Charles Messier

Charles Messier s-a n�scut �n 26 iunie 1730 �n orasul Badonville, Franta. C�nd Charles avea 11 ani, tat�l sau a murit, familia av�nd de �nfruntat numeroase lipsuri. A devenit interesat de astronomie la v�rsta de 14 ani, c�nd a v�zut o mare comet� cu 6 cozi. Interesul s�u pentru astronomie a fost stimulat si de o eclips� de Soare vazut� �n orasul s�u natal, �n 25 iulie 1748. �n 1751 pleac� la Paris unde este angajat contabil �n marin�. �n 1757 caut� cometa Halley, face o hart� stelar� pentru observarea acesteia, dar harta e gresit� si nu reuseste s� observe cometa. Tot �n acest an observ� pentru prima dat� un obiect care avea sa fie cuprins in viitorul s�u catalog -M32. �n 1759 descoper� prima sa cometa 1759 II Messier. �n 1764 este ales membru �n societatea regal� a Londrei. �n 1770 este ales membru �n Academia de Stiinte, tot �n acest an se �nsoar� cu Marie-Francoise de Vermauchampt. �n 1784 termin� catalogul s�u si Herschel �ncepe observarea obiectelor Deep Sky, stimulat de acest catalog.Urmeaz� pentru el o perioad� de monotonie si p�n� la moartea sa �n 11 aprilie 1817 mai descoper� patru noi comete.
Messier a observat 44 de comete si a descoperit 13 noi comete �n timpul vietii sale. Paradoxal, nu a ramas celebru pentru cometele descoperite de el, ci pentru catalogul s�u de obiecte cu aspect difuz, de comet�. Messier a folosit instrumente cu aperturi de p�n� la 8" , dar aceste instrumente adunau putin� lumin�, neput�nd concura cu un telescop modern de 5". Deci aceste obiecte sunt usor accesibile, amatorul din ziua de azi av�nd posibilitatea s� le observe �n conditii mai bune dec�t Messier.
Charles Messier si-a publicat catalogul �n trei pasi. Prima parte a catalogului de la M1 la M45 a ap�rut �n "M�moires de l'Academie" pentru 1771. Primul supliment de la M45 la M68 a ap�rut �n anul 1783 �n "Connaissance des Temps". Obiectele M69 si M70 au fost ad�ugate mai t�rziu acestui supliment al catalogului. Ultima parte a catalogului apare �n 1784 tot �n "Connaissance des Temps", continand obiectele de la M70 la M103. Messier nu a mai adaugat niciodat� noi obiecte la catalog, cu toate c� isi exprimase dorinta de a face acest lucru. A ad�ugat doar un singur obiect, M104 si dou� pozitii pentru obiecte mentionate �mpreuna cu M97, care mai t�rziu au primit numele M108 si M109.
Mai jos urmeaz� un istoric pentru fiecare obiect din catalogul alc�tuit de Charles Messier. La �nceputul istoricului fiec�rui obiect veti g�si un extract mai important din jurnalul de observatii al acestuia pentru obiectul �n cauz� si data �n care a fost notat de Messier �n jurnal. �n mai multe descrieri veti g�si referinte la "paralela" obiectului. Aceast� "paralel�" reprezint� linia de declinatie a obiectului �n cauz�.

M1 - R�masit� de supernov� - (12 septembrie 1758)
"Nebuloas� desasupra cornului dinspre sud al Taurului, nu contine nici o stea; are o lumin� aproximativ alb�, alungit� �n forma flacarii unei lum�n�ri, descoperit� �n timpul observarii cometei din 1758".
Nebuloasa Crab este cea mai cunoscut� ramasit� de supernov� din istorie. Descoperirea supernovei a fost notat� �n 4 iulie 1054 de astronomii Chinezi si a fost de 4 ori mai str�lucitoare ca Venus (aproximativ magnitudinea -6). A fost vizibil� 23 de zile cu ochiul liber, �n timpul zilei si 653 de zile vizibil� cu ochiul liber pe cer noaptea.
Ram�sita supernovei a fost descoperit� de John Bevis �n 1731. Nebuloasa a fost numita "Crab" datorit� unui desen facut de Lord Rosse �n 1844.
Dintre cei care au observat-o, Messier, Bode si William Herschel au remarcat corect c� nebuloasa nu este rezolvabil� �n stele. John Herschel si Lord Ross au gresit spun�nd c� nebuloasa este " Cu greu rezolvabil� �n stele".
Prima fotografie a nebuloasei a fost obtinut� �n 1892 cu un telescop de 20". �n anul 1948 nebuloasa Crab a fost identificat� ca fiind o puternic� surs� de radiatii radio .
Pe 9 noiembrie 1968 �n nebuloas� s-a descoperit un pulsar, "Pulsarul Crab", de c�tre astronomii de la Observatorul Arecibo din Puerto Rico, cu ajutorul unui radiotelescop cu diametrul de 300m.

M2 - Roi Globular - (11 septembrie 1760)
"Nebuloas� f�r� stele �n capul V�rsatorului, centrul ei este str�lucitor si lumina care �l inconjoar� are form� rotund�; seaman� cu frumoasa nebuloas� situat� �ntre capul si arcul S�gatatorului [M22-n.a.]"
Acest roi globular a fost descoperit de Jean-Dominique Maraldi (1709-1788) �n 11 septembrie 1746.Messier l-a redescoperit, nestiind de exixtenta lui peste exact 14 ani, �n 11 septembrie 1760.

M3 - Roi Globular - ( 3 mai 1764)
"Nebuloas� descoperit� �ntre Bootes si unul dintre c�inii de v�natoare ai lui Hevelius [Canes Venatici- n.a.], nu contine nici o stea, centrul ei este str�lucitor si str�lucirea sa devine treptat mai slab� spre margine, are form� rotund�".
Acest roi este prima descoperire "original�" a lui Messier. Se pare c� acest roi l-a influentat pe Messier sa caute sistematic acest tip de obiecte, nu doar s� le noteze c�nd le g�sea din �nt�mplare, cum s-a �ntamplat �n cazul obiectelor M1 si M2. M3 este al 67-lea obiect deep sky v�zut de om.

M4 - Roi Globular - ( 8 mai 1764)
"Roi de stele foarte putin st�rlucitoare; cu un telescop mic, seaman� mai mult cu o nebuloas�; acest roi este situat l�ng� Antares".
A fost descoperit de Philippe Loys de Cheseaux �n 1746 si mai t�rziu introdus �n catalogul Lacaille. �n august 1995 Telescopul Spatial Hubble a fotografiat �n acest roi numeroase stele pitice albe, unele din cele mai b�tr�ne stele din galaxie.

M5 - Roi Globular - ( 23 mai 1764)
"O frumoas� nebuloas� descoperit� �ntre Libra si Serpens, l�ng� steaua din Serpens, de magnitudine 6, care are magnitudinea 5 dup� catalogul lui Flamsteed. Nu contine nici o stea; are form� rotund� si se poate vedea foarte bine pe un cer bun cu un telescop mic."
A fost descoperit �n 5 mai 1702 de Gottfried Kirch si sotia sa Maria Margarethe. Cei doi l-au descris cu termenul de "stea nebuloas�".
William Herschel a fost primul care a rezolvat acest roi �n stele. El a numarat 200 de stele �n roi, �n anul 1791, desi "centrul este at�t de dens �ncat este imposibil s� distingi componentele".
M5 contine multe stele variabile, primele fiind descoperite de A.A. Common in 1890.

