De fapt în lucrarea Dr. Mija se proiecteaza pe primui plan figura lui Ion Golea, lucruri necunoscute pân| acum , încât repet, public-o cât mai repede."

În scrisoarea din 6 Nov. 1992, pag. 144, Comandantul:

"Textul lui Mija este valoros Õi din perspectiva miscarii de rezistenta din întreaga Ûar|."

Ôi în scrisoarea din 24 Ianuarie 1993, (pag. 145):

"Intr'o scrisoare anterioara Ûi-am trimis "Prefata" la cartea lui Mija. Acum e cmpleta Õi poti s|-i daui drmul.

Pana acum avem trei dosare cu miscarea de rezistenta:

I. Dosar Banat, a lui Verca Filon,

II. Dosar Medias, a lui Mija.

III. Dosar Brasov, a lui Baicu."

Prefata acerstei c|rÛi semnate de Comandantul Horia Sima se incheie cu cuvintele:

"Dr. Mija îÕi intituleaza lucrarea ; "Am fost coleg Õi prieten cu Ion Golea". Nu intamplator Õi nu dintr'o afectiune personala a ales acest titlu. Nu era numai partea umana care l-a determinat s|-Õi lege amintirile de acest camarad al lui, ci ceva mai mult. Din intalnirile lor de la Cluj si-a dat seama c| Ion Golea era din alt aluat sufletesc, ce-i depasea pe toti. Õi atunci dragostea lui de prieten s'a transformat în veneratie. L-a fulgerat ca o lumina maretia spirituala a lui Ion Golea. În amintirile lui ne-a lasat cateva gânduri rostite de Ionel Golea în conversatiile lor, care explica titlul ales al cartii lui Õi admiratia nestearsa ce i-o poarta:

"Tanarul care vrea s| paseasca spre imperiul daruirii totale trebue s| rezolve mai intâi doua probleme fundamentale: problema idealului Õi a mortii. Aceste doua intr'o rezolvare armonica aduce sufletului starea de plenitudine, de beatitudine, de armonie Õi de pace în final."

"Aceast| conceptie a vietii este o inspiratie din sferele divine Õi are valoarea unui testament spiritual. Ionel Golea a intrat în Panteonul marilor noÕtri inaintasi."

Filon Verca îl citeaza Õi pe Ica Tanase marturisindu-i în centrul de instructie al paraÕutiÕtilor: "Camarade Filon, dac| mai avem ceva de f|cut în viata noastr|, apoi numai acolo o putem face."

"Da, Õi a f|cut ceva acolo. A murit cu seninatate Õi curaj alaturi de ceilalÛi 12 camarazi ai lui, conÕtient fiind c| numai aÕa îÕi va putea servi neamul."

Echipa Golea-Samoil| a fost paraÕutata în padurile de la Fetea în 1951. Parasutarea lui Ica Tanase Õi a lui Popovici Mircea a urmat în 1952, Õi a fost conceputa ca Tanase s| preia conducerea rezistentei în Ûar|, tinand seama de vechimea Õi prestigiul de care se bucura Ica Tanase. Ica Tanase a fost un legionar de mare calibru, foarte activ Õi iubit de toata lumea, dar era plecat de mult| vreme din Ûar| Õi rupt de realitatile de acolo mai ales ca relatii. Popovici trebuia s|-i suplineasca acest minus dar, un an de zile, cât au stat în Ûar| pan| la arestare, nu au reuÕit s| paraseasca cercul strans al familiei lui Popovici, în casa carora au Õi fost arestati.

Repet: la 30 Nov. 1975 Comandantul îmi scrie:

"Firul a plecat de la echipa Ica Tanase. O nenorocire cauzata de un locatar."

Dac| analizam putin acÛiunea cu manifestele anti-comuniÕte aparute în timpul Festivalului Mondial al Tineretului cu extraordinara difuziune pe care a avut-o, inseamna c| Ion Golea a reuÕit s| angajeze o multime de insi în aceasta acÛiune.

Ion Golea a parasit Ûara în Sept. 1948, Õi a fost paraÕutat dup| trei ani. A mai putut gasi înc|cateva structuri vechi ale MiÕcarii la sosirea lui în Ûara pe care si-a cladit noua acÛiune în care legatura directa de la om la om Õi încrederea personala au jucat un rol determinant. Unica acÛiune a paraÕutiÕtilor a fost aceea a lui Ion Golea Õi a echipei sale, Õi anume aceea de a redacta, traduce, multiplica Õi difuza manifestele împotriva regimului comunist, care a dat peste cap întreg efortul guvernului de a prezenta regimul comunist drept socilaist, acel regim a carui existenÛ| se baza exclusiv pe ocrotirea poliÛieneasc| ce i-o conferea faimoasa Securitate. Aceast| acÛiune, prin anvergura, importanÛ|, îndrazneal| Õi efectele Õi consecinÛele ei, dup| câte Õtim, ramane unic| pentru întreaga perioada de dominaÛie comunista în România.

În continuare colaborarea cu Comandantul

Actiuni anti-comuniÕte în America de Sud

20 Oct. 1979, Comandantul.

În primul rand te felicit pentru frumoasa realizare de la Congresul Anticomunist Mondial din Miami, pentru c| aud c| ai fost vedeta grupului românesc. Am primit Õi materialul trimis în legatura cu desfasurarea acestui Congres Õi interventia delegatiei româneÕti. Vom mentiona acest eveniment în "Tara Õi Exilul".

Actiunea noastr| se centreaza acum, - cum ai observat desigur - mai mult spre exterior, pe plan internaÛional, pentru a ne gasi aliati în lumea care gândeste ca noi Õi care se simte primejduita ca Õi noi de acelaÕi dusman.

Din aceasta perspectiva, faptul c| te-ai asezat în Miami, unde se gasesc o jumatate de milion de refugiaÛi cubanezi, este de cea mai mare importanta. Trebue s| te concentrezi ca relatiile ce le-ai creat cu cubanezii Õi cu alte grupe naÛionale de acolo, s| le amplifici Õi consolidezi. Trebue s| creezi acolo un centru de lupta anti-comunist| cu toÛi coreligionarii nostri. Paralel cu lupta româneasca, trebue s| afirmi Õi valorile legionare. În America de sud MiÕcarea este foarte bine cunoscuta, gratie muncii continue mai ales a camarazilor din Brazilia. Avem excelente legaturi Õi în Chile, Argentina, Bolivia, Mexico, Republica Dominicana.

Actiunea ce ai început s'o desfasori în Miami cu cubanezii, trebue mai tarziu incadrata în ansamblul actiunii noastre pentru întreaga America Latina.

În ce priveste materialul propagândistic cu care s| facem cunoscute ideile noastre, "Menirea NaÛionalismului" este bun|, dar totusi nu cea mai bun| pentru momentul actual. "Menirea NaÛionalismului" este prea teoretica, prea doctrinara, în timp ce acumn avem nevoie de o gândire mai practica. Celelalte lucrari aparute în spaniola, "Que es el nacionalismo", "Que es el comunismo", "El hombre cristiano y la acción politica" sunt mai bune Õi mai actuale. Au Õi avantajul c| sunt deja traduse în spaniola. Deci eu propun s| te ocupi de acestea Õi dac| poti, s| le reproduci. Cu editura "Fuerza Nueva" (unde ele au parut pentru prima data în Spania), nu ai nicio problema.

Mai urgent ar fi cealalta lucrare a mea, "Tecnica de lucha contra el comunismo". Am textul în spaniola Ûi-o pot trimite. Aceast| lucrare a aparut în portugheza în Brazilia, dar pân| acum nu în spaniola. S'ar putea s| apara în spaniola în Chile. M'au rugat camarazii de acolo s| le dau textul, dar aceasta nu impiedeca ca s| apara Õi în Miami. Un exemplar din editia în portugheza Ûi-am trimis la Miami.

Bine inteles c| ar fi foarte bine dac| ai relua seria de c|rÛi despre Basarabia Õi Ardeal, pentru a vedea lumea c| legionarii se ocupa Õi de probleme naÛionale. Dar în acest moment primeaza acÛiunea ideologica Õi politica pe plan internaÛional. Dac| vei citi "Tecnica de lucha contra el comunismo", vei vedea acolo spre ce orizonturi ne indreptam acum.

Menirea MiÕcarii este acum de ordin mondial. Ca s| ne salvam neamul, trebue s| luptam pentru salvarea lumii întregi. Cutitul a ajuns la osul tuturor popoarelor. Dac| nu se trezesc la vreme, vor avea soarta noastr|, inclusiv mandra America.

Interview-ul ce l-ai dat la Free Europe trebue s| fi avut un ecou mai larg, deoarece numele de Golea este cunoscut în Ûar|.

Cu drag, TLC - HS

Radio Free Europe - Radio Liberty

Liviu Floda

New York, N.Y. 10017 24 Ianuarie 1977

Stimate domnule Golea,

"V| trimit alaturat o caseta conÛinând copia programului aÕa cum a fost transmis în Ûar| (interview-ul ce vi l-am luat), de catre Centrala noastr| din München. A trebuit s| renunt, cu regret, la o o parte din material, fiindca de la 1 Ianuarie aÕa numitele "Panorame" trebue s| fie mai scurte, ca în timpul dedicat lor s| poata intra cât mai multe Õi mai diverse materiale. Dar Õi aÕa a iesit interesant datorita celor spuse de D-ta.

Mii de mulÛumiri Õi o calda strangere de mana. - Liviu Floda"

10 Ianuarie 1980, Comandantul:

E foarte bine c| ai lansat acolo colectia de la München. În definitiv e o demonstratie c| Õi pe Ûar|mul combaterii revizionismului unguresc Õi a problemei Basarabiei, tot noi am f|cut mai mult ca altii, c|ci am reeditat toata seria de c|rÛi documentare în materie. Acesta este un mare merit al D-tale, în raport cu agitaÛia sterila a altora, care nu fac altceva decât s| se ia la harta cu Ungurii pe chestiuni nesemnificative. Când se va face bilantul, se va vedea c| noi am f|cut mai mult Õi în acest domeniu. Vreau s| public ceva în acest sens în Buletin. TLC - HS

20 Aprilie 1980

Am primit scrisoarea din 7 Aprilie. Te felicit pentru isprava ce-ai facut-o cu adeziunea de solidaritate a "Frontului Libertatii" la lupta în exil a Cubanezilor. A fost o acÛiune oportuna Õi repede executata.

Te rog fii bun Õi cultiva la maximum legaturile cu organizatia cubaneza din Miami, c|ci ne vor fi de mare folos Õi pe alte planuri.

Dac| poti, informeaza-te cine va fi în delegatia lor la proximul Congres WACL (Liga Anticomunista Mondiala) care va avea loc anul acesta la Geneva intre 17-19 Iulie. Vom trimite Õi noi acolo o puternica delegatie Õi am vrea s| luam contact cu ei.

5 August 1980, Comandantul.

Îmi scrie Halmaghi c| a pus mana pe "Adevarul în procesul Capitanului" Õi c| ar fi oportun s| fie reprodus. Te rog ia contact cu Halmaghi - i-am scris Õi eu - ca s|-Ûi dea cartea.

Congresul de la Geneva, WACL, a iesit binisor. Camaradul Mailat va face o ampla dare de seama asupra celor intamplate. Georgel Demetrescu Õi alti camarazi l-au identificat pe Varona Õi au vorbit de D-ta cu delegatia cubaneza.

31 Oct. 1980, Comandantul

Am primit scrisoarea din 21 Oct. cu anexele. Felicitari Õi imbratisari pentru excelentul raport pe care l-ai f|cut Senatorului de Iowa, Roger Jepsen, - Calvarul Bisericii în dosul Cortinei de Fier - E foarte bun. O adevarata performanta în aÕa scurta vreme. Ai intrat în bune legaturi Õi continua s| le cultivi.

Ai devenit un factor important al activitatilor noasre politice în SUA, depasind pe mulÛi altii.

25 Nov. 1980, Comandantul,

Confirm primirea scrisorii din 10 Noembrie 1980 cu exceptionalul rezultat ce l-a avut referatul D-tale. Desi f|cut la repezeala, contine o sinteza a problemei Õi nu e de mirare c| Õi l-a insusit Senatorul Jepsen. Este un mare succes.

Acum trebue cultivate legaturile cu acest Senator care pare a fi unul din cei mai ferventi anti-comuniÕti din USA.

Referatul asupra starii Bisericii în dosul Cortinei de Fier,

cerut de Senatorul Roger Jepsen.

Cum motiveaza Senatorul Church, PreÕedintele Comitetului de Politica Externa a Senatului, nevoia Rezolutiei 60 Õi 61 privitor la starea Bisericii:

Aceast| Rezolutie exprima dorinta Congresului ca PreÕedintele s| actioneze prin Departamantul de Stat sau o alta institutie a Executivului, pentru a impune deplina aplicare a prevederilor Acordurilor de la Helsinki Õi s| fac| cunoscut Uniunii Sovietice c| Statele Unite desaproba categoric persecutiile religioase ale creÕtinilor, cât Õi alte restrictii impuse lor. Statele Unite asteapta ca Uniunea Sovietica s|-Õi onoreze angajamentele luate prin Acordurile de la Helsinki.

Declaratiile Senatorului Jepsen:

Domnule PreÕedinte, va mulÛumesc pentru prilejul ce mi-l oferiÛi de a face declaratii în sprijinul Rezolutiei care a fost introdusa de mine Õi de Senatorul Boren.

Rezolutia Concurenta Senatoriala Nr. 60 Õi 61 exprima dorinta Congresului de a initia o adevarata campanie naÛional| în sprijinul creÕtinilor din Rusia Sovietica Õi celelalte tari din Rasaritul Europei.

Referatul meu:

Scumpe Senator Jepsen,

Doresc s| va confirm primirea scrisorii Dvs. cu privire la Rezolutia Concurenta 60 Õi 61 a Senatului despre situaÛia creÕtinilor din spatele Cortinei de Fier.

În acelaÕi timp doresc s|-mi exprim profundul regret c| timpul ce mi s'a lasat pentru a r|spunde scrisorii Dvs. a fost foarte scurt. Cum noi suntem aici în Statele Unite atât de departe de România Õi atât de sarac informati, am fost nevoit s| apelez la prieteni în Germania, rugându-i s|-mi trimita naterial documentar. Din acest motiv am intarziat cu raspunsul.

Ceea ce am putut afla din Germania, printre altele, este c| anul trecut în Noembrie a avut loc un simpozion sub auspiciile Arhiepiscopului de Salzburg, Austria, Dr. Karl Berg, cu tema "Libertatea Religioasa Õi Drepturile Omului". Acest simpozion a mai fost sponsorizat Õi de "Institutul pentru Drepturile NaÛionalitatilor", cât Õi de catre filiala austriaca Õi elvetiana a organizatiei "Justitia et Pax".

Cativa cerctetatori cu renume, ca prof. Hans Meier din München, Gustave Wetter din Roma, Felix Ercamora din Viena, Paulus Lenz-Medoc din Paris Õi Joseph Rabas din Roma, Õi mai multe personalit|Ûi din tarile Europei de Rasarit, au participat la acest simpozion. Totalul participantilor a fost în jurul cifrei de 150. Declaratiile privind exemple de "Restrangere a libertatilor" în tarile care au semnat Acordurile de la Helsinki, au format baza discutiilor. În 4 Noembrie ei au publicat aÕa numitul "Salzburger Statements" (Declaratiile de la Salzburg), care sunt

I. Semnatarii acordurilor de la Helsinki au garantat tuturor membrilor genului omenesc, în baza inerentei demnitati umane, "Libertatea Religioasa, a credinÛei Õi a convingerilor" Õi le-a acordat dreptul de "a profesa o credinÛa fie individual sau colectiv, Õi de a o practica".

II. În contradictie cu obligatiile asumate, cateva state persista în urmatoarele practici:

1. Sunt cetateni care sunt discriminati social pentru credinÛa lor, sunt desavantajati în educatie Õi vocatie Õi pe o scara larga sunt exclusi de la o participare libera la viata culturala.

2. Activitatile unor grupuri religioase Õi eclesiastice sunt impiedecate din ce în ce mai mult Õi în unele cazuri sunt chiar scoase infara legii.

3. Populatia, Õi în special tineretul, este în mod riguros indoctrinat cu ateism de catre cei la putere, în timp ce cei cu alte convingeri, în mod deosebit religioase, sunt batjocoriti Õi persecutati.

4. O restrictie a Drepturilor Omului este de asemenea observata în cazul minoritatilor religoase, carora li se refuza protectia Statului Õi cea sociala, mai ales în cazurile când grupurile religioase puternice îÕi disputa propriile drepturi.

III. În virtutea semnarii Acordurilor de la Helsinki puterile semnatare au recunoscut c| în statele lor protectia Drepturilor Omului cade în sarcina întregei colectivitati Õi nu este doar o "chestiune de afaceri interne" pentru fiecare stat în parte.

Continuul refuz al Drepturilor Omului, în special al Libertatii Religioase, a la long submineaza coexistenta pasnica în Europa.

Din aceste motive noi cerem tuturor semnatarilor Acordurilor de la Helsinki, s| respecte obligatiile asumate.

Noi le pretindem s| dea socoteala publica la viitoarea Conferinta a Securitatii de la Madrid.

În ultimul timp Comunitatea Ackermann, C.P. 149, 8000 München 44, Germania, a publicat întreaga lucrare a simpozionului sub titlul "Religions und Glaubensfreiheit als Menschenrechte", adica "Libertatea Religiei Õi a CredinÛei ca Drepturi ale Omului".

Starea în care se gaseste Biserica în România în general, Õi a dizidentilor în mod deosebit, în forma în care eu o pot prezenta intr'un timp atât de scurt, este:

Biserica.

ConstituÛia României, prin Articolul 30, Al I, garanteaza deplina libertate religioasa Õi a credinÛei întregei populatii Õi tuturor cultelor, dar fraza imediat urmatoare specifica: "organizarea Bisericilor este reglementata de Stat prin Lege".

În prezent Biserica în România este subordonata "Directiei Cultelor din Ministerul de Interne". Competenta ei a fost stabilita prin Decretul Nr. 334 din 15 August, 1970, care spune:

Art. I. Directia Cultelor este organul Central al tuturor Cultelor, care le conduce pe caile politicii statale.

Art. II, Directia Cultelor exercita Dreptul Statului de a supraveghea Õi controla activitatile cultelor.

Art. III. Al G spune: în caz de vacanta în înaltele pozitii ierarhice, Directia Cultelor va prezenta Consiliului de Ministri o lista a candidatilor.

Din aceste 3 articole se poate deduce pân| unde merge libertatea religioasa în România, sau mai bine spus, cât de strans Õi de strict este supravvegheata Õi controlata "Biserica tacerii" în România.

Voci protestatare:

I. Un grup de preoti catolici Õi laici, dup| alegerea sa, i-au trimis Papei Ion Paul al II-lea o scrisoare de 14 pagini în care, printre altele, cer:

1. s| numeasca un episcop al lor, ceea ce guvernul român refuza.

2. s| ceara guvernului României s| acorde libertate Bisercii Greco- Catolice desfiintata în 1948, care numara 1.500.000 credinciosi.

3. s| se acorde libertate presei Õi a congregarii.

II. În Februarie 1977 cativa credinciosi baptiÕti au arborat steagul protestelor în masa, în colaborare cu dizidenti ai vietii cuturale, printre care a fost Õi renumitul Paul Goma. Ei au semnat o declaratie cunoscuta sub numele "Neo-Protestantii Õi Drepturile Omulu", care a avut un puternic rasunet.

