Primul care mentioneaza acest vechi si important munoment religios este Nicolae Costin (1660-1712). In "Letopisetul Tarii Moldovei de la zisdirea lumii pana la 1601", el arata mai intai ca despre "Domnia lui Dragos-Voda, a scrie pre largu cu anevoie iaste", deoarece nimeni "den vecii de atunce nemic n-au insamnat ...nice ce s-au lucrat in zilele lui...nice unde au murit".Ceea ce inregistreaza Nicolae Costin este o traditie orala auzita din batrani si nicidecum o stire documentara. Totusi in asertiunea lui se constata cel putin doua adevaruri incontestabile : in primul rand, ca la Putna exista, cu mult inaintea redactarii Letopisetului sau, o biserica de lemn despre care batranii afirmau ca Dragos a construit-o la Volovat, iar Stefan a mutat-o la Putna si in al doilea rand, ca Stefan cel Mare a consruit la Volovat o biserica din piatra, despre care aceeiasi batrani afirmau ca a fost ridicata pe locul celei dintai.
     Porivit unei traditii locale mai recente, consemnata in 1853 de catre ieromonahul Putnei Sevastian Georgiescul, Dragos ar fi construit biserica de lemn la Volovat in anul 1353, iar "pe la anii 1468, Stefan-voievod cel Mare...au adus-o de la Volovat si au cladit-o aice in Putna, unde si pana in ziua de astazi sta..." Retinem de la acelasi ieromonah ca biserica de lemn se mai numea pe vremuri si "Manastirea veche a Putnei", ceea ce ar putea conduce la ideea autohtoniei a acestui locas aici, cu mult inainte de fundarea ctitoriei stefaniene. La toate relatarile de pana acum, o alta traditie locala spune amanuntul enigmatic care pretinde ca oastea lui Stefan cel Mare a transportat pe cai aceasta biserica de la Volovat si a reconstruit-o la Putna intr-o singura noapte, voievodul cercetand-o si inchinandu-se la altarul ei chiar in zorii zilei urmatoare