M6 - Roi Deschis - ( 23 mai 1764)
"Un roi de stele slab str�lucitoare asezat �ntre s�geata S�getatorului si coada Scorpionului. V�zut cu ochiul liber acest roi pare o nebulozitate f�ra stele; dar si cel mai mic instrument folosit pentru investigare arat� un roi cu stele slab st�rlucitoare".
A fost descoperit de Hodierna �n jurul anului 1654. Se pare c� roiul a fost observat si de Ptolemeu, dar creditul descoperirii l-a luat Hodierna care numarase 18 stele �n acest roi. Este posibil ca roiul s� fi fost totusi observat �naintea lui Hodierna de Philippe Loys de Cheseaux.

M7 - Roi Deschis - ( 23 mai 1764)
"Un roi stelar, mai mare dec�t cel precedent [M6- n.a.]; cu ochiul liber acest roi arat� ca o nebulozitate; este putin distantat fata de cel precedent, plasat �ntre s�geata S�getatorului si coada Scorpionului".
Acest roi este prima dat� mentionat de Ptolemeu �n anul 130. Roiul este descris de Ptolemeu ca o "Nebuloas� �n continuarea acului Scorpionului". A fost observat si de Hodierna �nainte de anul 1654, el num�r�nd 30 de stele �n roi. A fost inclus si �n cadalogul creat de Lacaille pentru cerul sudic.

M8 - Nebuloas� Difuz� - ( 23 mai 1764)
"Un roi care apare ca o nebuloas� �ntr-un telescop obisnuit, dar �ntr-un instrument excelent, se observ� un mare numar de stele; l�ng� acest roi stelar se afl� o stea nu foarte st�rlucitoare, �nconjurat� de o nebulozitate foarte slab�: aceast� stea este 9 Sagittarii, de magnitudinea 7, dup� Flamsteed: acest roi are o form� alungit�, extins NE-SW, �ntre Sagittarius si piciorul lui Ophiuchus".
Roiul stelar care s-a format din materialul nebuloasei (NGC 6530) a fost descoperit �naintea nebuloasei de Flamsteed �n jurul anului 1680. Nebuloasa a fost descoperit� abia �n 1747 de Le Gentil. De Cheseaux a redescoperit roiul stelar �n 1746, �nainte ca Le Gentil sa descopere Nebuloasa.

M9 - Roi Globular - ( 28 mai 1764)
"Nebuloas�, f�r� stele, �n piciorul drept al lui Ophiuchus, are form� rotunda si e putin str�lucitoare."
Roiul este o descoperire original� a lui Messier.

M10 - Roi Globular - ( 29 mai 1764)
"Nebuloas�, f�r� stele, �n centura lui Ophiuchus; l�ng� steaua cu num�rul 30 din constelatie, de magnitudinea 6, dup� Flamesteed. Nebuloasa este frumoas� si are form� rotund�; este dificil de v�zut �ntr-un telescop obisnuit".
Descoperit de Charles Messier.

M11 - Roi Deschis - ( 30 mai 1764)
"Roi alc�tuit dintr-un numar mare de stele, l�ng� steaua K a lui Antinous [constelatia Scutum- n.a.], care este vizibil doar �ntr-un instrument bun; cu un telescop obisnuit se aseaman� cu o comet�. Roiul contine o nebulozitae slab�; �n acest roi se afl� o stea de magnitudinea 8".
A fost descoperit �n anul 1681 de astronomul german Gottfried Kirch la observatorul din Berlin.
Edmond Halley si-a publicat observatiile, incluz�nd si acest roi �n "Philosophical Transactions of the Royal Society" aparut �n anul 1715.

M12 - Roi Globular - (30 mai 1764)
"Nebuloas� descoperit� �n Serpent, �ntre bratul si partea st�ng� a constelatiei Ophiuchus; aceast� nebuloas� nu contine nici o stea, are form� rotund� si este putin str�lucitoare; l�ng� nebuloas� se afl� o stea de magnitudinea 9".
M12 este o descoperire original� a lui Messier. Messier descrie roiul ca "nebuloas� care nu contine nici o stea". Aceasta se aplic� la majoritatea globularelor observate de el, din cauza puterii separatoare mici a instrumentelor folosite. Herschel este primul care reuseste s� rezolve roiul, �n 1783.

William Herschel

M13 - Roi Globular - (1 iunie 1764)
"O nebuloas� far� stele, descoperit� �n centura lui Hercules; este rotund� si str�lucitoare, centrul este mai str�lucitor ca marginile, este vizibil� cu un telescop mic; se afl� langa doua stele, amandou� de magnitudine 8, una deasura si una sub ea; pozitia nebuloasei a fost determinat� prin comparatie cu Epsilon Herculis".
A fost descoperit de Edmond Halley in 1714, care a notat c� "Este vizibil cu ochiul liber c�nd cerul este senin si Luna absent�".
�n 1974 M13 a fost selectat ca tint� pentru unul din primele mesaje trimise unei teoretice forme de viat� extraterestr�. Mesajul a fost trimis cu radiotelescopul de la Observatorul Arecibo.

M14 - Roi Globular - ( 1 iunie 1764)
"Nebuloas� fara stele, descoperit� �n jurul bratului drept al lui Ophiuchus si situat� pe paralela stelei Zeta Serpentis; Nebuloasa nu este mare, este slab str�lucitoare; este rotund�, langa ea se afl� o mica stea de magnitudine 9; pozitia ei a fost determinat� �n comparatie cu Gamma Ophiuchi".
Roiul este o descoperire original� a lui Messier.
In 1938 �n roi a ap�rut o nov�, fiind a doua nov� observata �ntr-un roi globular ( prima a ap�rut �n 1860 �n M80). Este si prima nov� aparut� �ntr-un roi globular, care a fost fotografiat�.

M15 - Roi Globular - ( 3 iunie 1764)
"Nebuloas� far� stele, �ntre capul lui Pegasus si Equuleus; este rotund�, centrul este str�lucitor, pozitia a fost determinat� �n comparatie cu Delta Equulei".
A fost descoperit de Jean-Dominique Maraldi �n 1746. Acesta scrie: "Am g�sit �ntre stelele Epsilon Pegasi si Beta Equulei, o stea nebuloas� nu prea str�lucitoare, care e compus� din mai multe stele".

M16 - Roi Deschis - (3 iunie 1764)
"Un roi de stele putin str�lucitoare, �nconjurate de o nebulozitate slab�, l�ng� coada constelatiei Serpens, la mic� distant� de paralela stelei Zeta din aceasta constelatie; cu un telescop slab acest roi arat� ca o nebuloas�".
Roiul stelar a fost descoperit de Philippe Loys de Cheseaux �n 17456. Nebuloasa IC 4703 din care s-a format roiul a fost descoperit� de Messier.

M17 - Nebuloasa Difuza - ( 3 iunie 1764)
"O d�r� de lumin� f�r� stele, extins� pe 5 sau 6 minute, cu form� de fus, sem�n�nd putin cu cea din centura constelatiei Andromeda [M31- n.a.], dar foarte slab str�lucitoare; l�ng� ea se afl� dou� stele plasate paralel cu equatorul. Pe un cer bun nebuloasa poate fi observat� foarte bine �ntr-un telescop obisnuit".
Descoperit� de Philippe Loys de Cheseaux �n 1746.

M18 - Roi Deschis - (3 iunie 1764)
" Un roi de stele slab str�lucitoare, putin sub nebuloasa Nr. 17, �nconjurat de putina nebulozitate, acest roi este mai putin evident dec�t cel precedent, Nr. 16; cu un telescop obisnuit, roiul apare ca o nebuloas�, dar cu un telescop bun se v�d numai stele.
Descoperire original� a lui Messier.

M19 - Roi Globular - (5 iunie 1764)
"Nebuloas� far� stele, �ntre Scorpius si piciorul drept al lui Ophiuchus; nebuloasa este rotund�; se poate observa foarte bine cu un telescop obisnuit; steaua cea mai apropiat� de nebuloas� este 28 Ophiuchi, care are magnitudine 6, dup� Flamesteed".
Una din descoperirile originale ale lui Messier. William Herschel, �n 1784, a fost primul care a rezolvat roiul �n " nenumarate stele de magnitudinea 14, 15, 16".

