[ Home ] [ Up ] [ Caracteristici geografice generale Elementele geografice de unitate teritoriala majora a Romaniei ] [ Carpatii Orientali ] [ Carpatii Occidentali ] [ Carpatii Meridionali ] [ Dealurile de vest si Campia de vest ] [ Delta Dunarii ] [ Depresiunea Transilvaniei ] [ Dunarea si spatiul de influenta directa ] [ Zona Litorala ] [ Campia Romana ] [ Podisul Dobrogei ] [ Subcarpatii Getici si Podisul getic ] [ Subcarpatii Curburii ] [ Subcarpatii Moldovei si Podisul Moldovei ] [ Unitatea geografica si economica a Romaniei ]
Zona litorala
Interferenta dintre Podisul
Dobrogei, gurile de varsare ale Dunarii si Marea Neagra creeaza un spatiu geografic
original cu o puternica interconectare a componentelor sale (Dobrogea, Dunare, Mare).
Prin zona litorala se �ntelege
�ndeosebi tarmul �nalt al Dobrogei de la Capul Midia la Vama Veche.
Are toate caracteristicile Podisului Dobrogei de Sud,
fiind o subdiviziune a acestuia.
Generalitati
Relu�nd unele caracteristici, acestea vor
putea fi mai bine puse �n evidenta: Relieful
este relativ abrupt, �nalt si este influentat de ondulatiile placii de calcare sarmatiene
pe care se dezvolta;
Clima se diferentiaza (fata de Dobrogea si de
restul tarii) printr-o insolatie puternica (cea mai ridicata), precipitatii foarte reduse
(sub 400 mm/anual), temperaturi ridicate iarna (chiar pozitive la Mangalia), un numar mai
redus de zile tropicale, datorita influentei marii si o nuanTa mai oceanica a contrastului
termic mediu anual;
Hidrografia este dominata, pe uscat, de
existenta unor lagune (Siutghiol) si limane maritime (Techirghiol, Tasaul, Mangalia),
barate prin acumularile de nisip, datorate curentului circular al Marii Negre;
Vegetatia stepica este saraca �n specii;
lagunele, limanurile, baltile si fostele golfuri ale marii au avut p�na de cur�nd o
vegetatie specifica, de mlastina (de exemplu �n zona Venus sau fosta mlastina Comorova de
la Neptun);
Populatia este concentrata �n orase cu functii
economice si urbane deosebite: Constanta, Ovidiu, Navodari, Eforie, Techirghiol, Mangalia;
Zona litorala are un potential heliomarin,
balnear, climateric si recreativ deosebit fiind - prin dotari si circulatia turistica -
principala regiune turistica a tarii.
Platforma continentala
Platforma continentala cuprinde spatiul submers
din fata tarmului nostru. Este o c�mpie litorala invadata �n postglaciar de apele Marii
Negre.
Are ad�ncimi foarte reduse si o panta domoala.
R�urile continentale (Sf�ntu Gheorghe, Casimcea) au
creat �n trecut vai care se prelungesc submers p�na �n larg.
Curentul circular al Marii Negre a barat vaile mici
form�nd limane maritime (Techirghiol, Tasaul, Mangalia) sau foste golfuri, form�nd
lagunele (Razim-Sinoe si Siutghiol).
Platforma continentala a Marii Negre are rezerve de
hidrocarburi exploatate cu ajutorul platformelor de foraj marin.
Platforma continentala coboara de la nivelul zero
(Tarmul) la ad�ncimi de 180-200m, dar la distanTe mari de uscat.
Este acoperita doar cu ape marine caracteristice
stratului superficial (cu 02, cu o salinitate mai redusa, de 16-17%).
�n prezent nivelul Marii Negre se afla �ntr-o
usoasa crestere (transgresiune), abia perceptibila (1mm/an).
Apa marina a platformei cuprinde o fauna bogata
(delfini, sturioni, guvizi, stavrizi, rechini, meduze, scoici etc.).
Valurile apei sunt influenTate de v�nturi, fiind mai
mari c�nd exista o circulatie din directia nord-estica.