III. În vara anului 1979 s'a format un "Comitet al Românilor CreÕtini" din reprezentanti ai diferitelor culte. 278 de persoane au semnat un manifest: "Apararea Religiei Õi a CredinÛei". Parte dintre semnatari au fost arestati, parte au fost expulzati din Ûar|, dar cativa dintre ei si-au asumat riscul de a prezenta acest manifest Parlamentului, Ministerului Justitiei, Õi chiar Õi Directiei Cultelor din Ministerul de Interne. La sfarsitul toamnei trecute au trimis în Vest liste cu nume de persone persecutate în România.

IV. O figura exceptionala a dizidentei religioase Õi deja devenita legendara, este preotul Ghgeorghe Calciu, Prof. de Teologie la Seminarul Radu Voda din BucureÕti. Profesorul Calciu a fost arestat înc|din 1948 ca student Õi a stat inchis 16 ani, pân| în 1964, când a avut loc o amnistie generala.

Ca profesor de Teologie, prelegerile profesorului Calciu au fost asistate de mase largi de tineret, care veneau de la alte facultati. Ca preot, a predicat cu atâta ardoare încât tinerii au aglomerat Biserica pentru a-i asculta predicile.

În cele "Sapte cuvinte pentru tineret", care sunt cele sapte predici faimoase ale sale, el spunea tinerilor: "Partidul comunist va înv|Ûa s| uriti tot Õi pe toti, lasandu-va s| înÛelegeÛi c| voi sunteti niÕte bestii. Eu va cer s| va cercetati sufletul, unde veti descoperi un inger. Asta inseamna c| nu sunteti creati pentru o lume a urii, ci pentru una a dragostei. Iisus va cere s| parasiti lumea urii Õi s| va alaturati celei a dragostei, a sperantei Õi a binelui, a nevinovatiei Õi a armoniei, a libertatii Õi a dreptatii. s| va alaturati imparatiei lui Iisus. Vocea mea singura nu este suficienta; luaÛi-o voi Õi raspandiÛi-o peste tot,"

Pentru aceste predici a fost arestat preotul Calciu Õi la 10 Martie a fost conamnat la 10 ani puscarie.

Cazul este cunoscut în lumea libera iar cele "Sapte cuvinte pentru tineret" sunt tip|rite în lumea libera.

În speranta c| am reuÕit s| ajut cauza Bisericii Tacerii din România, va multmesc foarte mult, scumpe Senator.

Dumnezeu s| va binecuvanteze. Cu deosebit respect, Traian Golea."

Pentru documentare m'am adresat telefonic dlui George Cioranescu, comentator la Europa Libera, München, cu care eram în relatii bune. Gata oricând s| sprijine actiunile româneÕti, intr'o saptamana am avut plicul cu material documentar care mi-a fost de mare ajutor.

20 Noembrie 1980, de la George Cioranescu:

Drag| domnule Golea,

Te felicit calduros pentru succesul inregistrat prin inserarea în "Senat's Report" a scrisorii D-tale. Desi cred c| nu ne putem astepta la mari surprize la Conferinta de Securitate de la Madrid, totusi singurul lucru ce ne mai ramane de f|cut este s| informam Occidentul de supararile celor de acasa, în speranta c| astfel suferintele lor vor fi mai mici.

I-am ar|tat Õi lui Bitzi, când a trecut ieri pe la biroul nostru, rodul colaborarii noastre transoceanice. Sigur, cu mult| placere îÛi vom furniza Õi în viitor material de care vei avea nevoie, în masura în care Õi noi vom dispune de informatii. Important este c| ai o poarta deschis| la care poti bate.

Omagii Doamnei, Õi pentru tine o calda strangere de mana - George Cioranescu".

În continuare colaborarea cu Comandantul

La 31 Dec. 1980 Comandantul îmi scrie:

Am primit scrisoarea D-tale din 21 Dec. curent si-ti r|spund imediat, c|ci vad c| ridici niÕte chestiuni ce trebuesc lamurite.

1. AsociaÛa. Ai f|cut foarte bine c| ai intemeiat-o. Chestiunea Confederatiei, cu maiorul Chintescu, ramane în picioare. Intemeierea ei a fost impiedecata pân| acum din cauza unor operatii ce le-a suferit maiorul. Acum e bine Õi ne pregatim pentru lansarea ei. Dupa calculele noastre, ar avea loc cel mai tarziu primavara viitoare. Totul ramane valabil.

Dar asociatia ce ai intemeiat-o este bun| Õi pentru activitatile ce le desfasori acolo, c|ci una este s| vorbeÕti în nume propriu, Õi alta e s| ai la spate o organizatie. Mai ales în America asta conteaza foarte mult. Stiu c| e alergatura Õi cheltuiala, dar fii liniÕtit c| "vale la pena", cum spun spaniolii.

Congresul NaÛional Româno-American este o organizatie locala a celor din Chicago, infiintata de Alecu Ronnett. Are tendinta de a deveni mai ampla, pentru toÛi românii din America. Dar totusi este Õi ramane o organizatie legata de o anumita Ûar|, în timp ce Frontul Libertatii are, aÕa zicand, un caracter universal. Cu acest nume aparem în Spania, Elvetia, America de Sud Õi Formoza.

În relatiile cu celelalte naÛionalitati noi intotdeauna folosim formula Frontului Libertatii. Õi Alecu (Ronnett), când participa la congrese internaÛionale, tot ca delegat al Frontului merge.

Cu drag, TLC - HS

30 Sept. 1981, Comandantul,

Confirm primirea scrisorii din 14 Sept. cu anexele. Am primit Õi broÕura "Bessarabien and Bucovina" Õi scrisoarea insotitoare. Cum vad, ai primit o serie de raspunsuri de la personalit|Ûi importante. Ai f|cut o treaba bun|.

Despre "Bessarabia and Bucovina"vom face menÛiune în numarul pe Sept.-Oct. al Buletinului.

18 Martie 1981, Comandantul,

Drag| camarade Golea,

Am primit lucrarea "Adevarul în procesul Capitanului". A iesit peste asteptari. Nu numai impecabil cules, dar Õi formatul este placut la vedere si, dup| cât îmi aduc eu aminte, aduce ceva cu formatul vechi.

E o mare realizare. Ai umplut un gol în publicistica legionar|. În numarul pe Ian.-Febr. al Buletinului am f|cut o nota, anuntand apariÛia cartii Õi semnificatia ei.

Te imbratisez cu toata dragostea, TLC - H.S."

La 3 Iunie 1983 Comandantul îmi scrie:

Am primit lunga D-tale scrisoare din 15 Mai 1983, lunga, chiar foarte lunga în raport cu obiceiul tau de a scrie. Continutul e foarte interesant, chiar surprinzator. Intai, nu Õtiam c| ai o ruda atât de bine situata în USA, care din motive binecuvantate nu prea vrea s| aiba relatii stranse cu D-ta, - ca legionar - dar care acum e mai ecumenic. Dac| acest Patrichi ar avea cap, te-ar ajuta material la scoaterea cartilor Õi broÕurilor de documentare istoric|. Iata o faina treaba româneasca ce ar putea-o face.

Apoi întâlnirea cu RaÛiu, Õi la el acasa.... senzationala. Sigur c| dac| ar fi Õtiut de la început cine eÕti, nu te-ar fi invitat.

Mai intâi cu BBC, declaratia lui e plauzibila, dar dat fiind c| el a colaborat cu BBC, era firesc s| presupunem c| toÛi colaboratorii au vorbit contra României în razboiul împotriva Rusilor, inclusiv RaÛiu. Era de datoria lui s| desminta participarea lui la aceasta campanie. În orice caz noi, avand acum la indemana declaratia lui, nu mai repetam aceasta afirmatie. E o chestiune inchisa.

În ce priveste pozitia noastr| fata de încercarea lui de a realiza un Congres mondial al Românilor exilati, o combatem atât pentru c| tehnic este irealizabila, Õi în al doilea rand, pentru c| nu si-a fixat un criteriu valabil. Dac| vrea s| organizeze o reprezentanta anti-comunist|, atunci se înÛelege de la sine c| trebue s| ia maximum de precautii ca s| nu patrunda elemente dubioase. Ori RaÛiu pare mai degraba interesat s| aiba lume mult|, cât mai mulÛi partizani, Õi nu atât luptatori selectaÛi anticomuniÕti.

Dupa procedura lui, comuniÕti pân| mai ieri, pot deveni membrii ai noii reprezentante fara a mai trece macar printr'o perioada de carantina. Ai raspuns foarte bine la intrebarile Õi nedumeririle lui. Alaturat îÛi trimit o nota nesemnata pentru RaÛiu, respectând Õi onorând gestul lui de a-mi fi trimis notiÛa lui.

Nu Õtiu dac| mai ai ceva exemplare din "Tecnica de lucha contra el comunismo". Dac| ai, fi bun Õi trimite-i 10 exemplare lui Erwin Reisch." TLC - HS

Cum am ajuns la RaÛiu acas|, în Savanah, Georgia

Tocmai aparuse broÕura "Transylvania", pe care i-am trimis-o cumnatului meu în Los Angeles, Mihai Patrichi, fost asistent la Politehnuca din BucureÕti Õi fost asistrent tehnic al Regelui Mihai.

RaÛiu l-a vizitat pe Patrichi unde i s'a ar|tat broÕura. M'a chemat pe loc la talefon Õi m'a invitat la el acasa în Georgia. Eu aveam un interes s| ajung la el, Õi anume: El se misca în niÕte cercuri politice unde as fi vrut neaparat s| ajunga Õi broÕura "Transilvania" Õi am acceptat invitatia Õi am luat cu mine mai multe exemplare. Intr'adevar, RaÛiu a scris cca o suta de adrese pe niÕte plicuri mari, ca expeditor figurand numele sau. Eu am luat plicurile cu mine acasa Õi le-am expediat.

Când am scos a doua broÕura "Transilvania", referitor la Rezolutia 147, nici n'am ajuns bine s| termin cu distributia Õi RaÛiu a Õi aflat de ea Õi mi-a Õi scris:

"Drag| domnule Golea, am auzit de noua D-tale broÕura, "Rezolutia 147". Fii bun Õi trimite-mi-o. - Al D-tal;e, Ion RaÛiu."

S. O. S. TRANSILVANIA

Cum am ajuns s| termin cu difuzarea broÕurii "Bessarabia and Bucovina", m| pregateam s| tiparesc c|rÛi în englez| pentru bibliotecile americane care erau Õi mai sarace în c|rÛi despre România. Pe de alta parte, Statele Unite devenisera puterea politica Õi militara cea mai importanta de pe glob, unde adica prezenta cartilor despre România în biblioteci se impunea cu Õi mai mult| stringenÛ|

În acest timp, în Februarie 1982, a aparut în revista americana "The New Republic", oficiosul stangii americane, un articol "În darkest Transylvania", al unui oarecare John Lukacs, istoric Õi publicist ungur cunoscut. O lun| mai tarziu, în 3 Martie, la cererea Senatorului Patrick Moynihan de New York, acest articol a fost reprodus în Monitorul Oficial al Congresului American fiind invocat ca dovada c| în România nu se respecta Drepturile Omului pentru minoritatea maghiara.

Articolul lui Lukacs era din cale afara de defaimatoar la adresa României. El considera granita dintre România Õi Ungaria ca fiind granita dintre lumea civilizata a europenilor Õi cea primitiva a balcanicilor, intre cea a ortodoxiei înapoiate Õi cea catolica Õi protestanta avansate, uitând pe semne c| chiar atunci Polonia catolica se gasea intr'o permanenta rascoala împotriva mizeriei instaurate de comunism. Lukacs sustinea c| întreaga mizerie din România s'ar datora nu sistemului comunist, ci leneviei Õi primitivismului poporului român, uitând c| în 1956 în Ungaria a avut loc o revoluÛie împotriva mizeriei Õi persecutiei regimului comunist care era realul autor al tuturor relelor Õi nedreptatilor de care suferea lumea. Õi acest întreg artiucol, cu toate defaimarile sale la adresa noastr|, a fost reprodus în Monitorul Oficial al Congresului American.

Am asteptat cateva luni ca doar, doar va apare un raspuns al vreunui compatriot la aceasta obraznicie a lui Lukacs, îns| de nicairi, nimic. Dar aceasta insulta nu putea s| ramana fara raspuns. Eu nu m| simteam în stare s|-i r|spund lui Lukacs care era un istoric Õi publicist cu renume. Ce era de f|cut ? Nu m| interesa atât de mult denigrarile sale personale, cât m| durea apariÛia lor în Monitorul Oficial, prin care se dadea gir politic Õi moral gravelor insulte ce le aducea poporului român. Raspunsul trebuia dat insultelor Õi denigrarilor la adresa poporului român, dar el trebuia adresat Senatorului Moynihan care-Õi însuÕise argumentele lui Lukacs, pentru c| Senatorul Moynihan nu avea niciun drept s| implice Congresul American în disputele dintre alte naÛiuni, Õi mai ales nu atât de partinitor.

Prin acÛiunea inceputa în 1968, aceea de a retipari c|rÛi de documentare istoric| asupra României pentru bibliotecile publice Õi universitare ale lumii libere, indirect r|spundeam Õi revizionismului unguresc în sensul ca, cine vroia s| aiba un raspuns la desantata lor propagânda, îl gasea în acele carti, dar apariÛia articolului lui Lukacs Õi mai ales reproducerea s| în Monitorul Oficial m'a pus în fata unei noi situaÛii. Ungurii patrunsesera în Congresul American Õi ne atacau de acolo, din incinta celei mai înalte autoritati politice ale acestei lumi. Acestui atac trebuia s| i se r|spunda. În presa din exil au mai aparut articole care combateau revizionismul unguresc, sau aparau drepturile noastre asupra Ardealului, dar ele erau scrise în româneste Õi circulau numai în cercurile refugiaÛilor. Cine le lua în seama ? Raspunsul nostru trebuia s| fie indreptat fara gres direct autorului Õi sustinatorilor sai, s| fie scris în limba lor Õi pus pe biroul lor.

Timpul trecea Õi tacerea m| sufoca. Mandria de român din mine nu-mi dadea ragaz. Era prea dureros ca dintre toÛi românii din exil s| nu se gaseasca unul s| r|spunda obrazniciei maghiare. Atunci mi-am luat inima în dinti Õi am raspuns eu. Aveam documentatia necesara chiar Õi maghiara. Pe baza ei am f|cut o scrisoare raspuns de vreo 5 pagini pe care am tradus-o Õi trimis-o Senatorului Moynihan Õi revistei "The New Republic". Versiunea în româna am trimis-o revistei "Curierul" din Los Angeles.

În tot acest timp, de la trimiterea scrisorii Senatorului Moynihan Õi publicarea ei în revista "Curierul" Õi pân| la ivirea primelor reactii, am trait sub o mare tensiune. Era teama c| raspunsul meu nu a aparat cu suficienta competenta Õi demnitate cauza românismului, c| as fi putut-o chiar compromite.

La scurta vreme dup| apariÛia scrisorii în "Curierul" , dl Gheorghe Theodoru din New York mi-a scris: "Am citit în Curierul din Sept. 1982 Raspuns lui Lukacs. Este cel mai bun articol privind Transilvania ce l-am citit pân| acum."

Primeste te rog, dle Golea, calduroase felicitari.

Tot odata va cer permisiunea de a citi fragmente sau chiar articolul întreg la intrunirile româneÕti ce au loc în New York."

A fost prima reactie care a avut un efect de balsam asupra mea, care mi-a dat oarecare încredere în mine. Apoi a aparut în "Cuvantul Românesc" din Nov. 1982 un "Apel" al dlui Dr. O. M. Petrovici, în care spunea:

"Compatriotul nostru Traian Golea a dat articolului dlui John Lukacs "În Darkest Transylvania" o replica de înalta tinuta Õtiintifico-istorica, cu numeroase referiri în legatura cu Transilvania la istorici Õi politicieni maghiari cu autoritate incontestabila."

Nu-l cunosc pe dl Golea. Am considerat îns| de datoria mea s|-l sprijin prin toate mijloacele posibile. De aceea am apelat la comunitatile româneÕti din Canada, cât Õi la participantii la Congresul Limbii Române ce a avut loc la Toronto în Octombrie 1982, ca s| semneze o scrisoare adresata Senatorului american Moynihan, prin care s|-i aduc| la cunoÕtinta c| noi, cei originari din România, ne insusim Õi sprijinim atât articolul dlui Golea cât Õi cererea sa de a-l publica în Congressional Records. Scrisoarea noastr| a fost semnata de vreo 200 persoane Õi trimis| dlui Moynihan.

Apelez acum la Dvoastra, stimati compatrioti, pentru c| indiferent în ce colt al lumii va veti afla, s| initiati scrisori asemanatoare, insotite de liste cu cât mai multe semnaturi, pe care s| le trimiteti Senatorului Moynihan, pentru c| atât acesta, cât Õi compatriotii sai, s| Õtie c| în spatele Raspunsului Õi a cererii dlui Golea se afla aliniata întreaga suflare originara din România. - Dr. O.M.Petrovici."

Mai tarziu, acelaÕi domn Theodoru de mai inainte, a lansat Õi el un Apel publicat în Cuvantul Românesc din Decembrie 1985, în care spune:

"Aceste randuri sunt adresate tuturor persoanelor de origine româna, cât Õi celor iubitori de dreptate Õi adevar, care doresc s| se alature actiunii incepute de compatriotul nostru Traian Golea. Credem c| e timpul s| se duca o acÛiune energica împotriva revizionismului maghiar.'

Dl Traian Golea s'a adresat Senatorului Moynihan printr'o scrisoare insotita de un raspuns exceptional de bun Õi de bine documentat. Pana acum Senatorul Moynihan nu a dat niciun raspuns Õi de aceea socotim ca o datorie a noastr| a tuturor, s|-l sprijinim pe dl Golea, cerand ca raspunsul sau s| fie introdus în Congressional Records.

Ôi în continuare dl Theodoru spune: "O acÛiune similara a fost intreprîns| de Comunitatea Românilor din Florida, care a strans 130 de semnaturi. S'au mai primit adeziuni de la Biserica Ortodoxa din Merillville, Indiana, cu 160 de enoriasi, Biserica Ortodoxa Româna din Middle Village, New York, cu 200 de enoriasi, Fundatia Iuliu Maniu din New York cu 342 membri, Midwest Romanian Radio Hour, a dlui Nicolae Novac, Biserca Õi AsociaÛa Ortodox| Român| din Nord-Vestul Germaniei cu 500 membri, AsociaÛa Românilor din Berlinul de Vest, cât Õi alte liste cu semnaturi. Õi "Federatia AsociaÛilor RomâneÕti din Canada", sub semnatura dlor Dr. Miron Georgescu Õi Jean Taranu, i-au scris Senatorului Moynihan o scrisoare în care spun: Subsemnatii membri ai Federatiei AsociaÛilor RomâneÕti din Canada va rugam s| dati curs cererii dlui Traian Golea, pe care v'a trimis'o la 12 Iulie 1982, Õi s| mijlociti publicarea acestui raspuns în Congressional Records, astfel corectandu-se situaÛia prin care istoria de 2000 de ani a naÛiunii române a fost deformata Õi defaimata de catre dl Lukacs în Congressional Records de o maniera necontrolata."