M20 - Nebuloas� Difuz� - ( 5 iunie 1764)
"Roi de stele, putin deasupra Elipticii, �ntre arcul lui Sagittarius si piciorul drept al lui Ophiuchus".
Descoperire original� a lui Messier. William Herschel care evita s� numeroteze obiecte din catalogul Messier, include �n catalogul s�u aceast� nebuloas� si �i atribuie mai multe numere pentru fiecare nebulozitate separat� care alc�tuie nebuloasa. Numele "Trifid", sub care este cunoscut� i-a fost dat de John Herschel.

M21 - Roi Deschis - (5 iunie 1764)
" Roi stelar, l�ng� cel precedent [M20- n.a.]. Cea mai apropiat� stea de aceste dou� roiuri este 11 Sagittarii, magnitudine 7, dup� Flamsteed. Stelele din cele doua roiuri sunt de magnitudine 8-9, �nvaluite �n nebulozitate".
Descoperire original� a lui Messier.

M22 - Roi Globular - (5 iunie 1764)
"Nebuloas�, sub eliptic�, �ntre capul si arcul S�getatorului, l�ng� o stea de magnitudine 7, 25 Sagittarii, dup� Flamsteed, nebuloasa este rotund�, nu contine nici o stea; steaua Lambda Sagittarii a servit pentru determinarea pozitiei".
Descoperit de germanul Abraham Ihle �n 1665, �n timp ce observa planeta Saturn. Se pare c� este primul roi globular descoperit. Este totusi posibil ca Hevelius s�-l fi observat primul. Roiul a fost inclus �n "Lista de 6 obiecte a lui Halley" publicat� �n 1715.

M23 - Roi Deschis - (20 iunie 1764)
"Un roi stelar,�intre cap�tul arcului lui Sagittarius si piciorul drept al lui Ophiuchus, foarte aproape de 65 Ophiuchi, dup� Flamsteed. Stelele roiului sunt foarte apropiate una de alta. Pozitia a fost determinat� dup� Mu Sagittarii".
Descoperire original� a lui Messier.

M24 - Bucat� din Calea Lactee - (20 iunie 1764)
"Roi pe paralela celui precedent [M23- n.a.] si apropiat de cap�tul arcului lui Sagittarius, �n Calea Lactee; o mare nebulozitate �n care sunt multe stele de magnitudini diferite; lumina care este �mprastiata �n acest roi este �mpartita �n mai multe parti".
M24 nu este cu adev�rat un obiect deep sky. Messier l-a catalogat gresit ca fiind un roi stelar deschis.

M25 - Roi Deschis - (20 iunie 1764)
"Un roi stelar �n vecinatatea celor dou� precedente, �ntre capul si capatul arcului lui Sagittarius, cea mai apropiat� stea de acest roi este 21 Sagittarii, magnitudinea 6, dup� Flamsteed. Stele roiului se v�d dificil cu un telescop obisnuit; nu se observ� nebulozitate. Pozitia a fost determinat� de la Mu Sagittarii".
Descoperit �n 1746 de Philippe Loys de Cheseaux. Desi roiul este mare el nu a fost inclus de John Herschel �n catalogul s�u. A mai fost observat si notat de Bode (1774), redescoperit de Schmidt �n 1866 si ad�ugat �n "Index Catalog" �n 1908.

M26 - Roi Deschis - (20 iunie 1764)
"Roi stelar l�ng� Eta si Omicron �n Antinous [�n zilele de azi Alpha si Delta Scuti- n.a.].Roiul nu contine nebulozitate.
Descoperire original� a lui Messier.

M27 - Nebuloas� Planetar� - (12 iulie 1764)
"Nebuloas� f�r� stele, descoperit� �n Vulpecula, foarte aproape de steaua 14 din constelatie, de magnitudine 5, dup� Flamsteed; este usor observabil� cu un telescop obisnuit; are form� ovala si nu contine nici o stea".
Descoperire original� a lui Messier. Este prima nebuloas� planetar� descoperit�.

M28 - Roi Globular - ( 27 iulie 1764)
"Nebuloas� descoperit� �n partea superioar� a arcului lui Sagittarius la aproximativ un grad de steaua Lambda si la mic� distanta de frumoasa nebuloas� care se afl� �ntre capul si arcul S�getatorului [M22- n.a.]. Nu contine nici o stea, este rotund�, se vede dificil cu un telescop obisnuit. Pozitia sa a fost determinat� de la Lambda Sagittarii".
Descoperire original� a lui Messier. William Herschel a fost primul care l-a rezolvat �n stele.

M29 - Roi Deschis - (29 iulie 1764)
"Un roi format din 7 sau 8 stele putin str�lucitoare, care se afl� sub Gamma Cygni, vizibil �ntr-un telescop obisnuit, sub forma unei nebuloase".
Descoperire original� a lui Messier.

M30 - Roi Globular - (3 august 1764)
"Nebuloas� sub coada Capricornului, foarte aproape de steua 41 din aceasta constelatie, de magnitudine 6, dup� Flamsteed. Se observ� dificil cu un telescop obisnuit. Are form� rotunda, nu contine nici o stea; pozitia a fost determinat� dupa Zeta Capricorni".
Descoperire original� a lui Messier.

M31 - Galaxie Spirala - (3 august 1764)
"Frumoasa nebuloas� din centura Andromedei, �n forma de fus; seaman� cu doua conuri de piramida formate din lumin�, opuse la baze; bazele piramidelor m�soara aproximativ 15' ".
Galaxia din Andromeda este prima data mentionat� de astronomul persan Al-Sufi, care o descrie �n 964 in cartea sa "Cartea stelelor fixe" ca un "mic nor ". Totusi descoperirea galaxiei �i este atribuita lui Simion Marius care o observ� cu o luneta �n 1612. �n 1650, nestiind de descoperirea lui Al-Sufi si Simion Marius, Giovanni Batista Hodierna o redescoper�.
Mult timp s-a crezut c� "Marea Nebuloas� din Andromeda" ar fi una din cele mai apropiate nebuloase de Terra. William Herschel �i atribuie o distanta de 17000 ani-lumin�. �n 1923, Edwin Hubble descopera prima variabil� Cepheida �n interiorul galaxiei, dar estimeaz� eronat distanta p�n� la galaxie.
�n M31 a fost observat� si prima supernov� din afara galaxiei noastre, �n 20 august 1885, de Ernst Hartwig (1851-1923) la Observatorul Dorpat �n Estonia.

M31, M32 si M110 - desen realizat de Charles Messier

M32 - Galaxie Eliptic� - (3 august 1764)
"Mica nebuloas� far� stele, sub si la c�teva minute [separatie-n.a.] de cea din centura Andromedei [M31- n.a.]; aceast� mica nebuloas� este rotund�, mai putin str�lucitoare dec�t cea din centur�".
Galaxia a fost descoperit� �n 29 octombrie 1749 de Guillaume-Joseph-Hyacinthe-Jean-Baptiste Le Gentil de la Galaziere (Le Gentil), fiind prima galaxie eliptic� descoperit�. A fost pentru prima dat� rezolvata �n stele de Baade �n 1944, cand acesta a rezolvat si nucleul galaxiei M31.

M33 - Galaxie Spiral� - (25 august 1764)
"Nebuloas� descoperit� �ntre constelatia Pisces si marele Triangle, la mic� distant� de o stea de magnitudinea 6. Nebuloasa are o lumin� aproape alb� de densitate aproape egal� [�n stralucire- n.a.], totusi putin mai str�lucitoare dealungul a dou� treimi din diametru, nu contine nici o stea".
Se pare c�, galaxia a fost descoperit� de Hodierna �n jurul anului 1650. Abia �n 1764 a fost redescoperit� de Messier. William Herschel i-a atribuit in catalogul sau numarul H V.17.

