GEO              
Instruire si Informare prin Internet 
          Baze de date si de imagini din geografia Romaniei

P  R  S  T  U  V  Z
Dictionar radacina

P

Pal
Placi aglomerate din lemn.

Padina
Vezi Crov.

Padurea Cernica
Padure si lac situate in apropierea capitalei.

Padurea Craiului (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Bucegi - 2238 la Vf. Om.

Padurea Pustnicul
Padure si lac situate in apropierea capitalei. Pemalul lacululi se afala si
Manastirea Pasarea.

Padurea Snagov
Padure si lac situate in apropierea capitalei.

Paduri de lunca
Paduri de suprafata mica situate in lunci, compuse din "iubitori de
umezeala" : salcie si plop. Semai numesc si zavoaie.

Paie
Ceea ce ramane dupa recoltarea sementelor din spicele ceraleleor. Sunt
folosite in industrie, pentru hrana animalelor.

Pajura
Acvila.

Palamida
1. Nume dat unor specii de plante erbacee care cresc ca buruieni prin
semanaturi.
2. Peste marin rapitor, lung de 50-60 cm, de culoare albastruie-verzuie, cu
solzi mici si cu numerosi dinti in fata.

Paleolitic
Epoca de cultura umana - epoca veche a pietrei- cand se face trecerea de la
prehominizi la Homo sapiens, cand apar, primele unelte facute de om (Homo
faber) din cremene (silex sau alte roci dure. S-a derulat inainte si in timpul
glaciatiunilor (Gunz-Wurm) aproximativ intre 1.850 /2 milioane si
10.000/8.00 i.e.n..

Paleontologie
Ramura a geologiei care se ocupa cu studiul organismul animale si vegetale
si vegetale care au trait in trecutul geologic si care s-au pastrat ca fosile in
sedimentele scoartei.

Paleosol
Sol al carui profil s-a format total sau partial in alte conditii de pedogeneza
decat cele actuale.

Paleozoic
Prima era geologica ce incepe cu aparitia primelor fosile identificabile. A
durat aproape 400 milioane de ani, a avut doua cicluri orogenetice
(caledonic si hercinic) si se imparte in urmatoarele perioade:
- cambrian;
- ordovician;
- silurian;
- devonian;
- carbonifer;
- permian.

Paltinul
Arbore inalt pana la 25 m, cu fructele prevazute cu doua aripi, cu lemnul alb
si rezistent.

Panciu
Oras in Subcarpati, la contactul cu Campia Romana din est. Zona renumita
pentru podgorii.

Pannonia (campie)
Campia ungara.

Papusa ( munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Fagaras.

Paralela
Fiecare din cercurile imaginare determinate de intersectia globului
pamantesc cu planuri perpendiculare pe axa polilor.

Parang (grupa)
Grupa a Carpatilor Meridionali.

Parang (munti)
Culme muntoasa in Carapatii Meridionali-Grupa Parang.

Parangu Mare (varf)
Varf in Muntii Parang (Carpatii Merdionali - grupa Parang) - 2519 m.

Pas
Drum ingust intre munti ; trecere (defileu).

Pastravul
Peste din apele de munte, de 20-40 cm lungime, cu solzii mici, cu pete negre si
rosii pe spate.

Pastruga
Peste de mare inrudit cu cega, cu botul lung si turtit.

Pasune
Loc acoperit cu vegetatie ierboasa, unde pasc vitele; iarba de pe acest loc.

Pediment
Definit obisnuit ca o suprafata de eroziune locala, usor inclinata (1-7%) si
dezvoltata pe roci masive, rezistente, mai ales pe roci cristaline de tipul
granitului, este echivalat adesea cu glacisul de eroziune in roci dure, sau
glacisul pietros.

Pedologie
Stiinta care se ocupa cu studiul solului sub toate aspectele sale (geneza,
morfologie, proprietatii, clasificare, raspandire,utilizare, ameliorare)

Pegmatit
Vezi Granit.

Peleaga
Varf in Muntii Retezat - 2509 m.

Pelican
Pasare acvatica migratoare, cu penele albe si ciocul lung, cu un fel de punga
sub maxilarul inferior, in care aduna pestii ce-i servesc ca hrana.

Peneplena
Campie usor valurita ce s-a format printr-un indelungat proces de eroziune si
care pastreaza din loc in loc reliefuri reziduale care nu au fost nivelate,
numite martori de eoziune.

Penteleu (munti)
Culme muntoasa in Carpatii orientali - Grupa Sudica - 1772 m.

Periglaciar
1. In sens propriu, semnifica fenomenele ce se extind in vecinatatea unui
ghetar.
2. Sensul general actual este mult mai larg, referindu-se la sistemul
morfogenetic, formele de relief si structurile din sol, in care rolul pricipal il
joaca inghetul apei in sol si subsol.Este specific acelor regiuni unde iarna
este lunga si cu inghet prelungit, iar vara se face putin simtita, cum ar fi zona
tundrei, sau etajul alpin din, din muntii inalti, situat imediat deasupra
padurilor. Ca procese si factori genetici secundari (dupa cele de
inghet-dezghet) se mai intalnesc: zapada (nivatiunea), vantul incarcat sau nu
cu cristale de ghiata (eolizatie, etc.), gheturile plutitoare de pe rauri sau cele
marine, nivo-torentialitatea, precum si nisipul si malurile. Tipurile de forme
periglaciar sunt determinate de tipul de climat rece, de roca si panta
topografica. Asa de exemplu, pe versanti se formeaza: grohotisuri, blocuri
glisante, umeri de altiplanatie, rauri de pietre, terasete, alunecari, avalanse,
morene nivale, nise nivale etc., iar pe suprafete plane: cercuri de pietre,
soluri poligonale, mari de pietre, pavaje nivale, marghile, hidrolacoliti,
pingo-uri etc. Vezi Gelisol, Desene paraglaciare.

Permian
Ultima perioada a erei paleozoice. Vezi Paleozoic.

Pescaj
Adancimea de cufundare in apa a unei nave, masurata la linia de plutire.

Pescarusul
Nume dat mai multor specii de pasari acvatice, cu picioare palmate, care se
hranesc cu pesti.

Pestera Dambovicioarei
Pestera situata in Muntii Bucegi formata in rocile sale calcaroasa de apele
raului Dambovita.

Pestera Ialomicioara
Pestera situata in Muntii Bucegi formata in rocile sale calcaroasa de apele
raului Ialomita.

Pestera Meziad
Pestera situata in Carpatii Occidentali- Muntii Padurea Craiului.

Pestera Topolnita
Pestera situata in Podisul Mehedinti.

Petrila
SEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Petrosani, pe Jiul de Est
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
intre 25.000-50.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria carbonifera

Petrol
Amestec lichid de hidrocarburi si de alti compusi organici, care se gaseste in
zacaminte reprezentand o materie prima de baza penrtu industria chimica si
o importanta sura de energie.

Petrol lampant
Gaz.

Petrosani
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Petrosani, pe Jiul de Vest
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
intre 50.000-100.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria carbonifera, constructiilor de masini (utilaj minier)

Piatra Craiului (munti)
Culme muntoasa in Meridionali - Grupa Bucegi -2238 m in Vf. La Om..
Culme muntoasa in Carpatii Occidentali - Muntii Apuseni , de altitudine sub
1800 m.

