Siretul, asezat in zona de coline a podisului moldovenesc, este unul dintre
cele mai vechi orase ale Moldovei, contemporan, probabil, ca data de intemeiere cu Baia si
Radautii. Situat pe unul dintre marile drumuri ale tarii - raul Siret - a fost totdeauna
loc de popas pentru negustori straini veniti din indepartate meleaguri, iar uneori si loc
de asezare.
In adevar, cea mai veche mentiune documentara a orasului dateaza din 1340, cu
12 ani inainte de "descalecatul" lui Dragos. In anul 1371 la Siret este
intemeiata o episcopie catolica , sub domnia lui Latcu - voievod, care el insusi
imbratisase confesiunea romana. Poate domnul papistas se ferea sa rezideze in vechea
capitala de la Radauti, unde biserica de curte si necropola a lui Bogdan constituia
probabil un centru al ortodoxiei. Dar desigur, exista la Siret si o populatie catolica,
negustori, mai ales veniti din Polonia, si poate si ceva genovezi, constituind poporenii
noii eparhii.
In acest context trebuie inteleasa ctitoria Sf. Treime de atre urmasul
imediat a li Latcu - Petru I Musat - drept o revansa a ortodoxiei, stavila in fata
influientei catolice, purtand desigur cu ea pretentiile de suzeranitate poloneze. Dar
acest lucru demonstreaza totodata ca erau in orasul siret si destui drept credinciosi
ortodocsi, adica drepti moldoveni bastinasi ai locului.
Din aceste vremuri indepartate ale targului ne-au ramas pre putine vestigii.
Biserica insasi a suferit multe prefaceri, si multe lucruri din interior sunt mai noi si
nu au fala domneasca pe care podoaba vesela de ceramica smaltuita ne indreptateste, sa o
presupunem in vremurile de inceput. Mai tarziu, Siretul a devenit un orasel de provincie,
iar in secolul al XIX-lea, ca atatea altele, a fost sistematizat.. Oraselul mai pastreaza
si alte urme interesante: cele doua cimitire evreiesti. Pietrele de mormant, repartizate
intre cele doua cimitire - unul cel vechi situat pe o dalma conica, inconjurata de zid
inalt de piatra, astazi naruit pe alocurea, la iesirea din oras catre Gramesti, celalalt,
cel nou si inca in functie, situat pe o terasa inalta in fata dealului pe care se inalta
Sfanta Treime.
Dincolo de viata lui provinciala, de orasel de margine de tara, Siretul se
dezvaluie astfel ca unul dintre cele mai inteesante si mai originale depozite de vestigii,
in aceasta bogata trezorerie a istoriei noastre care este Bucovina. (CONTINUARE)