M34 - Roi Deschis - (25 august 1764)
"Roi stelar, �ntre capul constelatiei Medusa (Algol) si piciorul st�ng al Andromedei; cu un telescop obisnuit se pot distinge stele. Pozitia sa a fost determinat� de la Beta [Persei- n.a.], capul constelatiei Medusa".
Descoperit de Giovanni Batista Hodierna �n jurul anului 1654, apoi independent redescoperit de Messier.

M35 - Roi Deschis - (30 august 1764) "Roi deschis, l�ng� piciorul st�ng al lui Castor, la mic� distant� de stelele Mu si Eta din acea constelatie [Gemini- n.a.]". Descoperit de Philippe Loys de Cheseaux �n 1745.

M36 - Roi Deschis - (2 septembrie 1764)
"Roi de stele �n Auriga, l�ng� steua Phi; cu un telescop obisnuit se disting greu stele, roiul nu contine nebulozitate".
Descoperit de Giovanni Batista Hodierna �n jurul anului 1650, apoi redescoperit de Le Gentil.

M37 - Roi Deschis - (2 septembrie 1764)
"Roi stelar, putin dep�rtat de cel precedent [M36-n.a.], deasupra paralelei stelei Chi Aurigae; stelele sunt mai putin str�lucitoare, mai condensate si se observ� putina nebulozitate, cu un telescop obisnuit se observ� dificil stelele".
Descoperit de Giovanni Batista Hodierna �n jurul anului 1650 si redescoperit de Messier.

M38- Roi Deschis - (2 septembrie 1764)
"Roi stelar �n Auriga, l�ng� steaua Sigma, la mic� dep�rtare de cele dou� precedente [M36 si M37- n.a.]; acesta are form� de p�trat si nu contine nebulozitate".
Descoperit de Giovanni Batista Hodierna �n jurul anului 1650, apoi redescoperit de Le Gentil.

M39 - Roi Deschis - (24 octombrie 1764)
"Roi stelar l�ng� coada Lebedei; poate fi observat cu un telescop obisnuit".
Exixt� controverse �n legatura cu descoperitorul acestui roi. Se pare c� a fost notat de Aristotel �n anul 325 �.e.n. Unii cercet�tori �i atribuie descoperirea lui Le Gentil �n 1750, iar altii consider� ca este o descoperire original� a lui Messier.

M40 - Stea Dubl� - (24 octombrie 1764)
"�n aceasi noapte pe 24 octombrie [1764- n.a.] am c�utat nebuloasa aflat� deasupra cozii Ursei Mari, care este indicat� �n cartea "Figures des Astre" , editia a doua. Pozitia ei �n 1660 era ascensie dreapt� 183d 32' 41", declinatie 60d 20' 33". Dupa aceasta pozitie am g�sit dou� stele foarte apropiate una de alta si de str�lucire egal�, de magnitudinea 9, aflate la �nceputul cozii Ursei Mari. Presupun c� Hevelius a confundat aceste dou� stele cu o nebuloas�".
Aceasta stea dubl� a fost gasit� de Messier c�nd caut� o nebuloas� raportat� de Johann Hevelius.
El nu a gasit nebuloasa, raportat� gresit de acesta si a catalogat steaua dubl� �n catalogul s�u la pozitia M40, pentru ca acesta era situat� pe pozitia indicat� de Hevelius.
Totusi se pare c� Hevelius observase alt� dubl�, 74 Ursae Majoris de magnitudine 5, nu cea catalogat� de Messier.

M41 - Roi Deschis - (16 ianuarie 1765)
"Roi stelar aflat sub Sirius, l�nga Rho Canis Majoris; acest roi apare nebulos �ntr-un telescop mic; nu e nimic mai mult de un roi de stele slab str�lucitoare".
Este posibil ca acest roi sa �i fi fost cunoscut lui Aristotel �n anul 325 �.e.n. Asta l-ar face sa fie cel mai slab str�lucitor obiect celest cunoscut �n antichitate. Hodierna a fost primul care l-a catalogat, dar roiul a devenit cunoscut dupa ce Flamsteed l-a redescoperit �n 16 februarie 1702. El noteaz� c�: "L�ng� aceast� stea [12 Cma- n.a.] se afl� un roi". Mai t�rziu a fost independent redescoperit de Le Gentil �n 1749.

M42 - Nebuloas� Difuz� - (4 martie 1769)
"....pozitia frumoasei nebuloase din sabia lui Orion, �n jurul stelei Theta care este inclus� �n nebuloas� �mpreuna cu alte 3 stele slab str�lucitoare care nu sunt vizibile dec�t cu instrumente bune".
Nebuloasa a fost descoperit� �n 1610 de un avocat francez, Nicholas-Claude Fabri de Peiresc. Ea a fost independent redescoperit� de J.-B. Cysatus (1588-1657) �n 1611, care a comparat-o cu o comet� care o observase �n acelas an. Aceste descoperiri au fost uitate si pentru mult timp creditul descoperirii a fost acordat lui Christian Huygens care a redescoperit-o independent �n anul 1656.
Roiul stelar din interiorul nebuloasei a fost pentru prima dat� observat de Hodierna �n jurul anului 1654 si descris de Christian Huygens �n 1656.

M42 si M43 - desen realizat de Charles Messier

M43 - Nebuloas� Difuz� - (4 martie 1769)
".....pozitia micii stele �nconjurat� de nebulozitate si care este sub nebuloasa din sabia lui Orion [M42- n.a.]".
Descoperit� de Jean-Jacques Dortous de Mairan �n 1733, a fost descris� de acesta ca o "nebulozitate �nconjurand o stea". William Herschel a inclus-o �n lista sa, cu numarul H III.1, cu toate ca acesta evita s� introduca pe lista obiecte din catalogul Messier.

M44 - Roi Deschis - (4 martie 1769)
"Roi de stele cunoscut sub numele de "Nebuloasa din Cancer". Pozitia data este cea a stelei C".
Faimosul roi M44 este cunoscut si sub numele de Praesepe, �nsemanand �n latina, "iesle". Este usor vizibil cu ochiul liber, deci cunoscut �nca din timpuri preistorice. Exixt� documente ca a fost observat de Aratos �n anul 260 i.e.n, de Hipparcos �n 160 i.e.n, care l-a inclus �n catalogul sau numindu-l "mic nor". Ptolemeu l-a inclus �ntre cele 7 nebuloase mentionate �n Almagesta.
Galileo a fost primul care a rezolvat �n stele acest "mic nor" si �l descrie ca fiind "nu doar o stea ci o mas� de mai mult de 40 de stele mici".

M45 - Roi Deschis - (4 martie 1769)
"Un roi de stele, numit Pleiade. Pozitia raportat� este cea a stelei Alcyone"
Un roi stelar cunoscut �nca din preistorie. Este mentionat de Hesiod �n jurul anilor 1000-700 i.e.n.
Astronomii Eudoxus din Knidos ( 403-350 i.e.n) si Aratos din Phainomena (270 i.e.n) �n cataloagele lor considerau Pleiadele o constelatie. Cu ochiul liber �n roi se vad 7 stele, dar astronomul Moestlin a numarat 11 �n 1579, iar Kepler a numarat 14. Homer mentioneaz� Pleiadele, iar Biblia face trei referinte la Pleiade. Pleiadele sunt numite si "Cele sapte surori", fiecare din cele 7 stele purt�nd numele fiicelor lui Atlas si ale sotiei acestuia, Pleione. Cele "sapte surori" sunt: Alcyone, Asterope, Electra, Maia, Merope, Taygeta si Celaeno.

