5. MADUVA SPINARII

 

   Maduva spinarii reprezinta filogenetic formatiunea cea mai veche. Ea se afla in interiorul canalului vertebral si reprezinta segmentul inferior al sistemului nervos central. Are forma unei tije turtite antero-posterior si se intinde pe o lungime de 43-45 cm de la atlas pana in dreptul vertebrei lombare 2 si se termina prin conul medular. Din varful conului maduva se continua printr-un filament pana la coccis. La acest filament se alatura oblic si in jos trunchiurile nervilor spinali, lombari, sacrali si coccigieni, alcatuind asa-numita coada de cal.

   Maduva spinarii are 31 de segmente, fiecare dand nastere unei perechi de nervi spinali, ce conecteaza diferitele parti ale corpului cu sistemul nervos central.

   Particularitatile maduvei spinarii sunt :

- modul de dispunere a celor doua tipuri de substanta, alba (la exterior) si cenusie (la interior), dispunere perfect justificata d.p.d.v. functional

- caracterul compact al substantei cenusii, care in sectiune are forma literei H

   Substanta cenusie este impartita in 3 zone functionale :

- cornul dorsal (posterior), care primeste informatiile senzoriale si le transmite catre nivelele superioare ale sistemului nervos central

- cornul ventral (anterior), care alcatuieste zona motorie, ca controleaza muschii trunchiului si ai membrelor

- cornul lateral, care mediaza controlul functional visceral si transmite informatii aferente la cerebel

   Substanta alba este alcatuita din fibre nervoase, in special mielinizate, si este dispusa in 3 perechi de cordoane simetrice : doua cordoane anterioare, doua cordoane laterale si doua cordoane posterioare. Ele contin tracturi ascendente, descendente si de asociatie, care fac legatura intre periferie si nivelele superioare ale sistemului nervos ori intre diferite segmente medulare.

 

FIZIOLOGIA MADUVEI SPINARII

 

   Maduva spinarii indeplineste, in principiu, 3 functii mari :

   1. Functia de integrare reflexa – consta in faptul ca la nivelul maduvei spinarii se inchid circuite complex ale unor raspunsuri la actiunea diferitilor stimuli. Aceste circuite cuprind 4 verigi de baza :

* veriga receptoare, alcatuita din exteroceptorii cutanati (tactili, termici si durerosi), proprioceptorii trunchiului si ai membrelor si interoceptorii organelor viscerale

* veriga senzitiva, de prelucrare a informatiilor receptionate, reprezentata de neuronii din coarnele posterioare si laterale, unde alcatuiesc zonele somato-senzitive si viscero-senzitive ale maduvei

* veriga de comanda, reprezentata de neuronii motori, somatici si vegetativi din coarnele anterioare si din partea anterioara a coarnelor laterale

* veriga de executie, reprezentata de muschii scheletici ai trunchiului si ai membrelor si de muschii viscerelor

   Cornul lateral al maduvei spinarii contine celule cu functie vegetativa, care inerveaza musculatura neteda, glandele si vasele.

   Axonii neuronilor vegetativi din cornul lateral au o activitate involuntara si primesc excitatii atat de la centru, cat si de la periferie.

   Desi in calitatea sa de centru reflex specific maduva spinarii poseda o anumita autonomie, activitatea ei este subordonata influentei etajelor superioare ale sistemului nervos si ale scoartei cerebrale.

   2. Functia de coordonare reflexa – consta in participarea maduvei, ca veriga componenta, necesara in reglarea unor acte reflexe, cum ar fi : stabilirea ordinii de desfasurare a actiunilor, dozarea intensitatii raspunsurilor, modularea ritmului si a tempo-ului de lucru.

   Componentele in care este implicata functia de coordonare a maduvei spinarii sunt : mersul, inotul, gimnastica, deci miscari active, cu componenta de act reflex.

   3. Functia de conducere a impulsurilor – este esentiala in tabloul de ansamblu al activitatii reflexe a sistemului nervos central, iar comparativ cu scoarta cerebrala, maduva spinarii este considerata un segment eminamente de legatura, de transmisie.