Piatra Mare (masiv muntos)
Culme muntoasa in carpatii Orientali - grupa Sudica.

Piemont - Piemontana (campie)
Piemonturile si campiile piemontane sunt acumulari de sedimente (in general
pietrisuri si nisipuri), depuse la marginea unei unitati in inaltare de oretea
hifrografica cu caracter torential. In relieful actual se pastreaza mai bine
Piemontul Getic, un piemont format in perioada Pliocen-Cuaternar prin
sedimentarea unor mase mai mari de pietrisuri (denumite "Pietrisuri de
Cindesti") la baza unei regiuni de inaltare (Carpatii Meridionali); inaltarea
Subcarpatiilor Curburii a favorizat formarea unor campii piemontane,
relativ inalte, la contactul acestora cu Campia Romana (Campia Targovistei,
Campia Ploiestilor, Campia Ramnicului); aceste "campii piemontane" exista
si partea de vest a tarii, in continuarea Dealurilor de Vest: Campia de Vest
sunt, in cea mai mare parte, "piemonturi de eroziune", adica suprafete usor
inclinate cu aspect piemontan, dar provenite din eroziunea substratului
(sedimente pliocene). Exista acumulari de tip piemontan si in depresiuni
(depresiunile Fagaras, Brasov, Sibiu)

Pietrele Doamnei
Stanci calcaroase pe culmea Muntilor Rarau (Carpatii Orientali - Gruap
Centrala) care de departe par ruinele unei cetati.

Pietrica
Culme deluroasa in Subcarpatii Moldovei.

Pietrosu (varf)
Virf in muntii Rodnei (grupa nordica a Carpatilor Orientali) - 2303 m.

Pirita
Sulfura naturala de fier.

Pisica salbatica
Animal de prada inrudit cu pisica, lung de circa 70 cm, cu blana
cenusiu-galbuie.

Placaj
Placa de lemn formata prin incleierea unui numar de foi de furnir.

Placi aglomerate din lemn
Placi obtinute prin aglomerarea unor deseuri de lemn.

Plai
1. Culme sau suprafata montana, sau de deal, prelunga si domoala, obitnuit
cu pasune si cu drum; fata unui munte sau deal inalt, cu pante usor de urcat;
culmi muntoase nivelate de eroziune si inclinate usor intr-o singura directie,
specifice mai males supraftelor medii carpatice.
2. Drum pe coasta unui munte.
3. Campie.
4. Tinut sau meleaguri (natale).
5. Fosta diviziune administrativa a unui judet de munte, echivalenta cu plasa.

Planor
Aeronava fara motor care se deplaseaza cu ajutorul unor curenti de aer.

Plante de nutret
Pante care servesc ca hrana animalelor domestice erbivore(fan, trifoi,
lucerna etc.).

Plante industriale
Plante care se prelucreaza industrial in vederea obtinerii de alte produse: in,
canepa etc.

Plante radacinoase
Grup de plante cultivate pentru producerea radacinilor, care sunt utilizate in
alimentatia omului, in industrie sau ca furaje.

Plante textile
Din care se obtin fibre textile.

Plante uleioase
Care contin ulei; din care se poate extrage ulei.

Platforma continentala (a Marii Negre)
Incepand de la tarm spre largul marii pana la o adancime de 200 m se
defasoara platforma continentala. In ultimii ani, in subsolul ei s-a descoperit
zacaminte de petrol si gaze care se exploateaza.

Platica
Peste de apa dulce, cu capul mic si scurt, cu corpul turtit lateral.

Pleistocen
Vezi Cuaternar.

Plesului (culme deluroasa)
Culme deluroasa in Subcarpatii Moldovei.

Pliocen
Vezi Tertiar.

Plop
Nume dat mai multor specii de arbori inalti, cu flori grupate in amenti,al
caror lemn se foloseste in industria chibriturilor, a furnirurilor, a celulozei.

Plumb
Metal moale, alb-cenusiu intrebuintata la fabricarea tevilor de canalizare, a
literelor de tipar, a placilor de acumulatori.

Podis
Forma de relief de mare intindere, aproape plana, situata la o anumita
altitudine.

Podisul Dobrogei de sud
Podisul Dobrogei cuprinde doua parti, care din punct de vedre geografic se
deosebesc intre ele, si anume: in nord, un tinut mai inalt - Masivul Dobrogei
de Nord- , iar in sud, un tinut mau jos - Podisul Dobrogei de Sud.

Podisul Arges
Component al Podisului Getic.

Podisul Babadagului
Component al Podisului Dobrogei-Masivul Dobrogei de Nord.

Podisul Barladului
Component al Podisului Moldovei.

Podisul Candesti
Componenet al Podisului Getic.

Podisul Casimcei
Component al Podisului Dobrogei-Masivul Dobrogei de Nord.

Podisul Cotmeana
Component al Podisului Getic.

Podisul Dobrogei
Este cuprins intre Dunare si Marea Neagra. El este inconjurat din trei parti d
regiuni joase, si anume: in vest si nord, lunca si Delta Dunarii, la est, Marea
Neagra. Catre sud ei se continua pana la granita cu Bulgaria.
Podisul Dobrogei cuprinde doua parti, care din punct de vedre geografic se
deosebesc intre ele, si anume: in nord, un tinut mai inalt - Masivul Dobrogei
de Nord- , iar in sud, un tinut mau jos - Podisul Dobrogei de Sud.

Podisul Getic
Podisul care se intinde intre Dambovita si Dunare, spre sud marginindu-se cu
Campia Romana, iar spre nord cu Podisul Mehedinti si Subcarpatii getici.

Podisul Husnitei
Component al Podisului Getic.

Podisul Medgidiei
Component al Podisului Dobrogei de Sud.

Podisul Mehedinti
Acest podis continua braul de dealuri de la vest de Motru. Inaltimea sa este
de 500-600 m. Este alcatuit din sisturi cristaline si calcare.

Podisul Moldovei
Este delimitat de Obcinele Bucovinene, Subcarpatii Moldovei, Valea Prutului
si Campia Romana. Podisul Moldovei este alcatuit din urmatoarele unitati
principale: Podisul Sucevei, Campia Moldovei (Jijiei), Podisul Barladului.

Podisul Negru Voda
Component al Podisului Dobrogei de Sud.

Podisul Oltetului
Component al Podisului Getic.

Podisul Oltinei
Component al Podisului Dobrogei de Sud.

Podisul Someselor
Este situat in partea de nord-vest a Transilvaniei, intre Carpatii Orientali si
Muntii Apuseni. In vestul acestei regiuni exista o punte de legatura intre
Carpatii Orientali si Carpatii Occidentali, sub forma unui sir de munti scunzi
(Prisnel, Dealu Mare, Preluca), ce apar ca niste insule razlete, ingropate in
depozite noi, sedimentare.

Podisul Sucevei
Component a Podisului Moldovei. Este situat in partea de nord-vest a
acestuia. Este alcatuit din roci mai tari, din care cauza prezinta si cele mai
mari inaltimi din intreg podisul moldovei, de 500-600 m.

Podisul Tarnavelor
Component al Podisului Transilvaniei.