M46 - Roi Deschis -(19 februarie 1771)
"Un roi stelar, �ntre capul Cainelui Mare si cele doua picioare din spate ale Unicornului, pozitia determinat� compar�nd roiul cu steaua 2 Navis, de magnitudinea 6, dup� Flamsteed; stelele sunt vizibile doar cu un refractor bun; roiul contine putin� nebulozitate".
M46 a fost primul obiect descoperit dupa ce Messier �ncheiase prima parte a catalogului, la trei zile dup� prezentarea acestuia academiei.

M47 - Roi Deschis - (19 februarie 1771)
"Roi stelar, la mic� distant� de cel precedent [M46-n.a.]; stelele sunt mai str�lucitoare; mislocul roiului a fost comparat cu aceasi stea, 2 Navis. Roiul nu contine nebulozitate".
Roiul a fost descoperit �n jurul anului 1650 de Giovanni Batista Hodierna. Messier l-a redescoperit �n 1771, dar a notat �n catalogul s�u o pozitie gresita si roiul a fost pierdut. William Herschel l-a redescoperit independent de Messier �n 1785 si l-a trecut �n catalogul sau, cu numarul H VIII.38. Obiectul a ramas pierdut p�n� �n 1934 c�nd a fost identificat de Oswald Thomas.

M48 - Roi Deschis -(19 februarie 1771)
"Roi de stele foarte slab str�lucitoare, f�r� nebulozitate; acest roi se gaseste la distanta mic� de cele trei stele de la �nceputul cozii Unicornului".
O descoperire original� a lui Messier. Acesta �nsa ca si in cazul lui M47 a notat o pozitie eronat� pentru roi. �n timp ce era pierdut a fost redescoperit de Caroline Herschel, apoi faimosul ei frate, William Herschel l-a inclus �n catalogul s�u, cu num�rul H VI.22.
Obiectul a r�mas pierdut p�na �n 1959 c�nd a fost identificat de T.F. Morris ca fiind obiectul lips� din Catalogul Messier.

M49 - Galaxie Eliptic� - (19 februarie 1771)
"Nebuloas� descoperit� �n vecinatatea stelei Rho Virginis. Este dificil observabil� cu un telescop obisnuit".
O descoperire original� a lui Messier. O posibil� supernov�, de magnitudine 13 a fost raportat� �n aceast� galaxie �n iunie 1969.

M50 - Roi Deschis - (5 aprilie 1772)
"Roi de stele, deasupra stelei Theta din urechea Cainelui Mare si l�ng� o stea de magnitudinea 7".
Descoperit de Messier, dar este probabil ca G.D. Cassini s�-l fi observat �naintea lui Messier �n anul 1711.

M51 - Galaxie Spiral� - (11 ianuarie 1774)
"Nebuloas� foarte slab str�lucitoare, f�r� stele, l�nga ochiul Ca�nelui de V�natoare, sub steaua Eta de magnitudine 2 din coada Ursei Major. Nebuloasa se vede dificil cu un telescop obisnuit; l�ng� ea este o stea de magnitudine 8"
Galaxia a fost descoperit� de Messier �n timp ce observa o comet�. NGC 5195, companionul galaxiei a fost descoperit �n 1781 de prietenul acestuia, Pierre Mechain, Messier mai t�rziu a inclus �n jurnalul s�u de observatii si acest companion not�nd c�, galaxia este "...dubl�, fiecare component� are un centru str�lucitor, cele doua componente se afl� la o separatie de 4'35" ".

M52 - Roi Deschis - (7 septembrie 1774)
" Roi de stele slab str�lucitoare, �nvaluite �n nebulozitate, poate fi observat doar cu un telescop achromatic".
Descoperire original� a lui Messier.

M53 - Roi Globular - (26 februarie 1777)
"Nebuloas� fara stele descoperit� sub si �n apropiere de Coma Berenices, la mic� distant� de steaua 42 din constelatie, dup� Flamsteed. Nebuloasa are form� rotund�".
A fost descoperit �n 1775 de Johan Elert Bode. Roiul, lui Messier i s-a p�rut similar cu M79, dar William Herschel credea c� este asemanator cu M10.

M54 - Roi Globular - (24 iulie 1778)
"Nebuloas� foarte slab str�lucitoare, descoperita �n Sagittarius; centrul este str�lucitor si nu contine stele. Pozitia a fost determinat� dup� Zeta Sagittarii, de magnitudinea 3".
Descoperire original� a lui Messier.

M55 - Roi Globular - (24 iulie 1778)
"O nebuloas� care se aseaman� cu un punct de lumin� alb�, de aproximativ 6' , lumina este distribuit� �n mod egal si se pare c� nu contine nici o stea. Pozitia a fost determinat� de la Zeta Sagittarii, s-a folosit si o stea apropiat�, de magnitudinea 7".
A fost decoperit de Abbe Nicholas Louis de la Caille c�nd acesta se afla �n Africa. Messier l-a c�utat �nca din anul 1764, dar nu a reusit sa �l g�seasca atunci, datorit� declinatiei sudice a roiului.
Abia �n 1778 a reusit s�-l g�seasca cu dificultate, roiul fiind apropiat de orizont.

M56 - Roi Globular - (23 ianuarie 1779)
"Nebuloas� f�ra stele, slab str�lucitoare....."
Descoperire original� a lui Messier.

M57 - Nebuloas� Planetar� - (31 ianuarie 1779)
"Un cerc de lumin� �ntre Gamma si Beta Lyrae, descoperit� �n timp ce c�utam Cometa din 1779, care a trecut foarte aproape de el; se pare c� aceast� pat� de lumin�, care este rotund�, este compus� din mai multe stele; cu cel mai bun telescop sunt imposibil de distins".
Descoperit� de Antoine Darquier de Pellepoix �n 1779. Nebuloasa a fost descris� si de M. Darquier care a observat-o din Toulouse, descoperind-o tot �n timp ce c�uta Cometa 1799. O descrie ca fiind "slab str�lucitoare, dar cu un contur perfect, are diametrul aproape egal cu cel al lui Jupiter...."
Steaua central� a fost descoperit� �n 1800 de astronomul german F. von Hahn.

M58 - Galaxie Spiral� - (15 aprilie 1779)
"Nebuloas� foarte putin str�lucitoare descoperit� �n Virgo, aproape pe aceasi paralel� cu Epsilon [Virginis- n.a.], magnitudinea 3. Cea mai slab� lumin� pentru iluminarea firelor micrometului o face s� dispar�".
Descoperire original� a lui Messier. �n galaxie au fost descoperite dou� supernove, �n 1988 si 1989.

M59 - Galaxie Eliptic� - (15 aprilie 1799)
"Nebuloas� �n Virgo si �n apropierea celei precedente, pe paralela stelei Epsilon Virginis, care a servit pentru determinarea [pozitiei- n.a.]; este la fel de putin str�lucitoare ca si cea precedent� [M58-n.a.]".
Descoperit� �n 1779 de Johann Gottfried Koehle.

M60 - Galaxie Eliptic� - (15 aprilie 1799)
"Nebuloas� �n Virgo, putin mai str�lucitoare dec�t cele dou� precedente [M58 si M59-n.a.], pe aceasi paralel� cu Epsilon Virginis, care a servit pentru determinarea pozitiei".
Descoperit� �n 1779 de Johann Gottfried Koehler.

M61 - Galaxie Spiral� - (11 mai 1799)
"Nebuloas� foarte slab str�lucitoare si dificil perceptibil�".
A fost descoperit� de Barnabus Orian �n 5 mai 1799, c�ut�nd cometa din acel an, cu 6 zile �naintea lui Messier. Messier a confundat galaxia cu cometa �n datele de 5, 6 si 11 mai, apoi observ�nd ca nu se deplaseaz� a trecut-o �n catalogul s�u. William Herschel a inclus-o �n catalogul s�u la num�rul H I.139.

