la revedere
Aflu de pe Internet, si nu din paginile vreunui ziar care are pagina culturala", ca marele scriitor sud-american - autorul celebrului roman Cien anos de Soledad, tradus la noi īn urma cu 25 de ani sub titlul Un veac de singuratate - se retrage din viata publica. Motivul: cancer limfatic, leucemie. Prin intermediul Internetului, Gabriel Garcia Marquez a transmis prietenilor din īntreaga lume o scrisoare pe care īncerc sa o traduc cīt se poate de aproape de spiritul ei:
Daca Dumnezeu ar uita pentru o clipa ca nu sunt decīt o papusa de cīrpa si mi-ar oferi īn dar o bucatica de viata, probabil ca n-as spune tot ce gīndesc, desi īn definitiv as putea sa gīndesc tot ce spun. As da valoare lucrurilor marunte, dar nu pentru ce valoreaza ele, ci mai curīnd pentru ceea ce ele semnifica. As dormi mai putin si as īncerca sa visez mai mult, de-abia acum īnteleg ca pentru fiecare minut īn care īnchidem ochii pierdem saizeci de secunde de lumina. As merge īn timp ce altii ar sta pe loc, as ramīne treaz īn timp ce toti ceilalti ar dormi. As asculta īn timp ce altii ar vorbi si, doamne, cum m-as bucura de savoarea unei īnghetate de ciocolata! Daca Dumnezeu m-ar omeni cu o farīma de viata, m-ar īmpinge de la spate īn bataia soarelui, acoperindu-mi cu razele lui nu doar corpul, ci si sufletul. Doamne, daca eu as avea o inima, mi-as scrie ura pe un cub de gheata si as astepta ca soarele sa-l topeasca. As picta pe stele, cu un vis al lui Van Gogh, un poem de Benedetti si o serenada de Serrat pe care as oferi-o Lunii. As uda trandafirii cu lacrimile mele ca sa pot simti durerea spinilor si sarutul de culoarea carnii al petalelor proaspete. Doamne, daca as putea primi o farīma de viata... N-as lasa sa treaca nici macar o zi fara sa le spun oamenilor ce iubesc, ca īi iubesc. As convinge fiecare femeie si fiecare barbat ca la ei tin cel mai mult si as trai īndragostit de iubire. Barbatilor le-as dovedi cīt de mult gresesc atunci cīnd cred ca nu trebuie sa se mai īndragosteasca atunci cīnd īmbatrīnesc, fara sa stie ca ei īmbatrīnesc tocmai pentru ca īnceteaza a se mai īndragosti. Unui copil i-as face cadou o pereche de aripi, dar l-as lasa sa īnvete singur a zbura. Pe cei batrīni i-as īnvata ca moartea nu vine o data cu vīrsta, ci o data cu uitarea. īn fond, si eu am īnvatat de la oameni atītea lucruri...
Am īnvatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe vīrful unui munte, fara sa stie ca adevarata fericire este felul īn care urci pantele abrupte spre vīrf. Am īnvatat ca ori de cīte ori un nou nascut prinde cu pumnul lui mic, pentru prima oara, degetul mare al tatalui sau, īl tine strīns pentru totdeauna. Am īnvatat ca doar un om are dreptul sa se mire cīnd vede un om cazut, dar de fapt ar trebui sa īntinda mīna sa-l ajute sa se ridice. Sunt o multime de alte lucruri pe care as putea sa le īnvat de la voi, desi, realmente, multe nu īmi mai vor servi la nimic, fiindca atunci cīnd ma vor pune la pastrare īn acea cutie eu voi fi murit deja. GABRIEL GARCIA MARQUEZ".
O scrisoare tulburatoare nu doar pentru ca este a unui om care īnvata sa moara īmpreuna cu zilele pline de soare, ci pentru ca este a unui īntelept de la care fiecare din noi poate īnvata ceva despre viata. Asa cum numai de la un scriitor genial poti īnvata.
PS. După cāţiva ani de traducerea acestei scrisori, unii spun că n-a scris-o Marquez, alţii, dimpotrivă, că e autentică, descopăr că indiferent de opiniile legate de autenticitate, traducerea se bucură de succes, o mulţime de tineri găsind-o, aşa cum am găsit-o şi eu, extraodinară. Asta spune multe.
Copyright George Cuşnarencu 2003