

 |
|
Despre biserica Sfantului Ioan se aminteste pentru
prima oara pe vremea domnitorului Latcu Voda, care cerePapii Urban V sa ridice Siretul la
rangul de cetate.Aceptand si infiintarea unei dioceze romano-catolica.Papa indeplini
aceasta dorinta a lui Latcu prin bula papala din 28 iulie 1370, numind ca episcp de Siret
pe Andreas Vasilcu din Lemberg, destinandu-i ca biserica catedrala biserica dominicanilor
data acestora de Latcu cu hramul "Sfantul Ioan Botezatorul".
Aceasta biserica exista deci la anul 1730, printr-un uric
al domitorului Petru Voda II Musat din 1384, aceasta arata ca maica sa doamna Margareta
Musat a zidit in cetatea Siretului biserica Sfintul Ioan Botezatorul si lacasul
calugarilor dominicani.
Consideratiuni politice au determinat-o pe doamna Margareta
sa accepte calugarii dominicani. Dovada e faptul ca aceasta a dus al mai multe rascoale
ale ortodocsilor in Siret contra dominicanilor, uciderea lui Latcu Voda si izgoniea
definitiva a dominicanilor din Siret in 1451.
Biserica este construita in stil oriental in forma de cruce
orientata spre rasarit din piatra cu pereti de 130 cm grosime.Initial a fost acoperita cu
sindrila pana in anul 1882 cand s-a acoperit cu tabla cositorita. In exterior peretii
prezinta doua randuri de arcade in relief, despartite prin zimturi si un rand de linii
verticale la baza daltuite in relief. Biserica are un turn cu opt laturi si patru ferestre
si trei cruci pe acoperis.Ferestrele bisericii au arcada gotica.
Pana in anul 1831 clopotnita era separata de biserica, cand
se construi actualul pridvor deasupra caruia se asezara clopotele. In anul 1891 se
inlatura peretele dintre naos si pronaos in care se afla o usa cu cadre de piatra
sculptate, cu partea superioara in arcada. Usa era de 2,28 m inalta si 0,19 m lata iar
peretele de 1,25 m grosime.In naos se afla o lespede de piatra alba de 1,10 m lungime si
0,60 m latime despre care cronica parohiei aminteste ca purta candva pe ea anul1802 si o
inscriptie acum stearsa. Ca valori existente sunt cartile de cult in chirilica si slavona
din secoleleXVI, XVII, XVIII si XIX, ca evanghelii, mineie, octoih etc. Nu se gasesc fapte
de cultura legate de biserica.
Biserica este pastorita de preotul Vasile Merla.
|
|



|