Intre trimp la scrisoarea raspuns trimisa Senatorului Moynihan am mai adaugat doua capitole, "Aspecte ale relatiilor româno-maghiatre", Õi "Ce vor Ungurii", pe care împreun| cu o introducere le-am prins intr'o broÕura de 78 pagini, care a fost trimisa tuturor senatorilor Õi deputatilor din comisiile de Politica Externa, la 40 înalti funcÛionari de la Casa Alba Õi tot atatea la Departamentul de Stat, principalelor ziare americane, cât Õi presei noastre din exil, cu o scrisoare insotitoare în care spuneam:

"Brosura "Transilvania, un raspuns Senatorului Moynihan Õi lui John Lukacs Õi tuturor celorlalti revizioniÕti maghiari", vrea s| fie un raspuns polemic la articolele, memoriile Õi broÕurile pe care revizioniÕtii unguri le-au raspandit în ultima vreme. Ea este scoasa ca s| fie raspandita pe o scara larga, s| ajunga peste tot pe unde au ajuns ungurii cu propagânda lor.

"Pentru a putea realiza aceasta raspandire facem apel la ajutorul tuturor acelora care au legaturi cu personalit|Ûi politice, care cunosc Õi Õtiu de organizatii Õi oameni la care raspunsul nostru ar trebui s| ajunga. Ei ne pot cere numarul de broÕuri de care au nevoie, sau s| ne trimita adresele pentru a le trimite din partea editurii."

Presa din exil despre aceasta broÕura:

În "CarpaÛii" din Madrid, Aprilie 1983, sub titlul: "Replica dlui Golea", dl Faust Bradescu spune:

"Dl Traian Golea si-a luat r|spunderea punerii la punct a îndraznelii ungureÕti Õi a Senatorului american Moynihan. În cele 80 de pagini dense, pline de citate, marturii autentice Õi anexe revelatoare, autorul demonstreaza neadevarurile sustinute de ziaristul Lukacs Õi evidentiaza absurdul exigentelor unui popor care a fost totdeauna un asupritor al altor neamuri."

"Autorul, pentru a-Õi intari argumentarea, pune accentul pe opiniile

unor scriitori de renume mondial, majoritatea occidentali sau unguri. Astfel aduce în cumpân| dreptatii noastre marturiile nor oameni care nu pot fi banuiti de partinire. Cu sobrietate atrage atentia opiniei publice americane Õi mondiale asupra exceselor Õi crimelor comise de autoritatile maghiare asupra naÛiunii române în chiar aceasta Transilvanie pe care o vor iesita de sub dominatie valaha.

"Documentata, concentrata Õi fara patima, lucrarea dlui Traian Golea vine s| umple un gol în panoplia armelor de aparare a drepturilor noastre asupra Transilvaniei. Puiblicata intr'o limba Õi intr'o Ûar| ce doreste s| cunoasca adevarurile istorice ale altor neamuri, cartea aceasta va avea un rol important în clarificarea unei probleme spinoase.

` "Aceast| carte trebue s| ne fie un exemplu de tenacitate Õi demnitate în fata amenintarilor ce se abat peste naÛiunea româna. Õi mai ales un indemn maret pentru cei ce au capacitatea necesara Õi ar putea face mai mult pentru neamul românesc."

În revista "Zori de Zi" din Germania, Aprilie 1984,.dl Ovidiu Vuia, în articolul "O carte bine venita", spune:

"Trebue s|-i fim recunoscatori dlui Traian Golea pentru aceasta carte, raspuns în limba englez| Senatorului american Moynihan Õi lui John Lukacs, unul dintre reprezentantii revizionismului unguresc contemporan."

"Autorul are grija s| pastreze nivelul Õtiintific cerut, evitând polemica joasa; cu astfel de criterii indiscutabile reia, pentru cei streini de adevar, problema Transilvaniei româneÕti, a continuitatii Românilor în Dacia, a originii noastre daco-romane, Õi a dreptului sfant ce-l avem asupra Ardealului recunoscut nu de Wilson, Lloyd George sau Clemenceau, ci impus de voinÛa poporului român la Marea Adunare NaÛionala de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918."

"Tara Õi Exilul" din Madrid, buletnul MiÕcarii Legionare, spune:

"Revizionismul maghiar a gasit în ultimul timp ecou Õi sprijin în Senatul american. Senatorul american Moynihan s'a f|cut portavocele protestelor maghiare, cerand ca articolul scriitorului ungur Lukacs, plin de neadevaruri la adresa României, s| fie reprodus în "Congressional Records."

"Ingrijorat de aceasta escalada a revizionismului maghiar, dl Traian Golea a trimis o scrisoare senatorulu Moynihan în care a combatut cu argumente istorice afirmatiile scriitorului Lukacs. Dar nu s'a mulÛumit cu atata, ci a completat replica data lui Lukacs cu doua capitole intitulate "Aspecte ale relatiilor româno-maghiare" Õi "Ce vor Ungurii". În felul acesta atât Senatorul Moynihan cât Õi toÛi cei care se intereseaza de problema Transilvaniei au la indemana un material documentar organizat, cules din cele mai autentice Õi sigure izvoare."

Ôi dl Halmaghi în revista "Drum" s'a pronuntat:

"Bogatia materialului documentar pe care îl prezinta Golea este impresionanta Õi capabila s| reduca la tacere pe orice revizionist cu bun simt, mai ales c| articolul lui Lukacs nu ar fi meritat nicio atenÛie dac| nu ar fi aparut intr'o publicaÛie guvernamentala. Este incoherent Õi plin de date incorecte Õi neverificate. Senatorul Moynihan a savarsit o adevarata inadvertenta, care demonstreaza ignoranta politica Õi istoric| Õi frizeaza incompetenta pozitiei sale senatoriale."

"Relatiile româno-maghiare îÕi au istoria lor, aÕa cum arata Golea, Õi ele nu pot fi tratate cu superficialitate. De aceea materialul din aceasta broÕura subliniaza cateva aspecte din legaturile româno-maghiare care sunt semnificative Õi pe baza documentelor se stabileste o noua perspectiva, în lumina careia se vadeste absurditatea pozitiilor revizioniste..Adevarul este c| Ungurii nu s'au putut niciodata integra spiritului european Õi dorinta lor de a recuceri Transilvania nu este decât o noua verificare a inadaptarii lor la climatul culturii Õi civilizatiei occidentale."

Mai citez dintr;o scrisoare a dlui Grigore Pop din Paris:

"Ma bucur nespus de mult s| constat ca, desi plecat din batrana Europa de cealalta parte a oceanului, nu ai parasit activitatea publicistica Õi mai cu seama lupta pentru apararea Transilvaniei noaastre."

"Cunosc la Paris mulÛi intelectuali francezi susceptibili s| fie interesaÛi în publicaÛiile tale, cum ar fi aici la noi, la Scoala de Inalte Studii în Stiinte Sociale", apoi la Sorbona Õi de asemenea la Colegiul Frantei. Mai cunosc Õi cativa oameni politici. La noi la scoala, printre vreo 50 de centre de cercetari, exista doua centre direct interesate, cum ar fi Centrul de Cercetari Istorice Õi Centrul de Studii asupra Europei Orientale.

"Te rog deci trimite-mi vreo 15-20 - câte poÛi - exemplare din broÕura ta Transilvania. O s| m| ocup eu de difuzaea lor aici la Paris. Trimite-mi de asemenea tot ce publici Õi crezi c| i-ar putea interesa pe intelectualii francezi."

Iti mulÛumesc anticipat Õi te rog primeÕte, împreun| cu felicitarile mele pentru splendida ta acÛiune, salutul meu fratesc Õi o calda imbratisare. Al tau, cu toata fidelitatea , Grig."

Rezolutia Camerei Reprezentantilor Nr. 147.

Dupa acÛiunea lui Moynihan din 1982, în Congresul merican au urmat an de an rezolutii care vroiau s| denunte pretîns| persecutie a minoritaÛii maghiare din România. Asa a fost proiectul de Rezolutie 147 din Camera Reprezentantilor, 1984, în care se sustine ca:

- "Provincia Transilvaniei, care are 2.500.000 de unguri Õi care a constituit timp de 1000 de ani parte din Ungaria, ca

- Soarta Ungurilor din Transilvania a fost cea a unei permanente supuneri la desnaÛionalizare sub toate regimurile, fie c| ele au fost monarhiste, fasciste sau comuniste,

- "Camera Reprezentantilor deplora refuzul drepturilor minoritaÛii maghiare Õi cere PreÕedintelui Õi Secretarului de Stat s| discute cu guvernul României aceasta problema, inclusiv dreptul lor la autodeterminare.

La acest proiect de rezolutie am raspuns printr'o alta broÕura: "Transilvania, Clarificarea problemelor ridicate de Rezolutia 147", de cca 10 pagini, despre care Buletinul MiÕcarii Legionare, "Tara Õi Exilul", Madrid, Decembrie 1984, spune:

"Meritul acestei broÕuri este c| în 10 pagini dl Golea a concentrat tot ce este necesar s| se Õtie asupra istoriei Transilvaniei în general Õi asupra minoritaÛii maghiare în particular. Brosura ar trebui publicata Õi în româneste pentru a pune la dispozitia exilului un material pretios intr'o forma concentrata."

Tot despre broÕura raspuns la Rezolutia 147 buletinul"Casa Româna" din California, în numarul din Dec. 1984, scrie;

"Traian Golea pune pe cei doi congressmeni în fata unei documentari zdrobitoare, dezv|luind lipsa lor de cunoastere a faptelor istorice Õi usurinta cu care Congresul American se lasa antrenat pe o pista de propagânda revizionista jenanta."

"Maxima de pe pagina intaia a broÕurii este bine aleasa Õi serveste de avertisment potrivit puterilor care vor s| joace rolul de arbitru: "Errudimini, qui judecatis terram" - InformaÛi-va, voi care guvernati lumea.

"Brosura Transilvania este un act de netagaduita Õi ireprosabila punere la punct Õi autorul ei merita recunoÕtinta Õi apreciere."

Din partea dlui Aurel Vlad din New ork, în Oct. 1984 am primit urmatoarele randuri:

"Am primit broÕura Transilvania, adica protestul Dvs justificat la Rezolutia 147. Aceast| scrisoare ar putea constitui un capitol din manualul de istorie a României viitoare întregite."

"Nimic în plus, nimic în minus. Concis, ferm. Secole de suferinta, oprimare, jug Õi sange, condensate intr'o scrisoare-raspuns la obraznicia maghiara. RecunoÕtinta Õi mii de mulÛumiri. - Aurel Vlad."

Dupa ce broÕura a ajuns la Casa Alba Õi la Departamentul de Stat, m'am pomenit cu o scrisoare din partera dlui Thomas Lynch, funcÛionarul responsabil a Departamentului de Stat pentru România. Dl Thomas Lynch îÕi începe scrisoarea cu o precizare foarte pretioasa. El spune:

"Mi s'a cerut s| r|spund scrisorii Dvs. din 14 Sept. 1984 de catre Seful Personalului Casei Albe, James Baker, precum Õi de Subsecretarul de Stat din Departamentul de Stat, W. Allen Wallis, prin care va exprimati opozitia fata de proiectul de Rezolutie 147 al Camerei Reprezentantilor cu privire la situaÛia Ungurilor din România, scrisoare insotita de 2 broÕuri în care combateti revizionismul maghiar Õi proiectul de RezoluÛie 147." Dupa ce dl Lynch o scalda cu persecuÛia minoritaÛii maghiare din România, mai spune:

"Revizuind broÕurile Dvs. am constatat c| am mai multe puncte de desacord cu cateva din argumentele Dvs. decât permite spatiul unei scrisori. Pentru a evidenÛia una: DVoastra spuneÛi în broÕura Transilvania, la pag. 9, ca:

"În 1944 armata sovietica a impus un regim comunist în România cu aprobarea guvernului Statelor Unite. De la acea data toate cele 22 milioane de locuitori ai României, Õi nu numai cei 1,6 milioane cât reprezinta minoritatea maghiara, sunt oprimate de catre un regim nepopular, sprijinit de Uniunea Sovietica, precum Õi de guvernul Statelor Unite prin legaturi diplomatice, ajutor economic Õi chiar persecutarea adversarilor sai, perpetuand astfel posibilitatile regimului de a oprima populatia în continuare Õi a preveni astfel prabusirea lui."

În raspuns dl Lynch trece peste ajutorul militar, politic Õi moral al Americanilor dat Rusilor de a instala un regim comunuist în România, Õi pe parcurs o scalda Õi în ce priveste ajutorul politic ce l-ar fi dat diferitelor formatiuni care s'au perindat pe la conducerea României intre 1944 Õi 1947. Important este îns| faptul c| atât Casa Alba, cât Õi Departamentul de Stat au luat act de conÛinutul broÕurilor Õi de raspunsul meu. Raspunsul lor evaziv este normal, din moment ce ei nu pot s| recunoasca deschis c| ne-au predat Rusilor.

Cat priveste afirmatia c| au persecutat adversarii regimului comunist, dl Lynch o califica drept absurda. În ce priveste persecutarea adversarlor regimului, dau drept exemplu chiar cele traite de mine.

La Salzburg, unde eram refugiat, trebuia s|-mi legiferez situaÛia de refugiat politic pentru a fi acceptat în organizaÛia IRO (International Refugee Organisation) - organizaÛie susÛinut| de americani. Acte personale nu am avut nimic, pentruca trecând prin Yugoslavia, unde am fost arestat, Politia sarba mi-a luat pân| la ultimul act personal ce-l aveam asupra mea Õi acest lucru s'a intamplat cu toÛi refugiaÛii veniti în Yugoslavia din România sau Ungaria.

La Salzburg era angajat un sas din BraÕov care o facea pe intermediarul intre noi Õi autoritatile IRO. Când noi îi tot spuneam lui c| am plecat din România din cauza comunismului Õi c| altfel am fi fost arestati, acest domn sas din România, Zeiss, ne intrerupea Õi ne cerea s| declaram c| am plecat din Ûar| din cauza conditiilor economice. El ne-a spus-o clar c| notiunea de anticomunist era neplacuta autoritatilor IRO Õi Americane. Zeiss era moral total de partea noastr| Õi în mod sincer vroia s| ne ajute.

1 August 1983, Comandantul,

Ma bucur c| raspandirea broÕurii în englez|, cu Transilvania, a avut efectul dorit.

Mi-a scris Õi mie Alecu (Ronnett) de proiectul unei lucrari pentru lamurirea congressmenilor. L-am trimis la D-ta pentru partea actiunii spre Ûar|. Dac| faci broÕura, atunci acolo se vor gasi multe date. Apoi i l-am indicat pe Faust Bradescu, care tocmai prepara o lucrare despre "Guvernul de la Viena", aratand functiunea lui strict anti-comunist|. Bine inteles caîivoi trimite Õi eu ceva. Ma intreb insa, în ce masura poate fi dezv|luita conventia noastr| cu Americanii (in cazul paraÕut|rilor). Dac| se face un memoriu este mai usor, dar dac| se vrea o broÕura, atunci chestiunea e mai delicata.

D-ta, din ce Õtii, scoate partile ce crezi c| i-ar interesa pe Americani. Fa un extras din care s| rezulte lupta noastr| alaturi de ei contra comuniÕtilor. - TLC - HS

11 August 1983, Comandantul,

În ce priveste broÕura "Procesul legionar", m| bucur c| este pe terminate. Am îns| o rezerva în ce priveste introducerea mea.

Cum desigur ai aflat, situaÛia legionarilor din America nu este usoara, ca urmare a cazului Trifa. Acum evreo-bolsevicii vor s| intinda lucrurile mai departe. Profitând de condamnarea lui Trifa, vor s| aduc| o lege care s| declare MiÕcarea legionar| drept o miscare nazista. În aceste conditii poate c| nu este bine ca s| apar eu în fruntea broÕurii, pentru a nu-i mai înt|râta pe tovaraÕi. Faptul c| D-ta publici acest material istoric, nu are nicio importanta, nu poate provoca pe nimeni. Sunt lucruri cunoscute. Dimpotriva, poate servi ca un argument în plus când se va pune problema unui memoriu care s| combata teza c| MiÕcarea Legionar| ar fi o MiÕcare nazista - am colaborat cu Americanii în lupta împotriva comuniÕtilor.

D-ta reflecteaza. Eu nu m| sustrag, ci ca s| va apar pe voi, care sunteti în America.

Constantin Vasiliu, New York 16 Mai 1984

Drag| domnule Golea,

Am primit "Transylvania" Õi "Bessarabia and Bucovina" pe care aÛi avut amabilitatea s| mi le trimiteti cu atâta promptitudine.

V| mulÛumesc c| mi le-aÛi trimis, va mulÛumesc c| le-aÛi scris, va felicit c| le-aÛi publicat, Õi nu numai din partea mea, ci mai ales pentru generatiile mai tinere, pentru cei care nu Õtiu, nu au de unde s| afle Õi s| cunoasca istoria neamului din ultimii 60-70 ani, cea nefalsificata de dusmanii noÕtri de veacuri.

În 1940 ostas fiind, m'am retras din Transilvania cu fruntea jos Õi cu ochii plini de lacrimi de durere Õi de rusine de pierderea fara lupta a unei parti din Transilvania.

În Dumineca aceea, când România era confruntata cu "Dictatul" dela Viena, Comandantul aerodromului din Ciceu-MihaeÕti-Dej m'a ales pe mine s| tin o conferinta la Caminul Cultural local despre drepturile noastre asupra Transilvaniei.

CunoÕtintele mele Õi tinereÛea mea au pus mult| caldur|în prezentarea Õi motivarea drepturuilor noastre milenare asupra Transilvaniei, mosie strabun|, c|ci noi aici am fost din negura vremilor. Terminand, am trecut prntr'un coridor de oameni mandri, hotariti s|-Õi apere glia Õi Neamul.

Dupa cateva ore am primit ordinul de evacuare Õi în noaptea aceea flacaii satului au venit la unitatea noastr| s| ne intrebe: Unde Õi de ce plecati ? Ne-au cerut arme Õi munitii s|-Õi apere singuri Ûara, dac| armata lorîiparaseste. Eram tradati, parasiti, dar era Neamul din strafundul veacurilor cel care ne cerea socoteala prin aceÕti tineri.

Rusinat de mine, dar mandru de ei, i-am imbratisat frateste Õi le-am spus s| ne astepte c| ne vom intoarce curand. În fruntea coloanei, am trecut apoi prntr'un coridor de drapele româneÕti indoliate, în|lÛate la toate portile caselor din satele spre Dej Õi Cluj.

Studiile DVoastra sunt o replica demna data dlui Lukacs Õi Senatorului Moynihan. Ati cheltuit timp, stradanie Õi bani, dar v'ati f|cut datoria fata de Neam, fata de cei ce nu pot vorbi, dar rabda Õi asteapta ziua izbavirii.

V'ati f|cut datoria Õi fata de generatiile viitoare, c|ci dac| noi ne ducem, urmasii noÕtri vor afla prin stradaniile Dvoastra Õi a celor cari ca Õi Dvs., lucreaza neobositi pentru a-i face s| afle cine sunt Õi care le este datoria. V'as fi recunoscator s| pot primi Õi viitoarele Dvoastra publicaÛii. Al Dvs - Constantin Vasiliu."

Carti editate în limba englez| privind

revizionismul unguresc.

În mod deosebit pentru bibliotecile Nord-Americane Õi Marea Britanie am tip|rit dup| 1982 urmatoarele carti:

1. Hungary's Srtruggle to Annihilate its NaÛional Minorities, - Based on Secret Hungarian Documents - by Zenobiu Paclisanu, 182 pag. 1985.