Podisul Transivaniei
Cu o altitudine de 500 - 600 m, este alcatuit din strate sedimentare aproape
orizontale, boltite pe alocuri in forma de domuri, in cuprinsul carora se
acumuleaza gazul metan, una din principalele bogatii ale tarii. Vaile largi ale
Muresului (intre Targu-Mures si confluenta Ariesului) si ale celor doua
Somese (intre Cluj-Napoca, Dej si Nasaud) despart acest teritoriu deluros in
trei diviziuni: Podisul Tarnavelor, la sud de Mures, cu culmi de 500-600 m,
orientate est-vest (mai inalt si mai impadurit spre sud, parte numita Podisul
Hartbaciului, si mai jos in SV, unde se numeste Podisul Secaselor); Campia
Transilvaniei, la nord de Mures, cu dealuri in jur de 500 m, avand substrat
argilo-marnos si rauri mici, cu iazuri, o importanta zona agricola; Podisul
Someselor, dincolo de culoarul celor doua Somese, cu relief asemanator de
dealuri, in mare parte cu culturi agricole.

Podragu (lac)
Lac glaciar in Muntii Fagaras.

Podragu Mare
Lac glaciar situat in Carpatii Meridional-Muntii Fagaras.

Podul Bucegilor
Muntii Bucegi se infatiseaza cu marginile ca niste ziduri drepte , dar cu
culmile netede ca un adevarat podiis - numit de aceea "Podul Bucegilor".

Podul Calului (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Sudica.

Podzol (spodosol)
Sol nisipos so lutos, sarac in elemente nutritive.

Poiana Rusca (masiv muntos)
Grupa a Carpatilor Occidentali si culme muntoasa cu acelasi nume- 1374 m
in Vf.Padesu.

Polimetale
(Geologic: despre minerale, minereuri, zacaminte) Care contine mai multe
metale,din care se pot extrage mai multe metale.

Pomi fructiferi
Pomi ale caror fructe sunt comestibile.

Pomicultura
Stiinta care se ocupa de cresterea pomilor fructiferi.

Popandaul
Mic mamifer rozator de stepa, cu blana glaben-cenusie, care isi sapa galerii
lungi in pamant.

Populatia rurala
Populatia care traieste in mediul rural.

Populatia urbana
Populatia care traieste in mediul urban.

Populatie
Toatalitatea oamenilor care locuiesc pe un anumit teritoriu, intr-o tara,
localitate etc.

Porcine
De porc, privitor la porci. Denumire data subfamiliei din care fac parte
porcii.

Porcul de carne romanesc
Rasa de porci obtinuta in fermele specializata din Romania.

Portile de Fier II
Hidrocentrala amenajata pe Dunare in sectorul Portile de Fier-Calaras, la
Ostrovul Mare.

Portita
Deschizatura prin care lacul Razim comunica cu marea.

Porumb
Planta din familia gramineelor, cu tulpina inalta si groasa, cu frunzele lungi,
la subsuara carora cresc stiuletii.

Porumbarul
Arbust din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase, cu flori albe si fructe
negre-vinete, astringente.

Postavaru (masiv muntos)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali Grupa Sudica - 1799 m.

Potaissa
Vechiul nume al orasului Turda.

Potarnichea
Pasare de campie de marimea unui porumbel, care traieste in stoluri mici,
prin holde si tufisuri.

Povarnis continental
Panta inclinata cu care se termina platforma continentala. Se intinde la
adincimi de la minus 3000 - 4000 m, unde se remarca piemontul suboceanic.
Inclinarea sa este cuprinsa intre 3 si 6 gr., rar atinge 20 gr., este strabatut de
vai de tipul canioanelor, unele dintre ele continuand vai de pe uscat ex.: Ind,
Gange), Povarnisul continental cuprinde cca. 55 milioane kmp. (15% din
suprafata Ocenului planetar). Sinonimtaluz continental, panta continentala.

Pozitie geografica
Locul pe care-l ocupa o tara, o regiune pe glob; latitudine, longitudine,
continent, emisfera etc.

Prahova
Rau din grupa sudica care constituie granita intre Carpatii Meridionali si
Carpatii Orientali.

Precambrian
Cea mai veche era geologica ale carei terenuri nu au urme de vietuitoare,
sau prezinta organisme greu de clasat (alge sau celule). In partea superioara
este limitata de cambrianul inferior, cand au aparut primele fosile
identificabile. Sininim cu algonkian.

Predeal
ASEZAREA GEOGRAFICA
Valea Prahovei
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Turistic: statiune climaterica

Preluca
Munte scund in Podisul Somesului.

Prepelita
Pasare migratoare din grupa galinaceelor , de culoare bruna, cu dungi pe
spate, care se vaneaza pentru carnea ei gustoasa.

Presiune
Forta exercitata asupra unei suprafete (apasare)

Prisnel
Munte scund in Podisul Somesului.

Privighetoarea
Gen de pasari calatoare, insectivore, de culoare brun-roscata, cunoscute prin
cantecul lor.

Proluviu
Depozit continental cladit la baza versantilor, transportat de torenti si
siroaie. Se compune din pietris putin rulat, nisip si argila si imbraca forma
unor conuri de dejectie. Impreuna cu materialele coluviale se ingemaneaza si
formeaza trene sau glacisuri proluvio-coluviale sau coluvio-proluviale, dupa
predominarea unuia sau celuilalt.

Proterozoic
vezi Precambrian

Prut (rau)
Prutul are ca afluenti pe Baseu si Jijia (cu Sitna si Bahlui); la Stinca Costesti
exista o amenajare hidrotehnica hidroenergetica.

Pupaza
Pasare calatoare cu ciocul lung si curbat si cu un mot de pene portocalii pe
cap.

R

Raboteza
Masina industriala.

Randunica
Pasare calatoare insectivora, de culoare albastra-inchis pe spate,
alba-galbuie pe pantece, cu ciocul scurt si lat si coada adanc despicata.

Rapita
Planta din familia cruciferelor, cu tulpina inalta, cu flori galben-aurii si
semnte mici, bogate in ulei.

Rarau (munte)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Rasul
Mamifer carnivor din familia felidelor, lung de circa 1 m, cu blana
galben-roscata, cu pete negre, si cate un smoc de par in varful urechilor.

Rata salbatica
Stramosul celor mai multe rase de rate domestice.

Rau Mare ( in Retezat)
Rau ce strabate Muntii Retezar, prin Depresiunea Hateg, pe care s-au
construit hidrocentrale.

Rechinul
Nume generic dat unor pesti marini rapitori, ci corpul acoperit de sozi
marunti si cuschelet cartilaginos.

Regresiune marina
Proces de retragere a apelor marii de pe portiuni intinse ale scoartei
terestre, provocata de ridicarea uscatului.

Relict
Specie de plante sau de animale care constituie o ramasita a unei faune sau
a unei flore diparute. Sol relict = sol format in trecut , a catui dinamica
initiala a incetat.

Relief antropic
Relieful antropic cuprinde toate transformarile mari datorate omului:
Canalul Dunare Marea Neagra, Suprafetele lacustre artificiale, cariere,
baraje, diguri (indeosebi in Lunca si Baltile Dunarii), relieful datorat
exploatarilor miniere, caile de comunicatie etc.

