Privind la umbra fara de sfarsit
A soarelui plecandu-se-n amurg,
Imi amintesc de-amorul ce-a pierit
In flacari, inaltandu-se pe rug.
De glasul tau incet imi este dor,
De zilele in care ne iubeam.
De-o mie d-ori mai bine-ar fi sa mor
Decat sa cred ca nu te cunosteam!
Dar ai plecat si viata-mi este scrum,
Amurgul ma-nfioara, eu suspin.
Oricat as vrea, nu-mi pot gasi un drum,
Iar viata mi se pare azi un chin.
Iubirea nu-i decat un dulce vis:
Azi e infern, desi ieri paradis…
(octombrie 1998)