   Tracturile nervoase ale maduvei spinarii ofera doua sisteme de comunicatie, intre creier si segmente din afara sistemului nervos. Tracturile care transmit impulsurile si informatiile senzoriale de la diferite parti ale corpului catre creier, poarta numele de tracturi ascendente, iar cele care conduc impulsurile motorii de la creier catre glande si muschi sunt tracturi descendente. Tracturile descendente asigura finalizarea in acte comportamentale, motorii sau viscerale ale comenzilor emise de centrii supraordonati. Rezulta ca maduva spinarii reprezinta un segment important al sistemului nervos central, cu rol fundamental in integrarea sistemica a comportamentului si in reglarea acestuia.

 

CAILE SENZITIVE SPINALE

 

   Sunt alcatuite din tracturi ce asigura conducerea semnalelor de la zonele receptoare ale corpului catre centrii nervosi integrativi superiori, in speta catre talamus si scoarta cerebrala. Fiecare tip de sensibilitate are caile proprii de transmitere, astfel :

* calea sensibilitatii termice si dureroase (calea spino-talamo-corticala), conduce impulsurile nervoase determinate de actionarea asupra receptorilor specifici, a stimulilor termici si algici, producand senzatiile de cald-rece si senzatii de durere

* calea sensibilitatii tactile nespecifice (tractul spino-talamic anterior), transmite impulsurile determinate de stimularea mecanica (atingere si presiune), determinand formarea senzatiei de contact cu obiectele

* calea sensibilitatii tactile proprioceptive constiente (tractul Goll si Burdach), permite formarea senzatiei tactile specifice, discriminative si a celor proprioceptive, respectiv constientizarea pozitiei spatiale si a segmentelor corpului

* calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente (tractul Flechsig si Gowers), transmite catre cerebel si scoarta impulsurile de la nivelul articulatiilor aflate in repaus, contribuind la integrarea si mentinerea la nivel adecvat a imaginii schemei corporale

* calea sensibilitatii vestibulare si a reglarii echilibrului (tractul spino-cerebelos, spino-mezencefalic, spino-reticulat), transmit impulsurile de la receptorii aflati la nivelul aparatului acustic si vestibular

 

CAILE MOTORII SPINALE

 

   La nivelul maduvei spinarii se situeaza centrii motori care fie transmit direct comenzi organelor de executie prin intermediul arcului reflex neconditionat somato-motor si viscero-motor, fie primesc comenzi de la centrii encefalici superiori si le transmit aparatelor de executie, participand la crearea reflexelor conditionate si a actelor motorii voluntare, intentionate. Aceasta functie de conducere motorie este asigurata de fascicule de fibre descendente,ce alcatuiesc mai multe cai :

* calea piramidala directa (cortico-spinala directa), ce realizeaza motilitatea voluntara si are originea in aria motorie a scoartei cerebrale

* calea piramidala incrucisata, are aceeasi origine si functie ca si cea directa, cu deosebirea ca fibrele din alcatuire se incruciseaza la nivelul bulbului rahidian

* calea motorie lunga extrapiramidala (calea cortico-ponto-cerebelo-dento-rubro-spinala), cu originea in ariile premotorii si motorii ale scoartei ; finalizeaza miscarile involuntare

* calea cortico-strio-nigrica, se refera tot la miscarile involuntare si are aceeasi origine

* calea tectospinala, cu originea in tuberculii cvadrigemeni ; transmite comenzi la muschii gatului, realizand miscarile reflexe neconditionate de intoarcere a capului in directia stimulilor acustici si luminosi, realizand structura reactiei primare de orientare

* calea rubro-spinala, cu originea in nucleul rosu, transmite impulsurile de realizare a reflexelor motorii ortostatice (de stat in picioare) si statokinetice (de mentinere a tonusului muscular pentru realizarea pozitiei verticale)

* calea vestibulo-spinala, formata din neuroni care pleaca din bulbul rahidian si realizeaza reflexul de echilibru

* calea olivo-spinala, cu originea in olivele bulbare ; transmite comenzi la neuronii somatici din maduva spinarii

* calea reticulo-spinala, cu originea in trunchiul cerebral ; regleaza amplitudinea reflexelor motorii medulare

   Din toate acestea rezulta ca maduva spinarii, desi anatomic este un segment bine delimitat in cadrul sistemului nervos central, d.p.d.v. functional este intr-o stransa si multilaterala conexiune cu celelalte formatiuni de la bulb la scoarta cerebrala.