2. Romanian Continuity în Roman Dacia, by Virgiliu Stefanescu- DraganeÕti, 89 pag., 1986.

3. Rumania, by Romulus Seisanu, 109 pag. 1987.

4. What is Transylvania, by Prof. Simion Mehedinti, 124 pag. 1988.

5. Revisionist Hungary, by Dr. S. Fenyes, 310 pag. 1988.

6. Transylvania and Hungarian Revisionism, by Traian Golea, 194 pag. 1988.

Toate aceste c|rÛi au fost trase în 1700 excemplare, din care 1.200 au fost destinate bibliotecilor publice Õi universitare, iar restul în bun| parte institutelor de cercetari istorice Õi de relatii internaÛionale, cât Õi persoanelor interesate în problema. Distributia lor la biblioteci este consemnata în volumul "S.O.S. Transilvania"-

- Impotriva Revizionismului unguresc cuibarit în Congresul American -

aparuta în 1993, de la pagina 386 la 417.

În continuare colaborarea cu Comandantul

23 Iunie 1984, Comandantul,

Am primit articolul pe care l-ai pregatit s| fie publicat în Curierul. E foarte bun Õi în|lÛ|tor, Õi m| bucur mult c| ai reactionat. Erai cel m| desemnat s| raspunzi calomniilor (lui Cicerone Ionitoiu). A mai scris Õi Verca un articol, care va apare în CarpaÛii, dar al D-tale va avea un alt rasunet Õi alta autoritate, fiind vorba de fratele tau.

Acum cateva obzervatii pe care te rog s| le corectezi:

Tu vorbeÕti de relatiile MiÕcarii cu Americanii. Noi nu putem vorbi de aceste relatii. Este un cod impus de colaborarea cu ei, cu serviciile lor speciale. "Realitatea este ca, în ce priveste relatiile MiÕcarii cu cei care ne-au sprijinit s| ajunga oamenii noÕtri în Ûar|, ele au fost fara niciun angajament material. Nimeni nu a primit nimic. NU Õtiu de unde a scos Ionitoiu povestea cu 10.000 dolari. Eu as fi primul s| Õtiu, c|ci am fost în mijlocul lor. Dl Ionitoiu ataca atât de murdar pentru c| Õtie c| nu-l putem strange cu usa, sau da în judecata pentru a afla sursa informatiei lui. Tin numai s| precizez c| oamenii care au plecat au f|cut sacrificii din propria lor existenta pentru a intretine activitatile miscarii. Ei de bun| voie sacrificau o parte din solda lor pentru a ajuta MiÕcarea."

Insist mai mult asupra acestei chestiuni pentru c| imediat ce s'a f|cut cunoscut în 1953 procesul legionarilor din Ûar|, în exil au aparut acuzatii la adresa MiÕcarii, c| ar fi vandut oameni pe bani. Prima revista care a lansat atacul la MiÕcare a fost "Faclia" parintelui Galdau din Londra. apoi BIRE, oficiosul comunitatii evreeÕti din FranÛa. Argumentele lor au fost preluate apoi de "Vatra".

Raporturile MiÕcarii cu Americanii

Raporturile MiÕcarii cu Americanii merg mult înapoi. S| ne intoarcem la Testamentul lui Maniu, expus în c|rÛile lui Nicolae Penescu, fost secretar general al PNT Õi fost Ministru de Interne în 1944 în guvernul Sanatescu. Citam:

"În cele doua lucrari ale mele, "Romania, Amintiri frante" Õi "Romania, Rascruce a furtunilor", am expus, în prima viata politica din Ûara noastr| intre 1918 Õi 1940, iar în a doua evenimentele din 1940 - 1947, la care am participat în calitate de membru al biroului Partidului NaÛional Ú|r|nesc Õi apoi ca secretar general... Am difuzat în Ûar| aceste c|rÛi în anii 1975 - '76 - '77 prin postul de Radio Europa Libera."

"Tineretul a cunoscut astfel adevarul asupra celor intamplate în acest timp în România, adevar care este altul decât cel prezentat de comuniÕti. Politica Partidului NaÛional Ú|r|nesc Õi politica lui Iuliu Maniu sunt una Õi aceeasi.

Retin trei capitole din acest "Testament : MiÕcarea Legionar| , Tineretul Õi Politica Externa.

MiÕcarea Legionar|. Cu exceptia masurilor luate contra MiÕcarii Legionare de Ion Mihalache, Ministru de Interne în 1932, la cererea Regelui Carol, Partidul NaÛional Ú|r|nesc nu a avut niciodata o atitudine ostila fata de aceÕtia.

"Corneliu Codreanu a intemeiat Legiunea pe trei idei, lupta naÛionala, credinÛa creÕtina Õi omul nou. Cu exceptia chestiunii evreeÕti, nimic nu ne separa. Este adevarat c| a existat problema evreeasca, fiindca evreii devenisera, dup| unguri, cea mai importanta minoritate ca numar, Õi era prima ca putere economica. Profesiunile libere erau invadate de evrei. Nu eram îns| de acord cu Codreanu asupra solutiei de dat acestei probleme."

"În politica externa Codreanu mergea spre Axa Roma-Berlin din cauza repulsiunii lui fata de comunism Õi fiindca credea c| era în interesul tarii s| existe o politica alternativa. Corneliu Codreanu, cu ocazia penultimei intrevederi pe care am avut-o cu el, mi-a spus c| ceea ce îl leaga de Germania nu erau ideile naÛional-socialiste, ci credinÛa c| în razboiul mondial ce se va declansa, Germania va fi invingatoare Õi deci va trebui s| existe în România o miscare care ar putea servi de cadru protector pentru armonizarea intereselor ei cu exigentele eventualului invingator. Insa acum este clar c| Germania va fi invinsa."

.....................................

La 4 Decembrie 1944 s'a constituit al doilea guvern Sanatescu, eu fiind Ministru de Interne. Printre primele masuri pe cate le-am luat a fost eliberarea legionarilor. Ei nu puteau fi acuzati de crime de razboi. ....... Am fost vizitat la Minister de un general rus, reprezentant al Comisiei Aliate de Control, care mi-a cerut explicatii. I-am raspuns ce trebuia Õi Maniu m'a aprobat. Eliberarea legionarilor, impiedecarea ocuparii prefecturilor Õi primariilor de catre comuniÕtii dirijati de agentii KGB, au fost considerate ca acte contrare spiritului Conventiei de Armistitiu Õi au provocat demisia guvernului Sanatescu. A urmat guvernarea generalului Radescu, care a avut aceeasi soarta, fiindca Rusii îl vroiau pe Petru Groza, care a fost insarcinat de Rege cu toata impotrivirea lui Maniu la 6 Martie 1945.

Dupa 6 Martie 1945 situaÛia partidului nostru devenise foarte grea. Existam legal, dar de fapt eram împiedicati s| activ|m. Intr'o zi Prof. Universitar George Manu îmi cere o întâlnire, la care va fi prezent Õi Nicolae Petrascu, Secretar General al MiÕcarii, care se întorsese clandestin în Ûar|. .........

Petrascu mi-a propus colaborarea MiÕcarii legionare cu Partidul NaÛional Ú|r|nesc în lupta împotriva comunismului. Am comunicat aceasta propunere lui Maniu, care mi-a raspuns: Cu MiÕcarea legionar| colaboram din 1942." Maniu i-a contactat pe Americani în legatura cu colaborarea cu legionarii. Reprezentantii politici Õi militari ai Anglo-Americanilor n'au f|cut nicio obiectie. Maniu a consultat de asemenea pe Dinu Bratianu Õi pe Titel Petrescu. Amandoi au fost de acord cu colaborarea MiÕcarii Legionare. Legionarii au fost în permanenta prezenti în confruntarile teribile cu comuniÕtii....... Erau lâng| noi în campania electorala din 1946. La 19 Noembrie a avzut loc un simulacru de alegeri, Õi la 30 Noembrie Regele Mihai a deschis sesiunea aÕa zisei Adunari NaÛionale împotriva opiniei lui Maniu, care credea inadmisibila legitimarea alegerilor de catre Suveran." Deci relatiile amicale ale MiÕcarii cu Americanii au mers înapoi pân| în 1945.

Continuare acÛiunea S.O.S. Transilvania

26 Dec. 1984, Comandantul,

Am primit broÕura Transilvania, cu materialele anexa, - copii de pe scrisorile primite de la notabilitati, precum Õi ce mi-ai adresat-o. În Nr. pe Nov.-Dec. al Buletinului am f|cut deja o nota ampla despre noul caz de agresiune maghiara Õi raspunsul tau viguros Õi bine documentat. Voi continua Õi cu raspunsurile primite în numarul viitor.

Ai f|cut o interventie oportuna, c|ci blegii din exil se mulÛumesc cu niÕte declaratii ieftine, fara logica Õi fara istorie, fara cunoasterea suficienta a problemei. Adica bat apa în piua pentru drepturile noastre, în timp ce D-ta raspunzi în cunoÕtinta de cauza tuturor.

Un singur lucru: nu trebue s|-i ataci pe Americani pe chestiunea Yalta, Potsdam, etc. E adevarat, dar când respingi argumentele propagândei maghiare, e mai bine s| te concentrezi pe ea, fara a le spune buchile tovarasilor americani. Asta trebue s| le-o spuna altii, ca s| nu diminuezi efectul interventiei antirevizioniste. Tot ce spui e adevarat, dar tactic.......

Cu prietenie, TLC - HS

George Cioranescu

Comentator Europa Libera, München 4.1.1984

Drag| domnule Golea,

În discuÛiile româno-americane nu cred c| ar strica s| se aduc| ca argument în favoarea noastr| faptul ca, încurajarea minoriÛatii maghiare în detrimentul românilor ar conduce la destabilizarea României, un stat care , chiar sub un regim ca cel actual, duce o politica mai anti-sovietica Õi mai pro-occidentala decât Ungaria. Slabind România în favoarea Ungariei, Statele Unite si-ar instraina simpatiile public manifestate ale unui popor prieten, Õi ar practica o politica similara cu cea a Uniunii Sovietice, care ar duce la aservirea totala a României imperialismului moscovit. Procedând în acerst fel, Statele Unite nu numai c| ar pierde un punct de sprijin, fie el chiar firav, cum apare unora, dar nu ar câÕtiga un altul similar, c|ci Ungaria pare dispusa s|-Õi reformeze economia, dar nu Õi politica externa pro-sovietica.

Mi-am ingaduit s| fac cunoscut la Free Europe (Vlad Georgescu, Aneli Maier), comunicarea pe care ai primit-o de la State Department.

Cred c| n'ar fi lipsit de interes s| trimiti o copie de pe ea Õi lui Iancu RaÛiu Õi lui George Serdici (Secretarul PNT), ambii fiind interesaÛi în evoluÛia problemelor româneÕti din Tara Õi din Exil.

Eu îÛi promit c| m| voi ingriji s|-Ûi trimit, în scurta vreme, materiale documentare noi.

Te felicit pentru activitatea pe care o desfasori Õi îÛi urez s| o continui cu succes, spre binele Õi satisfactia personala Õi generala.

George Cioranescu."

Prof. Vasile Puscas

Urbana, Champaigne, IL, USA 2 Aug. 1990

Drag| domnule Traian Golea.

Tocmai am terminat de citit volumul Dvs. despre "Transilvania, 1982", care mi-a fost de mare folos atât ca informatie, cât Õi la capitolul idei. De aici am luat Õi adresa Dvs Õi de aceea m'am decis s| va scriu.

Dar s| m| prezint:

Sunt Vasile Puscas, asociat profesor la Departamentul de Istorie a Universitatii din Cluj. De cateva luni sunt Õi Decan Asociat al Facultatii de Istorie-Filosofie de la Universitatea amintita. Sunt român, originar din Salaj Õi am 38 ani. Ma aflu la Universitatea Illinois, Urbana Champaign, deoarece am primit o bursa de trei luni s| studiez Istoria Transilvaniei în Sec. XX.

Îndraznesc s| va scriu deoaece cartea Dvs. mi-a oferit elemente foarte pretioase privind studierea revizionismului maghiar. Tot odata as vrea s| Õtiu ce a mai publicat centrul Dvs. "Romanian Historial Studies" dup| 1982......................

Cu deosebita consideratie, Vasile Puscas."

A doua scrisoare a Prof. V. Puscas, întors în Ûar|.

Universitatea Cluj.

În legatura cu munca extraordinara ce o depuneti, am vorbit cu scriitorul Augustin Buzura, presedintele Fundatiei Culturale Române, Õi cu Raoul Sorban, vice presedintele aceleasi institutii Õi care mi-au promis c| vor lua contact cu Dvs. Õi va vor da tot sprijinul atât în faza publicarii cât Õi al distribuirii.

Am prezentat activitatea Dvs. atât la Departamentul de Istorie, cât Õi la Consiliul Facultatii de Istorie Õi Filosofie al Universitatii noastre. De aceea acum pot s| va înt|resc asigurarea c| exista aici o reala disponibilitate din partea acestor institutii academice de a colabora cu Dvs. în editare, difuzare , etc. Urmeaza ca Dvs s| va exprimati propriile directii Õi s| mi le scrieti, iar eu, mai mult în calitate de istoric decât de pro-decan, voi contacta direct factorii care va intereseaza.

Astept veÕti de la Dvs. Õi va doresc s|n|tate Õi mult bine.

Cu aleasa consideratie, Vasile Puscas

A treia scrisoare a Prof, V. Puscas

Universitatea Cluj

Drag| domnule Golea,

Am primit scrisorile Dvs Õi documentele atât de interesante, inclusiv via Brasov, cu bucurie Õi amaraciune. Cu bucurie, fiindca m'am gândit adesea la Dvs Õi la munca Dvs. de daruire, Õi cu amaraciune, pentru c| inteleg perfect efortul Dvs., la care am incercat s|-l asociez pe dl Buzura, dar regret c| acesta nu a raspuns promisiunii facute. Urmare Õi scrisorii Dvs. am avut o noua intrevedere cu dl Buzura, care mi-a explicat c| a trecut printr'o perioada de reorganizare a Fundatiei (Schimbare de oameni, stil Õi scopuri), ceea ce i-a impus o etapa mai neeficienta. S'a reangajat s| ia contact cu Dvs. Õi va cauta o solutie s| sprijine efoturile Dvs.

Abia la sfarsitul lui Martie am primit setul de c|rÛi pe care le-aÛi daruit bibliotecilor din România Õi pe care le-am Õi distribuit bibliotecilor din BucureÕti, Cluj, Iasi. Ceea ce pot s| va spun este c| la Cluj ele au intrat deja în atentia specialiÕtilor de la Universitate Õi Institutul de Istorie, de la care am avut cuvinte frumoase de apreciere, pe care intentioneaza s| le tipareasca în publicaÛiile noastre de specialitate.

Am intreprins o tentativa de atentionare asupra eforturilor Dvs. fantastice Õi la Ministerul de Externe, dup| ce am scris un serial de articole foarte critice la adresa acelui Departament. Mi-au promis Õi cei de la Cultural sprijin, iar ca efect al acestor presiuni ale mele, este Õi propunerea lor ca eu s| vin la New York prin detasare, deci neparasindu-mi catedra de Istorie de la Universitatea din Cluj.

Curand voi merge la ChiÕin|u pentru o conferinta la Facultate Õi pentru o comunicare în Parlament despre "Pactul Ribbentrop-Molotov". Sper c| în curand s| va pot da veÕti mai placute Õi mai concrete. Pana atunci raman al Dvs. admirator Õi sustinator în ce intreprindeti.

Sanatate, Vasile Puscas.

Octavian Capatina,

Deputat PUNR, Cluj. 22 Aprilie 1991

Stimate domnule Traian Golea,

Am în mana "Darea de seama 1968-1989" a editurii Studii Istorice RomâneÕti care mi-a produs o mare bucurie. Sunteti, probabil, intre cei foarte puÛini din diaspora care nu numai c| nu aÛi uitat c| sunteti român Õi care veti ramane aÕa pân| la sfarsit, dar care aveti puterea morala Õi sentimentul datoriei în aÕa masura desvoltat încât s| compensati slabiciunea, lasitatea, indiferenta Õi tembelismul foÕtilor noÕtri guvernanti. Chiar dac| inertia nu ar fi fost atât de mare Õi dup| revoluÛie, tot avem nevoie de oameni ca Dvs. Õi înc|mult timp de aici incolo.

As fi foarte bucuros dac| mi-aÛi putea trimite cartea Dvs. "Transylvania and Hungarian Revisionism", Õi "Revisionist Hungary" de S. Fenyes. - Al Dvs., Octavian Capatina."

Octavian Capatina,

Deputat PUNR, Cluj 22 Mai 1991

Am fost placut surprins de primrea scrisorii Dvs. la 20 Mai Õi m| grabesc s| va r|spund.

Adresa Dvs am luat-o de la dl Vasile Puscas. Copii dup| "Darea de seama" a editurii Dvs. le-am raspandit la majoritatea membrilor guvernului nostru Õi la alte persoane influente: PreÕedintele Academiei Române, Guvernatorul Bancii NaÛionale, etc. În zilele ce vin îl voi agrai Õi pe dl Augustin Buzuira. Sprijin material probabil ca numai de la Primul Ministru, sau de la dl Adrian Nastase, Ministru de Externe, se va putea obtine.

Cu bine, Octavian Capatina

PS. Acum vin de la dl Buzura. V| va trimite o invitatie la "Forumul Românilor de Pretutindeni", care va avea loc în toamna la BucureÕti.

Nota referitoare la invitatia dlui Buzura la "Forumul Românilor de Pretutindeni". Invitatia a venit pe adresa Centrului Cultural

New York, director Vasile Puscas, cu 4 zile înainte de a începe programul în Ûar|.

Invitatia era trimisa de aÕa maniera ca s| nu m| mai pot folosi de ea, dar ca s| arate totusi dlui Puscas c| nu m'a uitat. Pentru asta a fost trimisa pe adresa Centrului Cultural New York. Ca s| ajung totusi la program în termen, dl Puscas mi-a telefonat c| a primit invitatia Õi vroia s| Õtie dac| merg. L-am rugat s| rezerve locul pe avion pentru a doua zi, când voi fi la New York. Dl Puscas m'a asteptat la aeroport Õi am reuÕit s| plec în termen Õi s| particip la întreg programul. Tot timpul programului dl Buzura s'a eschivat s| avem cateva minute de vorba intre noi. Totusi am reuÕit s| stabilesc un contact mai strans cu secretarul sau executiv,

dl Mihai Bugariu, care mi-a scris:

Mult stimate domnule Golea 30 Nov. 1991

Ne-am bucurat extrem de mult la primirea scrisorii Dvs Õi a bogatului material anexat. Completand discutiile avute la Sinaia, acestea demonstreaza eforturile deosebite pe care le depuneti pentru cunoasterea problemelor naÛiunii române, pentru crearea unei imagini corecte despre istoria framantata a poporului nostru ca baza a reintegrarii României în circuitul actual al valorilor culturale europene Õi americane.

Raspunzand doleantelor Dvs., va putem comunica faptul c| am comandat Õi chiar asteptam c|rÛile didactice în limba româna despre care am discutat (pentru copiii românilor americani care frecventeaza scolile duminicale). Este posibil s| vi le trimitem foarte curand.

În ceea ce priveste programul nostru de actiuni, am inscris ca punct distinct intentia de a organiza tabere pentru tineret. V| vom informa la timp despre conditiile concrete de organizare Õi despre posibilitatile de participare. De asemenea vom incerca s| mijlocim posibilitatea unor contacte directe intre familiile care vor s| fac| schimb de copii pentru perioade de vacanta.