Relief de modelare ciclica
Relieful de modelare ciclica (denumit mai simplu al suprafetelor de eroziune)
reprezinta rezultatul modelarii subaeriene indelungate, exercitata de
ansamblul factorilor morfogenetici asupra substratului anterior (format din
roci si forme de relief).
Se poate ajunge la erodarea totala a reliefului anterior, formindu se o
peneplena. ortiunile vechi ale Dobrogei (Dobrogea hercinica si Dobrogea
caledoniana) au fost erodate de a lungul timpului pina la aspectul de
peneplena. De asemenea, suprafetele de eroziune care se gasesc la altitudini
mari si sint sculptate pe sisturile cristaline din Carpati sint interpretate ca o
peneplena. In Carpatii Meridionali aceasta peneplena este mai tipica, se afla
situata la 2.000 - 2.200 m si a fost denumita platforma Borascu; in Carpatii
Occidentali are altitudini mai coborite. In Carpatii Meridionali si Carpatii
Occidentali au fost identificate alte doua platforme de eroziune; in Carpatii
Meridionali se afla la 1.200-1.600m (platforma Riu Ses) si 1.000m (platforma
Gornovita), iar in Carpatii Occidentali au inaltimi mai mici (cu aproximativ
500m). Identificarea si denumirea acestor platforme a fost facuta prima oara
de geograful francez Emm de Martonne.
Acest tip genetic de relief (suprafete de eroziune) caracterizeaza si alte
unitati montane (Muntii Rodnei, Carpatii Curburii) sau chiar unitati de
dealuri si podis, dar aici nu sint tipice.
Pedimentele sint forme de eroziune si acumulare dezvoltate in conditiile unui
climat arid; ele se dezvolta in jurul unor "munti" insulari (inselberguri).
Aceste pedimente se recunosc in relieful Dobrogei de Nord.

Relief fluviatil
Relieful fluviatil cuprinde sistemul de vai, terase, lunci. Vaile creeaza prin
eroziune in adincime culoare de vai (culoarul Muresului, de la Alba Iulia la
Lipova), defilee (Turnu Rosu Cozia, Lainici, Racos), vai in chei (Cheile
Turzii, Cheile Bicazului, Cheile Nerei, etc.). Vaile riurilor sint insotite de
terase (cu acumulari de pietris), care arata momentele de acumulare si
eroziune exercitate de riu. In regiunile de cimpie si dealuri joase sint bine
exprimate in relief; pe alocuri formeaza chiar suprafata cimpiei (in lungul
Dunarii). In Subcarpati sint mult deformate tectonic si inaltate.
Luncile reprezinta albiile majore ale riurilor, inundabile la debite foarte
mari. Ele reprezinta spatiul de acumulare a sedimentelor fine (nisip, argila,
mil), din lungul riurilor. In cimpiile de susidenta luncile se identifica aproape
cu intreaga suprafata a cimpiei (Cimpia Titu Gerghita, Cimpia Siretului
Inferior, Cimpia Crisurilor etc.). Lunca si Baltile Dunarii nu mai au aspectul
unor suprafete inundabile, datorita indiguirii si desecarii acestora.

Relief glaciar
Relieful glaciar s a format pe muntii inalti in timpul racirii climatice din
Cuaternar; in relieful actual se recunosc cicluri glaciare continuate peste
praguri cu vai glaciare care au in partea terminala acumulari de morene.
Forme de relief glaciar exista in Muntii Rodnei, Iezer, Bucegi, Fagaras,
Paring, Surean, Cindrel, Retezat si Tarcu. Cele mai spectaculoase forme sint
in Retezat si Fagaras.

Relief litoral
Relieful litoral se intilneste in tara noastra sub forma deltei (Delta Dunarii),
lagunelor (sistemul Razim Sinoe) si a tarmului inalt (cu faleza) ce
caracterizeaza zona litorala de la sud de Capul Midia. In prelungirea
submarina a reliefului litoral, exista o cimpie litorala submersa care
formeaza platforma continentala a Marii Negre.

Relief negativ
Clasificat dupa un plan mediu de referinta, relieful poate fi:
- pozitiv: munti, interfluvii, continent, etc;
- negativ: depresiuni, vai, bazine oceanice, etc,

Relief pozitiv
Clasificat dupa un plan mediu de referinta, relieful poate fi:
- pozitiv: munti, interfluvii, continent, etc;
- negativ: depresiuni, vai, bazine oceanice, etc,

Relief structural si petrografic
Relieful structural cuprinde ansamblul formelor care au un aspect exterior
determinat in principal de modul de aranjare a stratelor, deci de "structura"
lor geologica.
Relieful structural cuprinde ansamblul formelor care au un aspect exterior
determinat in principal de modul de aranjare a stratelor, deci de "structura"
lor geologica.
Muntii au, in ansamblul lor, o structura de "munti bloc", despartiti de
regiunile mai joase din jur prin denivelari (unele datorate faliilor); acest
aspect este usor de observat la contactul dintre Carpatii Meridionali, Muntii
Poiana Rusca si Muntii Banatului, care sint despartiti prin grabenul Timis
Cerna; aspectul de "munti bloc" apare evident si in cazul Muntilor Rodnei, cu
o denivelare mare fata de depresiunea Maramuresului, Valea Salauta si
Valea Somesului.
Un tip foarte reprezentativ este relieful dezvoltat pe conglomerate cretatice,
dispuse sub forma unor sinclinale suspendate, ca in cazul Muntilor Bucegi;
aici intilnim o adaptare majora la structura (platoul Bucegilor, care este un
sinclinal), precum si forme mai mici ("brine", Sfinxul, Babele). In mod similar
exista forme structurale pe conglomeratele din Ceahlau si Ciucas. Formele
structurale dezvoltate pe calcare sint deosebit de reprezentative in Muntii
Piatra Craiului, Trascau, Muntii Almajului, Hasmasu Mare.
Regiunile cu relief sculptat pe roci mai moi (gresii, argile, marne, nisipuri)
din Subcarpatii si zonele de deal si podis au forme adaptate la structura
astfel: suprafete monoclinale (de exemplu interfluviile platformelor Podisul
Getic, portiuni din Podisul Sucevei etc.), cueste (mai frecvente in Podisul
Central Moldovenesc si in Subcarpati), inversiuni de relief (in Subcarpatii
Curburii), forme care urmaresc direct structura
(Podisul Dobrogei de Sud).
Relieful petrografic cuprinde ansamblul formelor care au un aspect exterior
influentat predominant de alcatuirea geologica (petrografica) a rocilor
subiacente.
Pe sisturi cristaline se dezvolta un relief mai masiv, imprimat de duritatea
rocilor; versantii sint abrupti, vaile adincite (defileele Dunarii, Jiului,
Oltului), interfluviile sint insa netede, plate, conservind suprafetele de
eroziune.
Relieful dezvoltat pe calcare, denumit relief carstic, cuprinde sisteme
subterane (cursuri, pesteri), avene, doline, polii, chei; relieful carstic cel mai
expresiv este dezvoltat pe calcare jurasice. Zona Padis Scarisoara Cetatile
Ponorului din partea centrala a Muntilor Bihor (cu avenul ghetar de la
Scarisoara, vaile seci din zona Padis, sistemul subteran Cetatile Ponorului
etc.) este cea mai importanta zona carstica din tara. In Muntii Padurea
Craiului exista, de asemenea, forme deosebite, inclusiv Pestera Vintului

Relief vulcanic
Relieful vulcanic este un relief atit structural si petrografic, cit si un relief de
"constructie", formele majore (conurile vulcanice) fiind datorate urcarii
magmei la suprafata. In Muntii Metaliferi formele predominante sint conurile
vulcanice, vizibile bine in peisaj, dar distruse puternic de eroziune. In
sectorul nordic al Carpatilor Orientali - sistemul Oas Gutii Tibles Birgau,
formele predominante sint de tipul conurilor, platourilor, cu asociatii de neck
uri (cum este Creasta Cocosului din Gutii). In sectorul central Calimani
Gurghiu Harghita Ciomatu, eruptiile au generat cratere mari, bine pastrate
pina astazi (cum este craterul ce cantoneaza lacul Sfinta Ana), terminate spre
exterior cu platouri datorate curgerilor de lava; alternanta de materiale
vulcanice fluide (lava) si materiale detritice (provenite de la explozii) au
creat un sistem de relief vulcanic stratificat (stratovulcani). Eroziunea a
distrus partial aparatele vulcanice initiale; aspectul lor in peisaj este insa
usor de distins si nu poate fi confundat.