M62 - Roi Globular - (4 iunie 1799)
"Nebuloas� foarte frumoas�, descoperit� �n Scorpio, seam�n� cu o mica comet�, centrul este str�lucitor si �nconjurat de o nebulozitate slab�".
Messier a fost primul care a g�sit acest roi �n 1771, dar nu i-a atribuit o pozitie �n catalogul s�u dec�t �n 1799.

M63 - Galaxie Spiral� - (14 iunie 1779)
"....nebuloas� slab str�lucitoare, aproape la fel de str�lucitoare ca nebuloasa raportat� la nr. 59 [M59-n.a.]; nu contine nici o stea...."
A fost primul obiect deep sky descoperit de Pierre Mechain, un bun prieten al lui Messier. Data descoperirii coincide cu cea din jurnalul lui Messier- 14 iunie 1779.

M64 - Galaxie Spiral� - (1 martie 1780)
"Nebuloas� descoperit� �n Coma Berenices, cu aproape jum�tate mai putin str�lucitoare dec�t cea aflat� sub..... [M53 -n.a.]".
Descoperit� �n 1779 de Johan Elert Bode.

M65 - Galaxie Spiral� - (1 martie 1780)
"Nebuloas� descoperit� �n Leo. Este slab str�lucitoare si nu contine nici o stea".
Descoperit� �n 1780 de Pierre Mechain.

M66 - Galaxie Spiral� - (1 martie 1780)
"Nebuloas� descoperit� �n Leo; str�lucirea ei este foarte slab� si se afl� foarte aproape de cea precedent�; apar am�ndou� �n acelasi c�mp [vizual- n.a.] �n refractor"
Descoperit� �n 1780 de Pierre Mechain.

M67 - Roi Deschis - (6 aprilie 1780)
"Roi de stele cu nebulozitate, sub clestele sudic al Racului. Pozitia determinat� de la steaua Alpha [Cancri- n.a.]".
A fost descoperit de Johann Gottfried Koehler (1745-1801) �n jurul anului 1779. Messier l-a redescoperit si l-a catalogat.

M68 - Roi Globular - (9 aprilie 1780)
"Nebuloas� f�ra stele sub Corvus si Hydra; este foarte slab str�lucitoare, foarte dificil de v�zut cu refractoarele; l�ng� ea se afl� o stea de magnitudine 6".
Descoperit de Pierre Mechain.

M69 - Roi Globular - (31 august 1780)
"Nebuloas� f�r� stele, �n Sagittarius, sub bratul s�u st�ng; l�nga ea se afl� o stea de magnitudinea 9; str�lucirea sa este foarte slab� si cea mai slab� lumina folosit� pentru iluminarea firelor micrometrului o face s� dispar�".
A fost descoperit �n 1752 de Abbe Nicholas Louis de la Caill, care l-a introdus �n catalogul s�u pentru cerul sudic cu num�rul Lacaille I.11. Messier nu a reusit s� �l vada �n 1764, c�nd l-a c�utat pebtru prima dat�, dar l-a gasit �n 1780, folosind un telescop mai bun.

M70 - Roi Globular - (31 august 1780)
"Nebuloas� f�r� stele, l�ng� cea precedent� si pe aceasi paralel�; l�ng� ea se afl� o stea de magnitudinea 9 si patru stele mici, telescopice, aproape pe aceasi linie, foarte aproape una de alta, sunt situate deasupra nebuloasei, v�zute �ntr-un telescop care inverseaz� imaginea".
Descoperire original� a lui Messier.
M70 a devenit faimos, c�nd �n 1995, Alan Hale si Thomas Bopp au descoperit l�nga el cometa Hale-Bopp �n timp ce observau roiul.

M71 - Roi Globular - (4 octombrie 1780)
"....str�lucirea sa este foarte slab� si nu contine nici o stea, cea mai slab� lumina �l face s� dispar�".
Descoperit �n 1745 de Philippe Loys de Cheseaux. A fost redescoperit de Johann Gottfried Koehler �n jurul anului 1775. Mai t�rziu a fost din nou redescoperit de Pierre Mechain pe 28 iunie 1780. A fost pentru prima dat� rezolvat �n stele de William Herschel �n 1783.

Telescopul lui William Herschel

M72 - Roi Globular - (4 octombrie 1780)
"....str�lucirea este slab�; l�ng� el se afl� o mic� stea telescopic�, pozitia a fost determinat� de la steaua Nu Aquarii, de magnitudine 5".
Descoperit �n 1780 de Pierre Mechain.

M73 - Grup de 4 stele - (4 octombrie 1780)
"Roi de trei sau patru stele slab str�lucitoare, care la prima vedere seam�n� cu o nebuloas�, contine putin� nebulozitate; roiul este situat pe aceasi paralel� ca si nebuloasa precedent�".
M73 nu este un obiect deep sky, fiind doar un grup de 4 stele. Se pare c� Messier l-a introdus �n catalog datorit� apropierii de M72 si datorit� faptului c�: "la prima vedere seaman� cu o nebuloas�". Mai t�rziu si John Herschel l-a introdus �n catalogul sau la pozitia GC 4617. A fost inclus si �n catalogul NGC de J.L.E. Dreyer la pozitia 6994.

M74 - Galaxie Spiral� - (18 octombrie 1780)
"Nebuloas� f�r� stele, l�ng� steaua Eta Piscium".
Descoperit� �n septembrie 1780 de Pierre Mechain care o si descrie: "Aceast� nebuloas� nu contine nici o stea; este destul de mare, foarte slab str�lucitoare si extrem de dificil de observat".

M75 - Roi Globular - (18 octombrie 1780)
"Nebuloas� f�r� stele, �ntre Sagittarius si Capricorn".
Descoperit �n 28 august 1780 de Pierre Mechain.

M76 - Nebuloas� Planetar� - (21 octombrie 1780)
"Nebuloas� �n piciorul drept al Andromedei".
Descoperit� de Pierre Mechain �n 5 septembrie 1780 - "Nebuloasa nu contine stele, este mic� si slab str�lucitoare".

M77 - Galaxie Spiral� - (17 decembrie 1780)
"Roi format din stele slab str�lucitoare, care contine putin� nebulozitate, �n Cetus si pe paralela stelei Delta".
Descoperit� �n 29 octombrie 1780 de Pierre Mechain. Se pare c� Messier a gresit pozitia nebuloasei raportat� de Mechain si de aceea �n jurnalul s�u, �n locul unui obiect nebulos raportat de acesta el descrie un roi stelar.

M78 - Nebuloas� Difuz� - (17 decembrie 1780)
"Roi de stele, cu mult� nebulozitate �n Orion si pe aceasi paralel� cu steaua Delta din centur�, care a servit la determinarea pozitiei".
Descoperit� la �nceputul anului 1780 de Pierre Mechain- "Pe partea st�ng� a constelatiei Orion, 2 -3 minute �n diametru, se observ� dou� nuclee destul de str�lucitoare, �nconjurate de nebulozitate".

M79 - Roi Globular - (17 decembrie 1780)
"Aceasta nebuloas� este frumoas�; centrul str�lucitor, pozitia a fost determinat� de la steaua Epsilon Leporis, de magnitudine 4"
Descoperit� de Pierre Mechain �n 26 octombrie 1780- "Nebuloas� far� stele, situat� sub Lepus si pe aceasi paralel� cu o stea de magnitudine 6".