V| comunicam de asemenea c| se pregateste trimiterea, foarte probabil cu vaporul, a unor seturi de c|rÛi pentru Biblioteca Româna de la New York, prilej pe care îl vom folosi pentru a va trmite Õi Dvs. un pachet de c|rÛi Õi alte obiecte.

Dorim s| fim alaturi de Dvs. Õi s| conlucram cât mai strans pentru binele naÛiunii.

Stimate domnule Golea, va rugam s| ne scrieti cu toata sinceritatea despre ce aveti nevoie pentru institutie, cât Õi pentru Dvs personal. V| asigur de consideratia mea deosebita,

Secretar executiv, Mihai Bugariu."

N.N. A fost prima Õi ultima scrisoare primita de la dl Bugariu. De atunci nu am mai auzit nimic de el. Nici n'am putut s| intreb pe cineva de la Fundatie pentru a nu-i inrautati situaÛia.

Dr. Dumitru Padeanu (Corneliu Florea)

Winnipeg, Manitoba, Canada Mai 1989

Stimate domnule Traian Golea,

Felicitari, sincere felicitari pentru noile apariÛii în Romanian Historical Studies.

V| mulÛumesc pentru bun|voinÛa de a mi le trimite.

- Transylvania and Hungarian Revisionism, de Traian Golea

- Revisionist Hungary, de S. Fenyes.

Eu apreciez mult activitatea Dvs. de patriot român, de luptator anticomunist Õi permanent combatant împotriva revizionismului maghiar.

Revizionismul maghiar a luat nastere în 1918 Õi va exista cât va exista naÛiunea maghiara. Tot atâta trebue Õi noi s|-l contracaram, s|-l combatem. Aceast| lupta seculara nu este o problema de regim politic sau de personalit|Ûi politice - bolnave sau sanatoase; este o problema antagonista intre doua naÛiuni distincte, care va exista atâta timp cât vor exista Õi ele ca naÛiuni.

"Drepturile" pot fi subiective, "Adevarul" este obiectiv, Õi este de partea noastr|. Avem datoria fata de neamul nostru, s|-l scoatem la lumina, s|-l facem cunoscut opiniei publice internaÛionale. Dvs Õtiti mai bine toate astea decât mine Õi o faceti insutit mai bine decât mulÛi altii.

Din nefericire, datorita politicii dezastruoase a lui Ceausescu, revizionismul maghiar - zgomotos Õi plin de falsuri - câÕtiga opinia internaÛional| în fiecare zi ce trece, indirect sprijiniÛi din neÕtiinta Õi indiferenta românilor din strainatate.

V| doresc s|n|tate Õi succes în continuare, Dr. Dumitru Padeanu."

PARTIDUL NATIONAL TARANESC

Secretar General, Georges Serdici

Cu sedii în Geneva Õi Londra 6 Martie 1985

Stimate domnule Golea,

V| mulÛumesc pentru cuvintele Dvs de la 14 Ianuarie cr. precum Õi pentru exemplarul lucrarii Dvs. "Transylvania....", cât Õi pentru copia scrisorii pe care aÛi primit-o de la dl Thomas A. Lynch, ofiÛerul responsabil de afacerile române de la Departamentul de Stat din Washington, datata 19 Nov. 1984.

Vazusem recent în presa exilului nostru cateva reproduceri ale scrisorii Dlui Lynch. Textul integral îmi dovedeste înc|odata atitudinea stranie (?) pe care o au domnii de la Departamentul de Stat asupra comunismului Õi a problemelor româneÕti.

Zilele trecute la Paris am inteles c| în curand urmeaza s| aiba loc la Budapesta un congres al Partidului Comunist Maghiar, care se va preocupa de aceste probleme. Voi trimite materialul Dvs acestor prieteni pentru a vedea dac| Õi cum putem intervenii. De aceea va rog s|-mi trimiteti înc|un exemplar al lucrarii Dvs. " Transylvania....."

V| mulÛumesc Õi raman, stimate domnule Golea, cu bune gânduri, al Dvs. Georges Serdici

În continuare colaborarea cu Comandantul

La 24 Mai 1985 Comandantul îmi scrie:

Materialul este la Faust Bradescu. Îi scriu chiar acum s| Ûi-l trimita. Brosura va avea o introducere foarte scurta, ca s| se Õtie de ce este vorba. Ea va fi editata de "Liga Anti-Yalta, constituita la Köln. Este inregistrata oficial ca "Eingetragene Verein". Titlul brosurei este: "Declaratii politice", iar ca subtitlu:"La a 40-a aniversare a tragicelor acorduri de la Yalta", Köln, 1985.

Yalta s'o lasam s'o atace autorii ei Occidentali, iar noi s| ne rezumam la a reproduce atacurile lor. Americanii spun c| ei au fost inselati de Rusi. Perfect. Rezultatul nu poate fi decât acelas: s| denunte aceste acorduri pentru c| Rusii nu le-au respectat..................

Acum mai am o problema, pentru care e nevoie de colaborarea D-tale. Dupa cum Õtii, noi facem parte dintr'o organizatie mondial| care se cheama "Liga Anticomunista Mondiala", cu initialele WACL (World Anti-Communist League). Aceast| Liga tine în fiecare an o conferinta în diferite parti ale lumii: Taipeh, Corea, Japonia, Asunción, Luxembourg, Geneva, etc,

Anul acesta Conferinta a 18-a se va tine la Dallas, Texas. Noi apartinem la WACL cu numele de "Frontul român al Libertatii". PreÕedintele ei este Vasile Mailat din München. Suntem de aproape 10 ani membri Õi am participat la mai toate conferintele. Dat fiind distanta Õi costul biletelor, din Europa nu va putea veni nimeni. Ramane ca voi din America s| participati în acest an.

Conferinta va avea loc intre 9 Õi 13 Septembrie în Dallas, Registry Hotel. Fiecare organizatie din WACL are voie s| participe cu trei delegati. M'am gândit la urmatoarea echipa: Dr. Alexander Ronnet, care a mai fost Õi cunoaste procedura. Prof. Ion Halmaghi, care poseda perfect limba englez| Õi poate vorbi liber. Apoi Traian Golea, atât pentru c| eÕti aproape de Dallas, cât Õi pentru faptul c| eÕti cunoscut în cercurile americane.

Ca teme de tratat acolo:

1. Genocidul cultural în România, daramarea sfintelor lacasuri.

2. Denuntarea acordurilor de la Yalta. Trebue facute niÕte "Resolution" de o pagina, una Õi jumatate.

La 17 Oct. 1986 Comandantul îmi scrie:

Am primit pachetul cu c|rÛile în limba englez|, ale lui Mehedinti Õi Paclisanu, scoase în conditii impecabile.

Ai f|cut pentru Transilvania mai mult decât întreg exilul, dar pentru c| eÕti legionar, puÛini remarca aceasta munca titanica.

Chestiunea este s| ne facem datoria pân| la cap pentru Neam Õi pentru Tara.

Despre "ROMÂNIA, DINCOLO DE LIMITELE R{BD{RII"

George Cioranescu, 20 Oct. 1988

Comentator Europa Libera, München

Drag| domnule Golea,

Am mai multe motive s|-Ûi strang mana din departare ca semn de pretuire pentru deosebita D-tale activitate. Mai intai, cine a spus c| Românii sunt lipsiti de perseverenta, nu te-a cunoscut pe D-ta. În al doiea rand, te felicit pentru c| faci propagânda intr'o limba de larga circulatie, engleza, pentru a putea fi consultata de cât mai mulÛi straini, dar nu numai c| azvarli cu perseverenta bani din propriul buzunar pentru cauza compatriotilor rareori recunoscatori, dar în al treilea rand, ai Õtiut s| alegi subiectul cel mai potrivit, rezistenta Românilor la teroarea comunista, - "Romania, Beyond the Limits of Endurance", - (Romania, Dincolo de limitele rabdarii), Õi aceasta intr'un moment în care se raspandeste falsa opinie c| mamaliga româneasca nu ar exploda.

Sincere felicitari ! si, Da-i înainte !

Al D-tale, George Cioranescu."

Recenzie a carÛii "România, Dincolo de limitele r|bd|rii", in

R I V A R O L

Hebdomadaire de l'Opposition NaÛionale et Europeenne

Redaction et Administration, 9, Passage des Marais, Paris X

Rivarol, 24 Febr. 1989

"Romania", de Traian Golea

Martiriul României nu a început odata cu Ceausescu, chiar dac| acesta a impins suferintele poporului român "Dincolo de limitele rabdarii", (Subtitlul cartii), ci odata cu intrarea trupelor sovietice , atunci când partidul comunist nu numara decât 972 membri, dar care s'au inmultit foarte repede Õi au prins Ûara în chingi, asfixiindu-o economic Õi descreÕtinandu-o sistematic dup| batjocura de alegeri din Noembrie 1946.

Sprijinindu-Õi lucrarea pe documente secrete ale partidului comunist, Traian Golea ajunge la evenimentele actuale, cu lichidarea tuturor opozantilor reali sau banuiti, ca Õi la revoltele de la Iasi Õi Brasov.

V| înÛelege oare Occidentul acest "Apel disperat"? (Cartea a aparut în Românian Historical Studies, 1029 Euclid Avenue, Miami Beach, FL, 33139, USA).

O scruisoare primita de la dl

Jean Marie Le Pen,

President Le Front NaÛional Cloud, le 20 Dec. 1988

Scumpe domnule,

Am citit cartea Dvs. "Romania - Beyond the Limits of Endurance" cu mult inters Õi doresc s| va mulÛumesc de doua ori, intâi pentru c| am fost onorat de la început de a fi primit lucrarea Dvs., Õi apoi pentru c| ea dezv|luie publicului european Õi restului lumii libere fapte Õi intamplari necunoscute.

Comunismul este atât de atroce încât incearca s| omoare sufletul fiecarei naÛiuni, dar pentru c| este profund materialist, el crede c| poate realiza acest lucru distrugând tot ce este carne Õi os în om, dar sfletul rezista. Fata grava a lui Ion Golea (cuiîieste dedicata cartea), exprima eternitatea unor certitudini spiritualeÕiintelectuale care simbolizeaza trainicia destinului naÛiunii române. Eu Õtiu acum cât sufere naÛiunea româna, în momentul când calaul ei incearca disperat s| distruga orice vestigii ale trecutului ei bimilenar.

Cu mulÛumirile mele reinnoite, va rog s| acceptati expresia sentimentelor mele cele mai distinse. - Jean Marie Le Pen."

Scrisoarea dlui Ulrich Burger, doctorand.

51515 Kürten, Germania, 23.10.1994

Stimati domni,

Am gasit adresa Dvs în cartea dlui Traian Golea, "Romania, Beyond the Limits of Endurance".

În prezent eu pregatesc o teza de doctorat la Universitatea din Bonn,Õitema mea este: "Rezistenta Generalului Sanatescu în fata sovietizarii României, de la 23 August 1944Õipân| la 5 Martie 1945", pentru care datele din cartea dlui Traian Golea îmi sunt de mare folos. V'as fi recunoscator dac| aÛi putea s|-mi trimiteti o lista a altor publicaÛii ale Dvs. privind aceasta perioada a istoriei.

Ma intereseaza probleme care privesc transformarile interne în România ca urmare a introducerii administraÛiei militare sovietice, situaÛia partidelor politice, viata economica Õi în ultima instanÛ|, România ca obiect al politicii externe a Sovietelor, a Statelor Unite Õi a Marei Britanii.

Întrucât nu este mult publicat în acest domeniu, caut cu disperare orice dara care m'ar putea duce Õi la alte surse de informatii, încât dac| Dvs aÛi putea s| m| ajutati cu ceva în plus, ar fi o mare binefacere pentru lucrarea mea.

Cu deosebita stim| , al Dvs. Ulrich Burger."

AsociaÛa FoÕtilor Detinuti Politici

Timisoara

Stimate domnule Golea,

V| anuntam cu bucurie c| am primit cartea Dvs."Romania, Dincolo de limitele r|bd|rii", aparuta în Romanian Historical Studies, 1988, expediata pe adresa dlui Alexandru Telesman.

Suntem dornici s| putem publica în versiune româneasc| aceast| lucrare - traducerea o va face un coleg de-al nostru - atât în publicaÛia noastr| "Memento", cât Õi la o editura din localitate.

Dac| acceptati aceasta propunere atunci va solicitam formal ingaduinta de a o publica. V| mulÛumim în numele AsociaÛei Õi va dorim mult| sanatate, ss. PreÕedinte."

Ziarul "Lupta", Nr. 119, 15 Aprilie 1989,

Despre "Romania, Dincolo de limitele rabdarii", gasim:

Unul din capitolele cele mai interesante ale volumului este cel referitor la luptele de partizani din muntii României în perioada ocuparii tarii de catre armata sovietica. Aceast| este Õi perioada cel mai putin cunoscuta, mai cu seama de emigraÛia româneasca recenta. Cititorul este în masura s| afle felul în care a fost organizata teritorial rezistenta împotriva ocuparii sovietice. În aceasta problema asteptam marturiile altor luptatori care vor dezv|lui fapte cu adevarat eroice.

Volumul dlui Traian Golea nu este o carte de istorie, dar o viitoare istorie a României nu va putea ignora aceasta carte." *

În continuare colaborarea cu Comandantul.

4 Nov. 1990 Comandantul:

Documentul ce l-ai pregatit referitor la MiÕcare, contine unele idei Õi dovezi pe care eu nu le Õtiam, (Testamentul lui Iuliu Maniu). E bine venit documentul cu NaÛional-TaraniÕtii. Chestia cu Penescu e mai complicata. Se pare c| Õi el la început a f|cut o raita de arestari printre legionari, Õi numai mai tarziu a admis unele eliberari. Cu drag, TLC - HS

20 Ianuarie 1991 Comandantul:

"Chestiunea unui depozit de c|rÛi în Banatul sarbesc trebue tratata cu mult| atenÛie. Am vorbit la 13 Ianuarie Õi cu Verca de aceasta chestiune. El spune, Õi eu sunt de acord, ca pentru moment s| faci operatia de depozitare exclusiv D-ta, prin mijloacele Õi oamenii ce-i ai. Nu este bine s| amestecam din primul moment oameni de-ai noÕtri din Banatul românesc.

Deci D-ta, pe proprie r|spundere, faci acest depozit undeva în Banatul sarbesc. Odata expeditia realizata, ne avizezi. Persoana care pleaca acolo, s| cerceteze, ce legaturi s'ar mai putea face.

P.S. Ma bucur c| ai tras din nou "Pentru Legionari" Õi "Carticica Sefului de Cuib".

TLC - HS

În acest scop i-am trimis lui Mos Sandu în Februarie 1991:

50 Pentru Legionari

50 Carticica Sefului de Cuib, si

50 Sfarsitul unei domnii sangeroase, de Horia Sima.

Alte titluri au fost în cantitati mai mici.

De la Mos Sandu Bojin le-a luat Õi le-a dus în banat.

Filon Verca

Gagny, France 8 Aug.1991

Drag| Traiane,

Am citit cu oarecare usurare veÕtile de la tine privind expeditia Bojin sptre Ûar|. Îmi faceam multe griji, Õtiind c| în Serbia e razboi Õi sunt riscuri.

Cu drag, TLC, Filon."

Ce s'a intamplat cu aceste c|rÛi ne spune Vasile Cretu, legionar, originar din Uzdin Õi stabilit în Germania, care ne-a ajutat mult la retiparirea cartilor legionare în anii incepand din 1951, în scrisoarea din 3 August 1993:

Drag| dle Golea,

"Referitor la c|rÛile ce le-ai trimis în Banatul sarbesc pentru a fi trecute apoi la Timisoara, mai intâi ele au f|cut un popas mai lung la Uzdin, unde nu au fost simplu depozitate, ci au circulat. Au fost cititte de foarte mulÛi insi Õi cu mare interes. Au pregatit ogorul pentru o pentru o activitate care promite succes.

Ôi mai departe Vasile Cretu:

Cartile ce le-ai trimis pentru Timisoara, intr'o convorbire avuta cu P..... la care au fost depozitate, am constatat c| dup| amintitul popas binefac|tor, c|rÛile au ajuns aproape în întregime la destinatie. Acelas lucru mi s'a confirmat Õi cu ocazia vizitei mele la Timisoara în Iunie 1993.

La Uzdin am f|cut Õi eu un depozit, de unde le duc pe îndelete la Timisoara. Numai ultima data am transportat la Uzdin 60 de exemplare, din care 30 au ajuns la Timisoara.

Drag| domnule Golea, m| bucur de activitatea pe care o desfasori în Statele Unite. Sper ca în viitor drumurile noastre s| ajunga s| se incruciseze din nou, în faurirea visurilor noastre - Cu drag, TLC, V. Cretu." *

IN SPRIJINUL BASARABIEI

La 14 Sept. 1990 Comandantul îmi scrie:

Felicitari Õi imbratisari pentru splendida manifestatie pro-Moldova din Sudul Floridei. E bine c| v'ati dus Õi nu scapati nici o ocazie când se pune problema revendicarilor româneÕti. Materialul trimis îl vom publica în proximul numar, care va fi abia în Sept.-Oct., c|ci cel de pe Iulie-August îl vom consacra unei declaratii politice a MiÕcarii Legionare de importanta capitala pentru monumentul actual.

Am cea mai mare admiraÛie pentru fraÛii basarabeni. Îi consideram pierduti, Õi deodata au iesit la lumina cu o putere elementara. AÕtia ne-au dat o lectie de românism tuturor, chiar Õi noua, celor din Exil. Este rezerva noastr| spirituala Õi biologica. Pentru aÕa oameni merita s| traim Õi s| luptam. Am cunoscut cativa basarabeni pe la Madrid Õi am ramas uimit de frumoasa limba româneasca ce-o vorbesc Õi de sentimentele lor naÛionale.

Imbratisari, TLC, - HS

Sustinerea integritatii Moldovei

Colecta de bani.

La 26 August 1991 dl Serban Olaru, PreÕedintele Fundatiei Româno-Americane, care reprezinta Frontul Popular al Moldovei în Statele Unite, m'a chemat la telefon s|-mi spuna ca, în noua conjunctura politica din Uniunea Sovietica independenÛa Moldovei ar fi asigurata, dar c| Moldova este ciuntita. Stalin, dup| ce ne-a rapit-o, a defalcat partea de Nord a Bucovinei Õi Sudul Basarabiei Õi le-a aipit la Ucraina.

