Notarea Observatiilor
In decembrie 2000 am notat in jurnalul de observatii primul obiect deep sky, celebra nebuloasa difuza M42, din constelatia Orion. Descrierea suna asa: "Mic nor luminos cu cinci stele slab stralucitoare in centru". Bineinteles ca Nebuloasa din Orion e mai mult decat un "nor luminos" privita chiar cu un instrument mic, o luneta de 60 mm. Peste ceva timp dupa ce am invatat sa caut detaliile vizibile in luneta mea descrierea s-a schimbat si in caietul de observatii am scris mai mult de cateva randuri.
Unul din rolurile acestuia este sa te determine sa cauti detaliile, altfel nu ai ce nota in el si descrierea fiecarui obiect ar fi ceva de genul "pata luminoasa". Dar care sunt detaliile care trebuie cautate?
In cazul tuturor obiectelor deep sky sunt cateva lucruri care trebuie trebuie notate in jurnal si care te ajuta sa vezi ceva mai mult decat ceea ce este evident.
Se incepe prin a nota puterea de marire la care se face observatia. Grosismentele mici ofera un camp vizual mare, foarte util la roiuri deschise si in cazul in care se doreste observarea mai multor obiecte in acelasi camp. In cazul nebuloaselor planetare se folosesc puteri mari, altfel majoritatea au aspect stelar. Puteti sa notati si diametrul obiectului observat in functie de campul ocularului, dar nu este neaparat necesar pentru ca aceste diametre sunt cunoscute, le puteti lua din tabele. In cazul cometelor aceasta estimare a diametrului este necesara. Cea mai buna metoda este sa faceti un desen al cometei si stiind diametrul campului vizual al ocularului (Il puteti afla impartind campul aparent la puterea de marire data de ocular. Ocualrele Kellner au campul aparent cuprins intre 36 si 45 de grade, iar Plossl intre 48 si 52 grade) sa aflati diametrul coamei sau lungimea cozii cometei. Specificati daca pentru a vedea obiectul ati folosit privirea periferica sau alta metoda de observare a detaliilor, ca de exemplu sa miscati obiectul deep sky in campul ocularului, folositi metoda asta cand obiectul se afla la limita vizibilitatii, ochiul percepe mai usor obiectele aflate in miscare (ati observat ca un meteor de magnitudinea 6 pare mult mai stralucitor decat o stea de aceasi magnitudine, datorita vitezei cu care se deplaseaza?).
Ce altceva mai puteti nota:
In cazul roiurilor deschise: Cate stele puteti vedea in roi? (numai daca este rezonabil sa le numarati, nu cred ca e nimeni dispus sa se apuce sa numere stelele din Roiul Dublu din Perseu!). Stelele sunt uniform distribuite sau sunt concentrate in anumite parti ale roiului? Se observa stele colorate sau duble in interiorul roiului? La puterea de marire folosita roiul este complet rezolvat in stele sau are aspect nebulos?
In cazul nebuloaselor difuze: Se observa ceva culoare in nebulosa (asta numai daca aveti un telescop ceva mai mare)? Sunt stele vizibile in interiorul nebuloazitati? Lumina in nebuloasa este distribuita uniform sau sunt parti mai intunecate sau mai luminoase?
In cazul nebuloaselor planetare: Are aspect stelar sau se vede sub forma de disc? Marginile sunt bine definite sau difuze? Sunt portiuni mai lumioase sau mai intunecate?
In cazul roiurilor globulare: Cat de mult poate fi rezolvat in stele (deloc, marginal, pana in centru)? Cat de concetrate sunt stelele in interiorul roiului?
In cazul galaxiilor: Are un nucleu evidentiat? Nucleul este difuz sau are aspect stelar? Care este forma galaxiei? Se vad si brate (cu un telescop mic brate se pot vedea dificil numai in galaxia M51 din Canes Venatici)?
In cazul nebuloaselor obscure: Care este forma nebuloasei? Se distinge usor fata de stelele din fundal? Se vad si stele in interiorul nebuloasei?
Cand incepeti noaptea de observatii primul lucru care se noteaza in jurnal este data in care se fac observatiile, in forma dubla, de exemplu noaptea de 17/18 iunie. Foarte bine ar fi sa notati si magnitudinea limita vizibila cu ochiul liber in noaptea respectiva. Poate multi dintre voi care observa si meteori vor vrea sa foloseasca binecunoscutele "triunghiuri de transparenta IMO", dar parerea mea e ca rezultatul obtinut folosind metoda asta nu e prea corect. Mai bine folositi harta de mai jos, pe care am luat-o din Observer's Handbook editat de RASC.