M80 - Roi Globular - (4 ianuarie 1781)
"Nebuloas� f�r� stele, �n Scorpius, �ntre stelele g. [in zilele de azi Rho Ophiuchi-n.a.] si Delta, comparatie cu g. pentru a obtine pozitia; nebuloasa este rotund�, centrul str�lucitor si seaman� cu nucleul unei mici comete, �nconjurat de nebulozitate".
Descoperire a lui Messier. A fost observat si de Pierre Mechain �n 27 ianuarie 1781.
�n anul 1860 pe 21 mai, �n globular a aparut o nov� de magnitudine 7 descoperit� de Auwers, din Berlin.

M81 - Galaxie Spiral� - (9 februarie 1781)
"O nebuloas� aproape de urechea Ursei Mari, pe paralela stelei d, de magnitudine 4; pozitia sa a fost determinat� de la acea stea. Nebuloasa este putin oval�, ....., poate fi vazut� cu usurint� �ntr-un telescop obisnuit".
Descoperit� de Johan Elert Boded, din Berlin, �n noaptea de 31 decembrie 1774. A fost observat� si de M�chain, �naintea lui Messier, �n august 1779.
�n 28 martie 1993 �n galaxie a aprut o supernov� de magnitudinea 10.5, descoperit� de amatorul spaniol Francisco Garcia Diaz.

M82 - Galaxie Iregular� - (9 februarie 1781)
"Nebuloas� f�r� nici o stea, l�ng� precedenta [M81-n.a.]; am�ndou� apar �n acelasi c�mp vizual al telescopului, aceasta este mai putin str�lucitoare dec�t prima; str�lucirea ei este slab� si este alungit�; la extremitate are o stea vizibil� numai cu telescopul".
A fost descoperit� �n aceasi noapte cu M81, tot de Johan Elert Bode �n 31 decembrie 1774. El o descrie ca fiind o "pat� nebuloas�, foarte slab� si de form� alungit� ".
Mai t�rziu a fost redescoperit� �mpreun� cu M81 de M�chain, care a raportat aceste dou� galaxii lui Messier, acesta incluz�ndu-le �n catalogul s�u William Parson a fost primul care a remarcat liniile �ntunecate de praf vizibile spre centrul galaxiei.

M83 - Galaxie Spiral� - (17 februarie 1781)
"Nebuloas� f�r� nici o stea, aproape de capul Centaurului; are o str�lucire slab� distribuit� egal, dar este dificil de observat �n telescop, pentru ca cea mai mic� lumin� pentru iluminarea firelor micrometrului o face s� dispar�. ..... Formeaz� un triunghi cu doua stele estimate de magnitudinea 6 si 7, [pozitia-n.a.] determinat� de la stelele i, k si h din capul Centaurului".
Descoperit� �n 1751 de Abbe Nicholas Louis de la Caille. Este prima descoperita dintre galaxiile care nu fac parte din grupul local. Structura sa spiral� a fost pentru prima dat� observat� de William Lassell.

M84 - Galaxie Lenticular� - (18 martie 1781)
"Nebuloas� f�r� stele, �n Virgo, centrul este mai str�lucitor, �nconjurat de o nebulozitate slab�; forma si str�lucirea sa se aseaman� cu cele din acest catalog de la numarul 59 si 60".
Descoperire original� a lui Messier.

M85 - Galaxie Lenticular� - (18 martie 1781)
"Nebuloas� f�r� stele, deasupra si l�ng� urechea Fecioarei [Virgo-n.a.];.......nebuloasa este foarte slab str�lucitoare".
Descoperit� de Pierre Mechain �n 4 martie 1781, raportat� lui Messier si inclus� de acesta �n catalogul s�u.

M86 - Galaxie Lenticular� - (18 martie 1781)
"Nebuloas� f�r� stele, �n Virgo, pe aceasi paralel� si foarte apropiat� de nebuloasa Nr. 84; forma lor este aceasi si am�ndou� apar �n acelasi c�mp vizual".
Descoperire original� a lui Messier.

M87 - Galaxie Eliptic� - (18 martie 1781)
"Nebuloas� f�r� stele, �n Virgo, sub si foarte aproape de o stea de magnitudinea 8, steaua av�nd aceasi ascensie dreapt� cu nebuloasa, .... Aceasta nebuloas� este la fel de str�lucitoare ca cele de la numerele 84 si 86".
Descoperire original� a lui Messier.
In anul 1919 �n galaxie a aparut o supernov� descoperit� de I. Balanowski.

M88 - Galaxie Spiral� - (18 martie 1781)
"Nebuloas� f�r� stele, �n Virgo, �ntre dou� stele slab str�lucitoare si o stea de magnitudinea 6, care apar �n acelasi c�mp vizual al�turi de nebuloas�. Str�lucirea sa este dintre cele mai slabe si se aseaman� cu cea din Virgo, nr. 58".
Descoperire original� a lui Messier.

M89 - Galaxie Eliptic� - (18 martie 1781)
"Nebuloas� f�r� stele �n Virgo, la mic� distant� si pe aceasi paralel� cu nebuloasa precedent�, Nr. 87. Lumina ei este extrem de slab� si palid�, doar cu dificultate putand fi distins�".
Descoperire original� a lui Messier.

M90 - Galaxie Spiral� - (18 martie 1781)
"Nebuloas� f�r� stele, �n Virgo; str�lucirea sa este la fel de slab� ca a celei precedente, Nr. 89".
Descoperire original� a lui Messier.

M91 - Galaxie Spiral� - (18 martie 1781)
"Nebuloas� f�r� stele, �n Virgo, deasupra celei precedente, Nr. 90 ; str�lucirea ei este mai sl�ba dec�t a celei de deasupra".
Descoperire original� a lui Messier. William Herschel a descoperit-o independent de Messier �n acelasi an.
Messier a raportat gresit pozitia galaxiei, aceasta fiind pierdut� p�n� �n anul 1969 c�nd un amator din Texas, William C. Williams a descoperit c� Messier a determinat pozitia ei folosind galaxia M89, �n timp ce el credea c� foloseste galaxia M58.

M92 - Roi Globular - (18 martie 1781)
"Nebuloas� foarte str�lucitoare, �ntre genunchiul si piciorul st�ng al lui Hercules, poate fi vazut� cu usurint� �ntr-un telescop mic. Nu contine nici o stea; centrul este str�lucitor �nconjurat de nebulozitate si seaman� cu nucleul unei comete mari".
A fost descoperit �n 1777 de Johan Elert Bode.

M93 - Roi Deschis - (20 martie 1781)
"Roi de stele, f�r� nebulozitate, �ntre Cainele Mare si Prova Navei [Puppis din fosta constelatie Argo Navis- n.a.]".
M93 este una dintre ultimele descoperiri originale ale lui Messier.

M94 - Galaxie Spiral� - (24 martie 1781)
"Nebuloas� f�r� stele, deasupra Inimii lui Charles [steaua Cor Caroli-n.a.], pe paralela stelei 8, de magnitudine 6 din C�inii de V�natoare [constelatia Canes Venatici], dup� Flamsteed. �n centru este str�lucitoare si nebulozitatea este putin �mpr�stiat�. Seaman� cu nebuloas� care se afla sub Lepus, Nr. 79; dar este mult mai frumoas� si str�lucitoare".
Descoperit� de Pierre Mechain �n 22 martie 1781.

M95 - Galaxie Spiral� - (24 martie 1781)
"Nebuloas� f�r� stele �n Leu, deasupra stelei 53; str�lucirea sa este foarte slab�".
Descoperit� de Pierre Mechain �n 1781.

M96 - Galaxie Spiral� - (24 martie 1781)
"Nebuloas� f�r� stele, �n Leu, l�ng� cea precedent� [M95-n.a.]; aceasta este mai putin distinct�, am�ndou� sunt pe aceasi paralel� cu Regulus; am�ndou� se aseaman� cu cele dou� nebuloase din Fecioara, Nr. 84 si 86".
Descoperit� de Pierre Mechain �n 20 martie 1781.
O supernov� de magnitudine 11 a fost descoperit� de Mirko Villi �n 9 mai 1998 �n aceasta galaxie.