Reteaua hidrografica
Totalitatea vailor prin care se scurg apele de suprafata ditr-un anumit
teritoriu.

Retezat (munti)
Grupa de munti ai Carpatilor Meridionali si culme muntoasa cu acelasi nume
- 2509 m in Vf. Peleaga.

Retezat-Godeanu (grupa munti)
Grupa a Carpatilor Meridionali.

Rezervatia Agigea
Rezervatie floristica si faunisticadin Podisul Dobrogei

Rezervatia Hanu Conachi
Rezervatie de fauna mdin judetul Galati.

Rezervatia Izvoru
Rezervatie de fauna din judetul Dambovita.

Rezervatia Lacul Sarat .
Rezervatia de flora si fauna in judetul Braila.

Rezervatia Muntele Cozia
Rezervatie de flora si fauna in judetul Valcea.

Rezervatia Padurea Slatioara
Rezervatie forestiera in judetul Suceava.

Rezervatia Piatra Craiului
Rezervatie de flora si fauna in judetul Brasov

Rezervatia Slanic Moldova
Rezervatie de flora si fauna in judetul Bacau.

Rezervatia Bosanci
Rezervate floristica in Podisul Moldovei.

Rezervatia Ceahlau
Rezervatie forestiera in Muntii Ceahlau.

Rezervatia Frumoasa
Rezervatie floriatica in Podisul Moldovei.

Rezervatia Matita
Rezervatie de fauna in Delta Dunarii.

Rezervatia Padurea Bejan
Rezervatie forestiera in Muntii Metaliferi.

Rezervatia Tulghes
Rezervatie floristica in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali.

Rezervatia Valea Lunga
Rezervatie floristica in Podisul Moldovei.

Rezervatie
Teritoriu cu plante , animale si formatii geologice rare, pe care este oprita
prin lege orice transformare.

Rezervatie a biosferei
Rezervatie care contine elemente de biosfera. Vezi biosfera.

Rezevatia Sinaia
Rezervatie floristica in statiunea Sinaia.

Ricinul
Planta oleaginoasa inalta de 1-2 m, cu frunze mari, palmat-lobate, cu flori
rosietice.

Roci eruptive
Roci din eruptie, de origine vulcanica.

Rodnei (munti)
Munti in Carpatii Orientali situati la sud-est de muntii Tibles si constituiti
din sisturi cristaline. Muntii Rodnei sun muntii cei mai inalti, nu numai din
grupa nordica a Carpatilor Orientali dar si din intregul lant al Carpatilor
Orientali. Varfurile cele mai semete sunt Petrosu (2303 m) si, alaturi de el,
mai spre est, Ineul (2279 m). Ele poarta urmele vechilor ghetari in caldarile
carora se gasesc cateva mici lacuri. Din Muntii Rodnei izvorasc mai multe
rauri (Bistrita, Somesul Mare, Viseul).

Rucar-Bran (culoar)
Culoar situat intre Muntii Bucegi, Leaota si Piatra Craiului.

Rulment
Organ masina constituit din doua inele concentrice, separate prin bile sau
role, care serveste la ghidarea fusurilor de arbori sau de osii.

S

Sadu (rau)
Afluent al Cibinului impreuna cu Hartibaciu; component al grupei de sud a
retelei hidrografice.

Salaul
Peste rapitori, lung pana la 70 cm, cu corpul acoperit de solzi mici si cu gura
mare, prevazuta cu dinti ascutiti.

Salcie
Numele mai multor specii de arbori si de arbusti cu flori grupate in amenti
cilindrici, cu lemnul usor si moale.

Salinitate
Continut in saruri a unei ape sau a unui sol.

Santier naval
Santier unde se construiesc si/sau se repara nave.

Saratura
Teren bogat in saruri minerale solubile cu fertilitate redus; prin extensie:
pasune care se intinde pe un astfel de loc.

Sare
1. Denumire uzuala data clorurii de sodiu.
2. Compus chimic rezultat din reactia dintre un acid si o baza.

Sarma
Fir subtire de metal avand numeroase intrebuintari.

Sarmatian
Ultimul etaj al miocenului din sud-estul Europei, caracterizat prin fauna de
gasteropode, lamelibranhiate, foraminifere.

Sate adunate
Sate in care casele sunt apropiate unele de altele.

Sate cu functii mixte
Sate in care pe langa agricultura se practica si alte activitai: miniere,
forestiere s.a.

Sate foarte mari
Sate care au peste 4000 locuitori.

Sate forestiere
Sate in care activiatea de baza este exploatarea padurilor.

Sate mari
Sate ale caror populatie este in jur de 1500 - 2000 locuitori.

Sate mici
Sate cu o populatie de sub 500 locuitori.

Sate mijlocii
Sate cu o populatie de 500-1000 locuitori.

Sate miniere
Sate in care ocupatia de baza a locuitorilor este mineritul.

Sate risipite
Sate in care locuintele sunt imprastiate.

Scolopendra
Miriapod insectivor, lung de 10-12 cm, care traieste in locuri umede si
intunecoase.

Scorpionul
Specie de arahnida care are la partea posterioara gkande veninoase ce se
deschid in varful unui ac.

Scropoasa (lac de acumulare)
Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci,
din care se asigura apa necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni.

Scrumbia albastra
Peste de culoare albastra-verzuie, lung de 20-30 cm, raspandit in Oceanul
Atlantic.

Scrumbia de Dunare
Peste de mare, lung de 30-40 cm, cu solzi albi-argintii, care primavara intra
in Dunare, unde isi depune icrele.

Sectorul maritim al Dunarii
Intre Braila si Sulina se desfasoara sectorul maritim al Dunarii.

Secundara
A doua mare era geologica cu viata. A durat cam 160 milioane de ani si
cuprinde urmatoarele perioade: triasic, juasic, cretacic. Sinonim Mezozoic.

Sediment
Depozit petrografic care poate avea origine detritica, chimica sau organica
si provine pe urmatoarele cai: dezagrgarea sau alterarea rocilor
preexistente, acumulari organice, precipitarea elementelor dizolvate in apa.
Prin comprimare si intarire, sedimentele dau rocile sedimentare, care se
clasifica divers, dupa origine (detritice, chimice, organice), dupa mediul de
sedimentare (marine, lacustre, continentale), dupa compozitia chimica
(silicioase, argiloase, carbonatice, saline, etc.)
Sedimentele continentale sunt cele mai importante pentru procesele
geomorfologice actuale; ele provin din distrugerea scoartei de catre diferiti
agenti de eroziune: rauri (aluviune), vant (loess), ghetari (morene), depozite
sau sedimente de versant (scoarta de alterare).
Sedimentele marine se clasifica mai ales dupa facies, respectiv mediul de
depunere: litorale (nisipuri, miluri, pietrisuri), neritice (miluri, nisipuri),
batiale (miluri organice).