Avantajele oferite de harta sunt urmatoarele: zona de pe harta poate fi foarte usor identificata fiind imediat in apropierea Polarei, altitudinea Polarei nu variaza pe parcursul noptii asa incat nu poate fi vorba de mai multa sau mai putina poluare luminoasa in zona in care se afla Polara, ca in cazul altor stele. Bineinteles ca in zenit magnitudinea limita vizuala va fi mai buna decat in cazul celei din zona Polarei. Magnitudinile care apar pe harta langa stelele de comparatie, au punctele decimale omise, pentru a nu fi confundate cu stele, astfel o stea care pe harta apare de magnitudine 55, bineinteles va avea magnitudinea 5.5. De la Polara (steaua din centrul hartii, cea mai stralucitoare) pleaca o linie continua, care reprezinta "oistea" Carului Mic.
Notati in jurnal si amploarea turbulentei atmosferice din noaptea respectiva, turbulenta care afecteaza "seeingul", adica claritatea imaginilor care sa vad prin ocular. Va puteti da usor seama de amploarea tulburentei urmarind cat de puternic scintileaza (clipesc) stelele. Mai exact poate fi apreciat nivelul turbulentei privind prin telescop discurile de difractie ale unei stele mai stralucitoare. Cu cat discurile se vad mai clar cu atat turbulenta este mai mica. Un tabel pentru determinarea exacta a acesteia gasiti in cartea "Laboratorul astrofizicialnului amator" de Matei Alexescu.
Cei care ar prefera sa folseasca prescurtari pentru descrierea obiectelor in jurnal gasesc mai jos "abrevierile Dreyer", chiar daca nu le veti folosi este bine sa le aveti pentru referinte, va veti intalni mereu cu ele, in mai toate programele PC de astronomie sunt folosite pentru descrierea obiectelor deep sky.
Nu am facut traducerea in romana, in forma lor originala (in engleza) cele importante sunt mult mai usor de retinut.
Acum ca exemplu o descriere deep sky in format Dreyer (el a creat catalogul NGC), a roiului globular M3:
GCL,EB,VL,VSMBM,*11
Ne uitam la coduri si putem sa descifram:
GCL - roi globular
EB - extrem de stralucitor
VL - foarte mare
VSMBM - foarte brusc mai stralucitor catre centru (very suddenly much brighter towards the middle)
*11 - compus din stele de magnitudinea 11
Tot ca exemplu descrierea unei galaxii din Hydra (NGC 2863):
CF,S,E,BET2*12,16
CF - considerabil de slab stralucitoare
S - mica
E - alungita
BET2*12,16 - intre doua stele de magnitudinea 12 si 16 (between two stars of magnitude 12 and 16)
Stralucire
EF Excessively faint
VF Very faint
F Faint
CF Considerably faint
PF Pretty faint
PB Pretty bright
CB Considerably bright
B Bright
VB Very bright
EB Extremely bright
Dimensiuni
ES Excessively small
VS Very small
S Small
CS Considerably small
PS Pretty small
PL Pretty large
CL Considerably large
L Large
VL Very large
EL Excessively large
Cod
AB about
ALM almost
AM among
APP appended
ATT attached
B bright
B brighter (always coupled with another letter)
BET between
BF brighter toward following side
BIN binuclear
BN bright toward north side
BP brighter toward preceding side
BS brighter toward south side
C compressed
C considerably
CH chevelure
CL cluster
CO coarse, coarsely
COM cometic
CONT in contact
D double
D diameter
DEF defined
DIF diffused
DIFFIC difficult
DIST distance
E extended
E extremely, excessively
EE most extremely
ER easily resolvable
EXC excentric
F faint
F following
G gradually
GCL globular cluster of stars
GR group
I irregular
IF irregular figure
INV involved, involving
L large
L little (adv.), long (adj.)
M middle or in the middle
M much
MM mixed magnitudes
MN milky nebulosity
N nucleus or to a nucleus
N north
NEB nebula
NF north following
NP north preceding
NR near
P poor
P preceding
P pretty (before F, B, L, S) (size and brightness blocks)
PG pretty gradually
PLN planetary nebula
PM pretty much
PS pretty suddenly
QUAD quadrilateral
QUAR quartile
R round
R resolvable
R rich
RR exactly round
RR partially resolved, some stars seen
RRR well, resolved, clearly consisting of stars
S small
S suddenly
S south
SC scattered
SEV several
SF south following
SH shaped
SM smaller
SP south preceding
ST stars
ST9 stars from the 9th magnitude downward
ST9...13 stars from 9th to 13th magnitude
STELL stellar
SUSP suspected
TRAP trapezium
TRI triangle, forms a triangle with
TRIN trinuclear
V very
VAR variable
VV very very, an intensive form of V
* a star (or stars)
*10 a star of 10th magnitude
** double star
*** triple star
() items questioned by Dreyer enclosed in parentheses
" arc seconds (two "not-equals" in published catalog)
' arc minutes (one "not-equals" in published catalog)
HOME
Emil Neata