I momentul actual lupta Frontului Popular al Moldovei este s| obtina reîntregirea Moldovei, aÕa cum este ea cunoscuta de sub domnia lui Stefan cel Mare. Pentru asta, o delegatie a Frontului Popular ar trebui s| se deplaseze în America de Nord pentru ca prin Congresul Statelor Unite, prin Departamentul de Stat Õi prin Parlamentul canadian s| se determine reîntregirea Moldovei. Pentru a inlesni aducerea acestei delegatii Õi sustinerea actiunii ei în Stalele Unite, românii din America sunt solicitati s| contribue benevol cu o suma de bani. La acest apel am raspuns printr'o acÛiune de colectare, al c|rei rezultat îl dau în continuare:

Lista doonatorilor pentru Integritatea Moldovei

Octombrie-Noembrie 1991

1. Alexandru Fonta, Montreal 500.-

2. Grigore Scorochirja, Naples 200.-

3. Ionel Miclau, Chicago, 200.-

4. Mihai Patrichi, Los Angeles 200,-

5. Pop Mihai, Naum Õi Sultana, Montreal 125.-

6. Aurel Vlad, New York, 100.-

7. Ion Simicin, Chicago, 100.-

8. Stelian Stanicel, Florida 100.-

9. Dna Bulumete, Florida 100.-

10. Ion Metianu, Hollywood, Florida 100.-

11. Traian Golea, Miami Beach, Florida 100.-

12. Aurel Ciorogaru, Montreal, Canada 100.-

13. Zaharia Anghel, Toronto, Canada 100.-

14. Nita Nicolae, Jacksonville, Florida 50.-

15. Tudorica Tamas, Hollywood, Florida 50.-

16. Viorel Djulvez, Hollywood, Florida 50.-

17. Eugen Popescu, San Diego, California 25.-

18. Petru Robu, Miami Beach, Florida 25.-

19. Vasile Hetrea, Hallandale, Florida 25.-

20. Moise Cretu, Hollywood, Florida, 20.-

21. Octavian Dan, Hollywood, Florida 20.-

22. Nicolae Bojin, Hollywood, Florida 10.-

23. Radu Constantinidi, Miami Beach, Fl. 10.-

24. Fam. Istodor, Hollywood, Florida 10.-

25. Aurel Maravei, Hollywood, Florida 10.-

26. Petru Cornea, Miami Beach, Florida 10.-

27. Mircea Simionescu, Hallandale, Fl. 10.-

28. Preot Romulus Radu, Hollywood, Fl. 5.-

29. Vasile Timis, Hollywood, Florida 5.-

__________________

Total $ 2350.-

Colecta de bani

pentru inzestrarea armatei de voluntari basarabeni

Dumineca, 4 Noembrie 1990, am aflat c| Frontul Popular din Basdarabia a lansat un apel prin care solicita ajutor pentru dotarea celor 20.000 voluntari, care constituie armata Basarabiei, hotarita s| apere integritatea ei teritoriala.

În aceeasi zi, Dumineca, la Biserica, am initiat o colecta de bani cu urmatorul rezultat:

1. Dna Ruxanda Bota, Miramar, Florida, 200.-

2. Traian Golea, Miami Beach, Fl 115.-

3. Claudiu Matasa, Hollywood, Fl 100.-

4. Grigore Scorochirja, Naples, Florida 100.-

5. Nicolae Bojin, Hollywood, FL 50.-

6. Aurel Vlad, New York 50.-

7. Stefan Merlan, Hollywood, FL 50.-

8. Nita Nicolae, Jacksonville, FL 50.-

9. Ion Ionita, Hollywood, FL 40.-

10. Nick Jacob, Hollywood, FL 20.-

11. Adrian Comoli, Hollywood, FL 20.-

12. Moise Cretu, Hollywood, FL 20.-

13. Octavian Dan, Hollywood, FL 20.-

14. Dl Gogolosu, ? 20.-

15. Dna Ana Cuculescu, Hollywood, FL 20.-

16. Viorel Djulvez, Hollywood, FL 20.-

17. Victor Boldis, Boca Raton, FL 20.-

18. Vasile Timis, Hollywood, FL 15.-

19. Ion Metianu, Hollywood, FL 10.-

20. Zamfira Mircioiu, Hollywood, FL 10.-

21. Otilia Costin, Hollywood, FL 10.-

22. Preot Traian Petrescu, Miramar, FL 10.-

23. Stelian Stanicel, Hollywood, FL 10.-

___________________

Total 1.000.-

La catva timp dup| aceste colecte, am primit un mandat postal din Elvetia de 200 dolari de la un necunoscut Õi fara nicio explicatie.

La cateva zile am primit o scrisoare tot din Elvetia cu urmatorul text (mi s'a cerut s| nu divulg numele):

Geneva, Elvetia 3 Noembrie 1991

Mult stimate domnule Golea,

Din auzite am aflat, Õi asta cu totul intamplator, c| s'ar face prin Dvoastra, o colecta pentru ajutorarea românilor din basarabia Õi Bucovina. Dac| nu am gresit adresandu-ma Dvs., doresc s| particip, dup| puterile mele la aceasta acÛiune, Õi va rog s| primiti modesta mea contribuÛie (200 Dolari). Banii i-am expediat prin mandat postal internaÛional astazi, 23.XI. 1991. . Nu doresc s| fiu inscris în nicio lista publica; un cuvant de la Dvs. de confirmare a primirii mandatului postal m'ar bucura. - Al DVoastra, -

Toate sumele colectate le-am predat dlui Serban Olaru, reprezentantul Frontului Popular în Statele Unite, Õi care avea de acum o cale stabilita de a transmite bani. Eu i-am mulÛumit domnului respectiv din Elvetia, iar dl Olaru i-a confirmat primirea banilor. Totusi, încrederea acestui om în mine, ca pe baza unor svonuri s|-mi trimita 200 dolari, m'a impresionat, cu atât mai mult cu cât eu eram în fundul Floridei, deci fara prea mult| comunicatie cu Europa, iar el în Elvetia, unde nu am avut niciun contact personal.

Actul de constituire

a reprezentantei Republicii Moldova

in cadrul organizatiei NaÛiunilor Captive

din Sudul Floridei

Azi, Vineri, 27 Oct. 1989, membrii AsociaÛei Românilor din Sudul Floridei ne-am intrunit la sediul AsociaÛei din 1029 Euclid Avenue, Miami Beach, FL, avand ca ordine de zi incadrarea Basarabiei Õi Bucovinei în sanul organizatiei NaÛiunilor Captive.

În Uniunea Sovietica de cativa ani a început un proces de liberalizare Õi de reforme de structura economica Õi administrativa, care au permis Basarabenilor s|-Õi ridice glasul pentru a-Õi exprima revendicarile naÛionale. În cadrul acestui proces de liberalizare pe întreg cuprinsul Republicii MoldoveneÕti s'au format asociatii culturale dornice s| promoveze prezervarea fiintei naÛionale amenintate s| fie înghiÛit| în masa slav|. În prim|vara acestui an 142 de astfel de asociaÛii culturale s'au federalizat într'un Front Popular care a formulat o seam| de cerinÛe pentru ratificarea c|rora au aprobat cu entuziasm, Õi mai ales cu hot|râre, urmatoarele puncte ale Rezolutiei:

- RecunoaÕterea limbii române ca limb| oficial| a Republicii.

- Înlocuirea alfabetului chirilic cu alfabetul latin.

- IndependenÛa cultural|.

- IndependenÛa administrativ|, Õi mai ales

- IndependenÛa politic|.

- Ziua de 28 Iunie (ziua anex|rii Basarabiei Õi Bucovinei), a fost declarat| Zi de doliu naÛional.

Frontul Popular al Republicii Moldova considera c| anexarea Basarabiei Õi Bucovinei a fost posibila în urma incheierii Pactului Ribbentrop-Molotov la 23 August 1939, care astfel constitue baza juridica a stapanirii de catre Soviete a acestor provincii româneÕti. Pentru acest motiv ei au convocat o noua intrunire pe data de 27 August curent, prin care s| ceara anularea acestui Pact rusinos Õi totodata s| protesteze împotriva anexarii care a avut loc la 28 Iunie 1940.

La 27 August 1989 s'au strans la ChiÕin|u 80.000 oameni, care intr'un glas au cerut Sovietelor Õi lumii întregi anularea acestui Pact.

AsociaÛa Româna din Sudul Floridei a crezut de datoria ei s| se solidarizeze în fapta cu fraÛii basarabeni Õi bucovineni. Pentru asta:

- a tradus în limba englez| Õi raspandit reportajul de la manifestatia din 25 Iulie de la ChiÕin|u.

- a trimis o scrisoare PreÕedintelui USA George Bush prin care îÕi exprima regretul c| în Proclamatia data anul acesta pentru NaÛiunile Captive nu a mentionat Õi lupta Basarabenilor Õi a Bucovinenilor pentru independenÛ|, rugându-l ca în viitor s| acorde aceeasi consideratie Republicii Moldova pe care o are pentru Tarile Baltice surori de suferinta Õi unite în lupta pentru independenÛ|.

- În cadrul NaÛiunilor Captive AsociaÛa noastr| a cerut ca Õi Basarabia Õi Bucovina s| fie reprezentate alaturi de Tarile Baltice, Ucraina Õi Georgia intre republicile sovietice care se zbat s| obtina independenÛa culturala Õi politica.

Ca o expresie de solidarizare cu fraÛii basarabeni Õi bucovineni, AsociaÛa noastr| a initiat o vasta acÛiune de bombardare a personalit|Ûilor politice din lumea libera cu c|rÛi postale prin care sunt rugati s| determine guvernele respective s| declare nul Pactul Ribbentrop-Molotov, cerere care a format obiectul uriaÕei manifestaii din 27 August 1989 din ChiÕin|u.

Pentru o mai efectiva contribuÛie a noastr| la cererile fraÛilor noÕtri basarabeni Õi bucovineni în cadrul AsociaÛei se constituie o reprezentanta a Republicii Moldova pentru organizatia locala a NaÛiunilor Captive. În felul acesta Republica Moldova (Basarabia Õi Bucovina) va fi reprezentata nemjlocit în sanul acestei organizatii.

Reprezentanta Republicii Moldova constituit| azi, este format| din:

- Grigore Scorochirja, basarabean, înv|Ûator, ofiÛer de rezerv|, invalid de pe frontul din Rusia, decorat cu Mihai Viteazul Õi autor al cartii "Basarabia, P|mânt românesc".

Cu acest prilej adres|m fraÛilor noÕtri basarabeni Õi bucovineni refugiaÛi, rugamintea de a se constitui Õi ei în reprezentante locale ale organizatiei NaÛiunilor Captive, care ne ofer| o modalitate Õi o posibilitate de a actiona direct Õi mai eficace în sprijinul provinciilor noastre, contribuind astfel la recunoasterea cererilor lor legitime de independenÛ|.

Miami Beach, 27 Oct. 1989

PreÕedinte Traian Golea - Secretar Moise Cretu

AsociaÛa Românilor din Sudul FLoridei

Traian Golea, PreÕedinte

D-Sale Dlui PreÕedinte George Bush,

Casa Alba, Washington, DC 21 Iulie 1989

Stimate domnule PreÕedinte,

Noi, cetateni americani de origine româna, membrii ai AsociaÛei Românilor din Sudul Floridei afiliata la organizatia NaÛiunilor Captive, va mulÛumim pentru Proclamatia N. 5996 din 6 Iulie 1989, privind NaÛiunle Captive.

Aplaudam suportul Dvs la traditia de 30 de ani care dedica în fiecare an cea de a treia saptamana a lunii Iulie celor carora le sunt refuzate drepturile fundamentale de viata, celor care au cazut sub opresiunea comunista. Desi persecutiile politice ne-au forÛat s| ne parasim patria, noi nu am dat uitarii pe fraÛii noÕtri care înc|mai sufar sub brutala opresiune a absurdului Õi anacronicului regim comunist.

Totusi, ne simtim indurerati s| constatam c| Dvoastra aÛi omis s| includeti printre tarile Õi teritoriile care au suferit desmembrari Õi incorporari forÛate în Uniunea Sovietica în 1940 ca o consecint| a Pactului Hitler-Stalin, alaturi de Polonia, Tarile Baltice, Õi provinciile româneÕti Basarabia Õi Bucovina.

Afirmatia DVoastra ca, "de la anexarea ei forÛata în 1940, populatia Lituaniei, Letoniei Õi Estoniei au infruntat opresiune politica, persecutie religioasa Õi represiune a conÕtiintei naÛionale, (....) dar decade de opresiune n'au putut frange puternicul spirit al Popoarelor Baltice Õi a celorlalte victime ale dominatiei sovietice", este corecta. Totusi, aici trebue inclusa Õi la fel de puternica rezistenta la dominatia sovietica, care a domnit Õi continua s| domneasca în Basdarabia. Acea rezistenta este atât de vie Õi de mare încât în Martie anul acesta, dup| numeroase Õi persistente demonstratii antisovietice în ChiÕin|u, capitala Basarabiei, Sovietele au trimis la fata locului pe insusi Õeful KGB-ului Cherbikov, ca s| franga valul de demonstratii.

Anul 1988 a fost anul unei puternice miscari de reinviere naÛional| Õi democratica în Basarabia, care a dovedit o acÛiune concertata a multelor cluburi Õi asociatii culturale, ligi, societati, sub egida Frontului Popular. Astazi 142 de astfel de organizatii sunt afiliate în acest Front Popular. La 25 Iunie anul acesta, Frontul Popular al Basarabiei a organizat o demonstratie de masse în Piata Victoriei din ChiÕin|u, protestand împotriva ultimatumului sovietic dat României la 26 Iunie 1940, care a fost rezultatul direct al Pactului Hitler-Stalin din 23 August 1939 Õi care a impus cedarea Basarabiei Õi a Bucovinei de Nord. Intre 70 Õi 80.000 de basarabeni au demonstrat Õi au aderat la Rezolutia Õi la cererile formulate cu aceasta ocazie. Anexa A contine o scurta descriere a demonstratiei Õi un rezumat sumar al Rezolutiei.

Basarabia este teritoriu românesc Õi populatia ei este româneasca. Ei au fost supusi unui genocid fizic prin deportari în Siberia Õi arestari Õi incarcerari în masa, cât Õi unui genocid cultural, interzicandu-le folosirea propriei limbi materne, a alfabetului lor, a culturii lor, a obiceiurilor lor traditionale. Faptul în sine, c| 70.000 - 80.000 de demonstranti antisovietici au fost dispusi s|-Õi sacrifice viata, ne dovedeste cât de adanc este inradacinata în ei dorinta de a avea dreptul la propria limba Õi cultura . Prin aceasta demonstratie Basarabenii au reactivat lupta pe care stramosii lor au dus-o de-a lungul veacurilor ca s|-Õi pastreze existenta sub puternicele atacuri din partea Turcilor în expansiunea lor imperialista, cât Õi împotriva imperiului rusesc. c| rapirea Õi genocidul din Basarabia Õi Bucovina sunt o continuare a politicii imperialiste a tarilor Rusiei în aceasta regiune a Europei, este evidenta chiar Õi din scurta schitare a relatiilor româno-ruse cu privire la Moldova, data în anexa B.

Domnule PreÕedinte, speram ca aceste descrieri ce vi le supunem va vor folosi în continua DVoastra sradanie pentru promovarea Drepturilor Omului Õi a Justitiei în lume. V| rugam ca în viitor s| nu mai excludeti din preocuparile DVoastra pe fraÛii noÕtri basarabeni, cei care sufar atât de crancen genocidul la care supusi.

Cu deosebit respect, Traian Golea, PreÕedinte,

AsociaÛa Românilor din Sudul Floridei

Articol aparut în "Momentul",

BucureÕti, 11 Febr. 1992

Un luptator neobosit pentru drepturile

Basarabiei Õi Bucovinei

TRAIAN GOLEA

Din Miami Beach, SUA, ne-a parvenit recent cateva documente din care reiese prodigioasa activitate pe care o desfasoara de cateva decenii dl Traian Golea pentru a apara cauza româneasca.

În lucrarea "Romanian Culture în America", autorul, Parintele Vasile Hategan, referindu-se la compatriotul nostru, noteaza:

"Badea CârÛan obisnuia s| treaca peste CarpaÛi la BucureÕti, s|-Õi incarce desagii cu c|rÛi româneÕti Õi s| se intoarca acasa, unde le distribuia gratuit oamenilor pentru a le citi. Un astfel de om este Traian Golea din Miami Beach. Dupa ce a trait mulÛi ani în Germania, unde a publicat o serie de c|rÛi despre România în limbile franceza, germana, engleza Õi româna, a emigrat în America unde continua s| distribuie gratuit c|rÛi despre România la biblioteci Õi instituÛii."

Într'adev|r, dl Traian Golea a tip|rit zeci de c|rÛi istorice privitor la Basarabia, Bucovina Õi Translvania, în mii de exemplare. Practic, cine îÕi propune s| se documenteze asupra situaÛiei istorice Õi demografice în aceste trei provincii, are la dispozitie, datorita eforturilor depuse de dl Traian Golea toate c|rÛile necesare, scrise de iluÕtri istorici ai neamului nostru. În editura Studii Istorice RomâneÕti au aparut reeditari ale lucr|rilor elaborate de George Bratianu, Constantin Kiritzescu, Constantin Sassu, Corneliu Codarcea, George Moroianu, Virgiliu Stefanescu-DraganeÕti, Nicolae Iorga , Alexzandru Boldur, Ion Frunza, Ion Nistor Õi altii.

În prefata broÕurii "Bessarabia and Bucovina", care are Õi o anexa care reda ultimatumul adresat României de catre Uniunea Sovietica în 26 Iunie 1940, dl Traian Golea scrie: "Poporul român, atâta vreme cât va exista, nu poate s| renunte la aceasta veche provincie româneasca, unde traiesc peste 3 milioane de fii ai s|i, zb|tându-se pentru supravieÛuire."

Aceast| broÕura a fost trimis| tuturor membrilor Congresului american care fac parte din comitetele de politica extern|. Alte exemplare au fost trimise înalÛilor funcÛionari de la Casa Alba Õi de la Departamentul de Stat, cât Õi ambasadelor mai importante din Washington Õi reprezentantelor permanente la ONU din New York. De mentionat c| Fundatia Româno-Americana (care erste reprezentanta oficiala a Frontului Popular din Moldova în Statele Unite, a folosit broÕura respectiva ca material de propagânda Õi mai ales ca documentare în fata Congresului american pentru a cere recunoasterea independenÛei Moldovei.

Intr'o scrisoare adresata dlui Traian Golea, dl Serban Olaru din conducerea acestei Fundatii,îimulÛumeÕte acestuia pentru "ajutorul de deosebita importanta pe care l-am primit de la DVoastra. Fara el nu am fi putut realiza documentarea necesara, care a permis introducerea în Senatul SUA a Rezolutiei Nr. 148 cu privire la dreptul Republicii Moldova la independenÛ|."

Dl Iurie Rosca, PreÕedintele Comitetului Executiv al Sfatului Frontului Popular din Moldova,îiscrie dlui Traian Golea: "Tin s| va mulÛumesc Õi pe aceasta cale pentru sustinerea permanenta pe care ne-o acordati Õi s| va asigur c| noi, cei din teritoriile româneÕti ocupate, ne dam bine seama de importanta eforturilor pe care le depuneti DVoastra pentru repunerea în drepturi a acestei parti de Ûar| înstrainat| pe nedrept acum o jumatate de veac.."

La acest cald omagiu se alatur| Õi dl Mircea Druc. El noteaz|: "Cu cele mai frumoase amintiri. Cu profund respect pentru dl Traian Golea."

Dl Traian Golea este în acelaÕi timp conduc|torul AsociaÛiei Românilor din Sudul Floridei, membra a organizatiei NaÛiunilor Captive cu care coopereaza în diferite domenii. Asa de pilda, la 22 Iulie 1989 a fost organizata în Sudul Floridei manifestatia NaÛiunilor Captive. Iata cum descrie aceasta manifestare chiar dl Traian Golea:

"Cu cateva zile înainte de aceasta data, din presa exilului am obtinut reportaje cu privire la marea manifestatie din ChiÕin|u de la 25 Iunie, când 80.000 de Basarabeni au aprobat cu hotarire Õi entuziasm motiunea care cuprindea revendicarile lor de independenÛ| culturala Õi politica. Am reuÕit s| traducem Õi s| multiplicam la timp acest reportaj, încât la manifestatia din Florida am putut pune în fata fiecarui participant reportajul de la ChiÕin|u de doua pagini, insotit de broÕura "Bessarabia and Bucovina"., care a aparut mai înainte în editura Studii Istorice RomâneÕti. În plus, participantii au mai primit cate o copie a ultmei scrisori a Dnei Doina Cornea, scrisoare care a fost tradusa, multiplicata Õi raspandita de catre Filiala din Sudul Floriodei a Uniunii pentru CredinÛa Õi Libertate , (condusa Õi ea de dl Traian Golea."