Sedimentogeneza
Depunere de diferite fractiuni de roci rezultate din eroziunea litosferei.

Semanatoare
Masini agricole care se folosesc la semanare.

Semenic (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Occidentali - Muntii Banatului - 14461 in Vf.
Semenic.

Sericicultura
Ramura a zootehniei care se ocupa cu crestera viermilor de matase.

Ses (munte) (Plopis)
Culme muntoasa in Carpatii Occidentali - Muntii Apuseni -- 776 m.

Sfantu Gheorghe
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Brasov
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
intre 50.000-100.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria constructiilor de masini (echipament electric), textila
(bumbac)

Sfecla de zahar
Planta cu radacina cilindrica sau conicaalungita, care contine zahar, fiind
utilizata in industria zaharului si a alcoolului.

Sfinxul (munte)
Stanca in forma de cap urias de om pe Podul Bucegilor.

Sicativ (despre uleiuri)
Care se usuca repede; substanta foflosita in vositorie , care se adauga
uleiurilor pentru a mari viteza de uscare.

Siderurgie
Ramura a metalurgiei care studiaza proprietatile fizice si chimice ale
fierului si aliajelor lui , precum si operatiile de extragere, elaborare si
prelucrare a acestora.

Sighetu Marmatiei
Oras situat in Depresiunea Maramures.

Sighisoara
Oras situat pe Tarnava Mare.

Silice
Nume generic dat diferitelor varietati de bioxid de siliciu.

Silvostepa
Regiune de trecere intre o zona de padure si o zona de stepa cu vegetatie
formata din arbusti.

Sinaia
ASEZAREA GEOGRAFICA
Valea Prahovei
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria constructiilor de masini (mecanica fina)
Turistic: statiune climaterica

Siret (rau)
Siretul cu cel mai mare debit (222 m3/sec. la varsarea in Dunare) aduna
apele din Carpatii Orientali si Podisul Birladului, strabatind sccesiv, dupa
intrarea in tara, Podisul Sucevei. Culoarul Siretului si Cimpia Siretului
inferior. Afluentii principali sint: Suceava (cu Putna si Sucevita), Moldova
(cu Moldovita si Neamt), Bistrita (denumita in cursul superior, pina la Vatra
Dornei, Bistrita Aurie) si in aval cu afluentii sai (Dorna, Neagra,
Bistricioara, Bicaz, Tarcau, Cracau si marea amenajare de la Izvoru
Muntelui), Trotus (cu Uz, Slanic, Oituz, Casin, Tazlau), Susita, Putna (cu
Zabala, Milcov, Rimna), Rimnicu Sarat, Buzau (cu Bisca, Slanic si Cilnau),
Birlad (cu Vaslui, Racova, Tutova, Zeletin, Crasna) si Covurlui.

Siriului (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Sudica-1657 m.

Sist
Roca ce are proprietatea de a se desface in foi subtiri dupa planuri paralele.
Se pot distinge:
- sisturi argiloase ( care provin din compresiunea stratelor de argila);
- sisturi bituminoase (sisturi argiloase impregnate cu hidrocarburi);
- sisturi cristaline ( sisturi argiloase metamorfozate si deci cristalizate).

Sist cristalin
Vezi Sist.

Sistem Hidroenergetic Portile de fier I
Complex Hidroenergetic contruit pe Dunare, la intrarea in tara.

Sistem energetic
Ansamblul de instalatii organizat unitar in scopul producerii, transmisiunii si
distributiei energiei electrice.

Slanic Moldova
Statiune balneo-climaterica situata in Carpatii Orientali- Gruap Centrala, pe
Valea Slanicului.

Smochinul
Arbore mediteranean cu flori inchise intr-un receptacul care la maturitate
devine un fruct comestibil, carnos, dulce.

Soarecele de camp
Numele mai multor specii de rozatoare daunotaoare, de talie mica, cu botul
ascutit, cu coada lunga si subtire.

Soda calcinata
Soda=Carbonat neutru de sodiu (cristalizat), folosit mai ales la spalarea
rufelor, vaselor etc;
Soda calcinata=carbonat de sodiu in stare anhidrica;
Soda cristalizata=carbonat de sodiu cristalizat.

Soda caustica
Hidroxid de sodiu

Sol
Stratul afinat de la suprafata Pamintului in care se dezvolta viata vegetala.

Sol aluvial
Tip de sol format pe depozite recente fluviale, fluviolacustre sau lacustre.

Sol intrazonal
Sol format sub influenta dominanta a unuia din lactorii locali (relief, roca,
exces de umiditate, exces de saruri), independent (sau slab dependent) de
zonalitatea bio-pedoclimatica (ex.: solurile litomorfe, hidromorfe, halomorfe,
neevoluate).

Solifluxiune
Alunecare lenta a solului; curgere de teren.

Soluri alpine
Se intalnesc in zona pajistilor alpine si subalpine din muntii inalti. Ele se
numesc spodosoluri (soluri alpine brune acide si podzolice).

Soluri aluvionare de lunca
Soluri fomate din aluviunile depuse in lunci. Sunt indicate pentru culturi de
cereale si in special pentru cele de legume si zarzavaturi.

Soluri argiloiluviale
Clasa de soluri caracterizate prin acumularea argilei prin iluvuiere.

Soluri brun-roscate de padure
Argiluvisoluri. Vezi Soluri de padure.

Soluri de padure
Sunt raspandite in zona muntilor, dealurilor si chair in o parte din campii.
Dintre varietatile de soluri ale acestei zone, deosebim solurile brun-roscate
de padure- argiluvisoluri, care se gasesc in etajul stejarului.
In regiunile de dealuri mai inalte, acoperite de paduri de fag apar
camisolurile (solurile brune si brune-acide) - prielnice culturiolor de pomi
fructiferi.

Soluri de silvostepa
Sunt cernoziomuri spalate (levigate).

Soluri de stepa
Sunt cele mai fertile soluri soluri de la noi- cernoziomuri, cu diverse
varietati: cernoziomul negru-propriu-zis, castaniu si ciocolatiu.

Soluri halomorfe
Clasa de soluri care grupeaza solurile cu contunut ridicat de saruri solubile.
Solul halomorf poate fi salin (v.Solonceac) sau alcalic (v.Solonet).

Soluri hidromorfe
Clasa de soluri care grupeaza solurile formate in conditiile unui exces
temporar, prelungit sau permanent de umiditate. Excesul de umiditate poate
proveni din apa freatica la mica adancime (ducand la formarea orizontului
gleic, diagnmostic pentru lacoviste, sol gleic) sau din apa stagnata in partea
superioara a profilului (ducand la formarea orizontului pseudogleic,
diagnostic pentru solul pseudogleic).

Soluri saraturoase
Soluri azonale - se gasesc in Campia Romana, Campia De Vest, Campia
Transilvaniei, Campia moldovei, pe tarmul Marii Negre et; sunt soluri
sarace, cu ungrad scazut de fertilitate.