M97 - Nebuloas� Planetar� - (24 martie 1781)
"Nebuloas� �n Ursa Mare, l�ng� Beta; Este dificil vizibil�, str�lucirea sa este slab�".
"L�ng� aceast� nebuloas� a mai fost vazut� �nca una, [pozitia ei-n.a.] nefiind determinat� si �nc� una care se afl� l�ng� Gamma din Ursa Mare".
A fost descoperit� de Pierre Mechain �n 16 februarie 1781. Cele dou� nebuloase mentionate l�ng� M97 si ale caror pozitii nu fuseser� determinate, mai t�rziu au primit numerele M108 si M109.
Nebuloasa este frecvent numit� "Bufnita", datorit� formei sale. Numele i-a fost dat de Lord Rosse �n 1848.

M98 - Galaxie Spiral� - (13 aprilie 1781)
"Nebuloas� f�r� stele, extrem de slab str�lucitoare, pe partea de nord a Fecioarei, pe paralela si l�ng� steaua 6, de magnitudine 5 , din Coma Berenices, dup� Flamsteed".
Descoperit� �n 15 martie 1781 de M�chain.

M99 - Galaxie Spiral� - (13 aprilie 1781)
"Nebuloas� f�r� stele, de str�lucire foarte slab�, totusi mai str�lucitoare ca precedenta, situat� pe partea nordic� a Fecioarei si l�ng� aceasi stea 6, din Coma Berenices. Nebuloasa se afl� �ntre dou� stele de magnitudinea 7 si 8".
Galaxia a fost descoperit� �n 15 martie 1781 de M�chain.
M99 a fost a doua galaxie la care s-au observat brate �n form� de spiral�, �n 1848 de Lord Rosse.

M100 - Galaxie Spiral� - (13 aprilie 1781)
"Nebuloas� f�r� stele, la fel de str�lucitoare ca cea precedent�, situat� �n urechea Fecioarei".
A fost descoperit� de M�chain �n 15 martie 1781. Acesta noteaz� c�: "Cele trei nebuloasae, numerele 98, 99 si 100, sunt foarte dificil de recunoscut, din cauza str�lucirii lor slabe; se pot observa doar pe timp frumos si �n apropiere de timpul trecerii lor la Meridian".

M101 - Galaxie Spiral� - (27 martie 1781)
"Nebuloas� f�r� stele, foarte slab str�lucitoare si destul de mare, de 6 sau 7 minute [de arc-n.a.] �n diametru, �ntre m�na st�ng� a constelatiei Bootes si coada Ursei Mari".
Descoperit� de Pierre Mechain �n 27 martie 1781.

M102 - Obiectul lipseste din Catalogul Messier
M102 este ultimul obiect care lipseste din Catalogul Messier. Exixt� dou� opinii �n legatur� cu acest obiect:
-Este posibil ca M102 s� fie un duplicaatt al galaxiei M101 din eroarea celui care a creat catalogul, Messier, sau din eroarea descoperitorului - Pierre Mechain.
-Este posibil ca M102 s� fie galaxia leennticular� NGC 5866 din Draco, dupa cum indica descrierea din catalogul Messier si pozitia acesteia ad�ugat� mai t�rziu de Messier.
Mechain o descrie ca fiind: "...asezat� �ntre stelele Omicron Bootis si Iota Draconis; este foarte putin str�lucitoare; l�ng� ea se afl� o stea de magnitudinea 6".
Toata controversa a pornit c�nd Pierre M�chain, �ntr-o scrisoare spre un alt astronom, Bernoulli, spunea c� descoperirea sa, nebuloasa M102 este doar o observatie eronat� la M101. Totusi, ipoteticul obiect M102 se afl� aproximativ pe aceasi pozitie (cu o eroare de 5 grade �n ascensie dreapt�) de galaxia NGC 5866...
Subiectul r�m�ne deschis...

M103 - Roi Deschis
"Roi de stele �ntre Epsilon si Delta din piciorul constelatiei Cassiopeia"- Pierre Mechain.
Descoperit �n 1781 de Pierre Mechain. Nu a mai fost observat de Messier �naintea publicarii catalogului. Roiul nu apare nici �n jurnalul acestuia.

De aici incep obiectele aditionale, obiecte care au fost ad�ugate mai t�rziu �n Catalogul Messier (unele peste decenii).

M104 - Galaxie Spiral�
Descoperit� de M�chain. Nu a fost publicat� �n Catalogul Original al lui Messier, dar adaugat� mai t�rziu.
Nu apare nici �n jurnalul de observatii, dar a fost g�sit� o descriere a nebuloasei f�cut� de Messier: "Nebuloas� foarte slab str�lucitoare, v�zut� de M�chain �n 11 mai 1781".
�ntr-o scrisoare c�tre astronomul Bernoulli, trimis� �n ziua de 6 mai 1783, descoperitorul, M�chain, scrie c�: "�n 11 mai 1781, am descoperit o nebuloas� deasupra constelatiei Corvus, care nu pare� s� contin� nici o stea. Are o str�lucire slab� si e dificil de observat dac� firele micrometrului sunt luminate".
A fost redescoperit� de William Herschel �n 9 mai 1784.

M105 - Galaxie Eliptic�
Descoperit� de M�chain. Nu apare �n jurnalul lui Messier, dar este descris� de M�chain:
"L�ng� M95 si M96 este o a treia nebuloas�, chiar mai str�lucitoare dec�t celelalte dou�. Am descoperit-o �n 24 martie 1781, la patru sau cinci zile dup� cele dou� [ M95 si M96-n.a.]".
A fost inclus� �n catalogul Messier abia �n anul 1947 de H.S. Hogg.

M106 - Galaxie Spiral�
Descoperit� de M�chain. Nu apare �n jurnalul lui Messier, dar este descris� de descoperitor:
"�n iulie 1781 am gasit alta nebuloas� �n apropiere de Ursa Major, l�nga steaua Nr. 3 din Canes Venatici si la 1 grad spre sud". Herschel a inclus-o pe lista sa la num�rul H V.43.

M107 - Roi Globular
Descoperit de M�chain. Nu apare �n jurnalul lui Messier, dar este descris de descoperitor:
"�n aprilie 1782, am descoperit o mic� nebuloas� pe partea dreapt� a constelatiei Ophiuchus �ntre stelele Zeta si Phi Ophiuchi".
A fost redescoperit de William Herschel si denumit H VI.40. �n 1947 a fost inclus �n Catalog de Helen Sawyer Hogg.

M108 - Galaxie Spiral�
"Nebuloas� l�ng� cea precedent�....este mai putin str�lucitoare; este la 48 sau 49' �nspre nord"
Descoperit� de Pierre Mechain, c�ruia �i apartine si descrierea , �n februarie 1781.
A fost adaugat� �n Catalogul Messier de Owen Gingerich �n 1953.

M109 - Galaxie Spiral�
A fost descoperit� de Pierre Mechain �n 1781 si inclus� �n Catalog �n 1953 de Owen Gingerich.

M110 - Galaxie Eliptic�
Descoperit� de Messier �n 1773. Acesta descrie nebuloasa ca fiind "mica si foarte slab str�lucitoare". Messier nu a inclus aceasta galaxie �n catalog. Caroline Herschel a redescoperit-o �n 27 august 1783, iar fratele s�u, William Herschel a catalogat-o cu num�rul H V.18.
A fost introdusa in Catalog abia �n anul 1966 de Kenneth Glyn Jones.

HOME

---

Emil Neata

Hosted by www.Geocities.ws