Dupa cum se Õtie, din Proclamatia PreÕedintelui Bush pentru NaÛiunile Captive lipsea menÛiunea c| Õi Basarabia duce o lupt|dârz| pentru câÕtigarea independenÛei. În fata acestei situaÛii, AsociaÛa Româna din Sudul Floridei, de sub conducerea dlui Traian Golea, a trimis o scrisoare PreÕedintelui Bush, prin care a mulÛumit pentru sprijinul dat NaÛiunilor Captive, dar în acelaÕi timp si-a exprimat regretul c| PreÕedintele a omis în Proclamatie s| mentioneze Õi lupta Õi stradaniile Basarabiei.

Un mare succes în apararea cauzei Românilor de peste Prut l-a avut editatrea de c|rÛi postale cu text pretip|rit, cu care pur Õi simplu, au fost bombardate toate personalit|Ûile Õi organizatiile politice din lume, cerandu-le s| anuleze consecintele Pactului Ribbentrop-Molotov. În aceasta acÛiune, AsociaÛa Româna condusa de dl Traian Golea a colaborat cu reprezentantele Lituaniei, Letoniei Õi Estoniei. Campania S.O.S. Basdarabia a fost larg sustinuta de diaspora româneasca.

De asemenea în 1990 a fost declansata acÛiunea de strangere de fonduri pentru sprijinirea dotarii armatei de voluntari basarabeni, hotariti s| apere integritatea teritoriala a Repuiblicii Moldova. Dar despre entuziasta activitate a dlui Traian Golea pentru cauza Românilor din Basarabia Õi Bucovina speram s| mai putem relata în curand, de indata ce vom intra în posesia altor informatii. - Th. Marcarov."

În continuare colaborarea cu Comandantul:

4 Februarie 1991 Comandantul:

"Confirm primirea scrisorii din 9 Ianuarie cu darea de seama privitor la vizita Primului Ministru al Moldovei, Mircea Druc, în sudul Floridei, Õi "Proclamatia celei de a Doua Mari Adunari NaÛionale de la ChiÕin|u"

Ma bucur din inima c| Ûi-ai inscris numele în campania ce o duce Primul MInistru al Moldovei pentru recâÕtigarea independenÛei naÛionale a provinciei din Rasarit. Prezenta D-tale la primirea delegatiei Moldovei Õi cuvantarea ce ai tinut-o umplu de mândrie sufletele noastre Õi ne da un nou impuls de lupta.

Asa cum ai fost un vajnic aparator al drepturlor româneÕti asupra Ardealului, Dumnezeu Ûi-a harazit Õi frumoasa misiune s| aperi cu aceeasi indarjire Õi hotarele de Rasarit ale tarii.

Vizita Primului Ministru al Moldovei, Mircea Drucc, la Miami:

Urare de bun venit:

Excelenta, onorata asistenta,

În numele românilor din Sudul Floridei îmi permit s| rostesc cu mult| caldura bun venit în mijllocul nostru a doua stralucite personalit|Ûi din conducerea Republicii Moldova, domnul Prim Ministru Mircea Druc Õi dl Ministru de Stat Gheorghe G. Gaindric.

La mulÛi ani !, cu S|n|tate Õi Noroc, Õi s| v| ajute Dumnezeul la care s'a închinat Ôtefan cel Mare ca s|-i refaceÛi Moldova lui drag|.

Cu Dumnezeu Înainte ! -

Traiasc| România Mare, liber|, creÕtin| Õi independent|!

Traiasc| România etern| - Traian Golea."

23 Februarie 1991, Comandantul

Confirm primirea scrisorii din 5 Februarie cu "Proclamatia de la ChiÕin|u tradusa în limba englez|. Ma bucur ca ai f|cut Õi aceasta isprava. Eu, de alta parte, în Buletinul pe lunile Ian.-Febr., care acum este în lucru, am reprodus la Õtiri din Ûar| "Proclamatia de la ChiÕin|u" în întregime, iar la capitolul Exil, am introdus darea de seama ce mi-ai trimis-o referitor la primirea Primului Ministru al Moldovei la Miami.

Sunt surprins Õi bucuros surprins de rapiditatea cu care ai dat gata trei carti. Îti multmesc c| m'ai ajutat Õi pe mine prin retiparirea cartii "Sfarsitul unei domnii sangeroase". Din asta trimite-ne Õi noua la Madrid vreo 20-30 exemplare.

Ceea ce cere Alecu (Ronnett) este greu de gasit. Atat la Paris, cât Õi în Germania, Mircea Dimitriu Õi cu alÛii au cotrobait enorma literatura a Procesului de la Nüremberg, dar nu au gasit nimic. Un lucru e cert, dar evident, negativ, când se vorbeste de miscarile pro-fasciste, sau naziste, care au colaborat cu Axa, MiÕcarea noastr| nu apare nicaeri. De celelalte se spune. E o dovada negativa. Apoi mai este Õi acel articol al unui evreu din Israel, în care ne ataca, recunoscând totusi c| la Nüremberg am scapat, nu suntem trecuti intre organizatiile pasibile de pedeapsa.

Acum problema este ca, dac| se pun în vanzare aceste ilustrate, sumele incasate trebuesc administrate. Eu te rog pe D-ta s|-Ûi iei aceasta r|spundere. Dac| se aduna ceva bani, atunci noi avem nevoie pentru Monument de cca 2.000 dolari. NiÕte golani de comuniÕti din Majadahonda din nou au spart gardul chiar la poarta Õi trebue reparat, dar în aÕa fel ca s| nu mai poata fi rupt.

Evident c| ilustratele pot servi foarte bine Õi ca material de propagand| în Ûar|."

Cu bine, TLC - HS

18 Mai 1991, Comandantul.

M'am întors la Madrid abia de cateva zile, dup| un lung pelerinaj prin FranÛa Õi Germania. Am aflat la intoarcere o gramada de corespondenta. Asa se explica intarzierea.

Am luat nota de trimiterea de mateial Pro-Basarabia la oamenii politici Õi la diferite institutii Õi gazete. E o opera uriase pe care nimeni n'o mai face. Domnii din partide sunt ocupati cu alte treburi, iar foile din Exil ignora Õi ele straduintele D-tale. Ultimul numar din Buletin a aparut tarziu Õi mutilat. Intr'adevar, lipseste darea de seama despre vizita Primului Ministru Druc în Sudul Floridei, Õi o pagina a ramas alba. Eu am trimis nota la cules Õi nu Õtiu din ce motive a ramas pe dinafara.

Am citit cu bucurie scrisorile ce le-ai primit de la Ileana Ross-Lethinen, membra a Congresului Õi de la Departamentul de Stat. Sunt incurajatoare, dar cel mai important fapt este enorma difuzare a "Proclamatiei Celei de A Doua Mare Adunare NaÛionala", de valoare istoric|. Intr'adevar, ai savarsit o fapta extraordinara, c|ci la ora actuala o multime de oameni politici Õi institutii au luat act de sbaterea fraÛilor din Basarabia pentru independenÛ|. Paralel ai mai savarsit Õi o alta isprava: ai difuzat la locurile sensibile material istoric referitor la Transilvania, adica pe acolo pe unde propagânda ungureasca este în toi.

Ai f|cut jertfe materiale grele pentru expedierea acestor c|rÛi Õi broÕuri, pe lâng| cheltuielile cu tiparirea lor. Dumnezeu s|-Ûi rasplateasca. Dac| mai adaugam apoi Õi tiparirea cartilor legionare, plus grija ce o porti pentru difuzarea lor în România prin camaradul Bojin, m| intreb, de unde atâta energie ca s| savarseÕti concomitent aceasta raspandire de literatura naÛional| pe atâtea meridiane.

Imbratisari, TLC - HS

4 Iulie 1991, Comandantul,

Am primit cele sase colete cu c|rÛi cu "Sfarsitul unei domnii sangeroase". Le-am scos de la posta. Multe mulÛumiri. Mi-ar mai trebui un pachet cu Pentru Legionari", din care avem putine."

27 Sept. 1991, Comandantul,

Am primit plicul cu lungul referat al calatoriei D-tale în România.

Am fost extem de mulÛumit de aceasta calatorie a ta fulger. E adevarat c| nu am Õtiut nimic de planul acestei calatorii, doar mai tarziu, când erai deja plecat, mi-au ajuns la ureche anumite svonuri. Aprob din toata inima aceasta calatorie Õi mai ales rezultatele ei spectaculare.

Nu le-am citit ci am sorbit paginile ce mi le-ai trimis. A fost o performanta. Au mai plecat Õi alti camarazi în Ûar|, dar roadele nu se pot compara. O s|-Ûi scriu mai tarziu reflectii Õi interpretari.

Sigur c| au fost Õi mici handicapuri, care te-au turburat intr'o anumita masura.

Noroc, TLC - HS

24 Ianuarie 1992, Comandantul,

Mi-ai f|cut o mare bucurie trimiÛându-mi copiile scrisorilor ce le-ai primit de la diferite personalit|Ûi, urmare protestelor împotriva revizionismului maghiar. E ceva exceptional Õi te imbratisez de la distanta.

Te-au criticat unii, dar bine ai f|cut c| ai raspuns invitatiei din Ûar|, Õi acum te indemn din tot sufletul s| te duci din nou la acea manifestare numita "Forumul Românilor de Pretutindeni". Fara indoiala c| oamenii regimului Õtiu cine eÕti Õi cu atât mai importanta este întâlnirea din Mai 1992.

Eu nu am fugit de contacte Õi chiar am insarcinat pe anumiti camarazi din exil cari au plecat în Ûar|, ca s| vorbeasca cu anumite personalit|Ûi ale regimului în chestiunea noastr|. Intre altele, pe Corbut când a fost în Ûar|, imediat dup| revoluÛie. Dar omul lui de încredere cu care putea s| stea de vorba, Avram Bunaciu, originar ca Õi el din Bihor, murise, încât operatia a esuat.

Am mai batut Õi alte cai, dar tot fara rezultat. Unii au sabotat, iar alÛii n'au avut calea deschis|.

Acum opozitia noastr| fata de regim nu a fost aceea a unei opozitii totale. Am cautat s| descoperim dac| se poate colabora în chestiunea naÛional| cu ei. Zic naÛionala, nu cu regimul ca atare. Sunt atatea de f|cut în Ûar|. Tara nu poate fi pusa pe roate fara o elita conducatoare. Õi noi aici am fi putut ajuta. Citind declaratiile mele, ai v|zut c| sunt moderate. Evident c| dizidentii noÕtri de la Cuvantul Românesc urla tot timpul: Jos Iliescu !, dar ce pui în locul lui ?

Ai v|zut c| liberalii s'au dat cu tovarasii, iar în ce îi priveste pe Û|r|niÕti, sunt tot atât de parsivi, urmand linia rabinului Moses Rosen.

Actualul regim nu poate fi rasturnat decât printr'o noua revoluÛie, dar consecintele unei noi revoluÛii în România ar fi foarte grave pentru insasi existenta Statului român. Vor sari toÛi vecinii.

Dandu-mi seama de primejdie, am adoptat o linie moderata. Noi avem anumite revendicari, dar aceste revendicari vrem s| le obtinem pe cale legala. s| ne câÕtigam dreptul de cetate. s| putem participa la alegeri. În schimb, suntem gata s| colaboram cu toate fortele constructive ale tarii. Vrem s| eliminam influenta periculoasa a Rabinului Moses Rosen. În ce priveste Regele, cerem s| se fac| un referendum.

Deci penetratia D-tale în Ûar| Õi eventualele contacte ce le vei lua, sunt bine venite, c|ci vor ajuta probabil la lamurirea pozitiei noastre, care e o pozitie strict politica.

Aceste lucruri le-am comunicat la toÛi cei care au venit din Ûar|.

În ultimul Buletin am scris pe larg despre întâlnirea la care ai participat, ca s| se vada Õi mai bine orientarea noastr|. Nu mi-e teama de criticile ce le vom primi, c|ci Õtiu c| sunt fatarnice Õi criticii noÕtri înÕiÕi nu au alt ideal decât puterea.

Coposu Õi tovarasii sunt tot atât de perfizi. Nu putem colabora cu ei, c|ci sunt de acord cu legea pentru Securitatea Statului din 18 Iunie 1991, pe care au votat-o Õi ei.

Dar mai importante decât aceste consideratii sunt relatiile cu Republica Moldoveneasca. Aici e un teren rodnic, unde MiÕcarea poate s| patrunda. AÕtia sunt mai apropiati de noi. Au suferit atâta Õi s'au pastrat români, în timp ce Românii din România sunt mai blegi, mai fara vlaga.

Vezi cum o fapta bun| îÕi are rasplata ei? D-ta ai publicat atâta material despre Basarabia, Õi acum acest material, prin voia Domnului, a ajuns o sursa principala de aparare a drepturilor noastre asupra acestei provincii.

Paralel, Õi în masura în care poti, cu oarecare prudenta, propagi Õi ideile noastre, mai ales literatura noastr| clasica.

Te mai rog ceva: Dr. Alecu Ronnett, bucovinean, este Õi el enorm de interesat ca s| apere drepturile româneÕti în Basarabia Õi Bucovina de Nord. El are relatii cu senatori Õi deputati Õi ar vrea s| redacteze niÕte memorii referitor la aceeasi cauza. El mi-a cerut Õi mie material, iar eu i-am raspuns: îl ai acolo pe Golea, care e o comoara documentara. Bine inteles, el nu face memorii lungi, pe care nu le citesc funcÛionarii americani, ci scurte mentiuni, accesibile la Departamentul de Stat, la Casa Alba, Õi la diversi demnitari. D-ta ai f|cut o multime de memorii în cauza basarabeana. Trimite-i ce crezi caîipoate folosi.

În FranÛa avem pe un ilustru moldovean, Eugen Holban, care locueste la Paris. A scris trei c|rÛi despre Basarabia Õi în Iunie 1991 a fost invitat la ChiÕin|u de guvernul de acolo. Cred c| ai auzit de el. (Eugen Holban mi-a fost coleg de an la Agronomie Õi camarad. Eram în acelaÕi cuib). El lucreaza cu noi în chestiunea basarabeana Õi noi îl ajutam la tiparirea cartilor.

La sfarsitul lui Martie se va tine, ca în toÛi anii, serbarea Pro-Basarabia la Köln, organizata de ai noÕtri (Bietul Suga Alexandru a fost initiatorul ei).

Inainte de a pleca în România îÛi voi mai scrie, exprimandu-mi ultimele gânduri înainte de manifestatia de la BucureÕti. Poate intervin noi probleme.

Ma bucur de initiativele luate în Ûar| pentru ridicarea de monumente la locurile unde au murit atatia din camarazii nostri, Aiud, Gherla, Canal, etc. Ai strans o suma frumoasa Õi va ajuta mult, dat fiind valoarea dolarului în Ûar| (5.000 dolari trimîÕi lui Gheorghe Brahonschi pentru Aiud, Gherla Õi Canal).

În continuare în sprijinul Basarabiei

În anul 1968, la aniversarea a 50 de ani de la Întregirea României, am infiintat a doua editura, Romanian Historical Studies, pentru a publica în ea lucrari de documentare istoric| asupra provinciilor care au întregit în 1918 România. În bun| parte c|rÛile au fost donate bibliotecilor publice Õi universitare de peste tot. O descriere mai amanuntita al acestei actiuni am facut-o în " S.O,.S. Transilvania", aparuta în 1993.

Redau mai jos lista cartilor care privesc Basarabia Õi Bucovina:

1. La Bessarabie et les relations russo-roumaines, de Alexandru Boldur. aparuta initial în 1927 în Librairie Universitaire J. Gamber, Paris.

2. Die bessarabische Frage, de C. Uhlig, aparuta initial în Breslau, Germania, 1928.

3. Bessarabien, de Dr. Ion Frunza, aparuta initial în colectia "Dacia", BucureÕti, 1941.

4. Die Vereinigung der Bukowina mit Rumänien, de Dr. Ion Nistor aparuta în editura "Bucovina", BucureÕti, 1941.

5. Bessarabien and Bucovina, Memorandum, al subsemnatului, publicat în 1981 la aniversarea a 40 de ani de la declararea razboiului sfant împotriva Uniunii Sovietice, ca anexa avand "Ultimatumul" rusesc din 26 Iunie 1940.

În August 1981 aceasta broÕura a fost trimisa tuturor membrilor Congresului american care fac parte din comitetele de politica externa, 40 exemplare înalÛilor funcÛionari de la Casa Alba Õi cam tot atatea celor de la State Department, apoi ambasadelor mai importante din Washington Õi reprezentantelor permanente la ONU din New York.

În Europa am trimis-o urmatoarelor institutii:

1. Centre de Recherches et Documentation sur l'URSS et les pays slaves, 131 Blvd Saint Michel, 75005 Paris.

2. Ecole Nationale de Langues Vivantes, 2, rue de Lille, Paris.

3. Bibliothèque des Nations Unies, Palais des Nations, 1200 Genève.

4. Schweizerisches Institut für Auslandsforschung, Münster-Gasse 9, 8000 Zürich.

5. Osteuropa Bibliothek, Jubiläum Str. 41, 3000 Bern, Elvetia.

6. Forschungsinstitut der Österreichische Gesellschaft für Aussenpolitik und InternaÛionale Beziehungen, Augustiner Str. 12, 1010 Wien.

7. Österreichisches Ost- und Süd-Osteuropa Institut, Wallner Str. 8, 1010 Wien.

8. Institut für Völkerrecht und Internationale Beziehungen, Dr. Lüger Ring 1, 1010 Wien.

9. Historisches Institut der Universität Wien, Lüger Ring 1, 1010 Wien.

10. Institut für Österreichische Geschichte und Südostforschung der Universität, Liebig Gasse 5, 1010 Wien 1

11. Österreichische Liga fur Menschenrechte, Museum Str. 5, 1010 Wien.

12. Institut for European Studies, Neuer Markt 1, 1010 Wien

13. Institut für Völkerrecht and Ausländisches Öffentliches Recht der Universität Graz, Mozart Gasse 3, Graz, Austria

14. Sud-Ost Institut , Gull Str. 7, 8 München 15.

15. Osteuropa Institut, Scheiner Str. 17, 8 München 27

16. Institut für Zeitgeschichte, Mohl Str. 26, 8 München 27.

17. Der Donauschwabe, Bahnhof Str. 65, 7080 Aalen, Würtemberg.

18. Osteuropa Institut an der Freien Universität Berlin, Garry Str. 55, Berlin 33.

19. Institut für Politische Wissenschaft, Tempelgraben 64, 51 Aachen, Germany.

Raspunsul Senatorului Percy, 20 Oct. 1981

PreÕedinte Comitetul Relatii Externe

Senatul USA, Washington

Iubite domnule Golea

Iti mulÛumesc pentru c| mi-ai trimis o copie a recentului D-tale studiu despre anexarea de catre Soviete a provinciilor româneÕti Basarabia Õi Bucovina. Sunt bucuros s| am în plus aceste vederi interne în tragica soarta Õi istorie al acestor doua vechi Õi distinse provincii româneÕti. ss. Charles Percy, Chairman."