Somesul
Somes, format din unirea la Dej a Somesului Mare (cu izvoare in Rodna
Suhard si afluentii sai Salauta, Sieu Bistrita), cu Somesul Mic (cu izvoare in
Muntii Apuseni, format din Somesul Cald si Somesul Rece), la care se adauga
afluenti mai mici (Almas, Agrij, Lapus si Crasna);

Somnul
Peste rapitor din raurile mari, cu corpul masiv, ajungand pana la 300 - 400
kg, fara solzi, cu carnea alba, foarte apreciata.

Soseaua "Transfagarasan"
Sosea amenajata peste Muntii Fagaras.

Sparceta
Planta furajera din familia leguminoaselor, cu flori rosii, trandafirii.

Speologie
Stiinta ce se ocupa cu studiul complex al pesterilor. Speologia fizica
cerceteaza: geologia, geomorfologia, hidrologia, microclimatul, iar
biospeologia se ocupa cu biologia pesterilor.

Spinul Vantului
Specie ierboasa ce se gaseste in zona de stepa.

Spodosoluri
Soluri alpine brune acide si podzolice.
Clasa de soluri din sistemul de roman de clasificare corespunzatoare
podzolurilor din legenda FAO.

Spor natural
Diferenta dintre numarul nascutilor vii si cel al decedatilor in timpul unui an.

Stanisoara (munte)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali- Grupa Centrala.

Stavrid
Peste marin, rapitor, lung de 13-15 cm, cu gura mare, prevazuta cu numerosi
dinti.

Stejaru pufos
Specie de stejar.

Sticletele
Mica pasare cantatoare, cu penaj viu colorat.

Stiuca
Peste rapitor de apa dulce, lung pana la 150 cm, cu gura mare in forma de
cioc de rata, inarmata cu dinti puternici.

Stramtoarea Azov
Stramtoarea ca separa MArea Azov de Marea Neagra.

Structura nationala a populatiei
Reaprtitia populatiei pe natiunile conlocuitoare pe o anumita zona.

Structura populatiei pe varste
Reaprtitia populatiei pe varsta pe o anumita zona.

Structura profesionala a populatiei
Repartitia populatiei pe profesii pe o anumita zona.

Strung
Masina unealta pentru prelucrarea, prin aschiere, cu ajutorul unei unelte, a
suprafetelor unei piese in miscare de rotatie.

Stuf
Planta erbacee din familia gramineelor, inalta pana la 4 m, care creste prin
mlastini, pe malurile raurilor si a lacurilor, fiind folosita la acoperisul
caselor, la fabricarea celulozei etc.

Sturioni
Ordin de pesti rapitori din marile si apele dulci ale emisferei nordice, avind
corpul acoperit cu placi osoase.

Subcarpatii
Subcarpatii alcatuiesc un tinut deluros, care sub forma unui brau, cand mai
lat, cand mai ingust, insoteste margine Carpatilor Orientali si Meridionali,
incepand cu Valea Moldovei pana in Valea Motrului.
Subcarpatii sunt formati din dealuri inalte, cuprinse intre 400-800 m si chiar
peste aceasta inaltime. Aceste dealuri au luat nastere intocmai ca si muntii
prin incretirea scoartei.
Subcarpatii sunt impartiti in trei subdiviziuni si anume; Subcarpatii
Moldovei, Subcarpatii de Curbura si SUbcarpatii Getici.

Subcarpatii Getici
Se desfasoara din Valea DAmbovitei si pana in Valea Motrului.

Subcarpatii Moldovei
Se intind intre Valea Moldovei si Valea Trotusului.

Subcarpatii de Curbura
Sunt cuprinsi intre Valea Trotusului si Valea Dambovitei.

Subsidenta
Scufundarea lenta si progresiva a fundului unui bazin sau depresiuni, paralel
cu sedimentarea acestora. Suprafata fotografica a zonelor de subsidenta
poate ramane perioade intregi la acelasi nivel, fiind compensata continuu de
acumulari venite din exterior,. Privita pe perioade foarte indelungate
subsidenta se face totusi ritmic si sacadat, un ciclu incepand cu sedimente
grosiere si terminandu-se cu altele fine, ajungandu-se, in fibnal, la sute si mii
metri grosime, pana se realizeaza un echilibru izostatic mai stabil.
Initial, se definea ca o arie de coborare lenta fara dislocari marginale,
inecata sub aluviuni abundente, a caror depunere grabita impiedica marea sa
patrunda inlauntru depresiunii respective. In prezent se admite ca ariile
subsidente pot fi sub nivelul marii.
Exemple de subsidenta: Campiile Titu-Sarata, Campia Siretului, Depresiunea
Brasovului.

Suceava
Oras situat pe Valea Sucevei, cu populatie de peste 114 000 locuitori.

Suhardului (muntii)
Munti situati in Carpatii Orientali (Grupa Nordica), in continuarea Muntilor
Bargaului.

Sureanu (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Parang 2130 m in Vf. lui
Patru.

T

Taluz continental
Vezi Povarnis continental

Tara Barsei
In nordul Carpatilor Curburii, se afla Depresiunea Brasovului. Partea ei
vestica este cunoscuta sub numele istoric de "Tara Barsei".

Tara Motilor
Tinutul strabatut de Aries si afluentii sai.

Tarcau (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala - 1664 m.

Tarcului (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu - 2190m.

Targoviste
Oras situat in Campia Targovistei, cu o populatie de peste 100 000 locuitori.

Targu Secuiesc
SEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Brasov
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria lemnului (cherestea), confectiilor

Tarnava Mare
Afluent al Muresului.

Tarnava Mica
Afluent al Muresului.

Tarpan
Cal salbatic care a trait in Podisul Moldovei, Dealurile Falciului, pana in
sec.XVII.

Taxonomic
Stiinta legilor de clasificare a organismelor vii.

Tectogeneza
Procesele interne care duc la crearea structurilor geologice. Uneori
termenul e folosit si pentru nasterea reliefului tectonic, in special in sens de
orogeneza.

Teiul
Denumire data unor specii de arbori cu frunze mari, cu flori albe sau
alb-galbui cu miros puternic, intrebuintate in medicina.

Telecomunicatiile
Transmitere la distanta, prin instalatii cu sau fara fir, a unor semnale
corespunzand unor sunete, semne sau imagini.

Temperatura medie a iernii
Media temperaturii inregistrata in timpul iernii intr-o anumita zona.

Temperatura medie a verii
Media temperaturii inregistrata in timpul verii intr-o anumita zona.

Temperatura medie anuala
Media temperaturii inregistrata in timpul unui an intr-o anumita zona.

Termal
Care izvoraste cald din pamant.

Termalism
Utilizarea proprietatilor apelor minerale si amenajarea statiunilor termale.

Termoentrala
Centrala termoelectrica.

Tertiar
A treia era, cu viata, in evolutia scoartei terestre, ce a durat cca. 70 milioane
de ani. Incepe prin disparitia marilor reptile; acum se formeaza lanturile
muntoase alpine. Include sau nu si cuaternarul, limita intre ele nefiind clara
(in general se ia ca limita aparitia Omului). Se subdivide in doua perioade:
1. Paleogen (cu doua epoci eocen si oligocen);
2. Neogen, care are doua epoci: miocen (cu urmatoarele varste: aquitanian,
burdigalian helvetian, badenian, sarmatian) si pliocen (cu urmatoarele
varste: meotian, ponsian, dacian, romanian).