Litoralul romanesc
Litoralul rom�nesc al Marii Negre, �n lungime
de 244km, cuprinde doua sectoare: un tarm jos, �ntre Sulina si Capul Midia, si un Tarm
�nalt cu faleza, �ntre Capul Midia si Vama Veche.
Tarmul jos
Ttarmul jos cuprinde gurile de varsare ale Dunarii,
spatiul deltaic adiacent si zona c�mpiei lagunare Razim-Sinoe.
La nord de Sulina exista un mic golf (Musura), unde
tarmul este erodat continuu si are tendinta de a avansa spre uscat.
Dincolo de varsarea bratului Sulina �n mare si de
acest mic golf se afla delta secundara a Chiliei, situata �n afara teritoriului nostru,
care avanseaza destul de rapid spre mare (40-80m/an), datorita partii mari (60% din
debitul Dunarii) a volumului de apa si aluviuni depuse de bratul Chilia �n mare.
Gura de varsare a bratului Sulina este amenajata
printr-un dig (de 10km) construit �n larg, pentru a se evita depunerea brusca a
aluviunilor la contactul cu marea si bararea �n acest fel a bratului ("bara" de
nisip de la Sulina); acest dig �ndeparteaza curentul circular �n larg si �n acest fel
locul de depunere a aluviunilor.
Digul este dublu si are �n interior un canal
navigabil, care permite intrarea pilotata a navelor maritime cu pescaj de p�na la 7m pe
bratul Sulina.
Intre Sulina si Sf�ntu Gheorghe, tarmul este foarte
jos; chiar acolo unde intersecteaza acumularile de nisip ale grindurilor, se afla �n
retragere, marea erod�nd tarmul.
La Sf�ntu Gheorghe, grindul Saraturile are cea mai
�ntinsa plaja din tara.
La varsarea braTului Sf�ntu Gheorghe s-a format
acumularea de nisip a insulelor Sachalin.
Intre Sf�ntu Gheorghe si Gura Portita tarmul este
foarte jos, �n spatele sau exist�nd lacuri si balti care conserva o mare rezervatie
ornitologica.
Grindurile Perisor si Chituc despart apele marii de
ale lagunei Razim-Sinoe.
Intre tarmul fostului golf Halmyris (�n
antichitate), care urmarea abruptul dobrogean si linia actuala a tarmului
(Perisor-Chituc), se �ntinde cel mai mare complex lacustru din tara, sistemul lagunar
Razim-Sinoe.
Orasul cetate Histria construit pe un promontoriu de
sisturi verzi, �n trecut port la mare, se afla �n prezent �n interiorul lagunei
datorita bararii acesteia cu aluviunile aduse de curentul circular al Marii Negre.
Aceasta barare s-a �ncheiat �n jurul anului 1000,
c�nd si cetatea bizantina Heracleea (Enisala) si-a �ntrerupt legaturile pe mare. Laguna
Razim-Sinoe are ape salmastre si este un domeniu de pescuit (Ceamurlia, Jurilovca).
Tarmul inalt
Tarmul �nalt, cu faleza situat, la sud de Capul
Midia �nchide spre interior lagunele si limanele maritime prin mici perisipuri, datorate
curentului circular al marii.
Acest tarm, a favorizat formarea unor plaje si a
creat un adapost faTa de v�nturile din nord-est, ceea ce a permis instalarea unor porturi
(Tomis, Callatis), iar apoi dezvoltarea balneoturistica din zilele noastre.
Aici s-au dezvoltat principalele nuclee
economico-urbane ale litoralului si statiunile turistice.
Orase
ConstanTa are functii urbane si economice
deosebite: este principalul port rom�nesc la Marea Neagra cu un trafic comercial intens;
are industrii variate, este un oras modern (si modernizat), are functii administrative,
comerciale si culturale.
Mangalia este cunoscut prin portul maritim,
santierul naval, ca centru turistic si de tranzit rutier.
Navodari este un oras nou, cu o platforma a
industriei petrochimice si chimice de mari dimensiuni.
Functia turistica a litoralului este ilustrata
de statiunile de cura balneoclimaterica si heliomarina: Mamaia, ConstanTa, Agigea, Eforie
Nord, Eforie Sud, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2
Mai si Vama Veche.
GEO