Raspunsul Congresmanului Clement Zablocki,

Pres. Comitet Politica Externe,

Camera Reprezentantilor, Washington 4 Sept. 1981

Iubite domnule Golea,

Prin aceasta vreau s|-Ûi confirm Õi s|-Ûi mulÛumesc pentru scrisoarea recenta Õi studiul inclus al AsociaÛei Române, care descrie anexarea de catre Soviete a Basarabiei Õi Bucovinei.

Apreciez primirea acestui studiu. El ne arata, odata mai mult, tragica perioada postbelica a Europei de Rasarit Õi brutala tactica a Uniunii Sovietice în numele Securitatii Sovietelor.

Fii asigurat c| intamplarile descrise în acest studiu vor fi prezente în memorie când teme privind relatiile USA-Uniunea Sovietica Õi USA-Romania vor veni inaintea acestui Comitet pentru a fi discutate.

Cu cele mai bune dorinti, Clement Zablocki, Charman."

Articol apatrut în buletinul MiÕcarii

"Tara Õi Exilul", Madrid, An. XXVIII, Nr. 11-12, 1991

ca urmare a actiunii de traducere Õi difuzare a

"Proclamatiei de la ChiÕin|u":

EDITURA TRAIAN GOLEA

Horia Sima

"În volbura care s'a abatut asupra patriei noastre, cu atâta lume în suferinta sau desradacinata peste hotare, e o mangaiere s| gasim în mijlocul nostru oameni vrednici s| ramana credinciosi idealului naÛional. Multi dintre exilati se ingroapa în necazurile existentei, dar rar sunt acei care vad mai departe, în viitorul indepartat al natiei, Õi-Õi fixeaza ca linie de conduita s| o serveasca pân| la ultima fibra a vieti."

"Traian Golea pe unde a trecut, la Salzburg, la München Õi apoi în Florida, a lasat urme adanci în ogorul naÛional. El s'a consacrat tiparnitei, gazetariei, editarii de cartii în exil.

Paralel cu lucrarile de ordin ideologic si-a concentrat sfortarile Õi resursele materiale în reproducerea marilor opere istorice ale savantilor nostri. El si-a dat seama cât este de necesar ca atât românii, cât Õi streinii, rupti de izvoarele din Ûar|, s| aiba la dispozitie textele necesare documentarii istoriei elaborate de marii noÕtri inaintasi. Sunt doua provincii primejduite de vecini hrapareti: Transilvania Õi Moldova. Õi atunci Traian Golea si-a sistematizat munca de editor în aceasta directie: s| ofere publicului român cât mai multe c|rÛi care tratau realitatile trecute Õi prezente din aceste doua tinuturi.

A fost o munc| grea Õi costisitoare, c|ci nu erau carÛi care s| se vanda Õi prea puÛini se interesau de istoria indepartata a acestor provincii. Cu o viziune profetica a mers inainte, reproducând alte Õi alte c|rÛi care sustin dreptatile româneÕti asupra Transilvaniei Õi Basarabiei. Astazi exista o bogata biblioteca referitoare la aceste provincii în rafturile editurii lui Traian Golea, de unde se poate adapa setea de cunoastere a românilor.

Bucuria lui Traian Golea a fost mare când dup| prabusirea regimului anterior s'au deschis granitele tarii Õi intelectualii mai ales din Moldova, i-au descoperit bogata biblioteca cu c|rÛi de care aveau atâta nevoie.

Mai e un sector care nu i-a scapat vigilentei lui Traian Golea. E adevarat c| a reprodus multe c|rÛi de o valoare enorma pentru interesele neamului, dar acestea patrund greu în circuitul fluid al vietii internaÛionale, unde momentul conteaza. Õi atunci Traian Golea cu aceeasi ravna s'a adresat factorilor determinanti ai vietii politice americane cu broÕuri Õi memorii, în care a expus situaÛia tarii noasre Õi a cerut s| se examineze Õi problemele României. Din broÕura ce a publicat-o în 1991 "În sprijinul Basarabiei", constatam ce difuziune larga a cunoscut interventiile lui în favoarea acestei provincii. Indemnam cititorii ca s| cerceteze broÕura amintitita mai sus, pentru a descoperi ce munca Õi sacrificii s'au depus pentru apararea drepturilor acestei provincii.

Dar nu numai Basarabia, ci Õi Transilvania s'a bucurat de aceeasi atenÛie Õi difuziune când cercurile maghiare sovine cautau s| rastalmaceasca istoria.

Iata ce poate face un om singuratec când este insufletit de o mare credinÛa. Tinerii de azi, dornici s| cunoasca trecutul neamului nostru, au la dispozitie acest tezaur de c|rÛi istorice editate de Traian Golea, Õi exemplul acestui om care si-a inchinat întreaga viata pentru a salva patrimoniul cultural al neamului nostru.

Frontul Popular din Moldova

Iurie Rosca, PreÕedinte

ChiÕin|u 25 Oct. 1991

Stimate domnule Traian Golea,

Tin s| va mulÛumesc Õi pe aceasta cale pentru sustinerea permanenta pe care ne-o acordati Õi va asigur c| noi, cei din teritoriile româneÕti ocupate, ne dam bine seama de importanta eforturilor pe care le depuneti Dumneavoastra pentru repunerea în drepturi al acestei parti de Ûar| înstrainat| pe nedrept acum o jumatate de veac.

V| mulÛumesc de asemeni pentru c|rÛile pe care le-am primit prin dl Claudiu Matasa, care ne-a vizitat în aceste zile, material documentar foarte util pentru cauza noastr|.

Cu deosebita consideratie, în speranta extinderii colaborarii dinre noi, Iurie Rosca, PreÕedintele Comitetului Executiv al Sfatului Frontului Popular din Moldova.

ss Iurie Rosca

Adaos:

Cu cele mai frumoase amintiri. Cu profund respect pentrU dl Traian Golea din partea lui Mircea Druc. -

ss Mircea Druc

Romanian-American Foundation, Inc

Upper Montclair, New Jersey, USA

Mult stimate Õi iubite domnule Golea.

În numele organizatiei noasre Õi al meu personal, doresc s| va mulÛumesc din nou pentru ajutorul de deosebita importanta pe care l-am primit de la Dvs. Fara el nu am fi putut realiza documentarea necesara, care a permis introducerea în Senatul Statelor Unite ale Americii a Rezolutiei Nr. 148 cu privire la dreptul Republicii Moldova la independenÛ|.

Material din lucrarea Dvs. "Bessarabien and Bucovina" a fost folosit pe larg ca informaÛie generala, formand de fapt introducerea istoric| pentru situaÛia Moldovei din prezentarea senatorilor Lary Pressler Õi Jesse Helms .

Incluse în aceasta scrisoare sunt copie dup| textul Rezolutiei 148 înainte de a fi introdusa, aÕa cum a fost conceput| de Dl Sergiu Burca, membru al Sfatului Popular din Moldova, cât Õi o copie a discsursului în Senat atât a dlui Jesse Helms cât Õi a dlui Larry Pressler. De asemenea va trimitem Õi primul numar al revistei "Newsletter" al organizatiei noastre.

Înca odata va mulÛumim din suflet pentru ajutorul neprecupetit Õi încrederea ce ne-aÛi acordat-o.

Cu deosebit respect, Serban Olaru, Vice-PreÕedinte."

Sergiu Burca,

Membru al Comitetului Executiv al

Frontului Popular, Moldova 20 Iulie 1993

Drag| Domnule Golea,

La varsta mea de 32 de ani cred c| as putea s| va fiu nepot, deaceea va rog s|-mi iertati tonul familiar din formula de mai sus, din care mi-am permis s| omit distantul "stimate". Destul c| ne desparte un ocean. Români fiind Õi simtind româneste, nici aceasta distanta nu ne poate impiedeca s| comunicam, pentru c| suntem pe aceeasi lungime de unda.

Ce minune de stat ar fi România Õi ce fericiti am fi s| traim în ea dac| ne-am afla toÛi românii pe aceeasi lungime de unda Õi receptivi mai intâi de toate la ideea naÛionala!

Din pacate padurea este înc|plina de uscaturi, iar copacii verzi abia mai pot s|-Õi traga seva pentru a cuprinde la umbra lor odihnitoare toate generatiile de martiri care s'au jertfit pentru ca aceasta padure s| nu se transforme intr'un morman de cenuÕ|, pentru ca verdele s| supravietuiasca Õi s| biruie.

V| mulÛumim domnule Golea, pentru donatia trimisa în 23 Iunie prin money order. Chiar azi am primit confirmarea de la BucureÕti c| suma a ajuns la cont.

Cu restul colectiei puteti proceda la fel, prin money order. O alta modalitate s| trimteti colecta ar fi prin cineva care vine în Ûar| sau în Basarabia.

Relativ la donatia despre care aveti confirmarea, a fost predata dlui Mircea Druc, va comunicam c| suntem la curent Õi c| o vom primi odata cu venirea dansului la ChiÕin|u, sau cu plecarea cuiva de aici la BucutreÕti.

V| mulÛumim din toata inima pentru donatii.

Cu sentimente frateÕti, al Dvs Sergiu Burca."

"pe motiv c| introduce în Ûar| literatura legionar| Õi fascista,

MINISTRUL SECURITATII A INTERZIS ACCESUL în REPUBLIC{ A ROMANULUI AMERICAN TRAIAN GOLEA".

Evenimentul Zilei, 22 Oct. 1995, pag. 12

"S'au confiscat c|rÛi destinate oamenilor politici basarabeni în valoare de 10.000 dolari.

Granita româno-moldoveneasca de la Sculeni-Iasi, a fost teatrul unui nou abuz al Ministerului Securitatii NaÛionale a Republicii Moldova.

Joi, 19 Oct. cetateanul american de origine româna, Traian Golea, a fost blocat la cursul de trecere a frontierei, în partea moldoveneasca, Õi retinut timp de sase ore de MinIsterul Securitatii NaÛionale, care i-a interzis intrarea în Republica Moldova Õi i-a confiscat c|rÛile destinate a fi oferite oamenilor politici din stanga Prutului. Interventia Securitatii moldoveneÕti s'a produs în jurul orei 17.00 asupra masinei lui Traian Golea. Acesta, insotit de istoricul Õi editorul Dan Radu Vlad, cetatean român, a fost coborît din maÕin|, i s'au reÛinut actele Õi i s'au desfacut pachetele de carti, fiind cercetate carte cu carte.

În urma protestelor cetateanului american, a fost contactat Ministrul SecuritaÛii NaÛionale de la ChiÕin|u, Vasile Calmoi, care i-a interzis initial intrarea literaturii "legionare Õi fasciste" pe care o ducea cu el românul american. Ulterior, Ministrul a comunicat c| nici cele doua persoane care transportau c|rÛile nu au dreptul de intrare în Republica Moldova. La cererea lui Traian Golea, care are 81 ani, de a contacta telefonic ambasada Statelor Unite de la ChiÕin|u, oficialitatile moldoveneÕti au replicat c| acest lucru este imposibil, deoarece nu se poate realiza o asemenea convorbire direct, Õi de altfel, nici nu cunosc numarul de telefon de la Ambasada. Când a realizat c| nu poate intra în Republica Moldova, Traian Golea a cerut s| i se înapoieze cartile, pentru a se reintoarce la Iasi. La ora 23, vamesii basarabeni i-au comunicat c| tot ceea ce avusese asupra sa, a fost confiscat, fara a-i pune la dispozitie macar un proces verbal.

Reîntors la Iasi, dup| peripetiile de o noapte, Traian Golea, un personaj bine cunoscut congressmenilor Õi senatorilor americani, ca Õi Departamentului de Stat, a anuntat c| va solicita interpelarea Secretarului de Stat Warren Cristopher, spre a obtine o explicatie pentru "persecutiile la care a fos supus", pentru incalcarea flagranta a Drepturilor Omului în Republica Moldova.

Reamintim c| la 26 Martie, la acelaÕi punct de frontier|, un tratament similar a fost aplicat unui grup de 40 de studenÛi români, membrii ai AsociaÛei Culturale "Cruciada Invierii NaÛionale".

În continuare colaborarea cu Comandantul

20 Febr. 1992, Comandantul

Drag| cam. Golea,

M'as bucura Õi eu s| poti pleca din nou în Ûar|. Nu numai pentru "Forum", dai Õi pentru chestiunea monumentelor. Brahonschi s'a angajat intr'o întreprindere extrem de grea, Õi m| bucur c| poti s| îl ajuti. Noi, ceilalti, nu putem face treaba mare pentru c| de abia ne mentinem micile noastre activitati.

Ma bucur enorm c| ai reprodus "Fratia de Cruce" a lui Gheorghe Istrate Õi acum Õi "Cranii de Lemn" a lui MoÛa. Din literatura clasica sunt doua opere de mare valoare.

Îmi scrie Mircea Dimitriu c| ar trebui s| se trimita în Ûar| material "selectiv", adica dup| mediile unde le trimitem. Are dreptate, dar el uita c| noi nu avem un serviciu distributiv. Afara de D-ta, care eÕti harnic Õi priceput în materie, nu se mai ocupa nimeni altcineva.

Noi suntem avizaÛi la ce putem trimite ocazional. Eu cred c| esential este s| ajunga cât mai multe tip|rituri de ale noastre, indiferent pe ce cai Õi dac| sunt sau nu din cele potrivite.

E bun| acÛiunea D-tale de raspuns la RezoluÛia Senatului american. E o demenÛ| din partea acestui for. Cum îÕi permite s| condamne un întreg popor? Cine a mai v|zut aÕa ceva ? (Brosura mea, "Cum se regizeaza condamnarea unui popor").

Imbratisari Õi sanatate, TLC - H.S.

28 Iunie 1992, Comandantul,

Ma bucur din toata inima c| ai tras "Cronologie legionar|". E un document important, f|cut de colectivul de Comandanti legionari deportati la Berkenbrück. Sunt multe date acolo care pun la punct rastalmacirile unor rauvoitori.

Este excelenta ideea de a reproduce Õi broÕura despre cazul Iorga-Madgearu a mea Õi a lui Costea. Declaratiile mele traduse în englez| de asemenea sunt bibne venite. Referitor la Titulescu, s| vedem ce putem face, pentru a produce ceva consistent Õi coherent.

Trebue s| asteptam s| vedem ce va iesi din viitoarele alegeri. Pozitia noastr| este de expectativa Õi de neamestec în viitoarea campanie electorala. Nu sustinem niciun partid Õi nici nu ne amestecam în chestiunea regala, de care credem c| nu se poate rezolva decât prin referendum. Intai, s| ni se acorde dreptul de cetate Õi apoi vom vedea.

Strategic obiectivul nostru nu poate fi, la ora actuala, decât transplantarea crezului nostru în noile generatii. Restul e secundar. Cum ai procedat D-ta. cu c|rÛile Õi broÕurile pe care le-ai editat Õi le-ai difuzat în Ûar| Õi în exil. În direcÛia asta trebue s| ne concentram eforturile. Propagânda, broÕuri, gazete, contacte de la om la om . Cu fraÛie, TLC - HS"

4 Iulie 1992, Comandantul,

M'am întors, în sfârÕit, la vatr| Õi am gasit un plic de la D-ta cu niÕte scrisori din Ûar|, aÕa cum m'ai avizat.

Informatii pretioase. Cea mai bun| mi se pare a lui Tiberiu Hentea din Sibiu. E un om care vede lucrurile clar, Õi judeca situaÛiile real. ÎÕi da seama de acÛiunea periculoasa a lui Moses Rosen, care nu se mulÛumeÕte cu masurile luate de guvern pân| acum împotriva noastr|; el vrea o lege mai dura.

Dupa cum Ûi-am scris, scopul nostru suprem, în actualele imprejurari, nu este s| riscam totul pentru o lupta electorala incarcata de primejdii, ci implantarea crezului legionar în noile generatii. Din aceasta perspectiva, actiunile D-tale cu tip|riturile ce le scoti Õi le difuzezi, sunt de importanta enorma. Prin ele noile generatii îÕi rectifica falsa traectorie istoric| Õi roadele incep s| se vada. Trebue mai departe s| dispunem de material de propagânda în abundenta; ne trebue broÕuri, c|rÛi Õi contact intens de la om la om. Restul e secundar, sau nu e actual.

Proiectul la care lucreaza acum Brahonschi cu Monumentul de la Aiud, este de importanta considerabila. V| fi ceva asemanator cu Majadahonda. ÎÛi mulÛumesc Õi eu pentru sprijinul ce l-ai dat cu strangerea banilor pentru monument. Deci trebue s| gândim viitorul strategic Õi s| nu ne irosim fortele pe maruntisuri. Traim un moment crucial al destinului naÛional." Noroc Õi bine, TLC - HS

28 August1992, Comandantul,

Confirm primirea scrisorii din 29 Iulie împreun| cu anexele. Am citit documentul trimis de Capatina (Octavian, de la Cluj). V|d c| D-ta l-ai difuzat în America pe o scara larga. Nu Õtiu dac| Alecu Ronnett cu legaturile lui, a f|cut o operatie paralela. Am v|zut scurtele note ce le-a trimis la Departamentul de Stat Õi Casa Alba referitor la Basarabia Õi Bucovina. Sunt excelente. Scurte Õi cuprinzatoare. Lumea nu are timp s| citeasca memorii milenare.

În ce priveste FranÛa Õi Germania, nu avem flacai de categoria D-tale. În FranÛa e Holban, dar nu Õtiu în ce masura are legaturi publice. În Germania cel mai indicat s| difuzeze memoriul e Octavian Tarasevici, care vorbeste germana impecabil Õi e bucovinean. Pentru Spania îÛi recomand s| trimiti lui George Uscatescu, unicul care are legaturi cu forurile culturale Õi politice ale tarii. Cu bine, TLC - HS

Constantin Colimitra

Bridgeport, CT 0665 25 Sept. 1985

Drag| camarade Golea, Traiasca Legiunea Õi Capitanul!

Salut recomfortabil, sustinator de sperante Õi unificator de suflete, de inimi, determinandu-le s| palpite de bucurie Õi s| bata în cadenta Sfintei TinereÛi Legionare. Nici un ideal, nici un crez în lume, de când ea exista, n'a unit vreo generatie aÕa cum a f|cut idealul Õi crezul legionar în România Mare.

Se vede c| uriasa umbra a Capitanului sta pavaza protectoare în jurul Legionarulu spre a-i pastra credinÛa curat|, aÕa cum a fost ea în timpul când El a trait. Neclintiti în aceasta credinÛa, rugam Divinitatea s| ne mentina Õi forta cu

ajutorul careia s| transmitem, s| insuflam urmasilor noÕtri aceeasi dragoste de Tara Õi Neam pentru care s'a sacrificat elita neamului românesc, în frunte cu cel care a fost Õi va fi în vecii vecilor, Capitanul !

Pigmeii români, indiferent de culoarea lor politica, tremura Õi azi la auzul legendarului cuvant

"Legionar". Ei Õtiu c| numai Legionarul le poate zadarnici socotelile Õi combinatiile lor meschine de clica, grup, sau de partid.

Faca Domnul ca s| fie aÕa intr'o Românie Mare, rotunda Õi stralucitoare ca "Soarele sfant de pe cer".

Traiasca Legiunea Õi Capitanul ! - Constantin Colimitra".

Hosted by www.Geocities.ws