Tibles (munti)
Munti vulcanici situati in grupa nordica a Carpatilor Orientali; formeaza
alaturi de Muntii Gutii si Muntii Oas partea nordica a lantului muntilor
vulcanici.
Spinarile rotunjite ale culmilor nu sunt altceva decat ramasitele fostelor
conuri vulcanice, roase de agentii externi. In subsol, muntii vulcanici contin
minereuri de cupru, zinc, plumb, aur si argint.

Timis (rau)
Rau component al retelei hidrografice-grupa de sud. Are ca afluenti Raul
rece si Bistra..

Timisoara
Timisoara, oras asezat in mijlocul Campiei Timisului, strabatut de canalul
Bega, are o industrie diversificata (industrie electronica, chim,ica, textila,
alimentara, a mobilei, a materialelor de constructii, etc.) Timisoara este si un
mare centru cultural si universitar.

Tisa (rau)
Tisa, tangenta in nord (62 km) cu afluentii sai din depresiunea
Maramuresului, Viseu, Iza si Tur (interceptat in exteriorul tarii);

Tismana (rau )
Afluent al Jiului.

Topitorie de in sau canepa
Bazine special amenajate unde se pune canepa sau inul la topit.

Toplita
ASEZAREA GEOGRAFICA
Defileul Muresului
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria lemnului (cherestea de rasinoase), materialelor de
constructii (extractia de bazalt)

Topoclima
Clima determinata de conditiile geografice locale (de relief).

Transgresiune
Inaintarea apelor marine peste uscat si respectiv, retragerea liniei de tarm,
datorita unei epirogeneze negative sau aunui eustatism pozitiv. In acest timp
are loc extinderea platformei de abraziune (continentale).
O transgresiune regionala se numeste ingrsiune, iar una locala(cauzata de
miscari locale oscilatorii) se cheama transgrsiune marginala.
O serie de depozite transgresive incepe cu materiale grosiere (pietrisuri,
conglomerate) dupa care urmeaza roci mai fine (argile, marine).

Transhumanta
Deplasare periodica a pastorilor cu turmele de oi, vara de la ses la munte si
iarna de la munte la ses.

Trascaului (munti)
Culme muntoasa in Muntii Apuseni.

Trecatoare
Pas.

Trecatoarea Bran
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Sudica.

Trecatoarea Bratocea
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Sudica.

Trecatoarea Buzau
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Sudica.

Trecatoarea Ciucea
Trecatoare in Muntii Apuseni.

Trecatoarea Cozia
Trecatoare in Carpatii Meridionali - Grupa Fagars - 309 m.

Trecatoarea Ghimes – Faget
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Trecatoarea Izvorul Muresului
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Trecatoarea Lainici (Surduc)
Trecatoare in Carpatii Meridionali - Gruap Parang 450 m.

Trecatoarea Merisor
Trecatoare in Carpatii Merdionali-Grupa Retezat-Godeanu, desparte
Depresiunea Petrosani de Depresiunea Hategului.

Trecatoarea Mestecanis
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Nordica - 1099 m.

Trecatoarea Oituz
Trecatoare in Carpatii Orientali Grupa Sudica- 866 m.

Trecatoarea Poarta Orientala (Domasnea)
Trecatoare in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu - 540 m.

Trecatoarea Poarta de Fier a Transilvaniei
Trecatoare in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu - 700 m.

Trecatoarea Predeal
Trecatoare in Carpatii Meridionali - Grupa Bucegi - 1000 m.

Trecatoarea Prislop
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Nordica - 1416 m.

Trecatoarea Setref
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Nordica - 818 m.

Trecatoarea Tihuta
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Nordica - 1201 m.

Trecatoarea Tulghes
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Centrala .

Trecatoarea Turnu-Rosu
Trecatoare in Carpatii Meridionali - Grupa Fagaras - 400 m.

Trecatoarea Tusnad
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Triasic
Prima perioada a Mezozoicului.

Tripoli
Diatomit

Trotusul
Afluent al Siretului. Are ca alfuenti: Uz, Slanic, Oituz, Casin, Tazlau.

Turcana
Rasa de oi.

U

Ucraina
Tara vecina situata la estul tarii noastre.

Ulmul
Denumire data unor arbori cu coroana stufoasa, cu frunze aripate,
inalti pana la 35 m.

Uricani
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Petrosani, pe Jiul de Vest
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria carbonifera

Ursul
Specie de mamifer omnivor din Europa si din Asia, Cu corpul masiv,
acoperit cu o blana negricioasa sau roscata.

V

Valcanului (munti)
Culme muntoasa in Grupa Retezat-Godeanu a Carpatilor Meridionali.

Z

Zarandului (munti)
Culme muntoasa in Muntii Apuseni -836 m in Vf. Drocea.

Zavoi
Padurice pe malul apei.

Zimbrul
Animal salbatic masiv din familia bovinelor, cu corpul acoperit cu o blana deasa,pasloasa, cu capul mare si lat, cu coarnele scurte intoarse inafara, in fata si-n sus, cu greabanul inalt, cu gatul si cu barbia acoperite cu par lung, care astazi, din cauza ca se afla pe cale de disparitie, este ocrotit in rezervatii naturale.

Zincul
Metal alb-albastrui intrebuintat in aliaje, la acoperirea unor piese etc.

Zona Litoral
Parte a Pod. Dobrogei situata la malul Marii Negre.

Zona de vegetatie a padurilor
Aceasta incepe de la inaltimea de 150-200 m si urca pana la 1600-1800 m.
Deci, in partea de jos, ea intra in contact cu zona stepei si silvostepei, iar in
partea de sus, cu zona alpina. Zona padurilor acopera dealurile joase,
dealurile inalte si cea mai mare parte din munti. In aceasta zona, clima este
mai umeda, cu variatii mici de temperatura si cu vanturi mai slabe decat in
stepa. De aceea, arborii pot creste aici in conditii mai bune.
Aceasta zona cuprinde trei etaje:
a) etajul stejarului;
b) etajul fagului;
c) etajul rasinoaselor.

Zona de vegetatie a stepei
Zona stepei ocupa tinuturile de campie si partile joase ale podisurilor.
Caracteristic pentru zona stepei este lipsa padurilor. Acestea nu au conditii
favorabile de crestere, din cauza caldurii mari in timpul verii, precum si
datorita uscaciunii climei. Pe alocuri insa, la intalnirea dintre zona stepei si
zona padurilor, incep sa apara si paduri. De aceea, in zona stepei se
deosebesc:
a) stepa propriu-zisa;
b) stepa cu paduri sau silvostepa.

Zona de vegetatie alpina
Zona de vegetatie alpina se intinde mai sus de limita superioara a
rasinoaselor, ocupand cele mai inalte culmi muntoase. Padurea de rasinoase
se rareste incet, incet, pana dispare, facand loc zonei alpine. Trecerea de la
zona padurilor la cea alpina se face prin zona subalpina, formata din
turfisuri de ienuperi si jnepeni. Clima este rece, iar vanturile sunt puternice,
ceea ce impiedica cresterea arborilor. Pe suprafete intinse cresc felurite
ierburi, care formeaza pasunile alpine, unde in timpul verii pasc numeroase
turme de oi.

Zona subalpina (a vegetatiei)
Trecerea de la zona padurilor la cea alpina se face prin zona subalpina,
formata din turfisuri de ienuperi si jnepeni